Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 septembrie 2004
Senatul · MO 110/2004 · 2004-09-11
Cuv‚nt de deschidere a sesiunii ordinare septembrie—decembrie 2004, rostit de domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru 3
Probleme organizatorice: — doamna Maria Petre prezint„ componen˛a Grupului parlamentar al Partidului Democrat; — domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, aduce la cuno∫tin˛a plenului cele dou„ scrisori ale Pre∫edintelui Rom‚niei cu privire la participarea for˛elor armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n, Ón conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 42/2004; — liderii grupurilor parlamentare prezint„ conducerea grupurilor ∫i propunerile pentru Biroul permanent 3–5
Alegerea membrilor Biroului permanent al Senatului: — vicepre∫edin˛i: Doru Ioan T„r„cil„ (P.S.D.); Marin Dinu (P.S.D.); Gheorghe Buzatu (P.R.M.); Puskás Valentin Zoltán (U.D.M.R.); — secretari: Antonie Iorgovan (P.S.D.); Iuliu P„curariu (P.D.); Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.); Mihai Ungheanu (P.R.M.); — chestori: Ion Vela (independent); Dorel-Constantin Onaca (P.R.M.) 6–8
· other · adoptat
79 de discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ sesiunea ordinar„ a Senatului Rom‚niei, prima ∫edin˛„ de plen Ón aceast„ ultim„ sesiune din actuala legislatur„, sigur, o sesiune plin„ de Ónc„rc„tur„, Ón primul r‚nd pentru c„ vom intra, Ón cea de-a doua parte a acestui semestru, Ón campania electoral„ pentru alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale, iar Ón al doilea r‚nd, pentru c„ avem Ón portofoliul nostru un num„r important de proiecte de lege, multe dintre ele fiind legi prioritare necesare pentru a duce mai departe ∫i a finaliza Ón acest an negocierile pe diferitele capitole care ne-au mai r„mas, legat, bineÓn˛eles, de integrarea Ón Uniunea European„.
La ora actual„ avem Ón portofoliul Senatului 184 de proiecte de lege. Dintre acestea 38 sunt Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i le vom trata ca atare, sper c„ vom reu∫i ca Ón
urm„toarele 10—12 zile s„ le ∫i adopt„m Ón plenul Senatului, dup„ care ne vom concentra pe celelalte proiecte de lege pe care le avem, dar ∫i pe ini˛iative legislative — sunt 90 la num„r — care se afl„ Ón portofoliul nostru, care au fost primite, sunt ini˛iative ale senatorilor ∫i deputa˛ilor. Sunt convins c„ vom reu∫i s„ Óncheiem cu bine acest program legislativ care ne-a mai r„mas p‚n„ la sf‚r∫itul anului.
Sigur c„ avem ∫i o serie de obliga˛ii care decurg din atribu˛iile pe care le avem prin ∫edin˛ele comune, m„ refer la rapoarte de activitate ale diferitelor institu˛ii care sunt Ón subordinea direct„ sau indirect„ a Parlamentului, la care se vor ad„uga rectific„rile de buget de stat, de asigur„ri, poate proiectul de buget pentru anul viitor.
Deci, o sesiune plin„, va trebui s„ g„sim solu˛ia optim„, mai ales Ón lunile octombrie ∫i noiembrie, ca s„ Ómbin„m problematica politic„, care ˛ine de derularea campaniei electorale, cu problemele curente pe care le avem de solu˛ionat.
Œn aceast„ prim„ ∫edin˛„ din aceast„ sesiune avem mai mult un program de organizare, Óntruc‚t, dup„ cum cunoa∫te˛i, la Ónceputul fiec„rei sesiuni, conform prevederilor regulamentului, se deruleaz„ procedura de alegere a Biroului permanent.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 Ave˛i Ón fa˛a dumneavoastr„ ordinea de zi a ∫edin˛ei noastre de ast„zi sau mai precis a primei p„r˛i a ∫edin˛ei de ast„zi, de p‚n„ la alegerea Biroului permanent.
Dac„ sunt observa˛ii legat de ordinea de zi? Nu sunt observa˛ii.
Vot · approved
Cuv‚nt de deschidere a sesiunii ordinare septembrie—decembrie 2004, rostit de domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului
V„ anun˛, stima˛i colegi, c„ din totalul de 139 de senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a, prin votul electronic, un num„r de 123 de colegi senatori, deci suntem Ón cvorum de lucru.
De asemenea, lucr„rile acestei ∫edin˛e vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari, domnul senator Mihai Ungheanu ∫i domnul senator Dinu Marin.
Programul de lucru pentru aceast„ prim„ parte a ∫edin˛ei sper„m s„ Ól Óncheiem Ón jurul orei 17,00.
Dac„ sunt observa˛iuni la programul de lucru? Nu sunt.
Vot · approved
Cuv‚nt de deschidere a sesiunii ordinare septembrie—decembrie 2004, rostit de domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului
Da˛i-mi voie s„ Óncep cu primul punct, care condi˛ioneaz„ ∫i procedura de alegere a Biroului permanent, m„ refer la reÓnfiin˛area Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Biroul permanent al Senatului, care a avut loc Ón data de 25 august 2004, a luat Ón discu˛ie cererea de reconstituire a Grupului parlamentar al Partidului Democrat, iar Ón ∫edin˛a plenului Senatului din 31 august s-a adus la cuno∫tin˛„ acest lucru tuturor colegilor senatori.
Œn conformitate cu prevederile art. 19 din regulamentul Senatului, pre∫edintele grupului nou Ónfiin˛at este obligat s„ prezinte denumirea grupului, componen˛a numeric„ ∫i nominal„ a grupului. De asemenea, tot Ón conformitate cu prevederile regulamentului, art. 17, grupurile parlamentare Ó∫i aleg pre∫edinte, vicepre∫edinte ∫i secretar.
V„ rog s„-mi permite˛i... Cine prezint„ din partea grupului?
Pofti˛i, doamna senator Maria Petre, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i dumneavoastr„, ∫i colegilor din Biroul permanent, ∫i Ón ansamblu pentru faptul c„ revenim la condi˛ia normal„ de func˛ionare Ón Senatul Rom‚niei. Sigur c„ au fost ∫i motive obiective, dar ∫i motive de alt„ natur„ care au dus la disfunc˛ia din sesiunea anterioar„. Important e c„ revenim la normal acum.
Grupul este format din ∫apte senatori, o s„ Óncep cu mine, deci Maria Petre, Aurel Pan„, Romeo Hanganu, Cornel Filipescu, Dan Dumitru, Radu Vasile ∫i colegul senator Iuliu P„curariu.
Noi ne-am Óntrunit, a∫a cum era normal, ∫i la Ónceputul sesiunii extraordinare ∫i azi, dup„ Biroul permanent, a∫a cum fiecare dintre grupurile parlamentare a f„cut-o, ∫i potrivit programului de lucru stabilit ∫i potrivit prevederilor regulamentare am stabilit conducerea grupului ∫i am f„cut ∫i celelalte desemn„ri pe care le vom prezenta Ón momentele imediat urm„toare.
Conducerea grupului este reprezentat„ de mine, ca pre∫edinte al grupului, de colegul senator Romeo Hanganu, ca vicepre∫edinte, ∫i de colegul senator Cornel Filipescu, ca secretar al Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
Mai sunt ∫i alte propuneri care ˛in de modificarea structurii ∫i componen˛ei unor comisii de specialitate pe care, probabil, va trebui s„ le anun˛ mai t‚rziu, le anun˛ Ón momentul Ón care vom discuta de noua structur„ a Biroului permanent, deci dup„ ce trecem.
V„ mul˛umesc foarte mult Ónc„ o dat„.
V„ mul˛umesc foarte mult ∫i v„ dorim succes. Stima˛i colegi,
Poate c„ ar trebui s„ facem o precizare. Noi suntem obliga˛i Óntotdeauna, mai ales noi, s„ respect„m legea. Desfiin˛area grupului s-a produs Ón conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare ∫i func˛ionare a Senatului. Au intervenit modific„ri Ón urma interven˛iilor la Curtea Constitu˛ional„, ceea ce ne-a determinat, prin modificarea legii, s„ intr„m pe aceast„ formul„ de reconstituire a Grupului Partidului Democrat. Deci nu a fost absolut nimic altceva Ón spate, dec‚t legea… Bun„, proast„, o lege trebuie aplicat„ Óntocmai.
Stima˛i colegi,
La punctul urm„tor, da˛i-mi voie s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„, Ón conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 42/2004 privind participarea for˛elor armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n, c„ Pre∫edintele Rom‚niei a adus la cuno∫tin˛a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, Ón conformitate cu aceast„ lege, aprobarea pe care a dat-o pentru participarea Rom‚niei cu o echip„ format„ din agen˛i de protec˛ie apropiat„, din Serviciul de Protec˛ie ∫i Paz„, la misiunile de men˛inere a p„cii sub egida Organiza˛iei Na˛iunilor Unite. Este vorba despre nou„ ofi˛eri.
De asemenea, printr-o a doua scrisoare, ne informeaz„ suplimentarea cu 30 de poli˛i∫ti a efectivelor de poli˛ie ale Rom‚niei care particip„ la misiuni O.N.U. Ón Kosovo.
Obliga˛ia noastr„, conform legii, este s„ v„ inform„m legat de toate aceste modific„ri care apar ∫i aprob„ri pe care le d„ pre∫edintele Ón virtutea legii amintite, Legea nr. 42/2004.
Av‚nd reÓnfiin˛at ∫i Grupul parlamentar al Partidului Democrat, putem trece la procedura de alegere a membrilor Biroului permanent al Senatului.
4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004
Domnule pre∫edinte,
Tot la probleme organizatorice, dac„-mi permite˛i, pentru c„ suntem la punctul îorganizatorice“.
Domnule pre∫edinte, a∫ dori s„ anun˛ componen˛a conducerii grupului.
Nu acum, v„ rog, v„ dau eu cuv‚ntul c‚nd va fi timpul.
Deci toate grupurile Ó∫i vor anun˛a, ave˛i convingerea c„ o s„ facem acest lucru. Exist„ o procedur„, dup„ ce alegem Biroul permanent, fiecare grup Ó∫i va anun˛a conducerea sau eventualele modific„ri care survin Ón conducerea grupului, Ón ceea ce prive∫te pre∫edintele, vicepre∫edintele ∫i secretarii.
Ar putea s„ survin„ ∫i unele modific„ri Ón trecerea de la o comisie la alta, o vom face imediat dup„ ce anun˛„m grupurile parlamentare, dar Ónainte de acest lucru, da˛i-mi voie s„ v„ prezint modific„rile care intervin Ón aceast„ sesiune. Œn conformitate cu algoritmul aprobat de liderii de grupuri parlamentare la Ónceputul acestei legislaturi, trebuie s„ v„ prezint care este componen˛a pe grupuri a Biroului permanent ∫i, bineÓn˛eles, a modific„rilor care intervin Ón aceast„ sesiune la nivelul comisiilor.
Œn ceea ce prive∫te, stima˛i colegi, Biroul permanent, Ón conformitate cu algoritmul la care am f„cut referire, Ón aceast„ sesiune, ∫i bineÓn˛eles Ón conformitate cu prevederile regulamentului, care este foarte clar ∫i nu mai vreau s„ fac referire la el, Ón aceast„ sesiune avem urm„toarea reparti˛ie pe grupuri a func˛iilor din Biroul permanent.
Referitor la cele patru func˛ii de vicepre∫edinte, pentru care vom avea separat un buletin de vot, Grupul parlamentar social-democrat al Partidului Social Democrat are dou„ func˛ii de vicepre∫edinte, Grupul parlamentar al P.R.M., o func˛ie vicepre∫edinte, Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia, func˛ie de vicepre∫edinte.
Referitor la cele patru posturi de secretari, Grupul parlamentar social-democrat are o func˛ie de secretar, Grupul parlamentar al P.R.M., o func˛ie de secretar, Partidul Democrat, o func˛ie de secretar, Partidul Na˛ional Liberal, o func˛ie de secretar.
Legat de cele dou„ func˛ii de chestor, nu sunt modific„ri, Grupul parlamentar social-democrat, o func˛ie, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, o func˛ie de chestor.
Sigur c„ aceste lucruri au fost discutate ast„zi la ora 9,00 la ∫edin˛a Biroului permanent pe care am avut-o, se respect„ Óntocmai algoritmul pus de acord Óntre liderii de grupuri parlamentare la Ónceputul acestei legislaturi ∫i, pentru c„ suntem la aceast„ prezentare, am s„ v„ informez ∫i cu privire la modific„rile care intervin la nivelul comisiilor permanente.
Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ — func˛ia de pre∫edinte revine Grupului parlamentar social-democrat; de asemenea, Grupul
parlamentar al Partidului Democrat preia pre∫edin˛ia la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, iar pre∫edin˛ia la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i revine Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia.
Œn ceea ce prive∫te func˛ia de vicepre∫edinte la nivelul comisiilor, apar urm„toarele modific„ri: func˛ia de vicepre∫edinte la Comisia economic„ revine Partidului Democrat; func˛ia de vicepre∫edinte la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i revine Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
™i, Ón sf‚r∫it, func˛iile Ón care apar modific„ri la nivel de secretari de comisii: la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i func˛ia de secretar revine Partidului Democrat; la Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret func˛ia de secretar revine Grupului parlamentar social-democrat, iar la Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului aceast„ func˛ie de secretar revine Grupul parlamentar al Partidului Democrat.
Acestea sunt modific„rile care apar la nivelul comisiilor.
Dac„ sunt Óntreb„ri? Observa˛ii? Nu sunt.
Deci au fost discutate cu liderii de grup, toat„ lumea a fost de acord, ∫i Biroul permanent, ∫i, bineÓn˛eles, am ˛inut s„ v„ inform„m ∫i pe dumneavoastr„.
V„ propun s„ trecem la alegerea noului Birou permanent al Senatului.
Derularea Óntregii proceduri se desf„∫oar„ Ón conformitate cu prevederile art. 26 din Regulamentul Senatului.
V-am prezentat num„rul de locuri Ón Biroul permanent al fiec„rui grup parlamentar. A∫ dori s„ intr„m direct Ón subiect ∫i Óncepem cu prezentarea de fiecare grup a conducerii grupului. Are cuv‚ntul domnul senator Ion Solcanu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, m„ ierta˛i, o chestiune de procedur„. Cred c„ este defect„ tabela electronic„, deoarece indic„ o cifr„ care nu Ónseamn„ cvorum.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
M„ scuza˛i, Ónseamn„ cu nu am ap„sat bine.
Acum, da!
Domnule senator Solcanu, v„ rog s„ prezenta˛i conducerea grupului.
Ion Solcanu
#17403Domnule pre∫edinte,
Œng„dui˛i-mi mai Ónt‚i s„ transmit, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, colegelor ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 colegilor din celelalte grupuri parlamentare ur„rile noastre de succes pentru aceast„ ultim„ sesiune din actuala legislatur„.
Conducerea Grupului parlamentar social-democrat este urm„toarea. Dat fiind num„rul mare al membrilor acestui grup, avem 3 vicelideri, ∫i anume: doamna senator Maria Antoaneta Dobrescu, domnul senator Victor Apostolache ∫i domnul senator Viorel Pan„. Lider este cel care v„ vorbe∫te.
Pot s„ fac ∫i propunerile pentru Biroul permanent?
Da, v„ rog, propunerile pentru cele dou„ func˛ii de vicepre∫edinte, secretar ∫i chestor.
Ion Solcanu
#18221Pentru cele dou„ func˛ii de vicepre∫edinte propunem pe domnul senator Doru Ioan T„r„cil„ ∫i pe domnul senator Dinu Marin.
Pentru func˛ia de secretar propunem pe domnul profesor universitar doctor Antonie Iorgovan.
Pentru func˛ia de chestor propunem pe domnul profesor universitar doctor Ion Vela.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Pot s„ vorbesc de aici, domnule pre∫edinte?
Nu. Mi-ar face pl„cere ca to˛i liderii de grup s„-∫i prezinte conducerea de la tribuna Senatului. Cum dori˛i dumneavoastr„ Óns„. Nu...
Am s„ Óncep cu prezentarea propunerilor pentru Biroul permanent al Senatului. Vom merge cu aceea∫i formul„ Ón care am Óncheiat precedenta sesiune, ∫i anume: vicepre∫edinte, domnul senator Gheorghe Buzatu, secretar, domnul senator Mihai Ungheanu, ∫i chestor, domnul senator Dorel Onaca.
Conducerea grupului parlamentar este urm„toarea: pre∫edinte, cel care v„ vorbe∫te, vicepre∫edin˛i, domnii senatori Dorel Onaca ∫i Gheorghe Acatrinei, ∫i secretar, domnul senator Ioan Aurel Rus.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal. Domnul senator Popa, v„ rog s„ pofti˛i la tribun„.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Candidatul nostru pentru func˛ia de secretar al Biroului permanent este domnul senator Paul P„curaru.
Conducerea Grupului parlamentar este urm„toarea: pre∫edinte, cel care v„ vorbe∫te, vicepre∫edin˛i, doamna senator Norica Nicolai ∫i domnul senator Gheorghe Fluture, ∫i secretar, domnul senator Ion S‚rbulescu.
A∫ vrea s„ v„ rog ∫i pe aceast„ cale s„ lua˛i act c„ partidele aliate, P.N.L.-P.D., Ón cadrul Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ au hot„r‚t s„ ia decizii comune Ón cadrul unor ∫edin˛e comune ∫i s„ desf„∫oare conferin˛„ de pres„ comun„ mar˛i, la ora 13,30.
Dac„ spunea˛i acest lucru Ónainte m„ g‚ndeam c„ face˛i ∫i un singur grup comun.
Se poate folosi denumirea de îgrupuri aliate“.
## Mul˛umesc.
Œnseamn„ c„ pentru a ˛ine conferin˛a de pres„ trebuie
s„ termina˛i ∫edin˛a de grup Ón acela∫i timp.
Grupul parlamentar U.D.M.R., propunerile, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
U.D.M.R., la fel ca Ón fiecare sesiune, ∫i acum a procedat, a∫a cum se obi∫nuie∫te, la alegeri interne, prin vot secret, pentru desemnarea candidatului nostru pentru func˛ia de vicepre∫edinte. Œn urma votului a fost desemnat pentru func˛ia de vicepre∫edinte domnul senator Puskás Valentin Zoltán.
Conducerea grupului tot prin vot a fost desemnat„, ∫i anume: pre∫edinte, domnul senator Verestóy Attila, vicepre∫edinte, domnul senator Szabó Károly Ferenc, ∫i secretar, domnul senator Kereskenyi Alexandru. Este aceea∫i list„ ca ∫i p‚n„ acum.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, doamna senator Maria Petre, prezentarea propunerilor pentru func˛ia de secretar al Biroului permanent, v„ rog.
Nu voi mai repeta pentru c„ am f„cut deja anun˛ul pentru conducerea grupului.
Pentru func˛ia de secretar al Biroului permanent, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ól propune pe domnul senator Iuliu P„curariu.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Iat„ c„ avem toate propunerile. Stima˛i colegi,
S„ constituim ∫i o comisie de num„rare a voturilor. Conform prevederilor Regulamentul Senatului fiecare grup face o propunere.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, o propunere.
## **Domnul Ion Solcanu**
**:**
Propunem pe domnul senator Florin Hri˛cu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
E tradi˛ional„ propunerea.
Domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor, o propunere.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Propunem pe domnul senator Mircea Mihordea.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, o propunere.
Propunem pe domnul senator Mircea Teodor Iustian.
Domnul Mircea Iustian.
Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Propunem pe domnul senator Németh Csaba.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
## **Doamna Maria Petre**
**:**
Propunem pe domnul senator Aurel Pan„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
V„ rog, dac„ sunt observa˛ii Ón ceea ce prive∫te aceast„ propunere de comisie de num„rare a voturilor? Nu avem observa˛ii.
Vot · approved
Cuv‚nt de deschidere a sesiunii ordinare septembrie—decembrie 2004, rostit de domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului
Stima˛i colegi, vom trece la vot.
Procedura de vot o cunoa∫te˛i, vot secret pe baz„ de buletine. Vor fi 3 buletine: unul pentru cei 4 vicepre∫edin˛i, un buletin pentru cei 4 secretari, un buletin pentru cei 2 chestori.
Conform alin. (2) din art. 125 al Regulamentului de func˛ionare a Senatului, repet procedura de vot. Dac„ nu sunte˛i de acord cu o candidatur„, se taie numele ∫i prenumele. Nu avem propuneri mai multe dec‚t func˛iile pe care le avem Ón Biroul permanent. A∫ dori s„ adaug c„, dac„ buletinul r„m‚ne a∫a cum este, Ónseamn„ c„ sunte˛i de acord cu toate propunerile. Buletinul trebuie s„ fie ∫tampilat, se Ómp„ture∫te ∫i se introduce Ón urna de vot.
Rog pe cei 2 chestori actuali s„ distribuie buletinele. Comisia de num„rare a voturilor se va ocupa de num„rarea voturilor. V„ rog, Ón partea dreapt„ se distribuie buletinele.
Domnule senator Dinu Marin, v„ rog, citi˛i lista senatorilor.
|**Domnul Marin Dinu:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe|prezent| |Alexandru Ionel<br>Andrei Victor<br>Apostolache Victor|prezent<br>prezent<br>prezent| |Athanasiu Alexandru|absent| |Avram Dan<br>Balcan Viorel|prezent<br>prezent| |Balint Iosif|prezent| |B„lan Angela Mihaela<br>Bela∫cu Aron<br>Belu Ioan|prezent<br>prezent<br>absent| |Bindea Liviu-Doru<br>BÓciu Constantin|prezent<br>prezent| |Br„di∫teanu ™erban Alexandru|absent| |Bucur Dionisie|prezent| |Buraga Ioan<br>Buza Tiberiu Simion|prezent<br>prezent| |Buzatu Gheorghe|prezent| |Cauti∫ Vasile<br>C‚rciumaru Ion|prezent<br>prezent| |Ciocan Maria|prezent| |Ciocan Valentin|prezent| |Cioc‚rlie Alin Theodor|prezent| |Codreanu Dumitru<br>Constantinescu Eugen Marius|prezent<br>prezent| |Cozm‚nc„ Octav|absent| |Cr„ciun Avram<br>Cristolovean Ioan|absent<br>prezent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |Dinu Marin|prezent| |Dobrescu Maria Antoaneta|prezent| |Dumitrescu Viorel|absent| |Dumitru Dan|prezent| |Du˛„ Vasile|prezent| |Eckstein-Kovács Péter|absent| |F„ni˛„ Tri˛„|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filipa∫ Avram|absent| |Filipescu Cornel|prezent| |Florescu Eugeniu Constantin|absent| ## MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004
Flutur Gheorghe prezent Frunda György prezent G„ucan Constantin prezent Gogoi Ion prezent Guga Ioan prezent Hanganu Romeo Octavian absent HÓr∫u Ion prezent Hoha Gheorghe absent Honcescu Ion absent Horga Vasile prezent Hri˛cu Florin prezent Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Iorga Nicolae Marian prezent Iorgovan Antonie prezent Iustian Mircea Teodor prezent Kereskényi Alexandru prezent Leca Aureliu prezent Lupoi Mihail prezent Marcu Ion prezent Marinescu Simona prezent„ Markó Béla prezent Matei Vintil„ absent Matei Viorel prezent M„rgineanu ™tefan Gheorghe prezent Mih„ilescu Ion prezent Mihordea Mircea prezent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor Marius prezent Nedelcu Mircea prezent Németh Csaba prezent Nica Dumitru absent Nicolaescu Ioan absent Nicolaescu Sergiu prezent Nicolai Norica prezent Novolan Traian prezent Ofileanu Vasile prezent Onaca Dorel-Constantin prezent Oprescu Sorin Mircea prezent Otiman P„un-Ion prezent Paleologu Alexandru absent Pan„ Aurel prezent Pan„ Viorel Marian prezent Pa∫tiu Ioan absent P„curariu Iuliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian prezent Penciuc Corin prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie prezent Pl„tic„-Vidovici Ilie prezent Pop Dumitru Petru prezent Pop de Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan-Mircea absent Popescu Lauren˛iu-Mircea absent
Prichici Emilian prezent Pricop Mihai-Radu absent Pris„caru Ghiorghi absent Pruteanu George Mihail prezent Pujina Nelu absent Puskás Valentin Zoltán prezent Radu Constantin prezent Rah„u Dan Nicolae absent Rebreanu Nora Cecilia prezent„ Rece Traian absent Roibu Aristide prezent Roman Petre prezent Rotaru Florin prezent Rus Ioan Aurel prezent S‚rbulescu Ion prezent Seche Ion absent Seres Dénes prezent Sin Niculae prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Sporea Elena absent„ Stoica Fevronia prezent„ Szabó Károly-Ferenc prezent ™elaru Rodica prezent„ ™erb„noiu Constantin Dilly prezent ™tefan Viorel prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu Emil R„zvan absent Toma Constantin absent Tudor Corneliu Vadim prezent Ungheanu Mihai prezent Vajda Borbála prezent„ Vasile Radu absent V„c„roiu Nicolae prezent Vela Ion prezent Verestóy Attila prezent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Zanc Grigore prezent Zl„vog Gheorghe prezent
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, V„ rog s„ pofti˛i Ón sal„!
Invit pe domnul senator Florin Hri˛cu s„ prezinte rezultatul num„r„rii voturilor.
## **Domnul Florin Hri˛cu:**
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Voi da citire procesului-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea vicepre∫edin˛ilor Senatului.
îProced‚ndu-se la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea vicepre∫edin˛ilor Senatului, s-au constatat urm„toarele:
num„rul total al senatorilor: 139; num„rul total al votan˛ilor: 109; voturi valabil exprimate: 109.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004
Domnul Doru Ioan T„r„cil„, de la Grupul parlamentar al P.S.D., ob˛ine voturi pentru: 109.
Domnul Marin Dinu, de la Grupul parlamentar al P.S.D., ob˛ine voturi pentru: 109.
Domnul Gheorghe Buzatu, de la Grupul parlamentar al P.R.M., ob˛ine voturi pentru: 109.
Domnul Puskás Valentin Zoltán, de la Grupul parlamentar al U.D.M.R., ob˛ine voturi pentru: 108, voturi Ómpotriv„: 1.
Ca urmare a faptului c„ au Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„˛ii senatorilor sunt declara˛i ale∫i ca vicepre∫edin˛i ai Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori: Doru Ioan T„r„cil„, Marin Dinu, Gheorghe Buzatu ™i Puskás Valentin Zoltán.
Œncheiat ast„zi, 1 septembrie 2004.“
Voi da citire Procesului-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea chestorilor Senatului.
îProced‚ndu-se la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea chestorilor Senatului, s-au constatat urm„toarele:
num„rul total al senatorilor: 139;
num„rul total al votan˛ilor: 109;
voturi valabil exprimate: 109.
Domnul Ion Vela, de la Grupul parlamentar al P.S.D., ob˛ine voturi pentru: 109.
Domnul Constantin-Dorel Onaca, de la Grupul parlamentar al P.R.M., ob˛ine voturi pentru: 108, voturi Ómpotriv„: 1.
Ca urmare a faptului c„ au Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„˛ii senatorilor sunt declara˛i ale∫i chestori ai Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori: Ion Vela ∫i Dorel-Constantin Onaca.
Œncheiat ast„zi, 1 septembrie 2004.“
îProces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea secretarilor Senatului.
Proced‚ndu-se la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea secretarilor Senatului, s-au constatat urm„toarele:
num„rul total al senatorilor: 139;
num„rul total al votan˛ilor: 109;
voturi valabil exprimate: 109.
Domnul Antonie Iorgovan, de la Grupul parlamentar al P.S.D., ob˛ine voturi pentru: 109.
Domnul Mihai Ungheanu, de la Grupul parlamentar al P.R.M., ob˛ine voturi pentru: 109.
Domnul Paul P„curaru, de la Grupul parlamentar al P.N.L., ob˛ine voturi pentru:109.
Domnul Iuliu P„curariu, de la Grupul parlamentaral Partidului Democrat, ob˛ine voturi pentru: 106, voturi Ómpotriv„: 3
Ca urmare a faptului c„ au Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„˛ii senatorilor sunt declara˛i ale∫i ca secretari ai Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, domnii senatori:
Antonie Iorgovan, Mihai Ungheanu, Paul P„curaru ∫i Iuliu P„curariu.
Œncheiat, ast„zi, 1 septembrie 2004.“
Mul˛umesc foarte mult. Facem o pauz„ de numai 2, 3 minute. Rog Biroul permanent s„ se retrag„ Ón sala de al„turi.
## PAUZ√
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ am discutat programul pentru ast„zi, Ón continuare, programul pentru s„pt„m‚na aceasta ∫i pentru s„pt„m‚na viitoare. Vom continua, bineÓn˛eles, cu declara˛iile politice ∫i avem o Not„ cu sesizarea Cur˛ii Constitu˛ionale. M‚ine se va lucra Ón comisii, vineri ∫i s‚mb„t„ Ón circumscrip˛ii electorale. Pentru luni s-au depus deja la casete 8 rapoarte, la care se adaug„ 3 sau 4 restan˛e pe care le avem.
Dac„ sunt observa˛ii la programul de lucru pentru ast„zi ∫i pentru s„pt„m‚na aceasta?
Vot · approved
Cuv‚nt de deschidere a sesiunii ordinare septembrie—decembrie 2004, rostit de domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului
Pentru s„pt„m‚na viitoare avem programul obi∫nuit: luni, de la ora 15,00, ∫edin˛„ de plen, mar˛i ∫i miercuri, lucr„ri Ón comisii, joi, ∫edin˛„ de plen, vineri ∫i s‚mb„t„, Ón circumscrip˛iile electorale.
Dac„ sunt observa˛ii la acest program de lucru? Nu sunt.
Vot · approved
Cuv‚nt de deschidere a sesiunii ordinare septembrie—decembrie 2004, rostit de domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului
V„ mul˛umesc foarte mult.
Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi.
Œnainte de asta, vreau s„ v„ informez c„ Biroul permanent a elaborat, Ómpreun„ cu liderii de grup, o Declara˛ie-apel privind Óncetarea construirii Canalului BÓstroe.
Sunt, Óns„, o serie de observa˛ii la acest text ∫i v„ propun ca liderii de grup s„ mearg„ Ón sala din spate, Ómpreun„ cu domnul senator P„unescu, care are o serie de interven˛ii pe text, s„ revad„ modific„rile la text, sigur c„ ele trebuie discutate ∫i cu Ministerul Afacerilor Externe, de principiu, ∫i dac„ c„de˛i de acord asupra necesit„˛ii Ómbun„t„˛irii textului, atunci vom trece la o nou„ form„ de redactare. Vrem s„ fie un text bun, pentru c„ el va fi trimis la Parlamentul European, la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, la Adunarea Parlamentar„ a Alian˛ei Nord-Atlantice, c„tre toate senatele cu care avem rela˛ii, din toate sistemele bicamerale din Europa, ∫i sunt vreo 18 state, inclusiv Ucraina.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 Deci, pe cale de consecin˛„, s„ revede˛i aceste texte, ∫i dac„ liderii de grup sunt de acord cu modificarea textului de baz„, atunci re˛inem textul, Ól discut„m ∫i cu Ministerul Afacerilor Externe, sigur c„ punctul nostru de vedere prevaleaz„, nu st„m Ón observa˛iile Ministerului Afacerilor Externe, dar, totu∫i, e un punctaj, c„ tot este vorba despre rela˛iile diplomatice dintre cele dou„ state, urm‚nd ca luni s„ prezent„m declara˛ia-apel. Prefer„m s„ fie o declara˛ie bun„, dec‚t o declara˛ie pe care s-o facem îpe picior“. Rog, de aceea, liderii de grupuri s„ se retrag„ pentru cele spuse mai sus.
Doamna senator Maria Petre.
Avem o serie de modific„ri Ón componen˛a comisiilor de specialitate. Noi, cel pu˛in, avem un coleg care...
Imediat, s„ termin„m cu declara˛ia-apel.
Dup„ aceasta, da? Bine.
Domnul senator Adrian P„unescu.
## Domnule pre∫edinte,
Œntruc‚t realitatea este urgen˛a ∫i e greu de Ónchipuit c„ ni∫te cuvinte ale noastre, scrise oric‚t de exact ∫i oric‚t de bine, ar putea influen˛a, de luni Óncolo, respectiva realitate dramatic„ ∫i ar putea opri respectiva sfidare, eu a∫ renun˛a la aceste observa˛ii care veneau s„ Ónt„reasc„ ni∫te idei din text ∫i a∫ zice c„ s„ lu„m hot„r‚rea ast„zi, s„ se fac„ declara˛ia-apel ast„zi, pentru c„, Óntre timp, fiecare metru de p„m‚nt care avanseaz„ Ón canal duce lucrurile c„tre inevitabil.
Eu v„ propun urm„torul lucru: s„ fi˛i de acord s„ facem primul pas. Liderii de grup iau o pauz„ de 5 minute, merg Ón sala din spate, ∫i Ómpreun„ cu domnul senator Adrian P„unescu examineaz„ textul, ∫i dup„ aceea hot„r‚m.
Domnule senator Mircea Ionescu-Quintus, poate s„ fie o treab„ bun„.
## Domnule pre∫edinte,
™i eu consider c„ o declara˛ie este un demers pe care nu e bine s„-l am‚n„m, pentru c„ ∫i a∫a a trecut destul timp. Textul acesta a fost dezb„tut ∫i a c„p„tat un contur la Comisia de politic„ extern„. Dup„ ∫tiin˛a mea, s-au f„cut ∫i ni∫te inform„ri sau schimburi de p„reri cu Ministerul Afacerilor Externe, dar fiind vorba, de data aceasta, de o declara˛ie a Senatului, ∫i nu numai a Comisiei de politic„ extern„, este bine ca liderii de grup s„-∫i spun„ p„rerea ∫i, acolo unde se mai poate modifica
ceva ast„zi, cred c„ n-ar fi r„u... Dar am Ón˛eles de la dumneavoastr„ c„ s-a dorit s„ mai ave˛i o consultare cu Ministerul Afacerilor Externe, asta Ónseamn„ deja c„ str„dania noastr„ de acum nu poate s„ ajung„ la o finalizare. N-ar fi r„u, Óns„, dac„... M‚ine lucr„m Ón comisii, dar s-o dezbatem, totu∫i, Ón plen, dac„ e posibil.
Am o rug„minte. Rog declara˛ia s„ fie pus„ la dispozi˛ia liderilor de grup... Nu dureaz„ dec‚t 3, 4 minute. Dac„ sunte˛i de acord, mergem pe formula asta. Au fost dou„ corecturi, pe care le-am acceptat. Dac„ mai sunt, vom vedea.
P‚n„ atunci, stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„ v„ prezint Nota privind exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege privind simplificarea formalit„˛ilor la Ónregistrarea Ón registrul comer˛ului a persoanelor fizice, asocia˛iilor familiale ∫i persoanelor juridice, la Ónregistrarea fiscal„ a acestora, precum ∫i la autorizarea func˛ion„rii persoanelor juridice;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare a Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Bancare, prin comasarea prin absorb˛ie cu Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului;
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 37/2004 privind m„suri de diminuare a arieratelor din economie;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2004 pentru finalizarea privatiz„rii unor societ„˛i comerciale din portofoliul Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului, aflate Ón dificultate;
— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de finan˛are dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul Na˛ional PHARE 2003 pentru Rom‚nia, semnat la Bucure∫ti la 2 decembrie 2003;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Regatul Spaniei privind protec˛ia informa˛iilor clasificate din domeniul ap„r„rii, semnat la Bucure∫ti la 3 martie 2004;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Preg„titoare a Organiza˛iei Tratatului de interzicere total„ a experien˛elor nucleare privind desf„∫urarea activit„˛ilor referitoare la instala˛iile de monitorizare interna˛ional„ Ón aplicarea Tratatului de interzicere total„ a experien˛elor nucleare, inclusiv a activit„˛ilor ulterioare certific„rii, semnat la Viena la 13 iunie 2003;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 — Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea poli˛iei judiciare;
— Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Macedonia privind asisten˛a juridic„ Ón materie civil„, semnat„ la Bucure∫ti la 12 noiembrie 2003;
—Lege pentru aderarea Rom‚niei la Acordul dintre statele p„r˛i la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul for˛elor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, ∫i la Protocolul privind statutul comandamentelor militare interna˛ionale, Ónfiin˛ate Ón temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952.
Stima˛i colegi,
P‚n„ ce colegii no∫tri, liderii de grup, rezolv„ problema, trecem la declara˛ii politice.
Domnul senator Sergiu Nicolaescu nu este Ón sal„, da? Nu este.
Dau cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnului senator Ilie Ila∫cu.
Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la problema situa˛iei ∫colilor cu predare Ón limba rom‚n„ din raioanele de Est ale Republicii Moldova, din a∫a-zisa Transnistrie. Dup„ cum cunoa∫te˛i, regimul separatist de la Tiraspol, Ónc„ din luna februarie, a primit o hot„r‚re a a∫a-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol de a Ónchide aceste ∫coli cu predare Ón limba rom‚n„ ∫i de a le subordona Ón totalitate regimului separatist. Dup„ Armisti˛iul din 1992, de la 21 iulie, dintre Republica Moldova ∫i Federa˛ia Rus„, semnat de Mircea Snegur ∫i Boris El˛Ón, 8 ∫coli rom‚ne∫ti din Transnistria au r„mas sub jurisdic˛ia Republicii Moldova ∫i predau dup„ programele ∫i manualele editate Ón Republica Moldova ∫i Rom‚nia. La 15 iulie 2004, for˛ele de ordine ale regimului separatist de la Tiraspol au atacat aceste ∫coli ∫i au supus elevii unor torturi ∫i unor bloc„ri ale acestor ∫coli.
Am stat de vorb„ cu majoritatea profesorilor din aceste ∫coli, adic„ cu directorii. Diminea˛„, ™coala nr. 20 din Tiraspol ∫i-a f„cut careul Ón drum, l‚ng„ ∫coal„, pentru c„ nu li s-a permis s„ intre pe teritoriul ∫colii, ∫i de m‚ine va veni fiecare cu c‚te un scaun de acas„ ∫i-∫i vor face lec˛iile acolo, Ón ∫osea, l‚ng„ ∫coal„.
La ™coala nr. 19 din Tighina elevii, p„rin˛ii ∫i profesorii s-au blocat Ón incinta ∫colii, au f„cut careul Ón incinta ∫colii ∫i primele lec˛ii le-au f„cut Ón ∫coal„. BineÓn˛eles sunt deconecta˛i Ón continuare de la electricitate, nu au ap„ ∫i alte servicii ∫i sunt Ónconjura˛i de c„tre mili˛ia transnistrean„.
™coala-internat a unor orfani din Tighina a fost deblocat„ de ace∫ti copii, ∫i-a f„cut careul Ón incinta ∫colii, au spart sigiliile, au Ónl„turat ace∫ti mili˛ieni ∫i au intrat cu for˛a Ón institu˛ie, ∫i-au f„cut careul, ast„zi, acolo.
La ™coala nr. 12 din RÓbni˛a, de asemenea, nu s-a permis intrarea Ón incint„ ∫i au f„cut careul Ón afara ∫colii, ∫i cred c„ au de g‚nd s„-∫i fac„ studiile Ón drum.
Nu s-a luat o decizie hot„r‚t„, pentru c„ unii p„rin˛i, pentru a-∫i proteja copiii, i-au transportat peste Nistru, la Rezina.
Ce Ónseamn„ careu?
## **Domnul Ilie Ila∫cu:**
Œnaintea Ónceperii anului ∫colar se adun„ elevii la un loc. A∫a se zice Ón Basarabia, nu ∫tiu Ón Rom‚nia cum se nume∫te. Dumneavoastr„ a˛i fost de mult la ∫coal„, cred c„ a˛i uitat de-acum...
De aceea, to˛i ace∫ti profesori, p„rin˛i elevi ∫i mul˛i al˛ii cu care am vorbit — am fost de nenum„rate ori la Chi∫in„u, am fost ∫i la Tighina, de∫i am interdic˛ie acolo — cer de la noi, de la autorit„˛ile din Rom‚nia, m„car o solidarizare cu ei. Am rugat azi diminea˛„ Biroul permanent, care a acceptat, de a face o declara˛ie Ón sus˛inerea acestor elevi ∫i Ón sus˛inerea lor ∫i la forurile interna˛ionale. Deci preg„tim Ómpreun„ cu domnul senator Pris„caru ∫i al˛i colegi din Delega˛ia rom‚n„ la Adunarea parlamentar„ a Consiliului Europei ni∫te m„suri care ar sensibiliza opinia public„.
Din p„cate, celelalte ∫coli din Roghi, Corjova, Grigoriopol au fost Ónchise, transformate Ón ∫coli moldovene∫ti cu predare Ón grafie chirilic„, dup„ manuale din 1960—1970, cu chipul lui Leonid Ilici Brejnev. Pe c‚nd Ón aceste ∫coli v„ asigur c„ manualele, Ón majoritatea lor, sunt tip„rite la Bucure∫ti.
O alt„ problem„ pe care vreau s„ o ridic ast„zi ∫i despre care presa a vorbit este despre reglementarea a∫a-zisului îdiferend transnistrean“.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón ultima vreme s-a r„cit foarte mult situa˛ia Óntre cele dou„ maluri ale Nistrului. pe teritoriul Republicii Moldova. Toat„ aceast„ r„ceal„ ∫i tensiune bineÓn˛eles c„ a venit din partea Federa˛iei Ruse.
La 8 iulie 2004, Marea Camer„ a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, dup„ cum cunoa∫te˛i, a dat decizia final„ Ón procesul nostru intentat Ómpotriva Federa˛iei Ruse ∫i Republicii Moldova. Curtea European„ a Drepturilor Omului definitiv a pus punctul pe îi“ Ón acest diferendum transnistrean ∫i s-a spus de la aceast„ Ónalt„ tribun„ ce a fost totu∫i Ón 1992. ™i vreau s„ v„ citesc din decizia Cur˛ii, pentru c„ Ón 1992 nu a fost un conflict militar Óntre ambele maluri ale Nistrului, ci a fost un r„zboi de agresiune a Federa˛iei Ruse Ómpotriva t‚n„rului stat, Republica Moldova, ∫i unde Rusia este numit„ îagresor“.
Mai mult dec‚t at‚t, responsabilitatea pentru acel teritoriu, p‚n„ Ón prezent, revine doar Federa˛iei Ruse. V„ citesc c‚teva cuvinte juridice din aceast„ decizie, Ón ceea ce prive∫te responsabilitatea Rusiei.
îŒn timpul conflictului din 1991—1992, for˛e ale fostei armate a XIV-a, care a apar˛inut succesiv U.R.S.S.-ului, C.S.I.-ului, apoi Rusiei, sta˛ionate Ón Transnistria, au luptat cu ∫i pentru for˛ele separatiste transnistrene. Importante cantit„˛i de arme din arsenalul armatei a XIV-a au fost transferate, Ón mod voit, separati∫tilor, care au putut, Ón plus, s„ ob˛in„ ∫i alte arme f„r„ ca militarii ru∫i s„ opun„ rezisten˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 Pe l‚ng„ acestea, de-a lungul confrunt„rilor dintre autorit„˛ile moldovene∫ti ∫i separati∫tii transnistreni, conduc„torii ru∫i au sus˛inut, prin declara˛iile lor, autorit„˛ile separatiste. Astfel, autorit„˛ile Rusiei au contribuit at‚t militar, c‚t ∫i politic la crearea unui regim separatist Ón regiunea Transnistriei, care face parte din teritoriul Moldovei. Chiar ∫i dup„ armisti˛iul din 21 iulie 1992, Rusia a continuat s„ sus˛in„, din punct de vedere militar, politic ∫i economic regimul separatist, permi˛‚ndu-i astfel s„ supravie˛uiasc„, s„ se Ónt„reasc„ ∫i s„ ob˛in„ o anumit„ autonomie fa˛„ de Moldova.
Œn acest moment, armata rus„ continu„ s„ sta˛ioneze pe teritoriul Moldovei, Ónc„lc‚nd angajamentele de retragere total„ luate de Rusia la Conferin˛ele O.S.C.E. din 1999 ∫i 2001, at‚t Ónainte, c‚t ∫i dup„ 5 mai 1998, data intr„rii Rusiei, data intr„rii Ón vigoare a conven˛iei, Ón ceea ce prive∫te Rusia, Ón zona de securitate controlat„ de for˛ele ruse de men˛inere a p„cii, a∫a-zisele for˛e. Regimul separatist de la Tiraspol a continuat s„-∫i desf„∫oare Ón mod ilegal trupe, s„ fabrice ∫i s„ comercializeze arme, cu Ónc„lcarea acordului din 21 iulie 1992.
Ansamblul acestor elemente este de natur„ s„ dovedeasc„ faptul c„ Republica Moldoveneasc„ Transnistrean„ continu„ s„ se g„seasc„ sub autoritate efectiv„ ∫i decisiv„ a Federa˛iei Ruse ∫i c„ oricum Republica Moldoveneasc„ Transnistrean„ supravie˛uie∫te gra˛ie sprijinului militar, economic, financiar ∫i politic pe care Rusia Ól furnizeaz„.
Œn aceste condi˛ii, Curtea consider„ c„ este o leg„tur„ continu„ ∫i neÓntrerupt„ de responsabilitate a Rusiei asupra acestui teritoriu.“
V-am citit din decizia Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, care a spus clar ceea ce este Ón Transnistria.
M„ mir„ c„ unii politicieni, at‚t de la noi, c‚t ∫i de la Chi∫in„u, ∫i ziari∫ti, dup„ aceast„ decizie, Óncearc„ a mai spune îconflictul militar dintre Moldova ∫i Smirnov“. Nu exist„ regimul smirnovist. Smirnov este un cet„˛ean al Federa˛iei Ruse, este general al serviciilor secrete, ca ∫i acela∫i... Sver˛ov.
Aceasta am vrut s„ v„ spun. De aceea, Ón aceast„ declara˛ie, pe care Senatul presupun c„ o va preg„ti p‚n„ luni, a∫ dori s„ se includ„ ∫i unele momente din aceste pasaje care v-au lipsit, pentru c„ Curtea a mai luat o decizie foarte important„, de a elibera imediat ∫i necondi˛ionat de˛inu˛ii politici Andrei Ivan˛ov ∫i Tudor Petrov Popa, care se mai afl„ Ón deten˛ie, cei doi care au fost Ón grupul meu de deten˛ie.
De aceea, eu voi face posibilul ∫i imposibilul la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, Ómpreun„ cu delega˛ia rom‚n„, de a aten˛iona acest lucru, ∫i voi propune retragerea dreptului de vot al Federa˛iei Ruse pentru Ónc„lcarea ∫i abuzurile acelei declara˛ii nefondate a Dumei de Stat, care a emis o hot„r‚re dup„ aceast„ decizie ∫i o not„ foarte dur„ a Ministerului de Externe din Federa˛ia Rus„ Óndreptate Ómpotriva Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, Ón care au Ónvinuit-o de îpartizanat politic Ón folosul Rom‚niei“.
Acum, pentru c„ nu mai am timp, v„ voi spune dou„ cuvinte despre situa˛ia deplorabil„ a angaja˛ilor de la Compania TELERADIO Moldova din Chi∫in„u.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, este un conflict mai vechi. Autorit„˛ile europene ∫i noi nu o dat„ am pus aceast„ problem„, ca aceast„ companie TELERADIO Moldova s„ se transforme Óntr-o companie public„. Regimul comunist de la Chi∫in„u, Ón principiu, a fost de acord, fiindc„ nu avea Óncotro, dar transform‚nd aceast„ companie, to˛i angaja˛ii au fost destitui˛i din posturi sub pretextul c„ vor fi reangaja˛i Ón noua companie. Au fost reangaja˛i doar cei care sunt favorabili acestui regim. To˛i cei care au folosit cuv‚ntul îrom‚n“ ori au avut reportaje cu demnitari din Rom‚nia, cu mine personal, cu al˛ii, nu au mai fost primi˛i la munc„.
De aproape o lun„ de zile se afl„ Ón grev„, 5 oameni se afl„ Ón greva foamei, unul a murit, bineÓn˛eles, Ón aceast„ grev„ ∫i cred c„ noi trebuie s„ ne solidariz„m cu ace∫ti oameni unde se Óncalc„ drepturile elementare la libera exprimare Ón acest teritoriu rom‚nesc.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, facem o Óntrerupere.
Da˛i-mi voie s„ v„ prezint Declara˛ia-apel a Senatului Rom‚niei cu privire la Óncetarea construirii de c„tre Ucraina a Canalului BÓstroe.
îSenatul Rom‚niei Ó∫i exprim„ dezaprobarea ∫i protestul fa˛„ de construirea ∫i inaugurarea oficial„ de c„tre autorit„˛ile ucrainene, Ón ziua de 26 august 2004, a primei p„r˛i a Canalului BÓstroe. Œn pofida nenum„ratelor demersuri Óntreprinse de autorit„˛ile rom‚ne, a criticilor ∫i lu„rilor de pozi˛ie formulate de Comisia European„, de Consiliul Europei, de unele state membre al Uniunii Europene, de Departamentul de Stat al S.U.A. ∫i a protestelor exprimate de mediile academice, de peste 300 de organiza˛ii ecologiste din Óntreaga lume, inclusiv de cele de la Kiev, oficialit„˛ile ucrainene au continuat, Ón mod unilateral, lucr„rile de construire a canalului.
Canalul BÓstroe traverseaz„ o zon„ din Rezerva˛ia Biosferei «Delta Dun„rii», resurs„ natural„ Ómp„r˛it„ Óntre Rom‚nia ∫i Ucraina, inclus„ Ón patrimoniul natural mondial ∫i aflat„ sub protec˛ia special„ a UNESCO, fiind totodat„ protejat„ ∫i de prevederile Conven˛iei de la Ramsar privind zonele umede de importan˛„ interna˛ional„, Ón special ca habitat al speciilor rare de p„s„ri.
A∫a dup„ cum au ar„tat speciali∫tii rom‚ni, ca ∫i unii exper˛i interna˛ionali de la prestigioasele institu˛ii de protec˛ie a mediului, construc˛ia canalului navigabil pe bra˛ul BÓstroe al Dun„rii va avea numeroase consecin˛e negative asupra ecosistemului dun„rean, afect‚nd echilibrul ecologic al Deltei Dun„rii, inclusiv cel al Rezerva˛iei Biosferei «Delta Dun„rii» Ón ansamblul s„u, zon„ unic„ Ón Europa, prin prejudicierea habitatului a 4.000 de specii de plante ∫i animale, amenin˛area cu dispari˛ia speciilor de pe∫ti, declan∫area unui proces de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 poluare cu petrol ∫i alte substan˛e nocive a apelor canalului ∫i a malurilor, afectarea situa˛iei economicosociale a popula˛iei locale, ale c„rei mijloace principale de subzisten˛„ sunt legate de pescuitul tradi˛ional.
Lucr„rile efectuate Ón zona apelor de frontier„ nu au acordul p„r˛ii rom‚ne, ele fiind demarate prin eludarea de c„tre partea ucrainean„ a obliga˛iilor de informare ∫i consultare a Rom‚niei, care Ói reveneau potrivit prevederilor unor acorduri bilaterale ∫i tratate interna˛ionale la care Ucraina este parte. Ele contravin, de asemenea, prevederilor Tratatului privind regimul frontierei de stat Óntre cele dou„ ˛„ri, Ón vigoare din anul 2003. Ignor‚nd cu bun„ ∫tiin˛„ numeroasele demersuri Óntreprinse de Rom‚nia ∫i sfid‚nd reac˛iile interna˛ionale, Ucraina a continuat Ón mod unilateral derularea lucr„rilor la Canalul BÓstroe, de∫i un studiu interna˛ional de impact era absolut necesar pentru o evaluare corect„ ∫i impar˛ial„ a consecin˛elor acestei lucr„ri asupra unuia dintre cele mai importante ∫i sensibile sisteme ecologice din Europa.
Ignorarea — uneori chiar sfidarea — de c„tre autorit„˛ile ˛„rii vecine a avertismentelor repetate, adresate de oficialit„˛ile de la Bucure∫ti, ∫i sfidarea reac˛iilor opiniei publice rom‚ne∫ti ∫i interna˛ionale Ón cazul BÓstroe conduc la o serioas„ Óngrijorare cu privire la disponibilitatea factorilor de decizie ucraineni de a respecta angajamentele asumate Ón plan bilateral ∫i multilateral.
D‚nd expresie opiniei publice interne ∫i interna˛ionale, Senatul Rom‚niei se adreseaz„ Parlamentului European, Parlamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, Uniunii Europene ∫i Alian˛ei Nord-Atlantice cu solicitarea de a ac˛iona, prin mijloacele care le stau la dispozi˛ie, pentru stoparea construirii canalului pe bra˛ul BÓstroe din Delta Dun„rii p‚n„ la realizarea unui studiu interna˛ional, independent ∫i obiectiv, privind efectul acestuia asupra ecosistemului din zon„.
Ne exprim„m convingerea c„, prin conjugarea tuturor eforturilor politico-diplomatice, Ón cadrul unei ac˛iuni ferme comune Ón spiritul egalit„˛ii interna˛ionale, vom putea determina Ucraina s„ se conformeze prevederilor dreptului interna˛ional ∫i s„ respecte angajamentele asumate, at‚t Ón plan bilateral, c‚t ∫i Ón plan interna˛ional, Ón ceea ce prive∫te protec˛ia mediului, Ón general, ∫i a ecosistemului dun„rean, Ón particular.
Œn acela∫i timp, Senatul reafirm„ interesul Rom‚niei de a solu˛iona situa˛ia conflictual„ creat„ la Gurile Dun„rii pe calea unui dialog constructiv rom‚no-ucrainean, Ón spiritul principiilor care ar trebui s„ guverneze rela˛iile de bun„ vecin„tate dintre cele dou„ ˛„ri, prin respectarea documentelor juridice bilaterale Ón vigoare, precum ∫i a normelor interna˛ionale Ón materie.“
Aceast„ declara˛ie-apel a fost adoptat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 1 septembrie 2004.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Se mai voteaz„?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
Dac„ sunt unele obiec˛iuni? Dac„ nu,
Vot · Amânat
Cuv‚nt de deschidere a sesiunii ordinare septembrie—decembrie 2004, rostit de domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i? Procedur„!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da, spune˛i!
## **Domnul Radu Alexandru Feldman**
**:**
Domnule pre∫edinte,...
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Domnule pre∫edinte,
Fiind vorba de o chestiune de interes na˛ional, nu o putem adopta prin consens? Poate fi cineva Ómpotriva interesului na˛ional?!
Nu, dar nu e nimeni... Numai o secund„! Haide˛i s„ fim...
V„ rog, domnul senator Alexandru!
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Œng„dui˛i-mi! Am ascultat cu toat„ aten˛ia, este un document de maxim„ importan˛„.
Œmi permit o singur„ Óntrebare. Dac„ nu ar fi normal ca Senatul Rom‚niei s„ se adreseze, Ón primul r‚nd, Parlamentului ucrainean ∫i, al„turi de asta, tuturor celorlalte instan˛e interna˛ionale, dar mi se pare c„ primul care ar trebui s„ fie al„turi de noi este forul legislativ ucrainean, cel care trebuie s„ vegheze la respectarea acordurilor semnate Óntre cele dou„ state.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
S„ nu fie plecat pe canal...
Asta e altceva. Dar mie mi se pare c„ Óntr-o pozi˛ie ra˛ional„...
S-a Ón˛eles, domnule senator.
... ∫i responsabil„, respect„m toate normele. S„ ne adres„m, Ón primul r‚nd lor, iar refuzul lor, eventual, s„ fie un argument Ón plus Ón favoarea Rom‚niei, care a Óncercat prin toate mijloacele rezolvarea pe c„i diplomatice a acestei probleme.
Este o propunere, este o Óntrebare pe care vreau s„ v-o supun aten˛iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Vreau s„ v„ dau ∫i un r„spuns. Dup„ cum cunoa∫te˛i, noi am avut Ónt‚lnire pe plan parlamentar. Pre∫edintele Parlamentului Ucrainei a fost prezent Ón Rom‚nia ∫i Ón discu˛ii s-a ridicat aceast„ problem„. Mai mult de at‚t, ceea ce se Ónt‚mpl„ pe BÓstroe a fost cu aprobarea Parlamentului ucrainean.
Œn al treilea r‚nd, doresc s„ v„ spun c„ Ón textul declara˛iei-apel, dac„ a˛i observat, am spus: îne adres„m tuturor statelor membre ale Consiliului Europei“, unde se g„se∫te ∫i Ucraina.
Noi vom trimite aceast„ declara˛ie-apel Ón primul r‚nd c„tre Ucraina ∫i c„tre celelalte foruri, deci se va Óndeplini condi˛ia pe care a˛i pus-o.
Deci
Vot · Amânat
Cuv‚nt de deschidere a sesiunii ordinare septembrie—decembrie 2004, rostit de domnul Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului
- V„ mul˛umesc foarte mult.
Invit la cuv‚nt, la declara˛ii politice, pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului social democrat.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Œnainte de a v„ saluta pe dumneavoastr„ to˛i la Ónceputul acestei ultime sesiuni a legislaturii noastre, vreau s„ precizez c„ am renun˛at la observa˛iile din textul declara˛iei-apel, Ón ciuda faptului c„, dup„ p„rerea mea, este doar un gest. Este nemul˛umitoare sub aspectul Ónc„rc„turii pe care ar trebui s-o aib„ cuv‚ntul atunci c‚nd Óncearc„ s„ conving„.
™tiu, de asemenea, c„ nu cuv‚ntul este primordial Ón rela˛iile din lumea de azi ∫i sper c„, prin aderarea Rom‚niei la NATO, care Ónseamn„ pentru poporul rom‚n ∫i pentru fiecare cet„˛ean nu numai o aspira˛ie ∫i un fapt de voin˛„ ∫i un fapt de dorin˛„, ci ∫i anumite sacrificii, inclusiv sacrificii privind independen˛a ∫i suveranitatea de care fusesem at‚t de plini Ón trecut, Ón sensul c„ suveranitatea noastr„ face parte din suveranitatea NATO. Vom avea un ajutor real ∫i Ón raporturile cu constructorii de canale ilegitime ∫i cu f„c„torii de f„r„delegi.
De fapt, un asemenea moment ar trebui probat din punctul de vedere al loialit„˛ii unora fa˛„ de al˛ii Ón aceast„ conjunctur„ interna˛ional„ Ón care am intrat.
Chiar Ón argumentele pe care le foloseam la Ónt‚lnirile cu oamenii sceptici din momentele de dinainte de aderare spuneam: îNu se va mai putea juca nimeni, niciodat„, cu creionul pe harta noastr„!“
N-a∫ vrea ca Ón aceast„ privin˛„ s„ fim trata˛i ca un stat de m‚na a treia, c‚nd nu exist„ dec‚t dou„ m‚ini. A∫ vrea s„ fim lua˛i Ón serios ∫i interesele noastre, care, de aceast„ dat„, sunt ∫i interesele europene din zon„, s„ fie respectate ∫i s„ fie Óncurajate.
Parc„ totu∫i, Ón ciuda celor 300 de institu˛ii interna˛ionale care au protestat — ∫i protestul nostru este moale, e un fel de tir cu pra∫tia— ∫i reac˛iile
interna˛ionale sunt stinse. Poate doar reac˛ia cancelarului Schröder s„ fi fost una ferm„, de∫i firma care construie∫te este o firm„ din ˛ara cancelarului. A∫a c„ suntem Ón fa˛a unui joc interna˛ional Ón care trebuie s„ nu fim l„sa˛i de izbeli∫te.
M„ Óntorc la c‚teva probleme care s-au acumulat Óntre timp.
O situa˛ie special„ de via˛„ ∫i o nenorocire pe care a trebuit s-o Ónving m-au condus c„tre o solu˛ie de natur„ politic„, despre care n-am s„ vorbesc dec‚t Ón dimensiunea ei concret„ dintr-un loc, dintr-un ora∫ al acelei conjuncturi geografice.
Candidez pentru Senatul Rom‚niei Ón cel mai complex ∫i cel mai c„zut, din punct de vedere economic, jude˛ al ˛„rii, care este jude˛ul Hunedoara ∫i, Ónainte de a vedea dac„ voi fi acceptat de oamenii de acolo, ca un om de con∫tiin˛„, care nu face nego˛ cu voturile ∫i cu Óncrederea oamenilor, atrag aten˛ia asupra unui aspect care face parte din gravul ∫i dramaticul proces de dezindustrializare care nu se mai termin„ odat„, Ón diverse zone ale Rom‚niei.
Eu am s„ v„ cer Óng„duin˛a ca textul propriu-zis, din care a∫ fi citit c‚teva date, care nu sunt foarte interesante pentru ceilal˛i, dar care fac parte din actul meu de con∫tiin˛„ ∫i de legitimare Ón fa˛a istoriei care ar putea r„sfoi îMonitorul Oficial“ cu declara˛iile noastre, s„ pun ∫i datele concrete pe care, Ón declara˛ia mea politic„, ast„zi, ∫i un fel de interpelare — a∫ vrea s„ fie luat„ ∫i ca interpelare —, nu le citesc, repet, dar spun esen˛a.
S-a v‚ndut, prin procese economice succesive, o Óntreprindere, de fapt singura care mai r„m„sese Ón C„lan, un ora∫ parc„ aflat dup„ c‚teva bombardamente. Aceast„ Óntreprindere, care se nume∫te AMIDIP — ea pare un joc de cuvinte, dar ascunde o realitate dramatic„ — venea s„ continue, Ón felul Ón care s-a acceptat de c„tre autorit„˛ile centrale ∫i locale, via˛a ∫i ac˛iunile SIDERMET.
Ei bine, aspectul asupra c„ruia a∫ vrea s„ st„rui este c„, Ón loc s„ se treac„ la treab„ ∫i s„ Ónceap„ produc˛ia de tuburi de presiune din font„ ductil„, prin procese intentate acestei noi Óntreprinderi pentru datorii ale vechii Óntreprinderi, s-a ajuns la un blocaj care poate duce la faliment aceast„ societate.
Investitorul str„in a∫teapt„ ce a∫teapt„, pe el Ól cost„ 100.000 de dolari pe lun„ fiecare...
Da... Ce frumoase versuri scrisese Arghezi...
Poate nu mai vorbi˛i la telefon. V„ rog eu mult.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
îCe noapte groas„, ce noapte grea / A b„tut Ón fundul lumii cineva.“
Ziceam c„ 100.000 de dolari cost„ fiecare lun„ de Ónt‚rziere. Sunt 600 de oameni, apar˛in„tori de 600 de familii, care mai pot respira, mai pot supravie˛ui Ón condi˛iile Ón care ar porni aceast„ Óntreprindere foarte productiv„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 Am fost Ómpreun„ cu c‚˛iva oameni de con∫tiin˛„ din C„lan, ieri, la pre∫edintele A.V.A.S., domnul Ursache, ∫i m-a bucurat atitudinea sa corect„, mi s-a p„rut c„ e un om doritor de realiz„ri ∫i a dat c‚teva solu˛ii.
Din p„cate, prin Óncheierea acelui capitol îJusti˛ie — Administra˛ie — Interne“ de c„tre Rom‚nia, posibilitatea ca procesele acestea s„ fie am‚nate ∫i Óntreprinderea s„ intre Ón produc˛ie a disp„rut. E o reglementare care se pare c„, din acest punct de vedere, nu ne este imediat folositoare. Poate c„ ea se va dovedi folositoare Ón viitor, to˛i Óntreprinz„torii av‚nd acelea∫i drepturi, fie c„ sunt de stat, fie c„ sunt particulari, fie c„ sunt str„ini, fie c„ sunt autohtoni. Dar ceea ce cred eu c„ trebuie spus e c„ procesele trebuie s„ se finalizeze, pentru ca oamenii s„ ∫tie Óncotro o apuc„. ™i eu sper s-o apuce spre munc„, spre performan˛„ ∫i spre p‚ine.
Repet, dac„ am Óncuviin˛area dumneavoastr„, am s„ adaug acele date la textul pe care Ól vom preda secretariatului.
Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004, aprobat„ prin Legea nr. 162/2004 privind finalizarea investi˛iei îTurn„toria de tuburi de presiune din font„ ductil„ pe platforma SIDERMET C„lan“, s-a stabilit ca S.C. AMIDIP — S.A. C„lan s„ se dizolve ∫i s„ fie lichidat„ voluntar, iar aportul Ón natur„ adus de S.C. SIDERMET — S.A. C„lan la constituire s„ revin„ la asociatul rom‚n. Au trecut mai mult de 30 de zile de la publicarea Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a IV-a, nr. 1.858/23.VI.2004 a hot„r‚rii AGA nr. 1 din 16.04.2004, prin care s-a hot„r‚t dizolvarea societ„˛ii, dar activitatea lichidatorului S.C. CONTAUDIT EVALEX — S.R.L., cu sediul Ón Deva, este suspendat„ din urm„toarele motive:
1. Judec„torul de la Oficiul Registrului Comer˛ului DEVA a am‚nat pronun˛area Ón ce prive∫te depunerea semn„turii lichidatorului Ón registru, motivat de opozi˛ia formulat„ la Tribunalul Hunedoara de S.C. MINAG VAL — S.A., prin lichidator S.C. Pricewaterhouse Coopers Management — S.R.L., cu sediul Ón Timi∫oara, p‚n„ la data de 3 septembrie, c‚nd s-a stabilit termen Ón dosarul nr. 8.630/2004, care are ca obiect opozi˛ia formulat„ de aceasta. Œn acest dosar a fost introdus ∫i lichidatorul AMIDIP — S.A. — CONTAUDIT EVALEX — S.R.L.
La primul termen, cel din 20 august, judec„torul a dispus c„tre reclamanta S.C. MINAG VAL — S.A. s„ depun„ acte referitor la sechestrarea ac˛iunilor de˛inute de SIDERMET — S.A. la AMIDIP — S.A., iar pentru AMIDIP — S.A. a solicitat s„ depun„ actul constitutiv integral, Óncheierea judec„torului delegat privind aprobarea constituirii societ„˛ii, procesul-verbal de negociere cu A.V.A.B., din iulie 2003, mandatul dat reprezentantului SIDERMET — S.A. Ón AGA privind dizolvarea AMIDIP — S.A.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#638992. Societatea Na˛ional„ de Transport Feroviar Marf„ îCFR Marf„“ — S.A. sucursala Timi∫oara a depus opozi˛ie la Registrul Comer˛ului Deva, care a fost Ónaintat„ la Tribunalul Hunedoara pentru judecat„, form‚ndu-se dosarul nr. 9.076/2004, cu termen la
15 septembrie 2004. Cita˛ia s-a primit la 26 august 2004. AMIDIP — S.A. a depus Ónt‚mpinare de respingere a opozi˛iei.
· other
1 discurs
<chair narration>
#642703. Obiectul acelor opozi˛ii: cele dou„ reclamante solicit„ anularea hot„r‚rii adun„rii generale extraordinare de la AMIDIP — S.A. C„lan nr. 1 din 16.04.2004 ∫i se opun dizolv„rii ∫i lichid„rii AMIDIP — S.A. C„lan, motivat de faptul c„ au sechestrate ac˛iunile de˛inute de S.C. SIDERMET — S.A. la S.C. AMIDIP — S.A.
· appointment
1 discurs
<chair narration>
#645864. Argumentele reclamantelor: au sechestrat ac˛iunile de˛inute de SIDERMET — S.A. la AMIDIP — S.A. Ón dosarele execu˛ionale privind urm„rirea bunurilor SIDERMET — S.A., formate la executorii judec„tore∫ti de pe l‚ng„ Judec„toria Hunedoara.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#648275. Argumentele AMIDIP — S.A. C„lan: Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004, aprobat„ prin Legea nr. 162/2004, fiind o lege special„, care derog„ de la cadrul general stabilit Ón Legea societ„˛ilor comerciale referitor la dizolvare, are prioritate Ón aplicare; sechestrul aplicat de A.V.A.S. (fosta A.V.A.B.) la data 5.12.2002 asupra ac˛iunilor, contractul de garan˛ie asupra ac˛iunilor Óncheiat cu A.V.A.S. Ón iulie 2003, A.V.A.S. av‚nd gradul I, ∫i este organ de executare special, Ónregistrat Ón Arhiva electronic„ de garan˛ii reale mobiliare; pentru SNTFM CFR Marf„ — S.A. se poate pune Ón discu˛ie depunerea opozi˛iei ∫i Ónregistrarea Ón Registrul Comer˛ului peste termenul de 30 de zile stabilit de lege; nici una dintre reclamante nu a solicitat Ónscrierea Ón registrul ac˛ionarilor de˛inut de AMIDIP — S.A. a sechestrului aplicat pentru a fi opozabil„ AMIDIP — S.A.
· other
1 discurs
<chair narration>
#657076. Comentariu asupra stadiului de aplicare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004. Astfel, conform art. 2 alin. (2) din ordonan˛„, A.V.A.S., ca singur executor al bunurilor SIDERMET — S.A., avea obliga˛ia s„ solicite toate dosarele de executare de la orice organ de executare ∫i s„ adopte o pozi˛ie clar„ asupra execut„rilor silite. De men˛ionat c„ execut„rile silite ini˛iate de executorii judec„tore∫ti se perimeaz„ Ón termen de 6 luni dac„ stau Ón nelucrare, iar A.V.A.S. ∫i SIDERMET — S.A., care sunt p„r˛i Ón dosarele de executare, nu au solicitat instan˛ei de executare, Judec„toria Hunedoara, s„ constate perimarea execut„rilor silite ini˛iate de MINAG VAL — S.A. ∫i de SNTFM CFR Marf„ — S.A.
· other
19 discursuri
A, da. Bun„ ideea. Domnul Quintus spune îDar el nu-i moldovean“.
îIat„ exemple de moldoveni adev„ra˛i:...“ Acum este halucinant...
îTcaciuc, Stepaniuc, Mocanu, Munteanu, Ostapciuc, Tele∫co, Gagauz, Sinciuc, StarÓ∫, Zgardan, Camerzan, Mi∫in.“
Eu nu am zis c„ ace∫tia nu sunt moldoveni, nu-s cet„˛eni moldoveni, dar nimeni nu ar fi avut impruden˛a s„ intre pe teritoriul rom‚nismului, moldovenismului ∫i ucrainismului, vorbind despre Tkaciuk. Da. Uita˛i-v„ la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 ace∫tia: îÓi caracterizeaz„ o form„ a craniului perfect„, privirea le este ascu˛it„, picioarele puternice“. Picioarele sunt, acuma, bune la lucru. La unele lucr„ri liberale.
îPerfidia rom‚nului Ó∫i spune cuv‚ntul, pentru c„ acesta ∫tie s„ mimeze, uneori foarte iscusit, moldovenii. Mai mul˛i compatrio˛i ni s-au pl‚ns c„ Ónt‚mpin„ dificult„˛i Ón depistarea ∫i demascarea rom‚nilor sau a celor care s-au umplut de rom‚nism“. Asta cu îs-au umplut de rom‚nism“ e de parc„ rom‚nii ar trece printr-o zon„ murdar„ ∫i de acolo ori s-a spart vasul de ap„, ori a traversat o ma∫in„ o ∫osea de noroi ∫i s-au stropit ∫i s-au umplut de rom‚nism.
Dar sta˛i, c„ Ónc„ nu am ajuns la v‚rful acestei neru∫in„ri. îNoi nu putem l„sa un popor ca al nostru s„ sufere“. Asta este suferin˛a Moldovei, care are un venit mediu pe cap de locuitor mai mic dec‚t foarte multe ˛„ri din Africa. Asta este suferin˛a: deosebirea, la care ne oblig„ domnul Voronin, dintre rom‚ni ∫i moldoveni, precum ∫i depistarea ∫i demascarea rom‚nilor. V„ Ónchipui˛i, lanternele Óntregului stat suveran Moldova c„ut‚nd prin zonele obscure rom‚ni piti˛i. îO lacrim„ de-a poporului nostru nu cost„ c‚t vie˛ile tuturor celor 22 de milioane de rom‚ni“.
Tr„im Ón plin balamuc ∫i nu ∫tiu Ón ce sec˛ie se cuvine s„ intre oameni care g‚ndesc a∫a ∫i care batjocoresc ∫i ideea de moldovean, ∫i ideea de rom‚n, ideea cuprinz„toare de rom‚n, aceea Ón care intr„ ∫i ideea de moldovean.
îCei infesta˛i de rom‚nism vor fi obliga˛i s„ poarte banderole ∫i insigne de culoare galben„ pe care s„ fie scris «rom‚n». Dar el nu descoper„ nimic. Asta s-a mai f„cut, cu privire mai ales la evrei. Insigne de culoare galben„ pe care s„ fie scris îrom‚n“. îMoldovenii vor fi preg„ti˛i Ón orice moment s„ le dea riposta cuvenit„ ∫i vor fi proteja˛i de contactele cu ei. Vigilen˛„, moldoveni!“ ™i acuma vine atacul grav, ∫i aici este, cred, obliga˛ia noastr„ de parlamentari rom‚ni, dar ∫i de parlamentari europeni, s„ s„rim Ón ajutorul celor amenin˛a˛i, pentru c„ aici nu mai este vorba de o p„rere a unui cet„˛ean cu o parte din creier uscat, e vorba de pre∫edintele unei ˛„ri, care iat„ ce spune despre marile valori culturale ale acelei ˛„ri: îC‚t despre degrada˛i de genul unui Vieru, Ro∫ca sau Cimpoi...“ Vieru este marele poet na˛ional, Ro∫ca e marele lupt„tor unionist, iar Cimpoi este cel mai important critic ∫i istoric literar al Moldovei ∫i unul dintre cei mai importan˛i pe care i-a dat poporul rom‚n. îAce∫tia, oric‚t s-ar str„dui s„ mimeze moldovenii, la ei totul e la suprafa˛„, ei put pur ∫i simplu de rom‚nism.“ Da. Ce reac˛ie? Dec‚t s„ ne indign„m ∫i s„ credem c„ sunt oameni care, a∫a cum mai spuneam c‚ndva, nu se fac bine nici cu medicamente str„ine. Nu se poate a∫a ceva! Deci, îput de rom‚nism“... S„ vede˛i cum le descrie craniile... El vorbe∫te despre capetele acestor oameni folosind denumirea îcraniu“, pentru c„ el deja Ói vede mor˛i. Nu po˛i s„ spui despre un om Ón via˛„: îUite ce craniu are!“ Omul „la are cap. Nu, domnul Voronin l-a
Din sal„
#76353Este nazism pur ceea ce se Ónt‚mpl„...
Absolut! Nazism pur...
îAce∫tia sunt rom‚ni Ón ultimul stadiu de degenerare, ei nu mai pot fi recupera˛i.“ Ca ∫i c‚nd asta ar fi Óncercat toat„ via˛a lor Cimpoi, Vieru, Ro∫ca ∫i ceilal˛i: s„-i recupereze domnul Voronin.
îDar noi vom sc„pa de ei, v-o spun eu, cel mai bun dintre voi, cel pe care Dumnezeu vi l-a trimis drept m‚ntuire! EU, EU, EU!!!“
Este, Óntr-adev„r, un nazism de o profund„ extrac˛ie paranoic„.
îSe mai Ónt‚lnesc min˛i r„t„cite printre noi, care, fiind contaminate de virusul rom‚nismului, devin at‚t de oarbe, Ónc‚t nu Óntotdeauna v„d diferen˛a dintre limba noastr„ superioar„, a moldovenilor, ∫i monstruoasa...“ — nici nu ∫ti˛i ce face˛i c‚nd vorbi˛i! — îgroh„ial„ a rom‚nilor.“
Limba rom‚n„ este o îgroh„ial„“ Ón concep˛ia domnului Voronin, care vorbe∫te, sau de multe ori Óncearc„ s„ vorbeasc„, Ón limba rom‚n„. Nu ∫tiu, dar sunt Óntr-o stare de sup„rare, de umilin˛„, de obid„, Ómi tremur„ m‚nile, nu ∫tiu, pur ∫i simplu, ce se poate face. Recitind acest text pe care l-am publicat o dat„ ∫i nu am avut, din p„cate, reac˛iile pe care le-a∫ fi a∫teptat de la oamenii de con∫tiin˛„, pentru c„ ei au fost ocupa˛i, pentru c„ vremea e plin„ de evenimente, dintre care multe minore, v„ spun Ónc„ o dat„: îmonstruoasa groh„ial„ a rom‚nilor“.
îNoi vom ∫terge orice urm„ de rom‚nism din limba noastr„, noi vom cur„˛a sf‚nta limb„ a lui ™tefan de pecinginea rom‚nismului“. Nefericitul nu ∫tie c„ la limb„ nu se face pecingine.
îAm mers ∫i eu Ón aceast„ ˛ar„“, Ón Rom‚nia, îÓntr-un moment de Óntunecare mintal„“. îAceast„ ˛ar„, al c„rui nume...“ — era bine îal c„rei“, dac„ tot s-a apucat de acorduri bilaterale, f„cea un acord bilateral cu limba rom‚n„, era ˛ara — î...al c„rui nume nici nu-l pot rosti, pentru a negocia acolo cu cel mai degradat dintre rom‚ni.“ Acuma, eu pot s„-l critic pe pre∫edintele Iliescu, ca membru al societ„˛ii rom‚ne∫ti, pot s„ fac ce cred eu c„ trebuie s„ fac pentru a ar„ta ce-i r„u, pentru a Óncuraja ce-i bun, dar Ón momentul Ón care pre∫edintele ˛„rii mele este considerat îcel mai degradat dintre rom‚ni“ de cel care poart„ titlul de pre∫edinte al unei ˛„ri
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 vecine, eu protestez, domnule pre∫edinte al Senatului, ∫i v„ rog s„ lua˛i not„ c„ la o asemenea Óngrozitoare provocare, la o asemenea batjocur„ cu privire la poporul rom‚n ∫i la institu˛iile sale, Senatul Rom‚niei trebuie s„ ia o atitudine ∫i institu˛iile rom‚ne∫ti trebuie s„ se sesizeze de acest dezastru moral.
Mul˛umim, domnule senator.
Ne-a˛i l„sat f„r„ replic„ ∫i e foarte greu s„ g‚nde∫ti, e-adev„rat, un r„spuns.
Eu cred c„, Ón primul r‚nd, ar trebui s„ facem rost de aceast„ carte, s„ o vedem ∫i ce este real ∫i nu de-aici. Dac„ sunt Óntr-adev„r texte luate din aceast„ carte, cred c„ r„spunsul n-ar trebui s„ fie pe linia institu˛iei Parlament. Nu merit„! Un om bolnav, cu un anumit concept de tip nazist, care conduce o ˛ar„, totu∫i. Asta este, ce s„ facem, dar dup„ aceea s„ g„sim o modalitate de a pune aceast„ carte sau fragmente din ea la dispozi˛ia altora.
Suntem la Consiliul Europei, suntem Ón rela˛ie direct„ cu comisiile Parlamentului Uniunii Europene, la Adunarea Parlamentar„ NATO, astfel Ónc‚t s„-l prezent„m a∫a cum se prezint„ el Ón aceast„ carte.
Dac„-mi permite˛i, ceea ce a spus domnul coleg senator este infrac˛iune de sus p‚n„ jos, este nazism, rasism, asta se pedepse∫te de Curtea Interna˛ional„, Procuratura Interna˛ional„ trebuie s„ se sesizeze pentru asemenea fapt„.
De acord, dar p‚n„ atunci trebuie s„ intr„m Ón posesia documentului.
Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, aici este un detaliu ∫i, dac„ domnul Adrian P„unescu l-a relevat, cartea urmeaz„ s„ apar„ Ón aceast„ toamn„, se pare c„ ea nu exist„.
Din sal„
#82623Este un fragment din ea.
Ca orice carte, iese pe pia˛„.
## Stima˛i colegi,
S„ avem cartea pe pia˛„, ∫i s„ ∫ti˛i c„ nu surprinde, s-ar putea s„ fie exact a∫a cum a˛i spus dumneavoastr„, s„ fie redat, dar s„ avem documentul.
Are cuv‚ntul domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
## Domnule pre∫edinte,
Voi fi foarte scurt. Este vorba de un protest Ón leg„tur„ cu un lucru pe care ar trebui s„ nu-l mai pomenim Ón 2004, ∫i anume c„ Óntr-un stat de drept, Óntr-un stat democratic ∫ansele Ón alegeri sunt egale.
Din p„cate, Ón Rom‚nia nu exist„ ∫anse egale Ón alegeri; deci concluzia ar fi c„ nu este Ónc„ un stat de drept.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 Œn Rom‚nia, unde Pre∫edintele ˛„rii, care este garantul Constitu˛iei, care este mediatorul Óntre puteri, este partizan politic Ón alegerile locale pentru partidul de guvern„m‚nt ∫i candideaz„ chiar Ón aceast„ form„ de independen˛„ pe liste de partid.
Œn Rom‚nia, unde to˛i mini∫trii, dar to˛i mini∫trii nu fac altceva dec‚t propagand„ pe banii statului, cu logistica statului, cu logistica ministerelor, ∫i ace∫ti mini∫tri nu sunt dec‚t candida˛i ca ∫i noi cei din opozi˛ie.
Œn Rom‚nia, unde prefec˛ii, to˛i prefec˛ii, marea majoritate candideaz„ fac — au devenit un fel de primsecretari de jude˛ — propagand„ ∫i numai propagand„ cu logistica prefecturii ∫i cu banii prefecturii, cu banii statului.
Œn Rom‚nia, unde televiziunea ∫i radioul public au ajuns at‚t de obediente, Ónc‚t, din punctul meu de vedere, s-a dep„∫it limita penibilului, aud radiojurnalul ∫i nu-mi vine s„ cred, cinci-∫apte-zece interven˛ii ale primului-ministru ∫i c‚te o interven˛ie, trunchiat„ ∫i aceea, a reprezentan˛ilor opozi˛iei.
Din p„cate, v„d, sesiz„m nu numai noi ci ∫i opinia public„, acele alegeri interne au devenit mai mult externe Ón sensul c„ aceast„ campanie este dus„ la radio ∫i televiziune, de parc„ nu e o problem„ de partid, ci este o problem„ care prive∫te Óntreaga ˛ar„ ∫i m„ Óntreb dac„ acesta este drumul spre Europa.
M„surile din ultima perioad„ tind a cump„ra electorat, a cump„ra electorat cu banii statului, din bugetul statului, dar electoratul pentru partidul de guvern„m‚nt.
Eu cred ∫i sper c„ electoratul nu va mai putea fi manipulat ∫i nu va mai putea fi min˛it, este speran˛a mea, dar ∫anse egale Óntre Putere ∫i Opozi˛ie la alegerile din noiembrie nu exist„.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
O s„ facem un efort s„ ne d„m complet la o parte. O s„ v„ d„m ∫i r„spunsul cuvenit, apropo, dac„ v„ aduce˛i aminte ∫i de ce a fost p‚n„ Ón 2000.
Are cuv‚ntul domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn leg„tur„ cu declara˛ia domnului senator P„unescu cred c„ r„spunsul nu poate fi dec‚t Ón stilul respectiv ∫i este foarte scurt: îba, pe-a m„-ti!“
Œncepusem declara˛ia mea politic„ cu doamnelor ∫i domnilor, v„d c„ trebuie s„ modific ∫i s„ spun, domnule pre∫edinte, doamn„ ∫i domnilor senatori, pentru c„ se desf„∫oar„ Óntr-un cadru foarte intim.
Doamn„ ∫i domnilor,
Declara˛ia adoptat„ azi Ómi d„ ocazia de a costata modul lamentabil Ón care diploma˛ia rom‚neasc„ preocupat„ mai mult de Prim„ria Bucure∫tiului, dec‚t de interesele ˛„rii, a e∫uat Ón regrete ∫i dezaprob„ri ale unor fapte deja consumate.
Metoda îfait déjà accompli“ este de notorietate pentru toate statele vecine Ón rela˛ia cu Rom‚nia. De altfel, U.D.M.R.-ul este inspectat periodic de autorit„˛i de la Budapesta, Ón Transnistria se trece la ac˛iuni Ómpotriva limbii ∫i culturii rom‚ne, iar pe diverse canale de televiziune occidentale Rom‚nia este prezentat„ ca o ˛ar„ a nim„nui. Ce s„ mai vorbim de Insula ™erpilor ∫i de hot„r‚rile Strasbourgului referitoare la patrio˛ii rom‚ni Ónchi∫i la Tiraspol.
Ce face Ón acest timp diploma˛ia rom‚neasc„?
R„m‚ne perplex„, dup„ modelul Voican 1990, ∫i amenin˛„ cu degetul ridicat pe cei care-∫i v„d lini∫ti˛i de planul lor ∫i cum îpe∫tele de la cap se Ómpute“, e∫aloane de execu˛ie din Guvern nu reac˛ioneaz„.
Afl„m cu stupoare dintr-o emisiune de televiziune, poate c„ a aflat Óntre timp ∫i domnul ministru S„niu˛„, c„ ucrainenii traseaz„ ∫i balizeaz„ ei linia de frontier„ plas‚ndu-∫i utilajele ∫i puncte de lucru chiar pe malul rom‚nesc.
Probabil Ón acest timp, Poli˛ia de frontier„, acest ultim bastion NATO la grani˛a de est, prepar„ ciorba de pe∫te pentru s„rb„toarea ce ar fi urmat semn„rii unui nou tratat cu Ucraina, c„, vezi Doamne, ne mai trebuie ni∫te instrumente juridice. Dar ce ar fi s„ d„m ∫i noi drumul la c‚ini atunci c‚nd cineva ne intr„ Ón curte?
Dup„ cum s-a v„zut prea bine, at‚t la Tratatul cu Rusia, c‚t ∫i la Tratatul cu Ucraina, pu˛in le pas„ lor de procesele de pe la cur˛ile interna˛ionale, mai ales c„ suntem sf„tui˛i chiar de oficiali europeni, vezi Doamne, s„ nu cre„m probleme.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Dumitru Petru Pop, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ultima luare de cuv‚nt.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**
**:**
Atunci nu mai iau cuv‚ntul dac„ este ultima interven˛ie.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, dar îCei din urm„ vor fi cei dint‚i“.
## **Domnul Dumitru Petru Pop:**
Nu se ∫tie, dar s-ar putea!
Domnule pre∫edinte,
Onorat plen al Senatului Rom‚niei,
Cele expuse de antevorbitorii mei, stima˛ii mei, vorbim de bie˛ii elevi rom‚ni din Transnistria, de bie˛ii elevi rom‚ni din Basarabia Rom‚niei, dar eu trebuie s„ spun c‚teva cuvinte de bie˛ii elevi rom‚ni din Rom‚nia: din Covasna, Harghita ∫i Mure∫ care, tot la fel, au fost sco∫i din ∫coli, dup„ cum sunt ast„zi sco∫i din ∫coli cei de dincolo de Nistru ∫i cei din Basarabia.
Ce m„suri s-au luat, vorbesc pentru aceste ac˛iuni, absolut antirom‚ne∫ti din interiorul bietei Rom‚nii?
Nu s-a luat nici o m„sur„ de c„tre clasa politic„ ∫i, mai mult, s-a spus clar — din liceul care are denumirea de **Bolyai** — bie˛ii elevi rom‚ni s„-l p„r„seasc„ ∫i Ón acest imobil vor fi numai elevii de etnie maghiar„.
De ce am procedat a∫a dac„, totu∫i, mai mult de o jum„tate de secol, de la 1918 ∫i dup„ 1918 Ón acea cl„dire au Ónv„˛at la un loc ∫i rom‚ni ∫i maghiari?
™i ce spune acest nenorocit care zice c„ este pre∫edinte de stat, ce spune despre bie˛ii rom‚ni basarabeni? P„i, cum Ó∫i permite ∫i noi cum vom reac˛iona?
Dar, s„ ne amintim c„ acelea∫i cuvinte pe care le spune Voronin, le-au spus ∫i reprezentan˛ii Ungariei care au venit Ón aceast„ var„ Ón jude˛ul Harghita la Bálványos. Tot a∫a a f„cut referire la poporul rom‚n ca origine ∫i c„ sunt a∫a sau a∫a, numai ei au spus, cum spune Voronin c„ îpu˛im“, dar ei ne-au spus îbüdös“, ceilal˛i. ™i ce-am f„cut? Ce-au f„cut cei care la ora actual„ reprezint„ ∫i conduc Rom‚nia ∫i guverneaz„ ˛ara? Nu au f„cut nimic! Ne las„ de izbeli∫te, ∫i mai mult, acum se laud„ c„ nu vor trece multe zile ∫i, Óntr-adev„r, iar„∫i ve˛i fi Ón fosta regiune autonom„ maghiar„ sau Ón ˛inutul secuilor.
Nu acesta a fost obiectul prezent„rii mele, a declara˛iei politice ∫i acum o s„ Óncerc s„ v„ re˛in aten˛ia c‚teva minute cu declara˛ia mea politic„.
Domnule pre∫edinte,
Onorat plen al Senatului Rom‚niei,
Con˛inutul declara˛iei mele politice va fi cu un semn de Óntrebare: unde sunt banii, domnilor guvernan˛i?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ a∫tept„m, domnule senator.
Stima˛i colegi, a fost ultima luare de cuv‚nt. Da˛i-mi voie s„ Ónchei ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
V„ mul˛umesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#98310Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 110/11.IX.2004 con˛ine 20 de pagini.**
Pre˛ul: 38.000 lei.
∫i belit, i-a tras pielea Ón jos ∫i spune c„ ei au îpicioarele drepte ∫i slabe“. îS„ le vezi forma craniului...“ îCa s„ nu mai vorbim de distan˛a dintre ochi ∫i dintre n„ri...“ Este zguduitor. Este o culme de ad‚ncime a abjec˛iei. Nu mai spun c„-i atac„ pentru c„ schimonosesc limba moldoveneasc„, vorbind probabil limba literar„ rom‚neasc„. ™i maimu˛a, c‚nd l-a v„zut pe om prima oar„, ∫i era un om adev„rat, a considerat c„ s-a dus dracului estetica maimu˛elor.
A ap„rut Ón îJurnal de Chi∫in„u“, Ón ziua de vineri, 6 august 2004. Am reprodus-o Ón îFlac„ra lui Adrian P„unescu“ din ziua de 27 august 2004.
Am scris ∫i un articol, îAntirom‚nismul stereo“, cu privire la acest fapt ∫i la altele care sunt cealalt„ parte a dezechilibrului.
îO singur„ zi printre ei a Ónsemnat pentru mine o cumplit„ suferin˛„. Mi-au trebuit mai multe s„pt„m‚ni ca s„-mi revin.“ Nu au trecut aceste s„pt„m‚ni. Nu au trecut. Iat„, domnilor, c„ despre rom‚ni, el conchide: îEi sunt diavolul! Dac„ ar mai veni o dat„ Cristos pe p„m‚nt, ei ar fi cei care l-ar r„stigni a doua oar„!“
îNoi am formulat din prima zi ideea na˛ional„.“ Ideea na˛ional„ a Moldovei! Fra˛ii no∫tri, cei pe care Ói iubim, cei pe care Ói a∫tept„m Ón teritoriul realit„˛ii istorice de m‚ine ∫i cu care vom ie∫i Ómpreun„ Ón Europa tuturor. Iat„ ce idee na˛ional„ crede domnul Voronin c„ are Republica Moldova: îIdeea moldoveneasc„“ — e citat acesta, ca ∫i altele — îconst„ Ón combaterea ∫i distrugerea ideii rom‚ne∫ti!“ Simplu ∫i elementar! Apoi, d‚nsul consider„ c„ îorice jertf„, oric‚t de mare, este prea mic„ pentru o cauz„ at‚t de nobil„!“ Asta, cu îdistrugerea ideii rom‚ne∫ti“. îS-a v„zut c‚t de mult am reu∫it noi Ón doar patru ani! Œnc„ un mandat ∫i nu va mai r„m‚ne nici urm„ de ea. Doar un mandat, m„ auzi˛i!? ™i-i vom strivi! A∫a s„ ne ajute Dumnezeu!“ A∫a consider„ — Ón fond, ce s„ zicem? — fratele nostru.
Merit„m aceste palme, merit„m aceast„ ordinar„ ∫i violent„ batjocur„ ∫i merit„m aceast„ obid„ ∫i le vom merita dac„ nu vom ∫ti s„ reac˛ion„m, nu Ómpotriva Moldovei, nu Ómpotriva oamenilor pe care el Ói batjocore∫te la fel ca ∫i pe noi, dar cu deosebirea c„ Ói are sub cizma sa de polcovnic etern, ci s„ ne revolt„m Ómpotriva acestor mijloace infame de a face politic„ ∫i de a-∫i face popularitate printre acei oameni pe care dumnealui ∫i oameni ca dumnealui i-au indus Ón eroare c„, prin apropierea de Rom‚nia, s-a produs catastrofa economic„ ∫i social„ a Republicii Moldova.
Este o ru∫ine f„r„ margini c„ putem fi contemporani cu o asemenea abjec˛ie!
Am venit la microfon hot„r‚t s„ v„ ar„t aceste lucruri ∫i s„ protestez din toat„ fiin˛a mea Ómpotriva acestui fel de a face politic„, istorie ∫i, de fapt, de a r„ni un neam de oameni, o ˛ar„ de oameni ∫i de a r„ni viitoarea armonie na˛ional„.
At‚t hot„r‚rea de la Strasbourg, c‚t ∫i cele de la Haga au, p‚n„ la urm„, un caracter op˛ional pentru puterile care Óncearc„ s„ se impun„ cu metode imperiale pe care le credeam demult apuse.
Dac„ tot suntem Ón NATO ∫i dac„ tot vorbim de combaterea terorismului, ce-ar fi s„ cerem ˛„rilor partenere s„ se g‚ndeasc„ la o metod„ practic„ ∫i eficient„ de combatere a terorismului de stat?
Œn concluzie, cerem organelor abilitate ale statului rom‚n s„-∫i fac„ datoria ∫i s„ apere frontiera recunoscut„ oficial. De asemenea, cerem Ministerului de Externe s„ constituie o celul„ de criz„ — de altfel, am avut asemenea celule Ón cazul conflictului din Irak care era mai pu˛in important pentru noi, dec‚t ceea ce se Ónt‚mpl„ acum — dedicat„ tuturor problemelor din teritoriile locuite de rom‚ni care s„ treac„ imediat la ac˛iunea de informare ∫i s„ cear„ ac˛iuni concrete tuturor organismelor interna˛ionale Ón care Rom‚nia este membr„.
A continua s„ st„m îla primire“, cum se spune Ón tenis, este o politic„ p„guboas„ ∫i vina este Ón exclusivitate a celor care r„spund de destinul Rom‚niei pe plan extern.
Reamintim demnitarilor de la Palatele Cotroceni ∫i Victoria c„ Rom‚nia este membru NATO ∫i beneficiaz„ de toate garan˛iile pe care i le ofer„ acest statut.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 Œn consecin˛„, statul rom‚n poate ∫i trebuie s„ adopte m„suri ferme prin care, respect‚nd litera ∫i spiritul tratatelor ∫i conven˛iilor interna˛ionale, s„-∫i ocroteasc„ interesele strategice ∫i s„ previn„ un dezastru cu efecte economice ∫i ecologice dezastruoase pe termen lung. V„ mul˛umesc.
™i continui. Ca urmare a guvern„rii P.S.D. — U.D.M.R. societatea rom‚neasc„ se zbate Ón grave suferin˛e privind toate domeniile vie˛ii social - economice, dar mai ales s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, ap„, lumin„, c„ldur„, locuin˛„, infrastructur„, nemaivorbind de cultura na˛ional„. Toate acestea au condus la degradarea demnit„˛ii Rom‚niei Ón lume. ™i facem apel la Ónv„˛„m‚nt. Dac„, acum, asear„, v„d c„ peste 2.000 de imobile Ón care trebuie s„ intre bie˛ii elevi nu sunt func˛ionabile. ™i c‚nd a ar„tat la televizor pare c„ ar fi, s„ fiu cinstit, ni∫te ∫uri sau ni∫te grajduri aceste sisteme care trebuie s„ pun„ bazele form„rii unor buni cet„˛eni pentru fericirea Rom‚niei de m‚ine.
Guvernul se face c„ nu vede dezastrul financiar, economic, moral pe care Ól patroneaz„ cu tot dispre˛ul fa˛„ de cet„˛eni, lege ∫i angajamente interne ∫i interna˛ionale.
Guvernul are obliga˛ia prioritar„ s„ vegheze la buna gestionare a banilor publici. Acest aspect este total ignorat, ca de exemplu: risipirea condamnabil„ a sumei de peste 3,7 miliarde dolari ce reprezentau disponibilit„˛i ∫i bani publici ai statului rom‚n la 1 ianuarie 1990 depozita˛i la Banca de Comer˛ Exterior a Rom‚niei, respectiv BANCOREX. Sumele au fost acordate la diferite persoane Ón baza unor liste de priorit„˛i, f„r„ garan˛ii, iar Guvernul, prin organele abilitate, nu a luat m„suri de recuperare, astfel BANCOREX-ul fiind devalizat ∫i adus Ón stare de faliment.
Cele mai sus relatate sunt conform dosarului BANCOREX ∫i declara˛iei domnului fost director al b„ncii, R„zvan Teme∫an. Aceste documente sunt Ón posesia subsemnatului.
Ne punem Óntrebarea: de ce nu se vrea executarea silit„ a acestor debitori, punerea sub Ónvinuire ∫i urm„rire chiar penal„ a celor vinova˛i? Solicit‚nd datele acestor debitori, ca identitate, sumele Ón lei ∫i Ón dolari, data primirii, soldul nerambursat la data actual„, dob‚nzile ∫i penaliz„rile aferente, la cele 7 interpel„ri depuse Guvernului pe tema acestei st„ri de fapt nu am primit nici un r„spuns concret.
De ce, domnilor guvernan˛i?
Situa˛ii similare sunt ∫i la Banca Agricol„, Banca Comercial„ Rom‚n„, BANKCOOP, Credit Bank, Banca Interna˛ional„ a Religiilor, Banca Rom‚n„ de Dezvoltare, nemaivorbind de SAFI ∫i F.N.I.
Œn viitor voi nominaliza persoanele beneficiare.
Am la mine vreo 30 de pagini cu ace∫ti debitori fa˛„ de Banca Agricol„ — c‚teva sute de miliarde de lei — care spune clar debitorul, suma Ón lei, echivalentul Ón dolari, suma rambursat„ la 31.12.2003. Aproape nimic
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/11.IX.2004 rambursat din cele c‚teva sute de miliarde de lei sau zeci de milioane de dolari. Asta numai la Banca Agricol„.
V„ Óntreb: de ce a˛i mai cheltuit bani publici cu Ónfiin˛area A.V.A.B.-ului?
Domnilor,
Se ∫tie de ce nu se vrea executarea acestor debitori! Caz concret. C‚nd unul din marii debitori a fost adus Ón fa˛a organelor de anchet„, respectiv Gabriel Bivolaru, care a prejudiciat sistemul bancar, respectiv B.R.D., cu aproximativ 90 milioane dolari, Parchetul General Ón acel moment a fost luat cu asalt de circa 60 de parlamentari P.D.S.R., Ón frunte cu domnul Adrian N„stase, determin‚nd pe procurori s„-l elibereze pe Bivolaru. Aceast„ fapt„ este un amestec al Politicului Ón justi˛ie. Œn asemenea situa˛ii, cum se mai poate ac˛iona asupra marilor debitori ai statului ∫i cum se poate stopa corup˛ia?
Alt aspect, domnilor care a˛i guvernat Rom‚nia de 15 ani!
La 1 ianuarie 1990 datoria public„ extern„ a ˛„rii era zero, iar valoarea crean˛elor ce le avea de Óncasat Rom‚nia la acea dat„ era de peste 7 miliarde dolari, din care s-au Óncasat peste 5 miliarde dolari. Ne punem Óntrebarea: cum au disp„rut ace∫ti bani? Se ∫tie!
Unde sunt, domnilor, cei peste 300 miliarde dolari, valoarea activelor privatizate Ón aceast„ perioad„, nemaivorbind c‚te ac˛iuni de privatizare au fost frauduloase. Exemplu: Sta˛iunea îSovata“, ROMTELECOM, îCeluloza“ — Br„ila, RAFO — One∫ti, îTutunul Rom‚nesc“ etc., nemaivorbind de S.N.P., Societatea Na˛ional„ a Petrolului, pentru care am solicitat formarea unei comisii de verificare, dar am fost refuza˛i. De ce v-a fost fric„, domnilor de la guvernare?
Dosare de privatiz„ri se pot argumenta foarte multe ca fapte frauduloase. Exemplu chiar regiile de stat ∫i alte propriet„˛i publice care, conform Constitu˛iei ∫i legilor, nu puteau fi privatizate.
## Domnilor,
Unde se reg„sesc, iar v„ Óntreb, cei peste 30 miliarde dolari, reprezent‚nd credite contractate Ón aceast„ perioad„ 1990 — 2004? Cum vor fi rambursate, deoarece sunt la datoria public„ extern„?
La data de 30 decembrie 2000 aceast„ datorie din credite era de 10,5 miliarde. Face˛i diferen˛a p‚n„ la 30 de miliarde, Ón 4 ani c‚t s-a adunat.
## Domnilor,
Œn aceast„ perioad„ de 15 ani a˛i distrus totul. Nu mai avem industrie dec‚t un morman de fier vechi, nu mai avem agricultur„, totul import„m ∫i contract„m credite. Am Ónceput s„ pierdem cultura ∫i spiritualitatea rom‚neasc„, nemaivorbind limba Ón unele zone ale ˛„rii, care a˛i v‚ndut-o U.D.M.R.-ului pentru c‚teva voturi ∫i acestea, bineÓn˛eles, Ómpotriva Rom‚niei.
Domnilor de la guvernare,
Din 1990 p‚n„ Ón prezent am pierdut Ón jur de 2 milioane de oameni, de rom‚ni, de cet„˛eni rom‚ni. De la 23 de milioane, la 1 ianuarie 1990, popula˛ia Rom‚niei fiind la ora actual„ de 21 milioane Ón loc de 25 de milioane, lu‚nd Ón calcul procentul de natalitate al anului 1989. Œn acest ritm, ce se va Ónt‚mpla cu Rom‚nia peste 50 de ani?
## Domnilor,
Cine a f„cut genocid, domnilor care a˛i fost ∫i sunte˛i la guvernare? Iar dac„ facem apel la Monitorul Oficial nr. 3 din 26 decembrie 1989 prin acest cap„t de acuz„ a fost Ómpu∫cat — s„ nu zic îl-a˛i Ómpu∫cat“ — Ón Sf‚nta zi de Cr„ciun pe Ceau∫escu.
Œn concluzie, ce a˛i f„cut Ón ace∫ti ani? A˛i contractat credite ∫i a˛i determinat Banca Na˛ional„ a Rom‚niei s„ scoat„ pe pia˛„ h‚rtii vopsite care se numesc lei, f„r„ nici o acoperire, numai pentru a Ónchide ochii rom‚nilor ∫i a˛i prostit bietul popor rom‚n. Cine a subminat economia na˛ional„, domnilor care a˛i fost ∫i sunte˛i la guvernare? Tot la fel fac apel la acela∫i Monitor Oficial nr. 3, unde acuza la moartea lui Ceau∫escu, tot pentru aceast„ acuz„, adic„ subminarea economiei na˛ionale.
Eu v„ mul˛umesc foarte mult. Voi reveni cu am„nunte Ón viitor.
Aten˛ie ∫i la Constitu˛ie!
V„ mul˛umesc mult.