Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 noiembrie 2009
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Manuela Mitrea
Discurs
„Ziua Internațională a Mării Negre”
Data de 31 octombrie a fost desemnată ca „Ziua Internațională a Mării Negre” în anul 1996, când toate cele șase țări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federația Rusă, Turcia și Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră. Acest plan conține cel mai cuprinzător set de strategii inițiate pentru salvarea și reabilitarea uneia dintre cele mai poluate mări ale lumii. Dar și cea mai izolată, pentru că este aproape în totalitate separată de restul oceanelor lumii.
În ultimele decade ale secolului XX, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condițiilor de mediu, datorate în cea mai mare parte eroziunii costiere, eutrofizării, insuficientei tratări a apelor uzate, introducerii de specii exotice, pierderii de habitate și managementului neadecvat.
Diversitatea biologică a scăzut dramatic. Au avut loc accidente ale unor nave petroliere care au dus la poluarea cu petrol și la consecințele dramatice ale acesteia.
Conform datelor Raportului de supraveghere Global Environmental Facility (GEF) din 1992, cea mai serios degradată mare a planetei este Marea Neagră.
De atunci situația s-a degradat și mai mult. Principalele probleme ce determină această categorisire sunt: declinul stocurilor comerciale de pește, supraexploatarea resurselor biologice, fără a se ține cont de potențialul de refacere al speciilor cu utilitate economică; pierderea de habitate, în special zonele umede și plajele; degradarea peisajului și reducerea valorii turistice a acestuia; protecția neadecvată a resurselor marine și de coastă față de accidentele maritime; introducerea accidentală sau intenționată în ecosistemele marine de specii străine care dacă găsesc condiții optime de viață pot înlocui speciile autohtone; poluarea apei, aerului și solului cu diferite substanțe chimice provenite din activitatea antropică și care duce la alterarea habitatelor ocupate de diferite specii.
Mai aproape de zilele noastre, respectiv în 27 octombrie 2009, un raport al Institutului Național de CercetareDezvoltare Marină „Grigore Antipa” avertiza: „Mai multe specii de pești, plante și alte viețuitoare din Marea Neagră au dispărut sau sunt pe cale de dispariție din cauza stratului de apă moartă de pe fundul mării, care s-a format exclusiv din cauza poluării”. Una dintre concluziile raportului este că mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii pentru refacerea echilibrului natural, însă doar dacă poluarea ar fi stopată și resursele Mării Negre nu ar mai fi exploatate.
Nu este prea târziu ca instituțiile cu atribuțiuni directe în problematica expusă mai sus să facă ceva. Ceva concret, pentru că strângerea elevilor în fiecare an la acțiuni ONG-iste axate pe adunarea pet-urilor de pe plajă sau realizarea de filmulețe, interesante și emoționate de altfel, întru salvarea delfinilor sunt doar niște picături. Picături într-o Mare mult prea Neagră de indiferența noastră.