Stenogramă plen

2. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea Ón domeniul luptei Ómpotriva producerii ilegale, traficului ∫i consumului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, semnat la Bucure∫ti la 14 aprilie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005.

Camer„ decizional„: Senatul.

3. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea Óntre autorit„˛ile de frontier„, semnat la Sofia la 22 decembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005.

Camer„ decizional„: Senatul.

4. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiar„ — anul 2003, semnat la Bucure∫ti la 11 noiembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005. Camer„ decizional„: Senatul.

5. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea tehnic„ — anul 2003, semnat la Bucure∫ti la 11 noiembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Termen de depunere a raportului: 12 aprilie 2005.

Camer„ decizional„: Senatul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Timpul total propus de comisie este de 10 minute ∫i dou„ minute pe interven˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Supun aprob„rii Camerei propunerile comisiei. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate.

Urmeaz„ s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege. Are cuv‚ntul reprezentantul ini˛iatorului. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 ## **Domnul Sebastian Bodu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Punctul de vedere al ini˛iatorului, Ministerul Finan˛elor, este respingerea acestei ordonan˛e, av‚nd Ón vedere c„ crean˛ele statului trebuie s„ se g„seasc„ Ón patrimoniul unei singure persoane, care este Ministerul Finan˛elor, ∫i nu la A.V.A.S. sau Ón alt„ parte.

Precizez c„ respingerea ordonan˛ei a fost propus„ ∫i de Senat, ∫i de comisiile de specialitate ale Camerei.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule Gubandru.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn timpul campaniei electorale pentru alegeri generale ∫i preziden˛iale, adversarii no∫tri politici au vehiculat permanent ideea c„ prin aceast„ ordonan˛„ Guvernul Adrian N„stase a determinat alocarea unor sume foarte mici pentru cre∫terea pensiilor, pentru aloca˛ii pentru copii, Ón general, diminuarea bugetului ˛„rii ∫i c„ aceste sume au fost radiate de c„tre Guvernul Adrian N„stase.

F„r„ Óndoial„, la dezbaterea ordonan˛ei de urgen˛„ de c„tre Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare au votat Ómpotriv„ ∫i ve˛i constata c„ votul a fost de 11 la 10 Ón favoarea actualei puteri. Au votat Ómpotriv„ pentru c„, prin aceast„ ordonan˛„, îRafo“ — One∫ti ∫i îCarom“ nu au fost scutite de nici m„car un leu!

Prin aceast„ ordonan˛„, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului urma s„ preia de la Ministerul Finan˛elor Publice crean˛ele fiscale, reprezent‚nd impozite, taxe, contribu˛ii ∫i alte venituri fiscale, inclusiv accesoriile aferente acestora, datorate de îRafo“ — One∫ti ∫i îCarom“ — One∫ti la 31 octombrie 2004. Prin aceast„ ordonan˛„, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului trebuia s„ preia de la Direc˛ia Vamal„ Ia∫i crean˛ele reprezent‚nd drepturile vamale ∫i accesoriile acestora, datorate de Societatea Comercial„ îRafo“ — One∫ti ∫i de îCarom“ — One∫ti la 31 octombrie 2004. Prin aceea∫i ordonan˛„, la solicitarea Societ„˛ii Na˛ionale a Petrolului îPetrom“ — S.A., A.V.A.S. va prelua ∫i crean˛ele comerciale ∫i accesoriile acestora, datorate de Societatea Comercial„ îRafo“ — One∫ti la data intr„rii Ón vigoare a prezentei ordonan˛e.

Œn mod gre∫it, reprezentantul Ministerului Finan˛elor a spus c„ este pentru respingerea acestei ordonan˛e, Óntruc‚t toate datoriile urmeaz„ s„ fie preluate de c„tre Ministerul Finan˛elor. Deci, prin aceast„ ordonan˛„, s-a cerut ca datoriile s„ mearg„ la fiecare dintre cele trei institu˛ii ale statului.

Repet Ónc„ o dat„, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota Ómpotriva respingerii acestei ordonan˛e, mai ales c„, iat„, la ora actual„ guvernan˛ii actuali au ajuns, se pare, la concluzia c„ la îRafo“ ∫i la îCarom“ — One∫ti activitatea trebuie s„ continue ∫i adunarea general„ a ac˛ionarilor, mai zilele trecute, a hot„r‚t conversia acestor datorii Ón ac˛iuni.

V„ mul˛umesc. Mai sunt alte interven˛ii? V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ca deputat de Bac„u, m„ simt obligat s„ fac urm„toarele preciz„ri.

Discut„m, Ón acest caz, de crean˛e la bugetul de stat, care, Ón cazul S.C. îRafo“ — One∫ti, sunt de peste 7 mii de miliarde, iar la îCarom“ — S.A. One∫ti vorbim de 8.310 miliarde lei. Œnsumate, acestea Ónseamn„ practic peste 15 mii de miliarde de lei, care Ónseamn„ aproximativ 15% din bugetul total pe 2005 al Ministerului Culturii, Ón condi˛iile Ón care pentru Ministerul Muncii sunt necesare aproximativ 7 mii de miliarde pentru a-∫i Óndeplini programul de recalculare a pensiilor pe 2005, Ón situa˛ia Ón care Ministerul S„n„t„˛ii are nevoie de 7.700 de miliarde pentru a acoperi subven˛ia la medicamente. Nu este un secret pentru nimeni faptul c„ at‚t îRafo“ — One∫ti, c‚t ∫i îCarom“ — S.A. au fost canale prin care s-au drenat sume uria∫e c„tre membrii marcan˛i ai P.S.D.-ului ∫i apropia˛ii acestora.

Ceea ce doresc s„ afirm cu t„rie este faptul c„ nu guvernarea actual„ Ó∫i dore∫te Ónchiderea celor dou„ societ„˛ii sau executarea acestora, ci necesitatea de a se intra Ón normalitate. ™i noi ne dorim ca salaria˛ii de la îRafo“ — One∫ti ∫i îCarom“ s„ aib„ locuri de munc„, Óns„ trebuie Ón˛eles o dat„ pentru totdeauna c„ activitatea acestor societ„˛i trebuie s„ se Óncadreze Ón rigorile legii statului rom‚n.

Av‚nd Ón vedere aceste elemente, Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

S„-mi permite˛i, pentru prima dat„, s„ folosesc ocazia de a vorbi de la tribun„.

Stima˛i colegi,

Cred c„ sunt c‚teva lucruri pe care nu am reu∫it s„ le clarific„m. Sigur, deja discut„m despre un subiect care este aproape Ónchis. ™i, din p„cate, ∫i rafin„ria se pare c„ mai are foarte pu˛in de tr„it.

Dar, ceea ce este extrem de important, ∫i vreau s„ r„m‚n„ lucrul acesta consemnat, este c„, printr-un anumit destin, hot„r‚t de dumneavoastr„, prin votul dumneavoastr„ majoritar, dup„ ce am fost prim-ministru ∫i am semnat h‚rtiile care v-au venit acum ∫i le examina˛i ast„zi, sunt Ón situa˛ia de a conduce aceast„ ∫edin˛„. Vreau s„ reafirm Ónc„ o dat„, aceast„ ordonan˛„ nu a f„cut dec‚t s„ treac„ dintr-un buzunar al statului Ón alt buzunar al statului o datorie cert„ pe care aceast„ rafin„rie o avea.

Nu a fost vorba nici de iertare de datorie, nici de ∫tergere de datorii. Oamenii ace∫tia, dac„ erau Óndatora˛i la Ministerul Finan˛elor sau la A.V.A.S. (A.V.A.S.-ul, Óntre altele, fiind institu˛ia specializat„ a statului pentru recuperarea datoriilor, v„ reamintesc acest lucru), oricum datoria aceasta nu putea fi folosit„ nici pentru investi˛ii, nici pentru s„n„tate, nici pentru ce are nevoie Guvernul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 actual ca s„-∫i rezolve unele dintre problemele pe care nu le poate rezolva altfel. Deci a fost vorba doar de transferul unei datorii dintr-un buzunar Ón alt buzunar al statului.

Ceea ce este, Óns„, mai interesant, ∫i probabil chestiunea aceasta o s„ r„m‚n„ Ón istoria Parlamentului, este c„ Guvernul actual a suspendat aceast„ ordonan˛„, implicit, recunosc‚nd-o. Noi, dup„ aceea, am acceptat suspendarea ordonan˛ei, iar dup„ ce ordonan˛a a fost suspendat„ ∫i s-a aprobat legea respectiv„, noi acum venim ∫i invalid„m ordonan˛a. Vreau s„ v„ spun c„, din punct de vedere juridic, este o construc˛ie cel pu˛in ciudat„.

Acestea erau preciz„rile pe care am dorit s„ le fac Ónainte de a trece la dezbaterea pe articole a acestei ordonan˛e.

V„ mul˛umesc. ( _Revine la prezidiu._ )

V„ rog. Domnul deputat Nicol„escu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ini˛ial, n-am vrut s„ iau cuv‚ntul, am considerat c„ pe aceast„ tem„ s-a discutat mult prea mult, mult prea multe luni, c„ s-a politizat excesiv acest subiect. Dac„ dumneavoastr„ nu a˛i fi luat cuv‚ntul s„ introduce˛i confuzii, nici eu n-a∫ fi luat cuv‚ntul. ™i cred c„ este bine s„ clarific„m lucrurile.

Sigur, la prima vedere, toat„ lumea poate s„ cread„ u∫or ce spune˛i, ∫i anume c„ indiferent unde era îRafo“, la Finan˛e sau la A.V.A.S., datoria se recupera. Fals! La Finan˛e se recupereaz„ sut„ la sut„ sau, dac„ nu, Óncepe executarea silit„ ∫i poate s„ introduc„ Óntreprinderea Ón faliment. La A.V.A.S., Ón schimb, se poate recupera Óntr-un procent, c‚t se poate recupera, ∫i se Ónchide datoria. Asta este marea diferen˛„! Œntre 30—40%, c‚t poate recupera A.V.A.S.-ul, ∫i se Ónchide, ∫i restul r„m‚ne Ón buzunarul lui Iacubov ∫i al altor politicieni, iar la Finan˛e se recupereaz„ sut„ la sut„ sau, dac„ nu, se stinge numai prin lichidare.

Trebuie l„murite aceste lucruri ∫i oamenii trebuie s„ cunoasc„ adev„rul. Cele 15 mii de miliarde de la cele dou„ societ„˛i Ónsemnau recalcularea pensiilor pe 2 ani. S-a spus c„ nu sunt bani, bani exist„, dar banii sunt la al˛ii, acas„. De aceea Iacubov st„ dup„ gratii ∫i probabil c„ va sta dup„ gratii ∫i-i va atrage ∫i pe al˛ii dup„ el.

Deci eu cred c„ trebuie s„ le spunem lucrurilor pe nume, s„ le clarific„m, lumea s„ ∫tie adev„rul, pentru c„ altfel, introduc‚nd confuzii, nimeni nu va mai Ón˛elege nimic. Probabil c„ toat„ lumea va crede: îUite-i ∫i pe „∫tia, politicienii, n-au ce face ∫i pierd vremea, toat„ ziua s„ stea de vorb„ la microfon!“ Aceasta este realitatea. V„ mul˛umesc. ( _Aplauze ale majorit„˛ii._ )

## **Domnul Adrian N„stase:**

Œmi pare r„u c„ trebuie s„ revin la tribun„, pentru c„ e greu s„ las aceast„ chestiune f„r„ un r„spuns.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu**

**:**

S-a epuizat timpul, domnule pre∫edinte!

Se epuizeaz„ dup„ ce vorbesc eu acum!

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu** ( _din sal„_ ) **:**

Abuzul func˛iei se cheam„ asta!

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Avantajul c„l„re˛ului!

## Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ reamintesc faptul c„ problema Societ„˛ii îRafo“ era oricum Ón discu˛ia instan˛elor, care trebuiau s„ realizeze programul, eventual, pentru restructurare ∫i care s„ g„seasc„ solu˛iile adecvate. ™i ∫ti˛i bine c„ aceasta este una dintre problemele care, Ón momentul de fa˛„, se discut„ ∫i nu este foarte u∫or de rezolvat.

™i vreau, Ónc„ o dat„, s„ l„s„m la o parte aceast„ manier„ politicianist„ de a trata lucrurile: Óntr-un fel trebuie tratat„ chestiunea societ„˛ii ∫i, pe de alt„ parte, problema managementului companiei. Dac„ au fost Ónc„lc„ri ale legii, ele vor fi tratate de c„tre instan˛e pe dimensiunea penal„. Dar s„ nu amestec„m aceste lucruri.

De aceea, eu vreau... Ónc„ o dat„, s„ g‚ndim Ómpreun„ solu˛iile Ón˛elepte pentru a trata situa˛ia locurilor de munc„, pentru c„ acesta este, de fapt, interesul nostru aici, ∫i nu de a pl„ti poli˛e politice pentru unii sau pentru al˛ii.

™i acum, s-a epuizat timpul.

Trecem la discutarea pe articole.

... sau comisia, mai Ónt‚i, dac„ dore∫te s„ mai spun„ ceva?

Punctul de vedere al comisiei, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La lucr„rile acestei comisii au participat 25 de deputa˛i. Raportul comisiei a fost adoptat cu 11 voturi pentru ∫i 10 Ómpotriv„.

Œn urma dezbaterii proiectului Legii pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e fiscale asupra Societ„˛ilor Comerciale îRafo“ — One∫ti ∫i îCarom“ — S.A. One∫ti, Ón ∫edin˛a din data de 23 martie 2005, comisia propune supunerea spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Œncepem cu titlul legii. Titlul legii este de respingere.

Œmpotriv„? 62 de voturi.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 124 de voturi pentru, 62 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, titlul legii a fost aprobat.

Trecem la articolul unic.

Sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Œl

Œmpotriv„? 62 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost aprobat.

Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.

Cu 131 de voturi pentru ∫i 65 Ómpotriv„, proiectul de lege a fost aprobat.

Proiectul Legii privind stabilirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a corup˛iei Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii se propun unele m„suri organizatorice pentru prevenirea ∫i combaterea corup˛iei Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Necesitatea pentru care a fost ini˛iat acest proiect de lege rezult„ at‚t din angajamentele pe care Rom‚nia ∫i le-a asumat fa˛„ de Uniunea European„ Ón ceea ce prive∫te prevenirea ∫i combaterea corup˛iei, inclusiv a celei din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Proiectul supus dezbaterii este ∫i un rezultat al colabor„rii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor cu exper˛i europeni din Marea Britanie ∫i din Spania, Ón cadrul unui proiect de Twin PHARE, intitulat îDezvoltarea mecanismelor anticorup˛ie Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor“, proiect deschis Ón februarie 2004, continuat sub ministeriatul domnului S„niu˛„ ∫i finalizat recent.

Astfel, pentru a se pune Ón practic„ angajamentele asumate deja, se propune Ónfiin˛area Direc˛iei anticorup˛ie Ón cadrul aparatului central al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, urm‚nd ca ∫i personalul acestei direc˛ii s„ aib„ competen˛e de poli˛ie judiciar„.

Cam aceasta este, mul˛umesc frumos.

Mul˛umesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Motreanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Asupra acestui proiect de lege a fost Óntocmit un raport comun de c„tre Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea corup˛iei din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Œn acest scop s-a propus Ónfiin˛area, Ón cadrul aparatului central al ministerului, a Direc˛iei

anticorup˛ie, ca structur„ centralizat„, cu competen˛e de poli˛ie judiciar„, impun‚ndu-se Ón acela∫i timp modificarea Ón mod corespunz„tor a Legii nr. 364/2004 privind organizarea ∫i func˛ionarea poli˛iei judiciare.

Av‚nd Ón vedere importan˛a ∫i necesitatea acestui proiect de lege, comisiile, at‚t cea pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, c‚t ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, propun plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea acestuia.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale?

V„ rog, domnule deputat Bolca∫.

Ierta˛i-m„ c„ de data aceasta luarea mea de cuv‚nt nu este exprimarea unei pozi˛ii, ci a unei nedumeriri ∫i a∫ vrea s„ ne r„spund„ ini˛iatorul tuturor cum se Óncadreaz„ acest proiect de lege Ón noua strategie anticorup˛ie adoptat„ recent prin hot„r‚rea Guvernului Rom‚niei, av‚nd Ón vedere c„ aceast„ strategie a fost elaborat„ f„r„ nici o consultare ∫i f„r„ nici un aviz din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

La o prim„ lectur„, sugerez, problematica, existen˛a unor asemenea structuri nu este prev„zut„ Ón noua strategie guvernamental„.

L-a∫ ruga pe ini˛iator s„ ne r„spund„ acestei probleme care, Ón condi˛iile Ón care nu este dezlegat„, merge la propunerea mea de restituire la comisie pentru analizarea ∫i a acestui aspect al proiectului de lege. V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule secretar de stat.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œnfiin˛area Direc˛iei anticorup˛ie este prev„zut„ Ón planul de ac˛iuni pentru aplicarea strategiei anticorup˛ie. Prin urmare, la elaborarea strategiei s-a avut Ón vedere exact ∫i Ónfiin˛area acestei direc˛ii, ea fiind prev„zut„ Ón mod concret chiar Ón planul de ac˛iune pentru aplicarea acestei strategii.

Mul˛umesc. Œn continuare, la dezbaterile generale, domnul deputat Marian S„niu˛„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Am dorit ast„zi s„ iau cuv‚ntul ∫i s„-mi exprim explicit punctul de vedere pentru sus˛inerea acestui proiect de lege privind Ónfiin˛area Direc˛iei anticorup˛ie Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, din cel pu˛in trei motive.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 Œn primul r‚nd c„ Ómpreun„ cu colegii mei din Grupul parlamentar al P.S.D.R. Ón˛elegem ca Ón problemele de fond s„ avem o pozi˛ie constructiv„. Problema corup˛iei, Ón general ∫i Ón particular, Ón Ministerul de Interne excede oric„rui mandat politic, iar lupta Ómpotriva acestui fenomen trebuie s„ aib„ ∫i instrumentele necesare ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, acest proiect de lege este rezultatul muncii mai multor echipe Óncep‚nd din februarie 2004, este un program cu finan˛are extern„, care va conduce, aceasta fiind doar o etap„, la transformarea Direc˛iei generale de informa˛ii ∫i protec˛ie intern„ Óntr-o direc˛ie de afaceri interne dup„ modelul britanic ∫i dac„ Ón cursul acestor etape am avut ∫ansa s„ ne exprim„m punctul de vedere privind chiar numirea unui procuror civil Ón fruntea acestei direc˛ii Ónseamn„ c„ Óntr-adev„r aceast„ direc˛ie trebuie s„-∫i ating„ scopul: acela de combatere a fenomenului de corup˛ie Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, dar ∫i de respectare a standardelor profesionale Ón r‚ndul cadrelor.

R„m‚ne Óns„ o singur„ Óntrebare, dup„ p„rerea mea, de ce a fost preferat„ varianta unui proiect de lege variantei unei ordonan˛e de urgen˛„ dac„ aceast„ direc˛ie trebuia opera˛ionalizat„ imediat dup„ Ónchiderea proiectului, Ón decembrie 2004, pentru c„ dup„ p„rerea mea respectarea standardelor ∫i procedurilor impuse spre exemplu la trecerea frontierei de c„tre cet„˛enii rom‚ni ar fi condus, Ón aprecierea mea, la evitarea situa˛iei delicate pe care cet„˛enii rom‚ni, Ón rela˛ia cu Spania, au Ónregistrat-o Ón ultima perioad„ de timp.

Repet, luarea mea de pozi˛ie este pentru sus˛inerea acestui proiect de lege. M„ Óntreb totu∫i de ce proiect de lege, c‚nd prin ordonan˛„ de urgen˛„ au fost modificate alte prevederi ale Ordonan˛ei nr. 63 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului de Interne?!

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sunt aici prezent pentru a exprima punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.N.L. care sus˛ine acest proiect de lege a∫a cum el a fost prezentat aici datorit„ faptului c„ este imperios necesar ca Ón cadrul ministerului s„ existe acest departament, pentru a se pune cap„t suspiciunilor ∫i discu˛iilor care au ap„rut Ón pres„ referitor la starea de corup˛ie din cadrul ministerului.

De ce un proiect de lege, ∫i nu o ordonan˛„ de urgen˛„? Datorit„ faptului c„, Ónc„ din campania electoral„, Guvernul nostru s-a angajat s„ nu mai guverneze prin ordonan˛e de urgen˛„, s„ vin„ cu legile Ón Parlament, pentru c„ este mult mai bine s„ dezbatem aceste legi ∫i s„ nu le trecem Ón prip„, iar dup„ aceea s„ venim cu fel de fel de amendamente la ele. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ mul˛umesc.

Este vorba, de fapt, de direc˛ia 747, pentru c„ este de fapt 962 — 215 = 747.

Stima˛i colegi, dac„ nu mai sunt interven˛ii, trecem la dezbaterea pe articole.

Œncepem cu titlul legii. Sunt observa˛ii la titlul legii? Nu sunt.

Domnule pre∫edinte, 10 minute ∫i dou„ minute.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Mul˛umesc.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 122/2004 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii urm„re∫te limitarea competen˛elor de autorizare a lucr„rilor de construc˛ii de c„tre pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene ∫i acordarea unor competen˛e sporite pentru primarii municipiilor, ora∫elor ∫i comunelor.

Textul propus Óncearc„ s„ men˛in„ echilibrul Óntre principiul descentraliz„rii actului administrativ prin aducerea acestuia c‚t mai aproape de cet„˛ean ∫i, Ón acela∫i timp, men˛inerea calit„˛ii acestuia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 Pe parcursul aviz„rii s-a amendat ∫i art. 7, paragraful 9, Ón sensul elimin„rii obliga˛iei solicitantului de autoriza˛ie de a depune o dat„ cu cererea o declara˛ie pe proprie r„spundere din care s„ rezulte c„ imobilul nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instan˛e judec„tore∫ti. S-a avut Ón vedere eliminarea stop„rii cu rea-credin˛„ a actului administrativ prin introducerea de ac˛iuni nefundamentate Ón justi˛ie.

Din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

- Din partea comisiei? V„ rog, domnule deputat Du∫a.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Actualul proiect de lege Ó∫i propune s„ modifice art. 4 Ón sensul descentraliz„rii competen˛elor spre prim„rii ∫i, Ón general, a primarilor, viz‚nd competen˛a autoriz„rii.

Comisia a analizat acest proiect de lege, s-au f„cut mai multe amendamente. Sunt ∫i amendamente respinse ∫i credem c„ dezbaterea Ón plenul Camerei va aduce o astfel de modificare la art. 4 din lege, care, Óntr-adev„r, a∫a cum ini˛iatorul acestui proiect de lege a dorit, respectiv Guvernul condus de Adrian N„stase, s„ ajung„ la primar, la competen˛a acestora de a-∫i autoriza activitatea la nivelul localit„˛ilor ∫i competen˛ele s„ fie ale comunit„˛ilor locale.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

V„ propun s„ trecem la dezbaterea pe articole.

De fapt, legea are un singur articol, dar sunt mai multe elemente care exist„ Ón cuprinsul legii care au f„cut obiectul unor modific„ri, propuneri, amendamente din partea colegilor Ón comisie.

Am o rug„minte, s„ m„ urm„ri˛i, din partea comisiei, dac„ se poate, deci v„ rog s„ urm„ri˛i Ómpreun„ cu mine amendamentele comisiei.

La punctul 3 din raport se propune modificarea titlului ordonan˛ei de urgen˛„.

Sunte˛i de acord cu aceast„ propunere a comisiei? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate.

La punctul 6 din raport se propune eliminarea textului respectiv. V„ rog s„ urm„ri˛i propunerea comisiei, pe care o

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La dezbaterile Ón Comisia pentru industrie ∫i servicii, sesizat„ cu acest proiect de lege pentru aviz, am adus urm„torul amendament la litera f), punctul 3, amendament pe care Ól sus˛in Ón plen, cu urm„torul text: îÓn extravilanul comunelor, pentru construc˛ii definitive mai mici de 200 de m[2] ∫i anexele gospod„re∫ti ale exploata˛iilor agricole.“

Motiva˛ie: cet„˛eanul rom‚n s-a s„turat de piedici ∫i de parcurgerea a nenum„rate drumuri pentru rezolvarea unei probleme, a∫tept‚nd ca ∫i Ón Rom‚nia anului 2005 serviciile publice s„-i fie apropiate de necesit„˛i, s„ fie accesibile ∫i operative ∫i s„ nu mai fie plimbat de la o autoritate la alta, pierz‚nd timp ∫i bani.

Pentru o mai bun„ Ón˛elegere a acestui amendament, voi face o scurt„ prezentare a ceea ce presupune o exploata˛ie agricol„.

Iat„ care sunt dimensiunile minime pentru exploata˛iile agricole prev„zute de lege, mai exact de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Pentru cereale, plante tehnice, la zona de c‚mpie — 110 hectare, la zona de deal — 50 de hectare; pentru sectorul animalier, vaci — 15 capete, taurine — 50, oi — 300 de capete etc. Exploata˛iile sub aceste dimensiuni sunt exploata˛ii familiale. O exploata˛ie agricol„ presupune

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 construc˛ii de spa˛ii de produc˛ie, de stocare, construc˛ii de ad„posturi — Ón zootehnie, sere etc.

Stima˛i colegi,

Crede˛i c„ o construc˛ie sub 50 de m[2] poate servi Ón mod eficient ∫i la standarde europene o exploata˛ie agricol„ la dimensiunile sus-ar„tate? Cu siguran˛„ c„ nu. Iat„ de ce, stima˛i colegi, am considerat foarte important„ Ómbun„t„˛irea textului de lege prin amendamentul adus, av‚nd Ón vedere urm„toarele argumente: absorb˛ia mai u∫oar„ a fondurilor comunitare pentru dezvoltarea agricol„ simplific„ procedura actual„ de autorizare a lucr„rilor de construc˛ii, fiind mai apropiat„ de nevoia cet„˛eanului, implic„ o cre∫tere substan˛ial„ a veniturilor bugetelor comisiilor locale, benefic„ pentru acoperirea nevoilor ∫i pentru o bun„ dezvoltare a comunit„˛ilor rurale; elimin„ birocra˛ia ∫i îbaronismul local“ ∫i ar permite dezvoltarea turismului rural Ón zonele rurale cu poten˛ial Ón acest sens.

Punctul de vedere al comisiei sau punctul de vedere al Guvernului.

Stima˛i colegi, ca s„ explic care este problema asupra c„reia va trebui s„ ne pronun˛„m... Avem, pe de o parte, un amendament care consider„ c„ nu este nevoie de autorizare pentru construc˛ii mai mici de 50 de m[2] Ón extravilanul comunelor, iar, pe de alt„ parte, domnul deputat sugera s„ nu fie vorba de o exceptare doar pentru construc˛iile de p‚n„ la 50 de m[2] , ci pentru cele de p‚n„ la 200 de metri p„tra˛i. Deci dac„ merge cumva un cioban cu oile undeva, departe, s„ poat„ s„-∫i fac„ o mic„ st‚n„ de p‚n„ la 200 de m[2] , nu de 50 de m[2] , care ar fi insuficien˛i. Nu ∫tiu dac„ am explicat suficient de bine problema Ón discu˛ie.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Septimiu Buza∫u** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Noi credem c„ 200 de m[2] exced competen˛ele, posibilit„˛ile de analiz„ ale serviciilor tehnice ale prim„riei ∫i v„ propunem o solu˛ie de compromis — 100 de m[2] suprafa˛„ desf„∫urat„, av‚nd Ón vedere c„ aceast„ suprafa˛„ nu... s„ zicem, las„ mai pu˛in riscul ca s„ se construiasc„ aceast„ caban„.

V„ mul˛umesc. Observa˛ii? Domnul Mitrea.

care le-a˛i enumerat dumneavoastr„ ∫i ca oamenii s„-∫i poat„ construi pentru o perioad„ limitat„ de timp asemenea construc˛ii. O sut„ de metri p„tra˛i suprafa˛„ desf„∫urat„, de∫i e o mic„ c„b„nu˛„, avem deja zone Ón ˛ar„ care s-au dezvoltat absolut la Ónt‚mplare, ∫i putem da exemple mai ales Ón munte, unde acestea, a∫a-numite pris„ci demontabile, au devenit vile cu etaj ∫i de la 100 de m[2] construc˛ia principal„, Ónc„ 100 de m[2] construc˛ia auxiliar„, dup„ aceea mai trebuie s„ d„m voie ∫i de o mic„ piscin„, ca s„ fie Ón regul„, ∫i mergem sus pe munte, pe DN-2D, Óntre Vrancea ∫i Harghita ∫i Covasna, ∫i vom vedea aceste construc˛ii de 100 de m[2] cum s-au dezvoltat ∫i cum au distrus, de fapt, Óntreaga zon„. Eu propun s„ r„m‚nem la cei 50 de m[2] care au fost Ón legea ini˛ial„.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Onora˛i colegi,

De fapt, este vorba de un principiu aici, centraliz„m sau descentraliz„m? Este vorba de o tax„ pentru autoriza˛ie. Taxa intr„ la jude˛ sau r„m‚ne la prim„ria respectiv„.

Este vorba totu∫i, dac„ Ómi permite˛i, domnule coleg, ∫i de acele ferme de care vi s-a vorbit, unde ar fi de dorit totu∫i, dac„ vorbim de 30 de hectare, ∫i dumneavoastr„ a˛i avut posibilitatea, Ón spe˛„, domnul pre∫edinte a fost o dat„, ∫i Ómpreun„ Ón Norvegia, ∫i a˛i v„zut cam cum arat„ acele ferme, unde sunt ∫i bunicii, ∫i str„bunicii, ∫i copiii stau acolo, fiecare av‚nd c‚te, Óntr-adev„r, c‚te o c„su˛„ mai mic„, bunicii construite Ón anii 1930 ∫i ceilal˛i, Óntr-adev„r, o cl„dire unde s„ aib„ posibilitatea s„ ∫i tr„iasc„ oamenii printre altele, ∫i n-a∫ dori s„ fiu r„ut„cios, dar v„ spun totu∫i c„ ∫i cabanele v‚n„tore∫ti ar fi de dorit s„ se Ónmul˛easc„, pe proprietatea oamenilor, de data asta, pentru c„ e nevoie ∫i de a∫a ceva. ™i eu consider c„ Ón foarte multe localit„˛i, Ón foarte multe comune exist„, Óntr-adev„r, oameni competen˛i ∫i arhitec˛i competen˛i care sunt Ón m„sur„ s„ dea aceste autoriza˛ii ∫i este nevoie de o asemenea dezvoltare, care dac„ este foarte bine ∫i inteligent aprobat„ ∫i construit„, dimpotriv„, nu stric„, ci Óncetul cu Óncetul ne ajut„ ∫i pe noi s„ avem Ón acele zone ∫i noi ni∫te construc˛ii la nivelul, s„ zicem, european.

Ca atare, eu cred c„ solu˛ia propus„ de ministerul de resort este acceptabil„, s„ r„m‚nem la 100 de m[2] , ∫i cu textul formulat de colegul nostru, pentru care v„ rog s„ aproba˛i aceast„ propunere, acest amendament. V„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al comisiei?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™i 50 de m[2] au un anumit risc s„ permi˛i s„ se construiasc„ f„r„ autoriza˛ie de construc˛ie. Am propus s„ permitem acest lucru, ∫i sigur c„ va decide Camera, tocmai pentru c„ exist„ asemenea activit„˛i ca cele pe

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este vorba de art. 4 din lege ∫i de competen˛ele de autorizare ale primarilor de comune. Stimatul coleg de la U.D.M.R., care este ∫i conjude˛eanul meu, sigur c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 sus˛ine un punct de vedere pe care p‚n„ la urm„ o s„-l sus˛inem cu to˛ii, dar cu anumite limite.

Œn proiectul de lege care se dore∫te s„ se modifice, art. 4 la comisie a trecut cu 50 de m[2] ∫i cred c„ o asemenea suprafa˛„ este Óndestul„toare pentru construc˛iile care se realizeaz„ Ón extravilan. Se vorbea aici de 110 hectare, p„i, 110 hectare reprezint„ exploata˛ia agricol„, terenul pe care Ól exploat„m, nu construc˛ia care deserve∫te cele 100 de hectare sau 110 hectare. Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ Ónc„ la nivelul localit„˛ilor ∫i mai ales al comunelor nu exist„ acele birouri de acorduri unice ∫i nu exist„ speciali∫tii care s„ realizeze ∫i s„ verifice documenta˛iile pentru aceste autoriz„ri.

De aceea, Ón ideea comisiei a stat acest obiectiv al cre∫terii competen˛ei primarilor Ón autorizarea construc˛iilor, dar Ón extravilan a construc˛iilor care nu necesit„ obiective deosebite Ón sensul c„, din punct de vedere tehnic, nu reprezint„ construc˛ii deosebite. ™i, atunci sigur c„ ne-am referit la suprafa˛a aceasta de 50 de m[2] . Dar Ónc„ o dat„ trebuie s„ scot Ón eviden˛„ ceea ce spunea ∫i colegul meu domnul Mitrea, c„ pe aceast„ limit„ care exista ∫i p‚n„ acum Ón Legea nr. 50, la punctul f) din art. 4, s-au construit mici or„∫ele la marginea localit„˛ilor ∫i dup„ ce au fost realizate aceste cartiere, tot primarii au de-a face cu cei care realizeaz„ construc˛iile respective, venind dup„ aceea cu preten˛ii, s„ se introduc„ ap„ potabil„, s„ se amenajeze drumurile, s„ se... ∫tiu eu, introduc„ curentul ∫i alte, ∫i alte obiec˛iuni, pentru alte, ∫i alte cerin˛e, pentru c„ deja construc˛iile exist„.

Deci noi suntem de acord c„ trebuie s„ creasc„ competen˛a primarilor, ∫i eu am fost vreo 10 ani de zile primar ∫i Óntotdeauna am ˛inut cu primarii, dar s„ vedem ∫i limitele Ón care pot cre∫te aceste competen˛e ∫i, Ónc„ o dat„ repet, este vorba de competen˛a primarilor de la comune, pentru c„ cei de la municipii ∫i ora∫e au acest drept de a autoriza ∫i Ón extravilanul localit„˛ilor. Or, ∫ti˛i foarte bine c„ Ón extravilan nu exist„ nici planuri de urbanism general, nu exist„ stabilite reguli, ∫i atunci probabil c„ este mai bine ca pre∫edintele consiliului jude˛ean, care are o structur„ specializat„, care are speciali∫ti, s„ realizeze autoriz„rile pentru construc˛iile din extravilan, ∫i nu putem pune aici problema autoriz„rii ca tax„, c„ reprezint„ un venit deosebit pentru o prim„rie.

Modificarea noastr„ este de a plasa, cel pu˛in p‚n„ la un anumit nivel, aceast„ competen˛„ primarilor comunelor, ora∫elor ∫i municipiilor. Eu nu cred c„ la ora actual„, c‚nd insist„m pe descentralizare—deconcentrare, putem s„ venim Ón contradic˛ie cu aceste principii. Noi trebuie s„ le d„m competen˛a, a∫a cum le d„m competen˛a de a finan˛a Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea ∫i alte competen˛e pentru care de multe ori nu le asigur„m nici sursa de finan˛are, s„ le asigur„m ∫i s„ le d„m aceast„ competen˛„, pentru ca ∫i din aceast„ surs„ s„-∫i completeze bugetele locale. Eu nu cred c„ primarii no∫tri sunt incompeten˛i, cei care au structuri de specialitate, s„ o poat„ face f„r„ alte avize, iar cei care nu o au, s„ cear„ avizul structurilor de specialitate ale consiliilor jude˛ene. Eu v„ rog s„ accept„m acest lucru, pentru c„ 50 de m[2] Ón extravilan este mai nimica. Nu putem concepe ca la nivelul unor ferme sau, m„ rog, spa˛ii anexe pentru exploata˛ii agricole s„ nu se poat„ accepta acest lucru; 100 sau 200 de m[2] ; eu Ónclin s„ sprijin ∫i p„rerea Guvernului de a accepta competen˛a de eliberare a autoriza˛iilor la nivel local p‚n„ la 100 de m[2] . V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

Dup„ interven˛ia domnului deputat Du∫a, dac„ sunte˛i de acord, v„ propun s„

Numai o singur„ precizare vreau s„ fac. Actuala Lege nr. 50 are aceast„ derogare pentru autoriz„ri Ón extravilan p‚n„ la 50 de m[2] . ™i propunerea este f„cut„, amendamentul care a fost respins, de 200 m[2] , ∫i comisia a acceptat 100 de m[2] , ca s„ nu se mai Óntoarc„ la comisie. Deci exist„ Ón lege aceast„ prevedere Ón momentul de fa˛„, este la art. 4 lit. f), ∫i eu am f„cut o propunere din partea comisiei c„ acolo unde exist„ structur„ de specialitate la nivelul consiliului local al prim„riei s„ poat„ autoriza p‚n„ la 100 de m[2] , unde nu, sigur c„ trebuie s„ cear„ avizul consiliului jude˛ean, a∫a cum prevede actuala Lege nr. 50.

Domnule deputat, nu am Ón˛eles, avem la punctul 14 din raport o propunere, un amendament cu 50 de m[2] . P„i, la comisie... ™i Ónseamn„ c„ amendamentul nu exist„ pentru c„ exist„ deja text Ón lege? Am Ón˛eles.

Stima˛i colegi,

V„ rog, domnule deputat, nu vreau s„ opresc dreptul colegilor de a lua cuv‚ntul, dar, dup„ aceea, v„ rog s„ fi˛i de acord, pe baza argumentelor pe care le-a˛i ascultat, s„ ne pronun˛„m Ón leg„tur„ cu o solu˛ie sau alta. V„ rog.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sigur c„ obiectul de reglementare este art. 4 din Legea nr. 50 privind competen˛a de a elibera autoriza˛iile. Sigur c„ p‚n„ acum competen˛a de a elibera autoriza˛iile Ón extravilan a revenit cu exclusivitate consiliului jude˛ean.

## Stima˛i colegi,

Deci eu v„ invit s„ analiz„m Ón mod serios inclusiv argumentele de combatere a extinderii competen˛elor locale, de fapt descriau modul Ón care comunele pot s„ creasc„ Ón avere ∫i poten˛ial economic, cu alte cuvinte, Ón m„sura Ón care accept„m principiul subsidiarit„˛ii, principiu prin care autorit„˛ile locale preiau tot mai mult

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 din rolurile centrale, putem s„ acord„m acest drept autorit„˛ilor locale, respectiv primarului, s„ dea astfel de autoriza˛ii, ∫i dac„ nu are expertiza, ∫i-o poate asigura prin achizi˛ie de expertiz„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

Votul acesta ne va ar„ta c‚t de naivi vrem s„ p„rem. De aceea, haide˛i s„ nu ne mai d„m unii altora argumente, pentru c„ ∫tim bine despre ce este vorba. Dar este datoria mea, ca pre∫edinte de ∫edin˛„, s„

## V„ mul˛umesc.

Œmi retrag propunerea, 200 de m[2] , ∫i sunt convins c„ ∫i colegii de la Partidul Social Democrat care au foarte mul˛i primari Ón zona rural„ vor vota acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Deci nu mai avem 200 m[2] , ci doar 100 m[2] . V„ rog, 100 m[2] ∫i 50 m[2] . V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, punctul meu de vedere asupra celor ce s-au discutat aici nu conteaz„, dar m„ intereseaz„ foarte mult s„ respect„m regulamentul. Ace∫ti 100 de metri nu au fost propu∫i nici ca amendament, nu se reg„sesc Ón raport. Drept urmare, ave˛i dreptul s„ trimite˛i, dac„ considera˛i c„ este cazul, s„ retrimite˛i proiectul la comisie, dar nu s„ Ónc„lc„m regulamentul.

## Stima˛i colegi,

Amendamentul a fost f„cut de c„tre Guvern ∫i a fost sus˛inut de c„tre comisie. Deci exist„ un temei regulamentar pentru a-l supune la vot.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

A∫ dori totu∫i s„ specific, Ónc„ o dat„, c„ amendamentul se refer„ nu numai la 100 de m[2] , ci este ∫i o corectur„ de text. Deci v„ rog frumos s„ se noteze foarte clar amendamentul Ónc„ o dat„. La punctul 3: îŒn extravilanul comunelor, pentru construc˛ii definitive mai mici de 100 de m[2] ∫i anexe gospod„re∫ti ale exploata˛iilor agricole.“ Pentru c„, vede˛i, Ón textul respectiv se vorbe∫te numai de anexe gospod„re∫ti, ∫i s„ nu facem o confuzie.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Mitrea. Nu, acum Óncep s„ se clarifice lucrurile.

## Domnule pre∫edinte,

Vorbim de altceva deja. Am vorbit de construc˛ii care sunt anexe p‚n„ la 50 sau p‚n„ la 100 mp, vreau, pentru colegii care nu vizualizeaz„, pentru c„ nu au construit tot timpul case, 100 de m[2] Ónseamn„ 7 metri/ 7 metri, parter plus etaj. O asemenea construc˛ie, 7 metri/7 metri parter plus etaj, sigur, plus Ónc„ 7 metri/15 metri anexe plus, am spus, piscina care se cuvine, ∫i avem zona Lep∫a, f„r„ autoriza˛ia unui specialist Ón domeniu. Eu nu am nimic Ómpotriv„, 100, 200, 300, Óns„ eu am intervenit ca om de meserie s„ spun c„ atunci c‚nd ai P+1, 7 metri/7 metri, ∫i vine, se Ónt‚mpl„ s„ vin„ casa peste oamenii aceia, cineva trebuie s„ r„spund„. Deci vorbim de o construc˛ie care deja creeaz„ probleme tehnice. Una sunt anexele, care sunt parter ∫i Ón care stau vaci, sau stau tractoare, sau stau animale ∫i se d„r‚m„ ∫i, m„ rog, are omul o pagub„, ∫i alta este c‚nd vorbim de o construc˛ie definitiv„, care este cas„ sau vil„ 7/7 — P+1, deci parter plus etaj.

Deci aici avem o problem„ deosebit„ cu care nu pot s„ fiu de acord, cu toat„ prietenia mea deosebit„ cu domnul deputat, ∫i de aceea Ón˛eleg foarte bine unde ajungem. Exist„ o r„spundere pe care eu nu cred c„ putem s„ ne-o asum„m noi.

## Stima˛i colegi,

Datorit„ acestor discu˛ii care pe mine m-au luminat, consider c„ trebuie s„ trimitem Ónapoi textul la comisie, ∫i aceasta s„ ne spun„ efectiv care sunt limitele Ón care se pot face aceste construc˛ii.

Vreau s„ v„ aduc aminte c„ la inunda˛ii cu to˛ii a˛i fost Ón situa˛ia de a urm„ri tot felul de astfel de construc˛ii, realizate aiurea, pe v„ile unor p‚r‚ia∫e care dup„ aceea au venit ∫i au distrus munca oamenilor ∫i pe urm„ tot autorit„˛ile au r„spuns.

De aceea, eu cred c„ e nevoie de responsabilitate, sigur, ∫i s„ l„s„m, f„r„ Óndoial„, pe cei care au anumite ini˛iative, activit„˛i Ón extravilan, s„ aib„ aceste ad„posturi, dar una este s„ discut„m despre aceste ad„posturi sezoniere ∫i alte formule din acestea anexe, ∫i altceva despre construc˛ii definitive.

De aceea, eu v„ propun s„ trimitem la comisie, pentru o bun„ examinare, ∫i s„pt„m‚na viitoare s„ relu„m aceast„ discu˛ie.

Voia˛i s„ spune˛i ceva, domnule Cristian R„dulescu.

Da, domnule pre∫edinte, dumneavoastr„ a˛i abordat pe fond, ave˛i dreptate, nu putem s„ ne juc„m cu lucruri de genul acesta, e vorba de construc˛ii care vor afecta peisajul, chiar dac„ nu urbanistic, dar peisajul pentru zeci de ani de acum Ónainte.

Pe fond sunt de acord, pe procedur„, Óns„, avem o problem„, s-a venit de la comisie cu un amendament pe 50 m[2] , dup„ aceea s-a venit Ón plen, ceea ce nu e chiar corect, cu 100 de m[2] , Guvernul a fost de acord... Eu cred c„ lucrurile acestea, Óntr-o ∫edin˛„ foarte rapid„ de comisie, pot fi puse la punct, Óntr-o comisie foarte rapid„, fiindc„ ∫i eu sus˛in c„ acest proiect de lege este necesar ∫i noi am sus˛inut s„ fie b„gat mai Ón fa˛„ pe ordinea de zi, grupurile Alian˛ei. ™i de aceea am rug„mintea la comisie ∫i la reprezentan˛ii Executivului c‚t mai repede

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 s„ se pun„ de acord, pentru a putea s„ debloc„m acest proiect, dar deocamdat„ ∫i pe procedur„ este necesar„ trimiterea la comisie ∫i v„ mul˛umesc pentru propunere.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc. A∫a vom face. Stima˛i colegi,

Retrimitem textul la comisie ∫i-l vom relua s„pt„m‚na viitoare.

V„ rog, de asemenea, s„ accepta˛i ca la ora 18,00 s„ fi˛i din nou prezen˛i Ón sal„ pentru a continua programul obi∫nuit de dialog cu Guvernul.

V„ mul˛umesc.

Acum,

Œncepem ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la interpel„ri.

R„spunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

R„spunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea — Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Doamna pre∫edinte, eu eram primul pentru r„spunsul Guvernului.

Dar nu ave˛i reprezentantul Guvernului. Domnule deputat, pofti˛i.

## Doamna pre∫edint„,

Eu v„ solicit, pentru rigurozitatea consemn„rii care s„ demonstreze indolen˛a acestor mini∫tri ∫i dispre˛ul pe care Ól afi∫eaz„ fa˛„ de Parlament, s„ da˛i strigare planific„rii, cu consemnarea, dispus„ de dumneavoastr„, a lipsei ministrului care a fost chemat Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei, ∫i lista s„ curg„.

Cine este prezent s„ r„spund„, cine nu, s„ r„spund„.

De acord, domnule deputat, cu amendamentul c„ mini∫trii s-ar putea s„ fie la acela∫i tip de ∫edin˛„ ∫i la Senat. Este vorba de r„spunsul dat domnului deputat P.S.D. Constantin Ni˛„ ∫i domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M., din partea ministrului delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului, domnul László Borbély.

Am o chestiune de procedur„, doamna pre∫edint„.

Pofti˛i, domnule deputat.

Sunt aproape 3 s„pt„m‚ni de c‚nd am f„cut aceast„ interpelare ∫i v„d c„ nimeni nu dore∫te s„-mi r„spund„.

Interpelarea a fost f„cut„ domnului prim-ministru, Ón mod firesc trebuie s„ vin„ cineva s„-mi spun„ dac„ este bun„ sau nu este bun„ interpelarea mea, este proast„ sau trebuie dat„ la co∫. Deci v-a∫ ruga foarte mult s„ interveni˛i ∫i s„ pune˛i lucrurile la punct.

Atunci, nu mai vedem necesitatea acestor ∫edin˛e, dac„ nu suntem Ón stare s„ r„spundem.

V„ mul˛umesc.

Da, ∫i eu v„ mul˛umesc.

Domnule ministru, v„ rog, domnule László Borbély, sunte˛i a∫teptat la microfon s„ da˛i r„spunsul domnului deputat Constantin Ni˛„. **Domnul Borbély László —** _ministru delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului_ **:**

Doamna vicepre∫edint„ de ∫edin˛„,

## Stima˛i colegi,

M„ scuza˛i pentru Ónt‚rziere. Domnul deputat Constantin Ni˛„ a Óntrebat ministerul Ón leg„tur„ cu autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov.

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, v„ prezent„m urm„torul r„spuns. Œn conformitate cu Programul de guvernare pe perioada 2005—2008, adoptat de Parlamentul Rom‚niei, politica Ón domeniul transporturilor, lit. b), strategia Ón domeniul infrastructurii rutiere, se men˛ioneaz„ ca prioritate ∫i dezvoltarea re˛elei de drumuri publice, prin finalizarea lucr„rilor Óncepute pe autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov.

Promovarea realiz„rii autostr„zii s-a f„cut Ón temeiul Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 470/2002. Procedurile din aceast„ lege au fost criticate de Uniunea European„, nefiind conforme cu normele acesteia. Pentru a intra Ón conformitate cu exigen˛ele ∫i cerin˛ele Uniunii Europene, Ón urma criticilor formulate de aceasta ∫i de institu˛iile financiare interna˛ionale BERD ∫i BEI, Ordonan˛a Guvernului nr. 16/2002 a fost modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 528/2004.

Autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov, la care face˛i referire, a fost Ómp„r˛it„ Ón 3 segmente. Dup„ cum ∫ti˛i, pentru tronsonul de autostrad„ Bucure∫ti—Ploie∫ti negocierile s-au purtat cu firma Strabag A.G. — Austria, pentru tronsonul Comarnic—Predeal cu firma Vinci — Fran˛a, iar pentru tronsonul Predeal—Bra∫ov cu Consor˛iul de firme Ashtrom & Roichmann Israel.

Firmele care finan˛eaz„ lucr„rile la autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov urmeaz„ s„ realizeze proiectul tehnic ∫i detaliile de execu˛ie dup„ semnarea contractelor de proiecte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 Autostrada N„dlac—Arad—Timi∫oara—Lugoj—Deva— Sibiu—Pite∫ti—Bucure∫ti—Constan˛a — leg„tura cu Coridorul IV, este o alt„ prioritate actual„, stabilit„ Ón capitolul nou al negocierilor cu Uniunea European„. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat, pofti˛i.

™i eu Ói mul˛umesc domnului ministru, dar m„ a∫teptam s„-mi spun„ c„ Óncepe autostrada Ón prim„vara asta, nu c„ va Óncepe c‚ndva, pentru c„, din c‚te ∫tiu eu, finan˛area este asigurat„ de aceste grupuri, nicidecum de Guvern, ∫i atunci Ón mod firesc lucrurile trebuiau s„ mearg„ mult mai repede, pentru c„ dac„ dorim s„ dezvolt„m turismul, dac„ dorim s„ ne racord„m la Europa, atunci avem nevoie de aceste drumuri.

Or, nu putem s„ spunem, Ón condi˛iile Ón care facem de la Bra∫ov la Bucure∫ti 3—4 ore, ∫i ∫ti˛i foarte bine lucrul acesta, numai delega˛iile pe care le primi˛i ∫i le duce˛i prin zon„, face˛i c‚teva ceasuri, indiferent dac„ ave˛i, s„ spunem, girofar. Deci nu e Ón regul„. Adic„ trebuie s„ Óncepem odat„ construc˛ia acestor obiective.

Este inadmisibil s„ intr„m Ón Uniunea European„ f„r„ a avea o infrastructur„ corespunz„toare, mai ales Ón aceste zone, Ón care turismul trebuie s„ devin„ prioritatea nr. 1, dac„ vre˛i s„ fie industrie, ca turismul s„ devin„ o adev„rat„ industrie pentru Rom‚nia.

V„ mul˛umesc ∫i sper c„ ve˛i suplimenta, s„ spun a∫a, r„spunsul dumneavoastr„ ∫i pentru cealalt„, Bra∫ov... Bechtel... Bor∫ cu firma Bechtel, unde iar„∫i avem probleme ∫i v„d c„ ∫i acolo o b„lm„ji˛i. Nu ne spune˛i foarte clar, îdomnilor, o facem sau nu o facem.“

V-a∫ ruga frumos s„ n-o mai tot... iar„∫i o s„ facem o interpelare. Vreau s„ v„ spun c„ Ón fiecare lun„ v„ dau c‚te o interpelare, pentru Bra∫ov—Bucure∫ti ∫i pentru Bra∫ov—Bor∫. S„ vedem c‚nd o s„ Óncepe˛i, dac„ nu, atunci ne spune˛i. Œn 12 luni, 12 interpel„ri pe aceast„ chestiune.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule ministru, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat, pentru tenacitate. Probabil o s„ rebotez„m autostrada Bucure∫ti—Bechtel f„cut„ de Firma Bor∫ ∫i atunci s-ar putea s„ se urgenteze finalizarea acestei autostr„zi.

Ave˛i perfect„ dreptate. Din p„cate, Ón Rom‚nia, ∫i trebuie s„ recunoa∫tem cu to˛ii, haide˛i s„ fim sinceri, timp de 15 ani nu prea s-au construit autostr„zi. Suntem coda∫i Ón Europa ∫i haide˛i s-o recunoa∫tem ∫i trebuie s„ construim autostr„zi Ón perioada urm„toare.

Revin la interpelarea de ast„zi ∫i sunt sigur c„, cunosc‚ndu-v„ tenacitatea, ve˛i adresa ∫i alte interpel„ri. Referitor la autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov, negocierile sunt Óntr-o faz„ final„, s-au f„cut ∫i auditul ∫i ceea ce prevede de fapt legisla˛ia Ón vigoare. Eu sper ∫i sunt convins c„ Ón perioada urm„toare vom finaliza aceste negocieri.

Vreau s„ v„ spun c„ totu∫i firmele acestea vin cu banii, dar va trebui s„ pl„teasc„ Rom‚nia din buget c‚ndva. Noi c‚nd facem acum bugete multianuale trebuie s„ lu„m Ón considerare ∫i capacitatea de absorb˛ie a bugetului ∫i, evident, din moment ce 15 ani n-am fost capabili s„ construim dec‚t c‚˛iva kilometri de autostrad„, acum, dintr-o dat„, e nevoie de a se construi c‚t mai multe autostr„zi ∫i aici e vorba de capacitatea de absorb˛ie a bugetului.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

R„spunde˛i tot dumneavoastr„, domnule ministru. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamna vicepre∫edinte.

Domnul deputat Moisoiu a avut o interpelare Ón leg„tur„ cu unele lucr„ri de infrastructur„, mai ales Ón jude˛ul Mure∫, pentru c„ d‚nsul este deputat din jude˛ul Mure∫ ∫i este normal s„-l intereseze aceste proiecte de infrastructur„.

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, v„ comunic„m urm„toarele: Ón conformitate cu planul de ac˛iune pentru perioada 2005-2008 privind integrarea re˛elei de drumuri na˛ionale la re˛eaua european„ de transport, prin programul de ac˛iuni Ón jude˛ul Mure∫, Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale urm„re∫te reconfigurarea re˛elei de drumuri na˛ionale prin realizarea de lucr„ri de Óntre˛inere drumuri na˛ionale, lucr„ri de repara˛ii capitale ∫i lucr„ri de investi˛ii, dezvoltarea re˛elei de drumuri na˛ionale prin construirea autostr„zii Bra∫ov— Bor∫, situa˛ie Ón care jude˛ul Mure∫ va fi traversat de tronsonul F„g„ra∫—Sighi∫oara—T‚rgu-Mure∫—C‚mpia Turzii ∫i dezvoltarea re˛elei de drumuri na˛ionale, care mai cuprinde ∫i realizarea variantelor de ocolire a municipiilor T‚rgu-Mure∫, varianta Est, ∫i Reghin.

Œn anul 2005, pentru jude˛ul Mure∫ sunt alocate surse financiare direc˛ionate pentru lucr„ri de repara˛ii, lucr„ri de repara˛ii capitale ∫i lucr„ri de investi˛ii, Ón valoare de circa 33 de miliarde de lei. Evident, aceast„ sum„ va putea fi ∫i eu sunt convins c„ va fi modificat„ Ón urma intr„rilor care vor fi la minister ∫i Ón urma reanaliz„rii acestor lucr„ri, probabil Ón vara anului acesta. Noi sper„m c„ vor fi aloca˛i mai mul˛i bani, mai multe resurse pentru aceste investi˛ii.

Œn perioada 2006—2008, Ón cadrul proiectului Eliminarea efectelor inunda˛iilor din anul 2004 ∫i m„suri de prevenire a lor, derulat Ón cadrul programului BEI 2, se va aloca pentru jude˛ul Mure∫ suma de 1.827.000 de euro, pentru consolidarea ∫i protec˛ia unor sectoare de drum na˛ional.

Œn afar„ de aceasta, Ón anul 2005, vor continua lucr„rile de reabilitare a drumului na˛ional DN 13A B„l„u∫eri—Sovata—Miercurea Ciuc. La drumul T‚rguMure∫—Topli˛a, Ón acest an vor fi alocate sume pentru Óntre˛inere. Sumele care se vor aloca vor fi definitivate Ón func˛ie de intr„ri din surse proprii ∫i intr„ri de credite interne ∫i externe.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ interveni˛i, v„ rog.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Mul˛umesc, domnule ministru.

Ca de obicei, am eu c‚teva mici dureri, mai ales c„, de fapt, discut„m cu oameni din acela∫i jude˛, domnule ministru, ∫i sunt bucuros de faptul c„ sunte˛i din jude˛ul Mure∫ ∫i cunoa∫te˛i exact ∫i poten˛ialul turistic al jude˛ului ∫i faptul c„ este direct interesat s„ poat„ s„ realizeze ni∫te fonduri.

™ti˛i foarte bine, consiliul jude˛ean, Ón clipa de fa˛„, nu este Ón m„sur„ s„ finan˛eze, iar drumul jude˛ean 153 C Iv„ne∫ti—L„pu∫na, la care dumneavoastr„ v„ referea˛i adineauri ∫i care duce la fosta cas„ a fostului conduc„tor al statului ∫i cu teritoriul de v‚n„toare ∫i a∫a mai departe, reprezint„ o surs„ deosebit„ de fonduri, de atragere a unor fonduri pentru consiliul jude˛ean.

Deci, Ón m„sura Ón care dumneavoastr„ derula˛i programul pe 2005, 2006, 2007 sau 2008, cum spunea˛i adineauri, o s„ ne bucur„m c„ o s„ ajungem Ón 2008, p‚n„ atunci ce se Ónt‚mpl„ cu toate aceste case, cu aceste hoteluri, cu aceste...?

Rug„mintea sau ceea ce ar trebui f„cut Ón clipa de fa˛„ este g„sirea unor fonduri pentru ca programul de refacere a drumurilor, ∫i respectiv darea unui imbold Óntregii zone s„ se fac„ c‚t mai rapid.

De la Topli˛a, de asemenea, de∫i este drum na˛ional, ∫ti˛i foarte bine c„ este plin de gropi ∫i nimeni nu are curajul s„ vin„ de afar„ ∫i s„ se deplaseze Ón zona aceea, de∫i este o zon„ minunat„ ∫i ar fi un dublu c‚∫tig pentru mai multe jude˛e ale ˛„rii, Mure∫, Harghita, Covasna, de asemenea, pentru sta˛iunea Sovata, ∫i ar avea o influen˛„ teribil„ asupra aeroportului din T‚rgu-Mure∫ chiar, care astfel ∫i-ar g„si utilitatea, Ón m„sura Ón care cei care ar veni din str„in„tate la o cur„ balnear„ ar putea astfel s„ beneficieze.

Sper ca, totu∫i, Ón decurs de c‚teva luni — s„ presupunem c„ Ón clipa de fa˛„ suntem Ón miez de prim„var„ sau de-abia Óncepe prim„vara — s„ v„ mai prezenta˛i aici la o eventual„ invita˛ie, a∫a cum spunea domnul Ni˛„, care eventual s„ fie o invita˛ie din partea mea, din punctul „sta de vedere. ™i Ón felul „sta, s„ ne da˛i ni∫te ve∫ti mai fericite pe care s„ le ducem celor din Mure∫, care v„ a∫teapt„ cu rezultate corespunz„toare. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule ministru, mai interveni˛i? Nu.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

R„spunde domnul secretar de stat Florin Bejan de la Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei.

Lipse∫te? M„ scuza˛i atunci, domnule secretar de stat. R„spunsul Ón scris, atunci, domnului deputat.

R„spuns la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

R„spunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

V„ rog, domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ cu privire la articolul îPoveste topli˛ean„ cu poli˛i∫ti corup˛i, p„durari m‚nji˛i ∫i ho˛i de lemne“, ap„rut Ón s„pt„m‚nalul îVocea Mure∫ului ∫i Harghitei“, Ón care sunt semnalate aspecte negative ∫i acte de corup˛ie din activitatea unor poli˛i∫ti din cadrul Poli˛iei Municipiului Topli˛a, v„ comunic„m urm„toarele:

Aspectele semnalate au fost verificate, rezult‚nd dup„ cum urmeaz„: poli˛istul Cadar Florin a fost verificat Ónc„ dinaintea apari˛iei articolului sus-men˛ionat, sub aspectul s„v‚r∫irii infrac˛iunilor de fals intelectual, braconaj, nerespectarea regimului armelor ∫i muni˛iilor.

Actele premerg„toare Óntocmite Ón cauz„ au fost Ónaintate Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Harghita, care are competen˛a s„ solu˛ioneze, conform normelor legale, aspectele respective.

Poli˛istul Colcer Nicolae este cercetat Ón dosarul penal nr. 2736/2004 al Tribunalului Harghita, fiind reclamat pentru infrac˛iunea de lovire sau alte violen˛e. Œn prezent, nu exist„ pl‚ngeri Ómpotriva acestuia pentru fapte de viol. Œns„ Colcer Nicolae a fost cercetat Óntr-un dosar din 2001 pentru infrac˛iunea de viol, dosar Ón care s-a dispus de c„tre procurori neÓnceperea urm„ririi penale.

Din verific„rile efectuate nu au rezultat abateri semnificative Ón activitatea profesional„ ∫i comportamentul poli˛istului R„zorea Luca.

Œn privin˛a acuzelor aduse de jurnalistul T„nase Julien la adresa poli˛i∫tilor Colcer Nicolae ∫i R„zorea Luca, potrivit c„rora ace∫tia ar fi Ónlesnit furtul din locuin˛a unui coleg de-al lor, a unui poli˛ist, v„ inform„m c„ din verific„rile efectuate nu au rezultat aspecte de participare a acestor poli˛i∫ti. Œn cauz„ exist„ un grup de suspec˛i, bunurile sustrase au fost recuperate ∫i restituite p„r˛ii v„t„mate, iar cercet„rile continu„ pentru identificarea f„ptuitorilor.

Pe linia activit„˛ilor Ón domeniul silvic, v„ aducem la cuno∫tin˛„ c„ nu au fost situa˛ii Ón care poli˛i∫tii s„ fi fost implica˛i Ón comiterea unor fapte de natur„ penal„ sau contraven˛ional„. Poli˛ia a organizat Óns„ un volum Ónsemnat de activit„˛i preventive pentru combaterea acestui gen de fapte, Ón colaborare cu alte institu˛ii ale statului abilitate Ón constatarea ∫i sanc˛ionarea faptelor ilicite Ón domeniul silvic.

V„ mul˛umesc. Domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat, pentru r„spunsul pe care mi l-a˛i dat ∫i spun cinstit c„ inten˛ionat nu v-am anexat ziarul acesta regional ∫i vreau s„ apreciez acest lucru, exact ca s„ v„d dac„ dumneavoastr„ ve˛i c„uta s„ g„si˛i ziarul ∫i pe urm„ s„ lua˛i articolul Ón sine, pentru c„ era pe patru pagini, foarte detaliat, prezentat„ situa˛ia din zon„.

Deci sub acest aspect n-am nimic de obiectat, din contr„, au punct ro∫u, a∫a cum de fapt spuneam de la bun Ónceput ∫i Ón interpelarea mea c„ eram pl„cut surprins de modul cum a demarat activitatea domnul ministru Blaga.

Œns„, Ón privin˛a con˛inutului, de data aceasta, ca ∫i de alt„ dat„, mai l„s„m Ónc„ de dorit. De ce? ™i am s„ v„ spun urm„torul lucru: articolul din ziar se termin„ cu o chemare, domnule secretar de stat. Concluzia e una singur„: îDa˛i afar„ doar un singur p„durar corupt, da˛i afar„ doar un singur poli˛ist infractor ∫i condamna˛i doar un singur ho˛ de lemne ∫i v„ asigur c„ se va pune cap„t m‚r∫„viilor topli˛ene!“

Din r„spunsul dumneavoastr„ ∫i din materialele pe care eu le-am prezentat nu rezult„ nic„ieri aceste aspecte.

C‚t despre situa˛ia de viol, de asemenea, este foarte clar„, pentru c„ victimele Ó∫i retrag pl‚ngerea, a∫a cum de fapt ∫i dumneavoastr„ spune˛i, sau mai sunt altele care nu au curajul s„ fac„ aceast„ pl‚ngere. Deci, mai Óncape.

Sper ca din acest punct de vedere, s„ veni˛i ∫i singur s„ ne spune˛i c„ a˛i ac˛ionat din proprie ini˛iativ„ s„ lua˛i ni∫te m„suri, ca astfel, Ón zona Topli˛ei, oamenii s„ nu mai fie teroriza˛i, ∫i respectiv s„ se mai st‚rpeasc„ din aceste furturi care au loc Ón zona respectiv„.

Œn ceea ce prive∫te punctul doi, ∫i anume sesiz„rile domnului Balmo∫ Gavril, de astea am auzit. Am auzit situa˛ii Ón care a fost implicat„ Curtea de Conturi, Ón care a fost implicat Inspectoratul de Poli˛ie Harghita ∫i a∫a mai departe, dar nimeni nu mi∫c„ un deget. Toat„ lumea blocheaz„, mai ales observa˛i c„ sunt ∫i oameni din sectorul justi˛iei implica˛i Ón aceast„ situa˛ie, Ón aceste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 ac˛iuni locale ∫i se realizeaz„ acea lege a t„cerii ∫i, Ón felul acesta, toat„ lumea este fericit„. ™i dac„ vre˛i, spunem cam a∫a: Ón momentul c‚nd pleac„ controalele, Ón momentul acela, de la Miercurea-Ciuc c„tre zona respectiv„, deja se dau telefoane. Peste tot se Ónchid por˛ile ∫i gaterele nu mai func˛ioneaz„, nu se mai poate descoperi nimic. Dup„ ce Óns„ pleac„ acest control, dup„ ce l-a efectuat, se retrage, dup„ aceasta, Óns„, imediat activitatea se reia. Mai Óncerca˛i ∫i mai Óntoarce˛i-v„ Ónapoi din drum, la o or„-dou„ dup„ ce pleac„ controlul, ∫i o s„ vede˛i c„ dintr-o dat„ aspectele semnalate se vor confirma toate.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. ™i v„ rog alt„ dat„ s„ respecta˛i ∫i timpul prev„zut Ón regulament.

V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, dac„ vre˛i s„ interveni˛i. V„ rog.

Mul˛umesc foarte mult.

A∫ face o singur„ remarc„. Œntr-adev„r, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor este preocupat s„ aib„ eficien˛„ Ón activitatea sa, Ón egal„ m„sur„ este absolut preocupat ca activitatea pe care o desf„∫oar„ ∫i m„surile pe care le dispune s„ fie Ón conformitate cu legea, at‚t fa˛„ de propriii angaja˛i, c‚t ∫i fa˛„ de persoanele cercetate. M„surile penale, solu˛iile penale care se propun Parchetului au la baz„ expertizele care se fac de Curtea de Conturi, de organele financiare ∫i de orice organ al statului care este abilitat s„ fac„ aceste expertize. Sigur c„ nici un poli˛ist — ∫i v„ asigur de treaba aceasta — vinovat nu va r„m‚ne Ón structur„, vinovat de faptele de corup˛ie, ast„zi, ∫i v„ mul˛umesc foarte mult, a˛i aprobat aici Legea privind Ónfiin˛area Direc˛iei anticorup˛ie din minister ∫i aceasta este una din ˛intele direc˛iei respective, dar poli˛i∫tii vor fi da˛i afar„ atunci c‚nd faptele sunt, Óntr-adev„r, constatate ca fiind penale ∫i constatate de c„tre Parchet.

V„ mul˛umesc foarte mult.

™i eu v„ mul˛umesc.

Tot dumneavoastr„, domnule secretar de stat, ve˛i prezenta ∫i r„spunsul la interpelarea domnului deputat ™tefan Baban, Grupul parlamentar al P.P.R.M. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Stimate domnule deputat,

Œn interpelarea dumneavoastr„ referitoare la faptul c„ îdup„ dou„ luni de guvernare, jude˛ul Boto∫ani a ajuns Ón situa˛ia tragic„ de a nu avea prefect“, v„ comunic„m urm„toarele:

Prin Hot„r‚rea Guvernului Rom‚niei nr. 189 din 2005, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, domnul Roman Cristian Constantin a fost numit Ón func˛ia de prefect al jude˛ului Boto∫ani. Numirea domnului Roman Cristian Constantin a fost determinat„ de faptul

c„ domnul Diaconu Ion solicitase eliberarea sa din func˛ia de prefect al jude˛ului Boto∫ani, cererea Domniei sale fiind aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 106 din 2005, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 174 din 28 februarie.

Œn conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 340 privind institu˛ia prefectului, potrivit c„rora Ón lipsa prefectului subprefectul Óndepline∫te, Ón numele prefectului, atribu˛iile ce-i revin acestuia, Ón intervalul de 3 s„pt„m‚ni existent Óntre eliberarea din func˛ie a domnului Diaconu Ion ∫i numirea Ón func˛ia de prefect a domnului Roman Cristian Constantin, atribu˛iile func˛iei de reprezentant al Guvernului pe plan local au fost exercitate de c„tre subprefectul jude˛ului, respectiv domnul ™alg„u Ani˛ei David.

Œn aceast„ perioad„, domnul ™alg„u Ani˛ei David a asigurat Ón mod corespunz„tor solu˛ionarea problemelor curente, specifice domeniului de interes al institu˛iei prefectului din jude˛ul Boto∫ani.

R„spunsul este un pic mai lung. Œn esen˛„, aceasta am vrut s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ dori˛i s„ interveni˛i... V„ rog.

A∫ ruga ca atunci c‚nd numi˛i prefec˛ii, poate Ói sf„tui˛i s„ Ónve˛e ∫i Constitu˛ia ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Petru C„lian, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

R„spunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

## Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i constituirea unei comisii de anchet„ care s„ verifice ∫i s„ propun„ m„surile ce se impun Ón vederea Ónl„tur„rii abuzurilor s„v‚r∫ite Ón exercitarea mandatului de c„tre primarul comunei Bob‚lna, jude˛ul Cluj, v„ comunic„m urm„toarele:

Potrivit dispozi˛iilor art. 120, corelate cu cele ale art. 121 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, administra˛ia public„ din unit„˛ile administrativ-teritoriale se Óntemeiaz„ pe principiile descentraliz„rii, autonomiei locale ∫i deconcentr„rii serviciilor publice, iar autorit„˛ile administra˛iei publice prin care se realizeaz„ autonomia local„ din comune sunt consiliul local ∫i primarul, ale∫i Ón condi˛iile legii.

Referitor la aspectele semnalate cu privire la abuzurile s„v‚r∫ite Ón exercitarea mandatului de c„tre primarul comunei Bob‚lna, preciz„m c„, la nivelul institu˛iei prefectului jude˛ului Cluj, nu s-a constatat s„v‚r∫irea de c„tre domnul Augustin Mure∫an a unor discrimin„ri, inclusiv de natur„ politic„, acesta desf„∫ur‚ndu-∫i activitatea Ón limitele stabilite de actele normative Ón vigoare, Ón vederea asigur„rii respect„rii drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti ale tuturor locuitorilor comunei.

Preciz„m totodat„ faptul c„ potrivit dispozi˛iilor constitu˛ionale ∫i ale Ordonan˛ei Guvernului nr. 37, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón Rom‚nia sunt interzise ∫i sanc˛ionate toate formele de discriminare,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 no˛iune definit„ de legisla˛ie ca fiind orice deosebire, excludere, restric˛ie sau preferin˛„ pe baz„ de ras„, na˛ionalitate, etnie, limb„, religie, categorie social„, convingeri, sex sau orientare sexual„, apartenen˛a la o categorie defavorizat„ sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restr‚ngerea sau Ónl„turarea recunoa∫terii, folosin˛ei sau exercit„rii Ón condi˛ii de egalitate a drepturilor omului ∫i libert„˛ilor fundamentale.

Orice persoan„ care are cuno∫tin˛„ despre s„v‚r∫irea unei discrimin„ri de orice fel se poate adresa Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, organism care, Ón conformitate cu dispozi˛iile Hot„r‚rii nr. 11/1994, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i ale Ordonan˛ei nr. 37/2002, are competen˛a de a analiza solicit„rile primite ∫i de a adopta m„surile necesare Ón cadrul oric„rei sesiz„ri privind Ónc„lcarea dispozi˛iilor legale.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat C„lian, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edint„,

Stimate domnule secretar de stat,

M„ simt ca un elev trimis la plimbare sau trimis din nou la ∫coal„. De ce v„ spun acest lucru? C„ dumneavoastr„ a˛i f„cut un lucru simplu: v-a˛i adresat prefectului, prefect care face parte, este coleg de partid ∫i de banc„, dac„ tot vorbeam de ∫coal„, cu primarul comunei Bob‚lna.

Am discutat, repet, cu prefectul. M-am adresat Domniei sale Ón mai multe r‚nduri, ∫i dumneavoastr„ a˛i f„cut acela∫i lucru. Tocmai pentru c„ nu am primit un r„spuns corespunz„tor, m-am adresat ministerului ∫i am cerut constituirea unei comisii de anchet„. Nu a˛i f„cut acest lucru ∫i m„ pune˛i Ón situa˛ia s„ v„ interpelez din nou.

Mai mult dec‚t at‚t, am ∫i eu o Óntrebare: cum se stabilesc persoanele apte de munc„? Chiar dac„ pe timp de var„ Ó∫i mai g„sesc c‚te ceva de lucru cu ziua, pe timp de iarn„ nu pot s„ munceasc„, iar acele 300.000 lei re˛inute sunt re˛inute lunar, nu temporar, iar modul Ón care se stabile∫te persoana apt„ sau neapt„ de munc„ este total evaziv ∫i, repet, se face doar pe baza clientelei politice.

A∫adar, r„spunsul dumneavoastr„, din p„cate, m„ nemul˛ume∫te total. A∫tept s„-mi r„spunde˛i Ónc„ o dat„ ∫i s„-mi spune˛i: constitui˛i o comisie care s„ ancheteze la fa˛a locului situa˛ia la care am f„cut referire sau continua˛i s„-mi da˛i r„spunsuri evazive? Este foarte important s„ ave˛i puncte de vedere ∫i din partea cet„˛enilor comunei Bob‚lna.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, pofti˛i.

Stimate domnule deputat,

Dumneavoastr„ aprecia˛i c„ a˛i primit un r„spuns evaziv. Eu fac precizarea c„ v-am f„cut un r„spuns legal ∫i constitu˛ional.

Deci activitatea, actele Consiliului Local sau actele primarului sunt supuse controlului prefectului.

Ministrul administra˛iei ∫i internelor ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, conform prevederilor constitu˛ionale, nu au dreptul s„ intervin„ Ón activitatea prim„riei. Acestea sunt prevederile legale, acestea sunt prevederile constitu˛ionale referitoare la raporturile dintre Executiv ∫i puterea local„.

Deci m-am str„duit s„ fac... poate am exagerat un pic cu referiri la trimiterile din Legea nr. 215 ∫i din Constitu˛ia Rom‚niei, tocmai pentru a sublinia acest lucru. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Tot dumneavoastr„, domnule secretar de stat, ve˛i prezenta ∫i r„spunsul la interpelarea domnului deputat Marius Iriza, Grupul parlamentar al P.P.R.M. V„ rog.

Nu este Ón sal„ domnul deputat Iriza.

Atunci v„ rog, domnule secretar de stat, r„spunsul, Ón scris.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005

Da, am Ón˛eles, doamn„ pre∫edint„. Mul˛umesc.

Domnul deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al P.S.D., este mul˛umit de r„spunsul dat de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, deci r„spuns Ón scris.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Petre Popeang„, din partea Grupului parlamentar al P.P.R.M.

R„spunde secretarul de stat de la Ministerul Finan˛elor Publice, domnul Sebastian Bodu. Pofti˛i.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Domnule deputat,

Cu privire la Óntrebarea dumneavoastr„ referitoare la datoria public„ extern„, v„ comunic„m urm„toarele: «Œn perioada 2001—2004 au fost executate garan˛ii pentru credite interne emise de stat prin Ministerul Finan˛elor Publice Ón sum„ de 149,2 miliarde lei, valoarea garan˛iilor de stat pentru credite interne, la 31 decembrie 2004, a fost Ón sum„ de aproape 4.000 de miliarde de lei, din care 2.800 miliarde lei reprezint„ garan˛iile acordate Ón anul 2004 pentru Ómprumuturile contractate de autorit„˛ile Administra˛iei Publice Locale pentru prefinan˛area de proiecte Ón cadrul Programului SAPARD, finan˛at de U.E.

Ponderea garan˛iilor executate din totalul garan˛iilor emise de stat pentru credite interne, la sf‚r∫itul anului 2004, reprezint„ 3,8%. Valoarea creditelor externe contractate de agen˛i economici garantate de stat, pentru care Ministerul Finan˛elor Publice a executat pl„˛i la extern Ón perioada 2001—2004, este de 2.200 milioane dolari S.U.A., reprezent‚nd 19,1% din valoarea garan˛iilor de stat pentru credite externe la 31 decembrie 2004, Ón sum„ de 11.935 milioane dolari S.U.A.

Œn acest context, subliniem c„ executarea garan˛iilor de stat pentru credite interne ∫i efectuarea pl„˛ilor de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, Ón calitate de garant al creditelor externe, nu determin„ cre∫terea datoriei publice garantate de stat.

Œn aceast„ situa˛ie, se modific„ doar sursa de plat„ a serviciului aferent acestor credite, Ón sensul c„ plata nu se mai face din sursele proprii ale agen˛ilor economici, ci din fondul de risc constituit Ón acest scop, ∫i Ón completare, de la bugetul de stat.

Œn perioada 2001—2004, Ón contul garan˛iilor executate pentru credite externe, s-au efectuat pl„˛i Ón sum„ de 161 miliarde lei, din care 149 de miliarde lei reprezint„ ramburs„ri de rate de capital ∫i 12,6 miliarde lei reprezint„ pl„˛i de dob‚nzi ∫i comisioane.

Ponderea pl„˛ilor efectuate Ón contul garan˛iilor executate pentru credite interne, Ón totalul pl„˛ilor efectuate Ón contul creditelor interne garantate de stat, a fost Ón valoare de 7,8% Ón perioada analizat„, deci 2001—2004.

Mul˛umesc.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Popeang„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„. Stimate domnule secretar de stat,

O s„ Óncep scurta mea pledoarie cu ceea ce a˛i exprimat dumneavoastr„ la sf‚r∫it: îTot societ„˛i una ∫i una“. P„i cine le-a dat garan˛ie acestor societ„˛i, domnule secretar de stat? Ministerul Finan˛elor Publice, din care face˛i parte.

Eu v-a∫ sugera, Ón calitatea dumneavoastr„ ∫i de coordonator al structurilor de control, s„ face˛i un demers ∫i s„ vede˛i cum au fost acordate aceste garan˛ii de stat ∫i pentru ce au fost date, dac„ s-au realizat programele pentru care au fost acordate garan˛iile, ∫i o s„ ave˛i ni∫te surprize foarte, foarte nepl„cute.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Tot domnul secretar Sebastian Bodu trebuie s„ dea r„spuns interpel„rii doamnei deputat Gra˛iela Iordache, Grupul parlamentar al P.U.R. Nu este Ón sal„ ∫i atunci preda˛i r„spunsul Ón scris.

De la Grupul parlamentar al P.U.R., domnul deputat Nicolae Popa.

R„spuns din partea domnului secretar de stat Vasile Lupu, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

## **Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

La interpelarea dumneavoastr„, v„ comunic„m urm„toarele: îLegea nr. 33/1995 nu este numit„ Legea mo˛ilor, a∫a cum preciza˛i Ón interpelare, ci este Legea nr. 33/29 aprilie 1995 privind ratificarea Conven˛iei-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, Óncheiat„ la Strasbourg Ón februarie 1995.

Av‚nd Ón vedere c„ vremurile de trist„ istorie pentru poporul rom‚n, c‚nd mo˛ii din Mun˛ii Apuseni erau considera˛i minorit„˛i na˛ionale, au apus de mult, propunem s„ ne Óndrept„m aten˛ia c„tre Legea nr. 33 din mai 1996 privind repunerea Ón unele drepturi economice a locuitorilor din Mun˛ii Apuseni.

Pentru ca aplicarea acestei legi s„ nu fie blocat„ de modific„rile intervenite implicit prin Legea bugetului de stat, la ini˛iativa autorit„˛ii publice centrale care r„spunde de silvicultur„, Ministerul Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor, la acea dat„, ∫i a Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei a fost adoptat„ Legea nr. 229/aprilie 2002 pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 33, ∫i prin aceast„ lege a fost introdus„ dispozi˛ia reducerii de 50% pe calea ferat„ ∫i reducerea cu 50% din costul materialul lemnos de care beneficiaz„ titularii carnetului de mo˛, care se suport„ de la bugetul de stat, prin bugetele celor dou„ ministere.

Ulterior au fost elaborate ∫i normele metodologice de aplicare a Legii nr. 33 cu dispozi˛ii detaliate privind modul cum se asigur„ materialul lemnos titularilor acestui carnet.

Cu privire la termenul de valabilitate de 24 de ore al avizului de Ónso˛ire a materialelor lemnoase, prev„zut la art. 7 alin. 4 din Normele privind circula˛ia materialelor lemnoase, aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat Popa, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„ de ∫edin˛„. Sigur c„ Ói mul˛umesc ∫i domnului secretar de stat. Este de la bun Ónceput o diserta˛ie istoric„, ∫i problema

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 de fond nu a fost abordat„. Mai mult, s-a mers pe a puncta anumite probleme care nici nu aveau ce c„uta Ón aceast„ interpelare sau Ón acest r„spuns la interpelare, pentru c„ nu este important„ o gre∫eal„ de dactilografiere a anului respectiv, ci este important„ problema cu care se confrunt„ aceast„ popula˛ie din Mun˛ii Apuseni, numit„ mo˛i.

Trebuie s„ v„ spunem, cu tot regretul, c„ aceast„ absurd„ lege — ∫i o consider absurd„ Ón continuare — de pe vremea guvern„rii P.S.D. Óngr„de∫te drepturile mo˛ilor. ™i a emite un act normativ, deci un act de Ónso˛ire a m„rfii, numai pentru o perioad„ de 24 de ore, nu mi se pare Ón regul„.

Nu trebuie s„ pornim de la principiul sustragerilor, n-avem voie s„ suspect„m mo˛ii, sub nici o form„, c„ ei ar fi Ón stare ∫i ar avea aceast„ inten˛ie de a sustrage masa lemnoas„, pentru c„ adev„rul nu este aici. Dumneavoastr„ ∫i noi, cu to˛ii, trebuie s„ facem ordine ∫i trebuie s„ educ„m salaria˛ii, p„durarii ∫i pe cei care lucreaz„ Ón domeniul silvic s„ nu mai dea iama prin p„durile noastre, a∫a cum se procedeaz„ Ón momentul de fa˛„, pentru c„ aceste m„suri care au fost luate Ón 2003 nici pe timpul lui Ceau∫escu nu func˛ionau.

Deci noi nu trebuie s„ suspect„m oamenii. Noi trebuie s„ vedem unde se produc aceste ilegalit„˛i ∫i, ca atare, s„ lu„m m„surile de rigoare, pentru c„ este un proverb rom‚nesc: îPe∫tele de la cap se-mpute“.

Dar nu-i nici un fel de problem„, domnule secretar de stat, voi ini˛ia Ón perioada imediat urm„toare un proiect de lege pentru abrogarea Hot„r‚rii de Guvern nr. 427/2004, ∫i le transmit mo˛ilor c„ voi lupta Ón continuare pentru drepturile lor.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul secretar de stat dore∫te s„ intervin„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Mul˛umesc.

Doresc s„ v„ informez pe aceast„ cale, domnule deputat, c„ noi nu ne opunem, sub nici o form„, drepturilor pe care mo˛ii le au. Nici nu trebuie Ón˛eleas„ vreodat„ o asemenea atitudine din partea autorit„˛ii centrale care r„spunde de silvicultur„.

Doi: procedura pe care eu v-am expus-o este veche, din 1938; chiar dac„ are rezonan˛„ istoric„, ea ∫i-a dovedit utilitatea Ón timp. Documentele care Ónso˛esc orice material lemnos sunt de dou„ categorii: unul este document de Ónso˛ire; unul este document de provenien˛„. Documentul de provenien˛„ r„m‚ne, indiferent, p‚n„ c‚nd pleac„ din ˛ar„, iar documentul de Ónso˛ire este documentul asupra c„ruia dumneavoastr„ face˛i referire ∫i merge p‚n„ la primul depozit de acolo. Dac„ se opre∫te lemnul acolo, pleac„ c„tre port, c„tre C.F.R. cu alt document de Ónso˛ire.

## Deci problema este rezolvat„.

Ceea ce a˛i spus dumneavoastr„, ∫i consider c„ am r„spuns la Óntrebare — cu tot respectul v„ spun treaba asta —, c„, dac„ se defecteaz„ un mijloc de transport, acesta este un caz accidental, ∫i se poate rezolva ∫i aceasta, exist„ posibilitatea prelungirii acestui aviz. V„ mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea adresat„ de c„tre domnul deputat Lucian Augustin Bolca∫, Grupul parlamentar al P.P.R.M., interpelare adresat„ primuluiministru.

R„spunde domnul ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul, domnul Bogdan Olteanu.

## **Domnul Bogdan Olteanu** — _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Doamn„ pre∫edint„, Domnule deputat,

Œmi permit s„ m„ aflu ast„zi aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, Ón locul primului-ministru, date fiind circumstan˛ele excep˛ionale Ón care ne afl„m; domnul prim-ministru se afl„ ∫i ast„zi la celula de criz„ de la Cotroceni.

Am Ón˛eles, din partea domnului deputat Bolca∫, c„ Domnia sa dore∫te s„ primeasc„ r„spunsul direct din partea domnului prim-ministru. ™i, Ón aceste condi˛ii, o s„ v„ rog s„ binevoi˛i a admite o am‚nare a r„spunsului, p‚n„ la urm„toarea sesiune.

## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**

**:**

Mul˛umesc pentru polite˛e. Rog s„ se ia act.

Mul˛umesc.

Tot dumneavoastr„, domnule ministru, ve˛i da r„spuns interpel„rii domnului deputat Garda Dezsö, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Este prezent? Nu este prezent. Atunci, r„spuns Ón scris.

Am comunicat Ón scris.

Domnului deputat Constantin Tudor, Grupul parlamentar al P.U.R., nu este prezent Ón sal„.

R„spuns Ón scris.

Domnului deputat Victor Ponta, Grupul parlamentar al

- P.S.D., nu este Ón sal„.

- R„spuns Ón scris.

Doamnei deputat Gabriela Cre˛u, Grupul parlamentar al P.S.D., care este Ón sal„, v„ rog, r„spunde˛i interpel„rii Domniei sale.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

## Stimat„ doamn„ deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind proiectele guvernamentale pentru zone defavorizate economic, precizez, din partea domnului prim-ministru, c„ Rom‚nia a negociat cu Uniunea European„ acordarea unei perioade de tranzi˛ie, av‚ndu-se Ón vedere rezultatele bune ob˛inute din implementarea politicilor zonelor defavorizate ∫i pentru evitarea unor posibile delocaliz„ri a activit„˛ii agen˛ilor din aceste zone.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 Astfel, agen˛ii economici care au ob˛inut certificat de investitor Ónainte de 1 iulie 2003 au beneficiat de scutire de impozit pe profitul aferent investi˛iilor efectuate p‚n„ la data de 15 septembrie 2004. Pentru dezvoltarea durabil„ a regiunilor slab dezvoltate, prin Óncurajarea efectu„rii de investi˛ii ∫i a cre„rii de locuri de munc„ Ón aceste zone, practicile Uniunii Europene permit acordarea de ajutoare de stat regionale.

Concret, Ón regiunile Ón care produsul intern brut pe cap de locuitor este mai mic de 60% din media comunitar„, se poate acorda un ajutor de stat de maximum 50% pentru Óntreprinderile mari.

Pentru stimularea investi˛iilor ∫i crearea de noi locuri de munc„, agen˛ii economici din zonele defavorizate beneficiaz„ de programe de dezvoltare regional„, cu fonduri de la bugetul de stat sau fonduri PHARE pentru coeziune economic„ ∫i social„.

Sus˛inerea zonelor slab dezvoltate se va realiza pe baza programelor de dezvoltare, care vor stabili condi˛iile ce trebuie Óndeplinite de agen˛ii economici, sumele fiind alocate Ón urma licita˛iilor de proiecte.

Av‚nd Ón vedere c„ obiectivul actualului guvern este ca, Ón perspectiva integr„rii europene, Rom‚nia s„ se ridice la standardele economice ∫i sociale ale Uniunii Europene, proiectele guvernamentale care vizeaz„ zonele defavorizate vor face parte din programe mai ample de dezvoltare durabil„ ∫i din strategia de ansamblu cu privire la dezvoltarea economic„ a Rom‚niei.

V„ mul˛umim, domnule ministru. Doamna deputat, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

## Stima˛i colegi,

Tema interpel„rii de ast„zi are o importan˛„ pe care observ c„ o recunoa∫tem cu to˛ii, Óns„ ea are ∫i o istorie. Solicitarea de ast„zi vine Ón continuarea temei din campania electoral„ a Alian˛ei, din circumscrip˛ia pe care o reprezint. Tema a fost urm„toarea: îVasluiul — prioritate a guvern„rii liberale“.

Unei asemenea inten˛ii, competitorii politici interesa˛i de soarta concet„˛enilor nu pot dec‚t s„ i se al„ture. Drept urmare, ne-am angajat public, la acel moment, s„ sus˛inem, Ón eventualitatea prelu„rii puterii de c„tre Alian˛„, toate proiectele legislative sau actele normative care ar veni s„ sprijine atingerea obiectivului men˛ionat.

P„str„m ∫i Ón acest moment angajamentul, numai c„ nu ∫tim dac„ avem ce sus˛ine. M„surile adoptate Ón ultima perioad„ de Guvern nu fac dec‚t s„ accentueze decalajele deja existente. M„sura de sistare a subven˛iilor agricole la cultura porumbului; diminuarea semnificativ„ a fondurilor disponibile la nivelul administra˛iei locale, cauzat„ de noua politic„ fiscal„, sunt doar ni∫te exemple. Or, la Ónt‚lnirile cu cet„˛enii, ace∫tia ne Óntreab„ permanent ce facem pentru ei.

Am analizat cu mare aten˛ie programul legislativ pe care Guvernul l-a elaborat ∫i n-am g„sit nici m„car printre r‚nduri elemente care s„ constituie un r„spuns.

Œn aceste condi˛ii, am solicitat preciz„rile Guvernului cu privire la m„surile care privesc zonele defavorizate sub aspect economic. Ascult‚nd r„spunsul domnului ministru, trebuie Óns„ s„-mi cer iertare. Am f„cut o gre∫eal„ care nu se face niciodat„: Ón formularea Óntreb„rii am

prezumat c„ ea nu func˛ioneaz„ retroactiv ∫i c„ dac„ Óntreb„m care sunt m„surile Guvernului, se Ón˛elege m„surile Guvernului T„riceanu, nu ale Guvernului N„stase, pentru c„ din r„spunsul domnului ministru am aflat c„ agen˛ii economici au ob˛inut certificat de investitori Ónainte de 1 iulie 2003 ∫i au beneficiat de reduceri de impozite p‚n„ la 15 septembrie 2004.

Œn aceste condi˛ii, eu am s„ reformulez Óntrebarea, ca s„ fie clar c„ este vorba de Guvernul T„riceanu, ∫i nu de Guvernul N„stase, ∫i am s„ a∫tept r„spunsul Ón continuare.

Mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae B„nicioiu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Este Ón sal„? Nu este.

R„spuns Ón scris din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Este Ón sal„?

R„spunde secretar de stat, doamna Paloma Petrescu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Paloma Petrescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Doamna pre∫edint„,

## Domnule deputat,

Este vorba despre problemele referitoare la lipsa condi˛iilor optime pentru desf„∫urarea actului educa˛ional Ón interpelarea dumneavoastr„, ∫i a altor aspecte legate de salarizarea cadrelor didactice.

Facem urm„toarele preciz„ri.

Œn ˛ara noastr„ se deruleaz„ Ón aceast„ perioad„ Proiectul de reabilitare a infrastructurii ∫colare, Ón valoare de 201 milioane de euro, cu finan˛ar„ extern„ de la Banca European„ de Investi˛ii ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei ∫i cu contribu˛ia Guvernului Rom‚niei, program care se deruleaz„ Óncep‚nd din 2004 ∫i se va finaliza Ón 2009. Proiectul urm„re∫te reabilitarea, modernizarea ∫i mobilarea unui num„r de 1.400 de ∫coli din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, sigur, organizate pe tran∫e de lucr„ri, lucr„ri de care vor beneficia Ón jur de 500 de mii de elevi ∫i cadre didactice.

Œn acest moment, Ón jude˛ul Cluj exist„ deja Óncepute lucr„rile la trei corpuri de c„mine ale Universit„˛ii Babe∫Bolyai, sunt 8 ∫coli Ón faz„ de execu˛ie Ón zona Turda ∫i Gherla.

Œn afar„ de acesta, mai exist„ Proiectul pentru Ónv„˛„m‚ntul rural, sub componenta A.3, care r„spunde de asigurarea facilit„˛ilor minime la ∫colile din zonele s„race, Ón valoare de 34 de milioane de dolari, cu finan˛are extern„ de la Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i cu contribu˛ia Guvernului Rom‚niei, de asemenea, proiect care se deruleaz„ p‚n„ Ón anul 2009, Óncep‚nd din 2004.

Œn acest proiect sunt cuprinse, Ón acest moment, deci Ón aceast„ etap„, 10 ∫coli (de fapt, ne afl„m Ón etapa de licita˛ie pentru execu˛ie), reprezent‚nd lucr„ri la utilit„˛i: bran∫are la re˛ea de ap„ sau alimentare cu ap„ curent„ sau, Ón func˛ie de situa˛ie, s„pare de pu˛uri forate ∫.a.m.d.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ interveni˛i... V„ rog.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Mul˛umesc, doamn„ secretar de stat, pentru r„spuns. V„d c„ sunt o serie de programe Óncepute, sper„m s„ se ∫i finalizeze c‚t mai repede o mare parte dintre ele.

™i a∫ dori s„ v„ rog ca, Ón continuare, s„ ave˛i Ón vedere salarizarea personalului din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, fiindc„ salariile sunt foarte mici ∫i condi˛iile, Ón cea mai mare parte a satelor din Rom‚nia, sunt precare.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul secretar de stat Nicolae Lazin este prezent? Sunte˛i prezent.

Domnul deputat Timar Liviu este prezent Ón sal„? Nu este.

Atunci, v„ rog frumos s„-i da˛i r„spunsul interpel„rii Ón scris.

Domnul deputat Mihai M„laimare, P.S.D.? Nu este Ón sal„. Deci, r„spuns tot Ón scris.

Mai ave˛i un r„spuns, tot la o interpelare a domnului deputat Mircia Giurgiu. V„ rog.

Doamn„ pre∫edint„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, rog permisiunea domnului deputat s„ am‚n„m r„spunsul, de fapt, la aceast„ interpelare, pentru c„ r„spunsurile punctuale pe care le-a˛i solicitat cer elucidarea unor aspecte semnalate de Sindicatul Liber Olsel ∫i Societatea Olsel. Dar, la aceast„ dat„, la unitatea la care v„ referi˛i exist„ un control al corpului de control de la Agen˛ia Domeniilor Statului, de la care a∫tept„m ∫i le-am solicitat acestora s„ ne transmit„ rezultatele controlului, dup„ care v„ vom informa cu rezultatele acestui control. ™i sper„m s„ r„spundem Ón acest fel semnalelor dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vl„doiu, Grupul parlamentar al P.S.D. Sunte˛i prezent.

R„spunde doamna Mona Musc„, ministrul culturii ∫i cultelor. V„ rog, doamn„ ministru.

## **Doamna Monica Octavia Musc„** — _ministrul culturii ∫i cultelor_ **:**

Mul˛umesc frumos, doamn„ pre∫edint„ de ∫edin˛„. Domnul deputat Aurel Vl„doiu? Dumneavoastr„ sunte˛i. Stimate coleg,

Cunosc‚nd importan˛a monumentelor istorice v‚lcene pentru patrimoniul cultural na˛ional ∫i, prin ansamblul M„n„stirii Hurezi, pentru patrimoniul cultural mondial, Ministerul Culturii ∫i Cultelor s-a preocupat, de-a lungul ultimilor 15 ani, de includerea unui num„r c‚t mai mare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 de obiective Ón Programul na˛ional de restaurare, aloc‚nd fonduri pentru lucr„ri de restaurare, proiectare ∫i execu˛ie, restaurare pictur„ ∫i componente artistice, dup„ cum urmeaz„:

Obiectivele aflate Ón restaurare pentru care s-au propus aloc„ri de fonduri ∫i Ón anul 2005, Ón scopul continu„rii lucr„rilor de execu˛ie pe ∫antierele deschise Ón anii anteriori, sunt: ansamblul M„n„stirii Hurezi, bolni˛a M„n„stirii Bistri˛a, ansamblul M„n„stirii Dintr-un Lemn, M„n„stirea Berisl„ve∫ti, Schitul Fedele∫oiu, Bisericile Sfin˛ii Voievozi, Sirineasa Sl„vite∫ti, ora∫ B„beni, Intrarea Ón Biseric„, Gorune∫ti, comuna Sl„tioara, Sfin˛ii Voievozi, C‚inenii Mici, comuna C‚ineni.

Au mai fost executate, prin Programul na˛ional de restaurare, Ón anii anteriori, lucr„ri de restaurare la Biserica fostului Schit Bode∫ti, comuna B„rb„te∫ti, ∫i la ansamblul M„n„stirii Bistri˛a.

Pentru anii urm„tori, s-au realizat sau sunt Ón curs de elaborare proiectele de restaurare care urmeaz„ a intra Ón execu˛ie: Bisericile Sf‚ntul Nicolae, C‚inenii Mici, comuna C‚ineni; Cuvioasa Paraschiva, comuna C„line∫ti, Adormirea Maicii Domnului, Cosota, Ocnele Mari ∫i Biserica Sfin˛ii Voievozi, Mierea, comuna Ghioroiu.

Pentru finalizarea c‚t mai grabnic„ a lucr„rilor la ∫antierele existente ∫i atacarea urm„toarelor lucr„ri necesare, Ón special la monumentele de importan˛„ na˛ional„ sau la cele aflate Ón pericol, se are Ón vedere continuarea colabor„rii cu Episcopia R‚mnicului, care a avut contribu˛ii majore Ón cofinan˛area lucr„rilor la unele ∫antiere de restaurare ale Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Mul˛umesc, doamn„ ministru. Domnule deputat, dori˛i s„ interveni˛i? V„ rog.

Doamn„ pre∫edint„, Doamn„ ministru,

Mul˛umesc pentru r„spuns. Sunt bucuros c„ la M„n„stirea Dintr-un Lemn, Ón acest an, putem s„ facem recep˛ia la Palatul Br‚ncovenesc, o cl„dire foarte frumoas„, dumneavoastr„ cunoa∫te˛i.

Œn jude˛ul V‚lcea, vreau s„ informez c„ Episcopia R‚mnicului a investit peste 30 de miliarde de lei, Banca Na˛ional„, aproape 12 miliarde, s-au f„cut lucr„ri foarte frumoase Ón toat„ aceast„ zon„ important„ pentru noi to˛i ∫i la care ˛inem ca la ceva sf‚nt.

Dar cred c„ trebuie s„ ne concentr„m for˛ele pe Arnota ∫i Ómpreun„ cu Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, care, Ón mare parte, este vinovat de ce se Ónt‚mpl„ acolo, ∫i Ómpreun„ s„ g„sim solu˛ii s„ finaliz„m ∫i la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/11.IV.2005 Arnota, pentru c„ este acolo Matei Basarab, care ne judec„ dac„ nu facem ceea ce trebuie pentru sf‚nta m„n„stire din Arnota.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. V„ rog, doamn„ ministru.

## Stimate coleg,

Cu drag„ inim„ vom face presiuni asupra Ministrului Economiei ∫i chiar joi voi vorbi din nou, noi am mai f„cut ni∫te h‚rtii c„tre ei, dar voi vorbi din nou cu ministrul pentru acest lucru.

O singur„ chestiune este destul de grav„, ∫i anume faptul c„ proiectul de consolidare-restaurare a bisericii nu a avut avizul comisiei. Ceea ce, ca s„ v„ traduc Ón termenii parlamentari, este ilegal s„ Óncepi lucr„ri dac„ ele nu au fost avizate de comisie.

™i atunci, rug„mintea mea este ca, Ón egal„ m„sur„, pe de o parte, Ómpreun„ s„ combatem la Ministerul Economiei ∫i, tot Ómpreun„, s„ m„ ajuta˛i, chiar dumneavoastr„ mai mult dec‚t mine, s„ intr„m Ón legalitate din toate punctele de vedere. Eu voi atrage aten˛ia comisiei s„ ia proiectul ∫i s„-l treac„ prin comisie ∫i pe urm„ s„ vedem ce e de f„cut mai departe.

Da? M„ bazez pe parteneriatul cu dumneavoastr„. Mul˛umesc.

## **Doamna Daniela Popa:**

Mul˛umesc, doamn„ ministru.

Cu aceasta, ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la interpel„ri de ast„zi s-a Óncheiat. Restul interpel„rilor, r„spunsurilor se vor am‚na pentru data viitoare.

V„ mul˛umesc. Mul˛umesc tuturor pentru prezen˛„ ∫i participare.

O sear„ bun„!

Mai am eu un r„spuns programat ast„zi.

## **Domnul Costache Mircea** _(din sal„_ ) **:**

Œn program nu era limit„ de timp, spune doar: îŒncep‚nd cu ora 18,00“ ∫i se termin„ c‚nd se termin„.

Era 19,30.

## **Doamna Monica Octavia Musc„:**

Este dificil s„ venim alt„ dat„. Dac„ a˛i ∫ti c‚t de greu se vine, a˛i judeca altfel...

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007376]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 40/11.IV.2005 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul: 46.200 lei vechi/4,62 lei noi