Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 aprilie 2013
government confidence · respins
Angel Tîlvăr
Discurs
„Ziua Israelului”
Ziua Israelului este o zi specială în sine, când evreii sărbătoresc în mod festiv reînființarea Statului Israel pe pământul sfânt al Palestinei – 14 mai 1948.
La această sărbătoare participă cu tot sufletul și evreii de origine română care, în decursul secolului al XIX-lea și pe toată durata celui următor, au imigrat în Israel: _aliya_ a fost considerată dintotdeauna ca o faptă lăudabilă pentru evrei. Dorința de repatriere a izvorât din străvechea tradiție evreiască. Atât în cele trei rugăciuni zilnice, cât și la sărbători, evreii se roagă pentru revenirea în Țara Sfântă, în care și-au cristalizat în Antichitate existența statală și specificul culturalreligios, își urează să sărbătorească Paștele viitor în Ierusalimul reclădit, iar la nunți, mirele sparge un pahar, reînnoind jurământul de 2.500 de ani al străbunilor trimiși în urgia babiloniană.
Spontan sau neorganizat, evrei singuri sau familii, plecau spre Eretz Israel, în pofida condițiilor grele de viață din patria săracă și nedezvoltată și a ostilităților autorităților. Imigrarea a început cu anul 1882, an în care la Focșani se desfășura primul Congres al evreilor (30–31 decembrie 1881 și 1 ianuarie 1882) în Sala mare a Școlii israelito-române, la care au participat 56 de delegați din 29 de localități, cuprinzând 31 de secțiuni și 50 de societăți de colonizare, reprezentând aproximativ 70.000 de membri. Tot aici s-a realizat și unificarea organizațiilor de tineret _Azile B’nei Israel_ , în cadrul unui congres desfășurat în aceeași locație, în zilele de 18–19 aprilie 1883.
În felul acesta, Focșanii au devenit un centru al sionismului, sintagmă lansată la Basel de dr. Theodor Herzl ca denumire a mișcării pentru realizarea idealului de creare a unui stat în Palestina, pentru că atunci s-au pus bazele unui Comitet Central pentru înlesnirea emigrării evreilor. S-a ajuns la prima plecare organizată spre Palestina în august 1882, a unui număr de 228 de suflete, dintre care 20 de familii erau din Galați și Focșani. Odată ajunși în Palestina, evreii din Focșani au contribuit la formarea primelor colonii în Eretz Israel: Rosh Pinah și Zichron (Zikhron) Ya’acov. Evreii din România au fost prezențe active la toate congresele mondiale sioniste, începând cu cel de la Basel, desfășurat în zilele de 29–31 august 1897, în sala Cazinoului Municipal.
În toate perioadele de emigrare – _aliot_ –, evreii din România s-au îndreptat cu speranța într-o viață mai bună spre patria străbună. Dacă în 1945 numărul lor era de 345.000, el a scăzut în 1991 sub 10.000.
Evreii din Focșani au urmărit mereu cu mare atenție evenimentele din zona Orientului Mijlociu și s-au numărat printre comunitățile care au organizat adunări prin care și-au exprimat adeziunea totală pentru istorica hotărâre a Forumului Mondial: Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 181 din 29 noiembrie 1947, ce hotăra crearea statului evreu. Evreii de origine română s-au aflat în primele rânduri și în luptele eroice pe care tânărul stat le-a purtat cu trupele invadatoare ale statelor vecine, apărându-și independența recent câștigată cu prețul a secole de privațiuni și umilințe.