Florin Costin Pâslaru

## „Ziua Internațională a Pământului – 22 aprilie”

Ea a fost sărbătorită pentru prima oară în 1970, pentru a sublinia nevoia de a conserva resursele naturale ale Pământului.

Născută dintr-o mișcare a studenților, Ziua Pământului a devenit un eveniment educativ și informativ. Grupurile ecologiste se folosesc de această ocazie pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu ale Terrei: poluarea aerului, apelor și a solului, distrugerea ecosistemelor, dispariția a mii de specii de plante și animale și epuizarea resurselor naturale.

Această zi este acum sărbătorită pe plan internațional ca o expresie comună, ca o dorință publică de a construi o societate stabilă. Unind cetățenii activiști, această zi educă și mobilizează oamenii din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător. Inspiră necesitatea de a acționa la nivel personal, comunitar, național și internațional.

Activitățile și programele de Ziua Pământului reamintesc de dorința publică și implică participarea tuturor nivelurilor sociale.

Ziua Pământului oferă imensa oportunitate de a uni oamenii pentru a realiza acțiuni benefice tuturor. Foarte des se lansează proiecte ale căror efecte sunt realizarea de beneficii comunității și ajută la întărirea legăturii dintre grupurile comunității.

*

## „Stop defrișărilor abuzive!”

Defrișările abuzive din pădurile României sunt de la an la an tot mai vizibile. Și astăzi avem aproximativ trei milioane de hectare de teren calamitat, care reprezintă o treime din terenul arabil, nemaiputând fi astfel utilizat în agricultură. Redresarea suprafeței și, implicit, protecția mediului se pot realiza prin plantarea a circa 700.000 de hectare de păduri, care vor avea rolul de a proteja solul împotriva inundațiilor și altor fenomene, dar și rolul de reținere a CO2, principala sursă de poluare.

Alunecările de teren, deșertificarea, precum și agravarea unor fenomene meteorologice sunt rezultatele defrișării masive care a avut loc în ultimii ani în pădurile României.

Au fost defrișate păduri, fără a mai fi împăduriri. Ca efect al retrocedărilor, au fost defrișate în jur de 70.000–80.000 de hectare, iar tăierile ilegale au dus la rărirea pădurilor pe câteva sute de mii de hectare. Suprafața împădurită din România se situează sub jumătatea mediei din Uniunea Europeană. România trebuie să împădurească circa două milioane de hectare de terenuri, pentru a atinge gradul mediu de împădurire al Uniunii Europene. Gradul de împădurire în România este, în prezent, de circa 27 la sută, deși în zona de câmpie nu depășește 15 la sută. La nivelul UE, gradul de împădurire este, în medie, de 33 la sută, dar sunt țări precum Austria și Germania cu peste 40 la sută, iar în țările nordice sunt procente de peste 80 la sută.

Este timpul să nu mai fim ignoranți! Pentru generațiile viitoare avem datoria de a face investiții importante în acest domeniu, avem datoria de a planta copaci, de a planta păduri. Pădurile sunt o bogăție importantă a României!