Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·14 noiembrie 2018
other · Trimis la votul final
Nicolae Velcea
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi 45
Discurs
„Ziua de 14 noiembrie 1878 și aniversarea a 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă”
România serbează în acest an Centenarul Marii Uniri, care reprezintă, fără îndoială, unul dintre momentele importante pe care generația noastră le parcurge. Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiții ușoare. Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit, în anul 1918, în cuprinsul aceluiași stat național, România. E important însă să ne amintim și de momentele premergătoare Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia.
Prima etapă preliminară a fost Mica Unire, din 1859, a Țării Moldovei cu Țara Românească, urmată de Unirea Dobrogei cu România, la 14 noiembrie 1878, care reprezintă a doua etapă în procesul de unire națională a românilor. De altfel, Legea nr. 230/2015 instituie ziua de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei.
Astăzi, 14 noiembrie 2018, aniversăm 140 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mamă. La 14 noiembrie 1878 Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă. Patru decenii mai târziu, la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, se desăvârșea unitatea națională a românilor prin Marea Unire.
Documentele epocii arată că „Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân, face parte din România” _._ Revenirea Dobrogei la statul român a avut o importanță istorică deosebită, deoarece a devenit o cale de deschidere a României către restul lumii, prin cei 240 km de fațadă maritimă, împreună cu portul Constanța. Conform prevederilor Tratatului de pace de la Berlin, din iulie 1878, Dobrogea, incluzând Delta Dunării și Insula Șerpilor, urma să revină României după retragerea autorităților militare ruse care se aflau la acea dată în provincie. În anii 1877–1878 s-a desfășurat conflictul militar dintre Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, al cărui principal scop a fost reorganizarea țărilor balcanice. România a intrat în acest război pentru a-și cuceri pe câmpul de luptă independența proclamată în ziua de 9 mai 1877. La Congresul de pace de la Berlin, desfășurat în perioada 13 iunie – 13 iulie 1878, a fost recunoscută independența României, dar în mod condiționat. Dobrogea și Delta Dunării au intrat în componența statului român, însă, în schimbul lor, Rusia a luat statului român cele trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad și Ismail.
Încă din luna octombrie 1878 au început pregătirile pentru unire, „când a fost promulgată și o lege pentru reintegrarea Dobrogei. În ziua de 10 noiembrie, Domnitorul Carol I a prezidat întrunirea Consiliului de Miniștri, în care au fost stabilite normele pentru luarea în stăpânire a Dobrogei și pentru primele organizări”.
Apoi s-a intrat pe făgașul care ducea la momentul sublim. În ziua de 13 noiembrie, Principele Carol I și prim-ministrul Ion. C. Brătianu au stabilit ultimele dispoziții pentru intrarea armatei române în Dobrogea. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, domnitorul a elaborat o proclamație către locuitorii Dobrogei și un ordin de zi către armată.