Miron Ignat

„Ziua internațională a monumentelor și siturilor”

Ziua internațională a monumentelor și siturilor se sărbătorește anual, începând cu anul 1983, la data de 18 aprilie a fiecărui an. Această zi a fost propusă de către ICOMOS – Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor și adoptată de UNESCO, cu scopul de a atrage interesul cetățenilor asupra varietății patrimoniului mondial.

Păstrarea monumentelor este o problemă a tuturor, pe de o parte, a conservării și ocrotirii mediului, iar pe de altă parte, a refacerii. Există o lipsă de interes atât a autorităților, cât și a populației pentru protejarea, consolidarea și refacerea monumentelor și promovarea peisajelor naturale din țară. Dacă ar fi avut atenția cuvenită a populației și a celor responsabili, monumentele, frumusețile naturii s-ar fi putut transforma în puncte de atracție pentru întreaga lume.

Monumentele istorice au o semnificație deosebită, deoarece ele vorbesc noilor generații despre gloria vremurilor de altădată, de continuitatea culturii și civilizației noastre pe aceste meleaguri. Totuși, simțul civil lipsește la mulți dintre noi, și monumentele naturii și cele istorice sunt distruse. Un exemplu concret este „Monumentul ostașilor sovietici” căzuți în cel de Al Doilea Război Mondial, închinat tuturor eroilor care și-au dat viața în luptele cu forțele fascismului, pentru apărarea pământului românesc, pentru asigurarea libertății și păcii, care a fost vandalizat anul acesta.

Și siturile arheologice au o mare încărcătură istorică, iar legendele acestora nu fac decât să transmită lumii cine suntem, care ne este istoria.

Cu regret constat că au loc numeroase acte de vandalism, distrugând frumoasele monumente din țara noastră. De aceea ar trebui să adoptăm măsuri drastice împotriva autorilor acestor fapte.

O parte dintre monumentele naturii sunt ocrotite prin lege, pentru a se păstra nealterată frumusețea lor, spre a fi transmise în cât mai bună stare generațiilor care vor urma.

Dacă pentru fiecare monument ar exista o grijă permanentă, atunci relația turism-mediu ambiant ar avea o importanță majoră și ar constitui o condiție primordială pentru dezvoltarea turismului.