Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·14 mai 2013
Informare · respins
Ion Călin
Discurs
„Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă”
În fiecare an, în data de 15 mai, se aniversează Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă. Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă a luat naștere datorită schimbărilor climatice, considerate una dintre cele mai mari provocări ale secolului nostru, care ne afectează la nivel global.
Ca răspuns la acestea, în anul 1992 liderii mondiali și experții de mediu din peste 200 de țări s-au reunit la summitul care a avut loc la Rio de Janeiro, adoptând Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), al cărei obiectiv este: „Realizarea stabilizării concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic.
Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient, care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, astfel încât producția alimentară să nu fie amenințată, iar dezvoltarea economică să se poată desfășura într-o manieră durabilă.”
România a ratificat Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice prin Legea nr. 24/1994, manifestându-și în mod clar preocuparea față de schimbările climatice la nivel mondial și voința politică de a îndeplini angajamentele ce derivă din această convenție.
Convenția privind Schimbările Climatice la nivelul ONU definește „schimbările de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activități omenești care alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se adaugă variabilității naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile”.
Gazele cu efect de seră, metanul eliberat prin topirea permafrostului, activitatea soarelui, poluarea vulcanică, precum și diminuarea stratului de ozon (cu rol în protejarea contra radiațiilor UV) contribuie la încălzirea globală, respectiv la accentuarea schimbărilor climatice. Ca efect al activităților umane, nivelul tuturor gazelor cu efect de seră este în creștere și dezvoltă acest fenomen.
Efectele schimbărilor climatice sunt: apele mărilor și ale oceanelor s-au încălzit, în special în Oceanul Arctic, ghețarii se topesc în ritm alarmant, apariția ploilor acide, intensificarea dezastrelor naturale, a furtunilor tropicale, a cicloanelor, inundațiile și seceta extremă, furtunile de nisip, iernile grele sau călduroase și verile foarte călduroase sau destul de reci, trecerea bruscă de la cald la rece, care se accentuează de la un an la altul.
Aceste schimbări climatice din ultimii ani au un impact semnificativ atât asupra ecosistemelor naturale, biodiversității, resurselor naturale, cât și asupra sănătății umane.
Creșterea nivelului oceanului cu 18 până la 58 cm până la sfârșitul secolului, a temperaturilor medii, care vor crește cu până la 5,8 grade Celsius până în 2100, reprezintă doar câteva dintre efectele încălzirii globale, care au dus la moartea a milioane de pești, crabi, broaște țestoase, la foamete în diverse părți ale globului, precum și la declanșarea numeroaselor proteste datorate scumpirii prețului la alimente.