Stenogramă plen

™i eu v„ mul˛umesc, domnule ministru. Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ interveni˛i? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule ministru,

V„ mul˛umesc pentru r„spuns. Sper ca ceea ce mi-a˛i prezentat s„ se transpun„ Ón fapte. Vreau s„ v„ reamintesc c„ sunt deputatul unui jude˛ preponderent agricol ∫i voi avea grij„ s„ monitorizez, ca ∫i p‚n„ acum, toate ac˛iunile dumneavoastr„, la care v„ urez succes.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la dou„ interpel„ri pentru domnul deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, referitoare la aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 ∫i referitoare la campania agricol„ de prim„var„.

Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc.

La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„, domnule deputat, referitoare la Ordonan˛a Guvernului nr. 12/2005 privind acordarea Ón anul agricol 2004—2005 a unui sprijin direct al statului unor categorii de produc„tori agricoli, a fost aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 120/2005, Ón care la punctul 2 alin. 2 se men˛ioneaz„: îFondurile necesare pentru acordarea sprijinului produc„torilor agricoli sub form„ de bonuri valorice, inclusiv contravaloarea tip„ririi acestora, se asigur„ din prevederile bugetare aprobate de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pe 2005.

Suma decontat„ c„tre furnizorii de inputuri la data de 26 mai 2005 este de 2.834 miliarde lei. Din centralizatoarele direc˛iilor pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, transmise la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, nu sunt eviden˛iate sumele pe culturi, o cunoa∫tere exact„ a suprafe˛elor Óns„m‚n˛ate Ón prim„var„ care au beneficiat de sprijin se poate Óntocmi dup„ data de 20, dat„ la care vom Óncheia procesele-verbale de recep˛ie.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 Al doilea r„spuns la interpelarea formulat„ de domnul deputat Ioan Munteanu. Œn prim„vara anului 2005, suprafa˛a programat„ a se Óns„m‚n˛a este de 5.619.000 hectare; p‚n„ la data de 6 iunie s-a Óns„m‚n˛at suprafa˛a de 5.164.000 hectare, reprezent‚nd 92% din suprafa˛a programat„.

A∫ vrea s„ explic pu˛in aici: diferen˛a nu a r„mas necultivat„, dar av‚nd Ón vedere c„ Ón toamna trecut„ s-a cultivat mai mult gr‚u dec‚t s-a programat, pentru c„ vorbim de suprafe˛ele cultivate, circa 400.000 hectare de gr‚u Ón plus, atunci, Ón prim„var„ nu s-au mai cultivat aceste terenuri cu alte culturi programate Ón toamn„. Dovad„ este faptul c„ suprafa˛a cultivat„ cu porumb Ón aceast„ prim„var„ este mai mic„ cu aceast„ suprafa˛„, pentru c„ noi, dup„ cum ∫ti˛i, nu am acordat subven˛ii. ™i dac„ vre˛i o informa˛ie suplimentar„, datorit„ faptului c„ Ón toamn„ s-au acordat subven˛ii necontrolate pentru aproape 3 milioane de hectare, majoritatea Óns„m‚n˛ate cu gr‚u, se contureaz„ criza de supraproduc˛ie, de peste 7 milioane de tone, c‚nd s-au dat aproape 6.000 miliarde lei, anul trecut, iar produc„torii agricoli vin ast„zi ∫i cer Ónc„ o dat„ bani de la bugetul de stat pentru a acoperi diferen˛a de pre˛, pentru c„ pre˛ul se contureaz„ s„ scad„ vertiginos, ∫i cred c„ asta este o mare gre∫eal„ de management financiar, pentru c„ dac„ s-ar fi dirijat pentru suprafe˛e mai mici ace∫ti bani, atunci nu se ajungea la aceast„ situa˛ie.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dac„ ave˛i comentarii? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Sigur, este greu a putea crede c„ suma consumat„ Ón decontarea bonurilor valorice, ∫i eu m„ refer la decontarea efectiv„ a bonurilor valorice, a ajuns la 2.834 de miliarde, ∫i eu cunosc situa˛ia din jude˛ul pe care Ól reprezint, Neam˛, ∫i ∫tiu ce sume s-au decontat, ∫i ele se ridicau la data de 26 mai la o valoare de aproximativ 26% din ceea ce a fost alocat jude˛ului.

Œn leg„tur„ cu suprafe˛ele cultivate, domnule ministru, trebuie s„ v„ spun, dac„ se cuno∫tea, ∫i sigur c„ se cuno∫tea, mai ales c„ spune˛i c„ s-au risipit bani prin alocarea de subven˛ii Ón toamna anului trecut, c‚nd s-au dep„∫it suprafe˛ele Óns„m‚n˛ate la culturile de p„ioase cu 400.000 hectare, cu siguran˛„, cifra care r„m‚nea de Óns„m‚n˛at Ón prim„var„ trebuia corectat„, pentru c„ doar asta este o chestie logic„. Deci nu mai trebuia s„ avem Ón prim„var„ 5.619.000 hectare, ci 5.219.000 hectare, aproximativ, discut„m de cifre, nu sunt la hectar.

Œn acela∫i timp, trebuie s„ v„ spun, ∫i v-o spun cu toat„ sinceritatea, dau credibilitate lucrurilor pe care le-a˛i spus dumneavoastr„, dar Ón leg„tur„ cu suprafe˛ele care au r„mas neÓns„m‚n˛ate, ∫i dumneavoastr„ care str„bate˛i ˛ara sunt convins c„ le vede˛i, chiar dac„ merge˛i cu mijloace auto, chiar dac„ merge˛i cu trenul, le ve˛i vedea, sunt vizibile, ∫i, dup„ p„rerea mea, nu exagerez dac„ spun c„ sunt cele mai mari din ultima perioad„ care au r„mas neÓns„m‚n˛ate.

Dumneavoastr„, ast„zi, a˛i f„cut ∫i declara˛ia aceasta, folosind o alt„ cifr„, c„ Ón toamn„ s-au consumat, ast„zi spune˛i aproape 6.000 miliarde de lei pentru subven˛ia Ón

agricultur„ la gr‚u. Trebuie s„ v„ spun, domnule ministru, c„ Ón toamn„ la gr‚u nu s-au consumat 2,5 milioane lei la hectar. Probabil c„ ∫ti˛i c„ Ón toamn„ s-a consumat pentru fiecare hectar de gr‚u Óns„m‚n˛at doar 1.000.000 lei. Dar nu vreau asta s„ spun, altceva voiam s„ v„ spun. Sigur, dumneavoastr„ prelua˛i ni∫te cifre de la oamenii dumneavoastr„ ∫i este normal s„ ni le aduce˛i nou„ Ón fa˛„.

Pe mine altceva m„ uime∫te. M„ uime∫te faptul c„ ast„zi respingem produc˛ia. Ast„zi, gr‚ul a devenit o supraproduc˛ie. Eu v-a∫ dori, c‚t sunte˛i ministru, s„ ave˛i supraproduc˛ie la toate culturile, sincer v„ spun, dar la absolut toate culturile, inclusiv la cele care nu sunt subven˛ionate. Este u∫or de a spune c„ nu am fost profesioni∫ti. Este un lucru cu care ne putem bate politic, doar at‚ta tot.

V„ mul˛umesc, oricum, pentru r„spunsuri. Sincer v„ spun, este a doua oar„ c‚nd veni˛i ∫i mi-aduce˛i r„spunsul.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule ministru, dac„ dori˛i s„ mai ad„uga˛i ceva? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

A∫ vrea doar at‚t s„ v„ mai spun, cu tot respectul. Pentru o economie de pia˛„, supraproduc˛ia, a˛i v„zut ce Ónseamn„: pre˛uri cobor‚te. Nu putem s„ fim de acord s„ nu avem m„car o informa˛ie de pia˛„. Anul trecut a fost o demagogie electoral„ ∫i nu a fost nici un control pentru c‚t se Óns„m‚n˛eaz„, ∫i acum, a doua oar„, se solicit„ de la bugetul de stat s„ acoperim pr„bu∫irea de pre˛. Dac„ exista chibzuin˛„, nu d„deam anul trecut, necontrolat, s„ cultiv„m mai mult dec‚t cere pia˛a, ∫i acum s„ se vin„ ∫i s„ se cear„ diferen˛a de pre˛. Despre asta este vorba. Pentru c„ atunci c‚nd am spus înu putem subven˛iona porumbul“, era tot supraproduc˛ie.

Acum se regleaz„, pentru c„ am subven˛ionat carnea de porc ∫i de pas„re, cre∫te pre˛ul porumbului, pentru c„ am dezvoltat sectorul zootehnic, iar eu cred c„ acestea sunt m„suri de pia˛„. Pia˛a ˛i le cere. Ce facem cu supraproduc˛ia? Acum m„ preocup„, Óncerc s„ g„sesc pie˛e Ón ˛„rile arabe. A˛i v„zut, c„ stau de vorb„ cu ambasadori, m„ zbat pentru aceasta, dar trebuia Legea pie˛elor, ∫i o vom pune noi Ón drepturi, v„ asigur eu, Legea pie˛elor prin pre˛ul minim garantat.

C‚nd porne∫ti la drum, trebuie s„ recomanzi oamenilor c‚t credem c„ s-ar cere pe pia˛„, nu s„-i oblig„m; ceea ce se dep„∫e∫te este pe r„spunderea lor. Despre asta am vorbit. ™i nevoia pre˛ului de interven˛ie este un lucru care este necesar, ∫i-l vom face la Ónceputul anului de produc˛ie urm„tor, deci din septembrie.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, a˛i primit ambele r„spunsuri la interpel„ri? Da.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului Iulian Iancu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, referitor la pia˛a rom‚neasc„ a Óngr„∫„mintelor chimice. Domnule ministru Gheorghe Flutur, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005

La interpelarea dumneavoastr„, domnule deputat Iancu, formul„m urm„torul r„spuns.

Strategia Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale privind Óngr„∫„mintele are ca obiectiv principal cre∫terea consumului de Óngr„∫„minte Ón agricultur„, element esen˛ial Ón ob˛inerea unor produc˛ii ridicate.

Un alt obiectiv este asigurarea calit„˛ii Óngr„∫„mintelor comercializate pe pia˛„, prin autorizarea acestora ∫i efectuarea controlului Ón teritoriu. Œn acest sens, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a propus ca, Ón cadrul Proiectului MATRA, s„ se acorde asisten˛„ tehnic„ exper˛ilor din cadrul oficiilor de studii pedologice ∫i agrochimice jude˛ene ∫i s„ se realizeze dotarea tehnic„ a laboratoarelor, Ón scopul efectu„rii analizelor prin conformitatea Óngr„∫„mintelor.

De asemenea, s-a stabilit Ónfiin˛area unei comisii tripartite, formate din reprezentan˛ii Guvernului, respectiv Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerului Finan˛elor Publice ∫i Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, pe de o parte, reprezentan˛i ai patronatelor din chimie, petrochimie ∫i ai sindicatelor din aceea∫i ramur„.

Principalul rol al acestei comisii este acela de a propune un cadru juridic adecvat dezvolt„rii agriculturii rom‚ne∫ti ∫i va ac˛iona Ón coordonarea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Prin actele normative elaborate de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s-a urm„rit acordarea de sprijin produc„torilor agricoli ∫i pentru procurarea de Óngr„∫„minte chimice.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei nr. 61/2004 privind acordarea Ón anul agricol 2004—2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane lei la hectar produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare, inclusiv, conform c„reia se acord„ bonuri valorice, a direc˛ionat sprijinul ∫i pentru procurarea de Óngr„∫„minte.

Produc„torii agricoli pot utiliza bonurile valorice pentru procurarea de Óngr„∫„minte chimice, fie din produc˛ia intern„, fie din import. Valoarea total„ a bonurilor tip„rite a fost de 5.446 miliarde lei, p‚n„ la aceast„ dat„ fiind atribuite bonuri valorice, Ón procent de 92,9%, unui num„r de 2.673.211 produc„tori agricoli, utilizarea acestora pentru cump„rarea de inputuri fiind valabil„ p‚n„ la data de 1.12.2005.

P‚n„ Ón prezent, furnizorii de inputuri au solicitat deconturi Ón valoare de 3.209 miliarde, din care 1.980 de miliarde pentru Óngr„∫„minte chimice.

Personalizarea bonurilor valorice, elementele de siguran˛„ ∫i nominalizarea inputurilor care pot fi achizi˛ionate, face ca acestea s„ aib„ o direc˛ionare strict„, fiind astfel imposibil„ procurarea de alte produse dec‚t cele inscrip˛ionate de acestea.

Œn scopul prevenirii unor inten˛ii speculative din partea furnizorilor de inputuri, direc˛iile pentru agricultur„ ∫i dezvoltarea rural„ din fiecare jude˛ ∫i din municipiul Bucure∫ti au fost aten˛ionate s„ sesizeze organele abilitate, respectiv Poli˛ia, Garda Financiar„, atunci c‚nd constat„ diferen˛e de pre˛ la achizi˛ionarea de inputuri pe bonuri valorice, comparativ cu cele achizi˛ionate pe bani,

iar Ministerul Finan˛elor Publice a elaborat o tematic„ de control privind desf„∫urarea Programului de decontare a inputurilor.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule ministru. Domnule deputat, dac„ ave˛i complet„ri de f„cut? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnule ministru,

Trebuie s„ recunosc, Óntrebarea mea a fost Óntr-un anume fel ∫i o capcan„ pentru dumneavoastr„. Vreau s„ v„ spun c„ prin r„spunsul dumneavoastr„, ast„zi, m-am convins de faptul c„ Ón cadrul Guvernului, cel pu˛in at‚t c‚t am observat eu din Programul dumneavoastr„ de guvernare, nu exist„ nici o corelare interministerial„ privind deciziile importante, strategice, Ón ceea ce prive∫te industria rom‚neasc„.

Œntrebarea mea se referea la, a˛i observat, strategia privind industria Óngr„∫„mintelor chimice din Rom‚nia. Dumneavoastr„ a˛i pus foarte mult accent pe ceea ce Ónseamn„ acest lucru, din punct de vedere al Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ∫i a˛i men˛ionat c„ exist„ o comisie din care face parte Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i Ministerul Finan˛elor Publice ∫i, de asemenea, sindicatele.

Vreau s„ v„ spun c„ de la data la care am f„cut interpelarea ∫i p‚n„ la r„spunsul dumneavoastr„ sindicatele au avut o pozi˛ie public„, contest‚nd strategia ∫i modalitatea Ón care Guvernul Ón˛elege s„ sprijine industria Óngr„∫„mintelor chimice din Rom‚nia, aten˛ion‚nd, totodat„, c„ sunt Ón stare de faliment. ™i sunt Ón stare de faliment datorit„ faptului c„ politica de pre˛uri practicat„ Ón domeniul gazelor naturale, ∫i plec„m aici de la o alt„ mare gre∫eal„, cea legat„ de schimb„rile pre∫edin˛ilor de la autorit„˛ile de reglementare pe criteriul algoritmului politic, cre∫terea peste ˛intele asumate de Rom‚nia Ón fa˛a organismelor interna˛ionale ∫i a Uniunii Europene a determinat, a atins un nivel de 35% numai pentru anul 2005, cre∫teri de patru ori Ón 6 luni de zile, ceea ce pune agricultura rom‚neasc„ Ón situa˛ia de a se Óntreba categoric dac„ mai poate s„ se bazeze pe produc˛ia intern„ de Óngr„∫„minte chimice. Dar, pe orizontal„, drumul de la competitivitatea clamat„ p‚n„ la produc˛ia propriu-zis„ este pres„rat cu mul˛i mor˛i, ∫i o parte dintre ace∫tia Ói vom reg„si Ón industria Óngr„∫„mintelor chimice.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Dori˛i s„ mai interveni˛i, domnule ministru?

Foarte scurt, voiam s„-i r„spund domnului deputat. Sigur, ∫i eu fac parte dintr-un minister care pune capcane. Eu v„ respect punctul de vedere ∫i Ón˛eleg ceea ce dori˛i dumneavoastr„. Sunt probleme, mai ales cu ponderea Ón pre˛ul Óngr„∫„mintelor a pre˛ului gazului metan, a energiei electrice ∫i a∫a mai departe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 Œns„, a∫ vrea pu˛in s„ m„ Óntorc la ministerul pe care-l conduc ∫i s„ v„ spun c„ strategia noastr„ este centrat„ pe fermierii care vor comanda aceste produse. Or, din p„cate, Ón ultimii ani de zile i-am cam omor‚t, i-am sugrumat pe ace∫ti fermieri ∫i n-are cine comanda pe pia˛„.

Problema pe care o punem noi acum este s„ consolid„m ace∫ti fermieri, despre ei vorbim, ∫i ei vor comanda. Pe mine, ca ministru al agriculturii, m„ intereseaz„ s„ dezvolt aceast„ clas„ care s„ rezolve aceste probleme. Exist„, probabil, ∫i Ón celelalte ministere un punct de vedere. Eu v-am spus care este pozi˛ia noastr„. Noi am luat leg„tura cu celelalte ministere. Sigur, ne-am dori ca pre˛urile s„ fie mai mici. Œns„, totu∫i, fa˛„ de ce a fost Ón anii trecu˛i, faptul c„ am dat bonuri valorice dirijate direct pe aceste inputuri a fost mult mai mult dec‚t banii care s-au evaporat de la prim„rie p‚n„ acas„, Ón alt„ parte.

Eu nu spun c„ este foarte bine, Óns„ vreau s„ v„ spun c„, totu∫i, dac„ vom avea fermieri, atunci ei vor ∫ti ce s„ cumpere de pe pia˛„, iar industria de Óngr„∫„minte chimice ∫i ea trebuie s„ se adapteze cerin˛elor de pia˛„.

™ti˛i foarte bine c„ se export„ Óngr„∫„minte cu pre˛uri mai mici dec‚t se dau la import. Exist„ anumite distorsiuni de pia˛„ care trebuie rezolvate din ambele p„r˛i.

™i nu v„ ascund, c„ nu sunt omul care s„ ascund„, n-am ce s„ ascund, c„ totul se vede. Uita˛i-v„ ce avem Ón iriga˛ii ast„zi: liberalizarea pre˛urilor la mia de metri cubi de ap„ a f„cut ca Ón terasele superioare s„ ajung„ 10—12 milioane mia de metri cubi, adic„ hectarul de irigat. Trebuie s„ ne punem foarte serios problema dac„ Rom‚nia poate s„-∫i permit„ s„ subven˛ioneze 12 milioane ∫i s„ produc„ 5, profit.

Deci cred c„ Ón termenii ace∫tia trebuie s„ discut„m ∫i s„ ne asum„m r„spunderea. Asta este ce v„ pot spune. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule ministru, pentru participare. V„ anun˛ c„ doamna deputat Gabriela Cre˛u, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, are o interpelare referitoare la m„surile pe care Guvernul inten˛ioneaz„ s„ le adopte pentru a facilita privatizarea S.C. îAbrom“ — S.A. B‚rlad. A primit r„spunsul Ón scris, din partea ministrului de stat, domnul George Copos.

Tot Ón scris au primit r„spunsuri domnii deputa˛i Paul Magheru ∫i Ilie Merce, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, respectiv, secretarului de stat, domnul Dumitru Miron.

™i tot Ón scris s-a primit ∫i r„spunsul la interpelarea domnului deputat Petru Andea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, interpelare referitoare la desfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale a Taberelor ∫i Tineretului ™colar. R„spunsul l-a primit Ón scris din partea domnului pre∫edinte Károly Borbély, Autoritatea Na˛ional„ pentru Tineret.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

R„spunde ministrul culturii ∫i cultelor, doamna Monica Octavia Musc„.

Doamna ministru, pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Monica Octavia Musc„** — _ministrul culturii ∫i cultelor_ **:**

## Mul˛umesc frumos.

## Domnule deputat Giurgiu,

Pe l‚ng„ r„spuns, v-am anexat aici situa˛ia finan˛„rilor nerambursabile acordate din Fondul Cultural Na˛ional, p‚n„ la cap„t, inclusiv execu˛ia de Fond Cultural Na˛ional, programele proiectate pentru a fi finan˛ate ∫i a∫a mai departe, deci ave˛i o documenta˛ie foarte serioas„, practic tot ce s-a g„sit acolo pentru perioada la care v„ referi˛i dumneavoastr„.

f n s„ spun acest lucru pentru c„, la ora actual„, Fondul Cultural Na˛ional nu mai reprezint„ ceea ce era Ónainte, el a devenit o institu˛ie cu personalitate juridic„, Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, dar o institu˛ie separat„, care adun„, pe l‚ng„ banii de la Fondul Cultural Na˛ional, ∫i to˛i banii de la Ministerul Culturii ∫i Cultelor, de la buget, bani care sunt pentru proiecte, programe ∫i activit„˛i culturale, ∫i se face pe baz„ de competi˛ie selectarea acestor programe, nu de c„tre oamenii din minister, ci de c„tre ni∫te comisii specializate, de oameni din afara ministerului, somit„˛i Ón domeniu, comisii specializate pe domenii, ∫i se acord„ aceast„ finan˛are numai pe baz„ de _matching_ , adic„ dau ∫i ei, vin cu o parte din bani, d„m ∫i noi o alt„ parte, pentru a fi convin∫i c„ au interes pentru acest program.

Cu alte cuvinte, la ora actual„ Fondul Cultural Na˛ional este, a∫ zice eu, cea mai transparent„ form„ de finan˛are a culturii, realizat„ pe baz„ de competi˛ie Ón interiorul ˛„rii.

Œn leg„tur„ cu ceea ce, Óns„, a˛i Óntrebat dumneavoastr„, v„ r„spund referitor la ce a fost Ónainte Fondul Cultural Na˛ional. Fondul Cultural Na˛ional a fost constituit prin dispozi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 79/1998, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 247/2001. Fondul Cultural Na˛ional, devenit opera˛ional Ón anul 2000, a fost constituit din surse extrabugetare ∫i gestionat Ón regim extrabugetar de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Potrivit alin. 1 art. 6 din Ordonan˛a Guvernului nr. 79/1998, sumele alocate Ón Fondul Cultural Na˛ional pot fi utilizate pentru:

a) crearea, p„strarea ∫i promovarea, Ón ˛ar„ ∫i Ón str„in„tate, a valorilor culturale na˛ionale ∫i universale;

b) sprijinirea ini˛ierii ∫i derul„rii unor programe ∫i proiecte culturale Ón ˛ar„ ∫i Ón str„in„tate;

c) dezvoltarea rela˛iilor culturale interna˛ionale ale Rom‚niei;

d) stimularea crea˛iei ∫i sus˛inerea unor programe ∫i proiecte culturale performante, propuse de persoane fizice ori juridice de drept public sau privat.

Potrivit alin. 2 art. 6, din sumele alocate Ón fond, se poate acorda sprijin financiar rambursabil sau nerambursabil unor persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, pe baz„ de contract, pentru proiecte culturale competitive.

Acordarea sprijinului financiar din Fondul Cultural Na˛ional a fost reglementat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 789/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar din Fondul Cultural Na˛ional, publicat Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 483/6.10.1999.

Potrivit dispozi˛iilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 789/1999, anun˛area rezultatelor concursului se face prin afi∫are la sediul Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Al„turat, anex„m

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 situa˛ia finan˛„rilor nerambursabile acordate din Fondul Cultural Na˛ional.

Punctul al doilea, referitor la informa˛iile cuprinse pe site-ul Direc˛iei Jude˛ene pentru Cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Cultural Na˛ional Cluj, preciz„m c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor a solicitat institu˛iei s„ reconsidere informa˛iile prezentate la sec˛iunea îistoric“. Direc˛iile jude˛ene pentru cultur„, culte ∫i patrimoniu cultural na˛ional, respectiv a municipiului Bucure∫ti, reprezint„ servicii publice deconcentrate ale Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i au, potrivit dispozi˛iilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 78/2005, urm„toarele atribu˛ii principale, deci, Óncep‚nd din anul 2005: Óndeplinesc atribu˛iile prev„zute de lege Ón domeniul protej„rii patrimoniului cultural na˛ional; colaboreaz„ cu autorit„˛ile publice ∫i cu institu˛iile specializate pentru protejarea ∫i punerea Ón valoare a bunurilor din patrimoniul cultural na˛ional ∫i aplic„ Ón acest sens prevederile legale Ón domeniu; particip„ la realizarea activit„˛ilor de observare ∫i de control asupra ac˛iunilor care pot da na∫tere la Ónc„lc„ri ale legisla˛iei dreptului de autor ∫i a drepturilor conexe ∫i constat„, Ón condi˛iile legii, Ónc„lc„rile acesteia; avizeaz„, Ón condi˛iile legii, numirea sau eliberarea conduc„torilor institu˛iilor publice cultural-artistice de importan˛„ local„ ∫i jude˛ean„; avizeaz„, potrivit legii, Ónfiin˛area, reorganizarea sau desfiin˛area institu˛iilor publice de cultur„ ∫i a a∫ez„mintelor culturale care func˛ioneaz„ sub autoritatea consiliilor jude˛ene sau locale; sprijin„, Ón condi˛iile legii, activitatea organiza˛iilor neguvernamentale ∫i a altor persoane juridice de drept privat cu activitate in domeniile culturii ∫i cultelor; ini˛iaz„ ∫i sprijin„, Ón condi˛iile legii, ac˛iuni de revitalizare a tradi˛iilor ∫i obiceiurilor locale, a ocupa˛iilor specifice tradi˛ionale, de formare a speciali∫tilor ∫i meseria∫ilor Ón domeniul artizanatului ∫i me∫te∫ugurilor tradi˛ionale; editeaz„ sau sprijin„, Ón condi˛iile legii, publica˛ii de specialitate ∫i de informare Ón domeniul culturii ∫i artei; solicit„ ∫i primesc, Ón condi˛iile legii, Ón nume propriu sau Ón numele ∫i pentru Ministerul Culturii ∫i Cultelor, de la autorit„˛i ale administra˛iei publice, de la institu˛ii publice ∫i de la persoane juridice de drept privat cu activitate Ón domeniul cultural, al artelor ∫i inform„rii publice, date ∫i informa˛ii necesare pentru exercitarea atribu˛iilor ce le revin; controleaz„ respectarea Óndeplinirii obliga˛iilor de plat„ a contribu˛iilor la Fondul Cultural Na˛ional, Ón condi˛iile ∫i la termenele stabilite prin lege — acesta este, Ón primul r‚nd, punctul care v„ intereseaz„; Óndepline∫te, la nivelul unit„˛ilor administrativteritoriale, atribu˛iile Ministerului Culturii ∫i Cultelor Ón domeniul cultelor ∫i culturii; Óndepline∫te orice alte atribu˛ii stabilite de Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

f n s„ v„ mai spun, Ón privin˛a atribu˛iilor, c„ inten˛ia mea este de a reduce num„rul direc˛iilor de cultur„ — se Ónscrie Ón interpelarea dumneavoastr„ r„spunsul acesta —, inten˛ia este de a reduce direc˛iile de cultur„ la 8 direc˛ii, care s„ corespund„ direc˛iilor regionale de dezvoltare, iar la nivelul fiec„rui jude˛ s„ existe un inspectorat pentru patrimoniul cultural na˛ional.

De ce? Pentru c„ patrimoniul cultural na˛ional este o chestiune de siguran˛„ na˛ional„ ∫i este primul care trebuie protejat, pentru c„ aceste direc˛ii, pe cele opt direc˛ii de dezvoltare regional„, pot s„ lucreze mai bine Ón folosul culturii, mai ales Ón folosul utiliz„rii fondurilor europene, Ón colaborare cu administra˛ia public„ local„ ∫i central„, Ón colaborarea cu cele 8 regiuni de dezvoltare. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ interveni˛i? V„ rog.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Mul˛umesc, doamn„ ministru.

Sunt mul˛umit de r„spuns. Doar o singur„ Óntrebare sau nedumerire, dac„ nu cumva se suprapun atribu˛iile pe care le-a˛i citit, ale direc˛iei pentru cultur„ ∫i patrimoniu jude˛ean, cum se nume∫te acum, cu cele ale Centrului de Valorificare a Crea˛iei Populare?

Pute˛i r„spunde acum? Da. Pofti˛i.

Nu, categoric nu, pentru c„, chiar dumneavoastr„ a˛i spus, aceste centre se numesc de valorificare a crea˛iei populare, ceea ce este cu totul altceva. ™i e bine s„ existe, pentru c„ cine o poate valorifica, dac„ nu ni∫te centre care s„ se ocupe strict de acest lucru ∫i cu, sigur, cuno∫tin˛ele de rigoare.

Oricum, ave˛i acolo toat„ transparen˛a a ceea ce a fost, r„spund pentru ceea ce este din 2005 Óncoace.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M., referitoare la preluarea ∫i finalizarea cl„dirii noi Case Radio.

Doamn„ ministru, ave˛i cuv‚ntul.

Stimate coleg,

Interpelarea dumneavoastr„ are dou„ Óntreb„ri, de fapt. Da˛i-mi voie, de∫i Ón interpelare se Óncepe cu una, ca eu, Ón r„spuns, s„ Óncep cu a doua Óntrebare, ∫i anume, cea referitoare la Casa Radio. ™i am s„ Óncep ca Ón bancul acela la Radio Erevan, cu cel care se presupunea c„ a primit o ma∫in„, s„ v„ spun c„ nu a primit, ci i s-a furat, ∫i nu era ma∫in„, ci era biciclet„. Drept urmare, ˛in s„ subliniez, stimate coleg, c„:

1. nu e vorba de actualul Guvern;

2. nu e vorba de actualul Minister al Culturii;

3. nu e vorba de Ministerul Culturii, Ón ce prive∫te

Casa Radio.

™i am s„ Óncep prin a v„ spune c„ Ón privin˛a afirma˛iei conform c„reia: îMinisterul Culturii ∫i Cultelor a manifestat dezinteres pentru preluarea ∫i finalizarea cl„dirii noii Case Radio — citez din interpelare —, l„s‚nd s„ fie atribuit„ Ón condi˛ii dubioase unei firme obscure, spre a c„p„ta o destina˛ie extracultural„“, v„ expun Ón cele ce urmeaz„ istoricul reglement„rilor care au stabilit titularul dreptului de administrare al acestui obiectiv.

Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 571/1992 privind transmiterea unui imobil Ón administrarea Radioteleviziunii Rom‚ne, imobil situat Ón str. ™tirbei Vod„, sector 6, Bucure∫ti, av‚nd denumirea Muzeul Na˛ional, se transmite, Ómpreun„ cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii Ón administrarea Radioteleviziunii Rom‚ne, Ón scopul asigur„rii unui nou sediu pentru Radiodifuziunea Rom‚n„, a∫a-numita Cas„ Radio.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 2. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 914/1997 privind aprobarea solu˛iilor pentru asigurarea unor sedii pentru Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune, pentru Muzeul Na˛ional de Istorie, precum ∫i a spa˛iilor necesare activit„˛ilor specifice desf„∫urate de c„tre institu˛iile de justi˛ie din municipiul Bucure∫ti ∫i din Ministerul Justi˛iei: îŒn termen de 30 de zile de la data public„rii prezentei hot„r‚ri Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul Culturii vor prelua Ón administrare, prin protocol, de la Societatea Rom‚n„ de Radiodifuziune spa˛iile din imobilul din str. ™tirbei Vod„, conform art. 1 alin. 1 ∫i 2, lucr„rile de conservare aferente executate de la data sist„rii lucr„rilor de baz„ ∫i terenurile, conform art. 2 ∫i anexelor nr. 4 ∫i 5 la prezenta hot„r‚re“ — art. 3.

Repriza a treia: Hot„r‚rea Guvernului nr. 82/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului Ón domeniul privat al statului, din administrarea Ministerului Justi˛iei, a Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune Ón administrarea Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei, precum ∫i mandatarea acestuia de a ini˛ia un program prioritar de reconversie func˛ional„ a amplasamentului, de finalizare a construc˛iilor existente, modificat„ ∫i completat„ prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 2.252/2004.

Ce se spune acolo: îSe aprob„ transmiterea imobilului cu terenul aferent obiectivului de investi˛ii: Muzeul Na˛ional de Istorie, situat Ón municipiul Bucure∫ti, str. ™tirbei Vod„, sectorul 1, av‚nd datele de identificare prev„zute Ón anexa care face parte integrant„ din prezenta hot„r‚re, proprietate public„ a statului, din administrarea Ministerului Justi˛iei, a Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune Ón administrarea Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei“ — art. 1.

Potrivit art. 3 alin. 1 din actul normativ de mai sus: îSe mandateaz„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Ón numele statului rom‚n, s„ ini˛ieze un program prioritar de reconversie func˛ional„ a amplasamentului ∫i de finalizare a construc˛iilor existente, ce va cuprinde ∫i terenul necesar pentru realizarea unor construc˛ii ale Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune destinate desf„∫ur„rii de activit„˛i culturale, sociale ∫i economice.“

Rezult„, a∫adar, c„ Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei reprezint„ organul administra˛iei publice centrale de specialitate abilitat s„ ini˛ieze programul prioritar de reconversie func˛ional„ a amplasamentului ∫i de finalizare a construc˛iilor existente, Ministerul Culturii neav‚nd nici un fel de competen˛e Ón acest sens. f n din nou s„ subliniez c„ apar˛ine fostelor guvern„ri, nu nou„, aceast„, a∫a cum spunea˛i dumneavoastr„ acolo, lips„ de interes ∫i a∫a mai departe.

Bun. ™i acum trecem la ceea ce solicita˛i dumneavoastr„, cu referire la ce inten˛ii are Ministerul Culturii cu privire la Biblioteca Na˛ional„.

Ministerul Culturii ∫i Cultelor are o strategie bine conturat„ Ón ceea ce prive∫te lectura public„ ∫i reinventarea bibliotecilor, strategie lansat„ Ón data de 23 aprilie 2005, cu ocazia Zilei bibliotecarului, zi pe care noi am instituit-o prin hot„r‚re de guvern.

Pe perioada primului nostru mandat, 2005—2008, ne-am propus finalizarea construirii noii cl„diri a Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei, Ónceput„ Ón anul 1986 ∫i insuficient finan˛at„ de guvernele care s-au succedat p‚n„ acum.

Preocuparea acestora fa˛„ de Biblioteca Na˛ional„ a Rom‚niei, principala bibliotec„ a statului, a atins punctul culminant Ón anul 2002, prin confiscarea cl„dirii Ón construc˛ie de c„tre Guvernul Adrian N„stase, P.S.D., cl„dire Ónapoiat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei, jefuit„ de echipamentele montate, pagubele fiind evaluate la aproximativ 25 de miliarde de lei.

Pe l‚ng„ finalizarea construc˛iei, ne-am propus s„ cre∫tem num„rul de personal p‚n„ la nivelul de 8—900 angaja˛i: 1 la 30.000 de locuitori. Media european„ a 11 ˛„ri din jurul Rom‚niei este de un lucr„tor Ón Biblioteca Na˛ional„ la 19 mii de locuitori. Guvernele care s-au succedat din ’90 au redus personalul Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei de la 500 la 295 de angaja˛i.

Œn anul 2004 a fost reconsiderat proiectul la obiectivul de investi˛ii îBiblioteca Na˛ional„“, moderniz‚ndu-se Ón special instala˛iile ∫i finisajele, propun‚ndu-se refacerea fa˛adelor, iar Ón anul 2005 a fost aprobat„ Hot„r‚rea de Guvern nr. 373, prin care s-au stabilit noii indicatori tehnico-economici ai acestui obiectiv de investi˛ii.

Este Ón curs de aprobare o hot„r‚re de guvern prin care vom Óntregi cl„direa Bibliotecii Na˛ionale cu corpul Aula...

Dac„ ∫ti˛i despre ce este vorba? Da.

...care, prin diverse hot„r‚ri de guvern, s-a dat ∫i s-a luat Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei. Proiectul hot„r‚rii de guvern Ón referin˛„, Ómpreun„ cu nota de fundamentare a acestuia, este anexat prezentului r„spuns.

Pentru ob˛inerea fondurilor necesare finaliz„rii cl„dirii, aproximativ 3.000 de miliarde de lei, se lucreaz„ la un proiect pentru un program de finan˛are prin Banca Mondial„.

Ne propunem s„ dot„m Rom‚nia cu o institu˛ie similar„ celor europene, pentru ca, la intrarea noastr„ Ón Uniunea European„ ∫i Ón urm„torii c‚˛iva ani, ˛ara noastr„ s„ poat„ fi din punct de vedere cultural la nivelul celorlalte ˛„ri.

V-am anexat la r„spuns, pe l‚ng„ proiectul hot„r‚rii de guvern care este acum Ón curs de avizare, ∫i Strategia Ministerului Culturii ∫i Cultelor privind lectura public„ ∫i reinventarea bibliotecilor. Av‚nd Óns„ Ón vedere c„ este destul de voluminoas„, am s„ v-o Ónm‚nez personal, Ómpreun„ cu hot„r‚rea de guvern.

A∫ vrea s„ v„ mai spun un singur lucru, ∫i anume c„ pe l‚ng„ tratativele pe care le ducem cu Banca Mondial„ — ∫i mul˛umim ∫i primului-ministru ∫i domnului Ionu˛ Popescu c„ au Ón˛eles c„ este o prioritate na˛ional„ Biblioteca Na˛ional„ ∫i au acceptat s„ fim cuprin∫i Ón proiectele pe care le are Guvernul cu Banca Mondial„ —, pe l‚ng„ aceste lucruri avem ∫i negocieri serioase pentru finalizarea cl„dirii ∫i cu un parteneriat public-privat, care s„ contribuie la ce ne poate ajuta Banca Mondial„. Altfel, nu o s„ reu∫im s„ definitiv„m aceast„ construc˛ie, or, pentru Ministerul Culturii este o prioritate na˛ional„ ∫i pentru Guvernul Rom‚niei, la fel.

Ave˛i toate datele aici, dac„ mai ave˛i nevoie Ón plus de alte informa˛ii, v„ st„m la dispozi˛ie ∫i v„ mul˛umesc frumos.

## **Doamna Daniela Popa:**

™i noi v„ mul˛umim. Sunte˛i mul˛umit de r„spuns, domnule deputat?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 ## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Fac ∫i eu un mic comentariu!

Ave˛i cuv‚ntul!

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. Mul˛umesc, doamn„ ministru.

Cred c„ s-a Ón˛eles c„ e vorba despre obiective de interes na˛ional, ∫i faptul c„ dialoghez cu dumneavoastr„, ∫i nu cu alte persoane, cu alte conduceri ale Ministerului Culturii, este un lucru firesc, pentru c„ la ora aceasta numai cu dumneavoastr„ se poate vorbi despre aceste lucruri. Ceilal˛i, s-a v„zut cum s-au manifestat ∫i ce fel de atitudine au avut fa˛„ de cele dou„ obiective.

At‚t Casa Radio, c‚t ∫i Biblioteca Na˛ional„, la ora aceasta sunt dou„ obiective abandonate, pe l‚ng„ care cet„˛enii trec de 15 ani ∫i-∫i pun Óntrebarea dac„ cineva mai este interesat realmente de a le asigura, a le da destina˛ia pentru care au fost concepute ∫i ridicate p‚n„ Ón acest stadiu.

A∫a cum, cu umor, remarca˛i ∫i dumneavoastr„, suntem ingenio∫i la capitolul acte normative care paseaz„ un obiectiv de la un minister la altul: de la Cultur„ la Justi˛ie, de la Justi˛ie la Lucr„ri Publice ∫i tot a∫a, pentru c„ de maniera aceasta s-a procedat cu foarte multe obiective din economia na˛ional„, care ast„zi nu mai sunt. Deci la inginerii ∫i la combina˛ii ne pricepem. De a finaliza, s„ finaliz„m ∫i s„ mai d„m utilitate unor obiective se pare c„ ne preocup„ mai pu˛in.

Eu v„ felicit c„ a˛i recep˛ionat mesajul nostru Ón mod sincer ∫i corect ∫i c„ v„ preocup„ Ón special, m„car, finalizarea lucr„rilor la Biblioteca Na˛ional„, o cl„dire care ∫i, din punct de vedere arhitectonic ∫i din punct de vedere al amplasamentului Óntr-o zon„ central„, ∫i din punct de vedere al utilit„˛ii, pur ∫i simplu, face cinste oric„rui ministru al culturii, la un moment dat. Dac„ ve˛i g„si ∫i mijloacele pentru a-l finaliza sau pentru a face ca ritmul s„ creasc„ Ón finalizarea acestui obiectiv, noi v„ adres„m de pe acum felicit„ri ∫i mul˛umiri.

Modalit„˛ile tehnice pe care le prezenta˛i dumneavoastr„: Ómprumuturi de la Banca Mondial„, parteneriat public-privat sau alte modalit„˛i, pentru noi sunt mai pu˛in edificatoare, pe noi, ca ∫i cet„˛eni rom‚ni, ne intereseaz„ dac„ se mai face ceva ∫i pentru cultura na˛ional„ ∫i dac„ Biblioteca Na˛ional„ va ajunge s„ aib„ u∫ile deschise pentru cititori ∫i, de ce nu, ∫i pentru vizitatorii str„ini, pentru c„ oriunde a˛i mers dumneavoastr„ p‚n„ acum a˛i v„zut ∫i biblioteci na˛ionale, adev„rate obiective de patrimoniu ale acelor ˛„ri.

Dac„ se vor finaliza, va fi, din punctul dumneavoastr„ de vedere, o realizare, dac„ ve˛i reu∫i s„ o aduce˛i m„car Óntr-un stadiu mai avansat fa˛„ de ce se vede acum, c‚nd spune˛i c„ a fost devalizat„ deja de bunuri Ón valoare de 25 de miliarde, ceea ce nu e deloc pu˛in, lucrurile vor fi p„gubitore pentru noi to˛i.

V„ mul˛umesc pentru receptivitate ∫i conta˛i ∫i pe buna noastr„ credin˛„, pentru c„ a˛i l„sat s„ se Ón˛eleag„ c„ am fi pus actuala conducere a ministerului Ón oarecare dificultate, nef„c‚nd referire la conducerile anterioare. Dialog„m, la timpul prezent, cu cei care se ocup„ Ón prezent de destinele culturii rom‚ne∫ti. Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Doamna deputat Lia Olgu˛a Vasilescu, Grupul parlamentar al P.R.M., interpelare referitoare la militari rom‚ni uita˛i Ón de∫ert. Doamna deputat nu este Ón sal„, Œl voi ruga pe domnul Teodor Atanasiu, ministrul ap„r„rii na˛ionale, s„-i transmit„ r„spunsul Ón scris.

Domnul deputat Tudor Mohora, Grupul parlamentar al P.S.D., este Ón sal„? Nu este Ón sal„.

De asemenea, transmite˛i r„spuns Ón scris.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

La interpelarea domnului Constantin Ni˛„, Grupul parlamentar al P.S.D., referitoare la noul mod de tarifare a gazelor naturale, s-a transmis r„spuns scris din partea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, se solicit„ am‚narea r„spunsului oral.

De asemenea, pentru doamna deputat Gabriela Cre˛u, Grupul parlamentar al P.S.D., s-a transmis r„spuns Ón scris interpel„rii Domniei sale, din partea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, se solicit„ am‚narea r„spunsului oral.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitor la situa˛ia Óngrijor„toare a evolu˛iei pie˛ei produselor agricole. R„spunde domnul Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comer˛.

V„ rog, domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Winkler Iuliu** — _ministru delegat pentru comer˛_ **:**

V„ mul˛umesc frumos, doamn„ pre∫edint„. Stimate domnule deputat,

Onora˛i domni deputa˛i,

R„spunsul a fost transmis Ón scris ∫i, deci, din c‚te ∫tiu, cred c„ l-a˛i ∫i recep˛ionat, dac„ nu, Ól ve˛i primi cu siguran˛„. Oricum, dac„ e cazul, pot s„ vi-l pun la dispozi˛ie acum, pentru c„ are o parte de date statistice foarte important„, exact ceea ce a˛i solicitat, ∫i anume, situa˛ia importurilor pe categorii de produse. Ele sunt eviden˛iate ∫i pe ˛„ri, ∫i pe origini, Ón anul 2004 ∫i pe 5 luni ale anului 2005.

O introducere, dac„ este posibil, de principii, pentru c„ este nevoie ∫i de acest lucru. Cunoa∫te˛i cu siguran˛„ ∫i to˛i distin∫ii colegi cunosc c„ Rom‚nia este membru fondator al Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului, ∫i sigur c„ trebuie s„ respect„m principiile O.M.C., ∫i suntem parte Ón negocierile legate de liberalizarea comer˛ului.

Œn acest sens, ∫i rezultatele acestor negocieri s-au concretizat Ón mai multe categorii de concesii care s-au f„cut Ón cursul negocierilor, ∫i anume, Ón primul r‚nd, liberalizarea imediat„ a schimburilor comerciale pentru o serie Óntreag„ de produse agricole. Acest proces a Ónceput cu 1 aprilie 2003, prin liberalizarea importurilor pentru o serie de produse delicate, dac„ pot s„ m„ exprim a∫a: ovine vii, carne de ovine, suc de mere, miere de albine, castraveciori, nuci ∫i a∫a mai departe.

De asemenea, s-au convenit bilateral contingente tarifare cu tax„ vamal„ zero: gr‚u, porumb, carne de bovine, orez ∫i a∫a mai departe.

O a treia categorie de concesii este cea referitoare la Ómbun„t„˛irea concesiilor preexistente pentru o serie de produse agricole de interes: bovine vii ∫i a∫a mai departe.

™i suntem, de asemenea, Ón domeniul comer˛ului cu produse agricole, membri ai Acordului CEFTA, Ónc„, cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 Bulgaria ∫i cu Croa˛ia, urmeaz„ s„ ie∫im din CEFTA Ón momentul intr„rii Ón Uniunea European„. ™i avem, de asemenea, aici, convenite scutiri sau reduceri de taxe vamale, Ón mod bilateral, cu partenerii no∫tri.

Contingentele cu taxe vamale reduse fa˛„ de nivelul taxei Ón regimul clauzei na˛iunii celei mai favorizate sunt rezultatul acestor negocieri bilaterale, ∫i Ón schimbul acestor concesii au fost ob˛inute deschideri de pia˛„ pentru exporturile rom‚ne∫ti Ón ˛„rile partenere, pentru acelea∫i categorii de produse sau pentru produse de interes pentru Rom‚nia.

Solicitarea ∫i aprobarea aloc„rii contingentelor este un proces deja transparent, el se face Óntr-un mod de administrare public, toate datele sunt disponibile pe Internet. De asemenea, colabor„m cu Vama rom‚n„ ∫i avem date statistice disponibile pe Internet. Avem, de asemenea, utilizatorii ∫i eliberarea acestor contingente pe Internet.

Œn principiu, aceasta ar fi fost o introducere.

Interpelarea dumneavoastr„ con˛ine dou„ Óntreb„ri.

Una dintre ele este un r„spuns Ón scris, pe care trebuie s„ vi-l dau, pentru c„ el con˛ine date statistice ∫i nu are sens s„ citesc acum aceste date: pe anul 2004, Óntregul an, ∫i 2005, la 5 luni.

Partea a doua este referitoare la politica ministerului ∫i la m„surile pe care noi dorim s„ le implement„m. ™i vreau s„ v„ informez asupra faptului c„ avem un Program na˛ional pentru sus˛inerea ∫i promovarea exporturilor, toate datele referitoare la acest program sunt de g„sit pe Internet. Programul cuprinde mai multe pachete de instrumente, pe care le administreaz„ fie anumite ministere, fie Eximbank-ul. ™i cea mai mare sum„ de bani se afl„ la Eximbank, pentru instrumente cum ar fi bonifica˛iile de dob‚nd„, fonduri pentru garan˛ii la export, fonduri pentru asigur„ri ∫i reasigur„ri la ˛„rile de export ∫i pentru produc˛ia de export.

Avem un Program de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i, Ón cadrul acestuia, de Departamentul pentru comer˛ exterior, cuprinz‚nd: sprijinirea particip„rii la t‚rguri ∫i expozi˛ii, organizarea de misiuni economice, sprijinirea unor reprezentan˛e comerciale externe, studii de pia˛„ ∫i studii de produs ∫i a∫a mai departe. Cred c„ ele v„ sunt cunoscute ∫i, repet, sunt, toate acestea, ∫i cadrul legal, ∫i situa˛ia programelor, accesibile pe Internet.

Avem un Program, administrat de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, de cre∫tere a competitivit„˛ii produselor agroalimentare.

Avem un Program, Ón cadrul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, pe partea de industrie, pentru cre∫terea competitivit„˛ii.

Avem, de asemenea, un Program pentru sprijinirea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

Vreau s„ v„ spun — ∫i nu am acum datele, ele nu sunt strict legate de interpelare, dac„ dori˛i, vi le pot furniza cu mare pl„cere — c„ am f„cut analiza la Ónceputul anului pentru ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i, Ón 2003, ∫i 2004, am constatat c„ am avut o utilizare incomplet„ a fondurilor. Singurul fond utilizat Ón Óntregime ∫i, din fericire, cel mai mare a fost fondul de la Eximbank. Am luat m„suri, at‚t Ón cadrul Ministerului Economiei, pe partea de industrie, c‚t ∫i pe partea de comer˛, pentru o mai bun„ utilizare ∫i eficientizare a acestor fonduri.

Astfel, am f„cut o analiz„ la 5 luni, de unde rezult„ c„ pentru echivalentul la 5 luni ne apropiem de 90%

utilizare fonduri. Anul trecut, am avut neutilizare mai ales la A.N.I.M.M., deci la Óntreprinderi mici ∫i mijlocii, ∫i pe partea de program de produse agricole. Deci aici au fost cele mai mari neutiliz„ri.

Sigur c„ avem Ón derulare, nu este scris, dar v„ comunic acum, ca s„ mai completez r„spunsul scris, am avut o Ónt‚lnire a reprezentan˛ilor comerciali din re˛eaua extern„ Ón 23 mai — au fost convoca˛i acas„ ∫i am avut ni∫te discu˛ii, a fost de fa˛„ ∫i premierul C„lin PopescuT„riceanu —, urmare a acestei Ónt‚lniri am ini˛iat un plan de ac˛iune pentru revitalizarea exporturilor ∫i g„sim acum sau Óncerc„m s„ g„sim acum acele direc˛ii strategice prin care putem s„ ajungem la acest lucru.

V„ mul˛umesc frumos.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ interveni˛i? Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul. Maxim dou„ minute, conform regulamentului.

Am Ón˛eles. P‚n„ acum n-a˛i f„cut precizarea... Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Mul˛umesc, domnule ministru, pentru r„spuns.

Sigur c„ interpelarea mea nu v„ vizeaz„ Ón mod direct, pentru c„ eu am Óntrebat ∫i am solicitat un r„spuns privind importurile anului 2004 ∫i, bineÓn˛eles, pe primele 5 luni ale acestui an.

A∫ vrea s„ semnalez faptul c„ datorit„ acestor importuri necontrolate, bineÓn˛eles, multe dintre ele au fost purt„toare de comisioane, Ón Rom‚nia au r„mas nelucrate circa 3 milioane de hectare ∫i continu„ s„ r„m‚n„ nelucrate, dac„ vom duce Ón continuare o politic„ de import ∫i dac„ vom mai disponibiliza de la rezervele statului asemenea cantit„˛i de cereale, care s„ pun„ Ón pericol produc„torii agricoli.

Aceast„ chestiune ∫i Óntrebarea pe care v-am transmis-o dumneavoastr„ vine din r‚ndul asocia˛iilor patronale, a produc„torilor agricoli, care sunt foarte Óngrijora˛i de ceea ce se va Ónt‚mpla anul acesta. Este pentru prima dat„ dup„ mul˛i zeci de ani c‚nd Rom‚nia are, Ón momentul de fa˛„, disponibile dou„ milioane de tone de gr‚u, deci produc˛ia nou„ vine peste cea veche. Deja este prev„zut„ o recolt„ de circa 7 milioane de tone ∫i v„ da˛i seama, dac„ vom mai proceda la importuri, Ón ce situa˛ie nepl„cut„ ajungem. Nu noi, e vorba de produc„torii agricoli.

™i ca o imixtiune a importurilor ∫i a disponibiliz„rilor de la rezervele statului, anul acesta, dac„ gr‚ul a fost v‚ndut Ón toamna anului 2004 cu 5.500 de lei, iat„ c„ am ajuns Óntr-un paradox nemaiÓnt‚lnit, ast„zi, gr‚ul se vinde cu 3.600 de lei. E foarte pu˛in, pentru c„ pune Ón pericol produc„torii agricoli!

De aceea, eu cred ∫i sunt convins c„ dumneavoastr„, Ómpreun„ cu to˛i cei care conduce˛i acest minister, trebuie s„ identifica˛i m„surile protec˛ioniste fa˛„ de produc„torii autohtoni, s„ revizui˛i aceste contingente ∫i, bineÓn˛eles, atunci c‚nd apar aceste situa˛ii de supraproduc˛ie, trebuie s„ lu„m acele m„suri Ónc‚t s„ avem grij„ de produc„torii no∫tri interni. BineÓn˛eles c„ disponibilitatea cea mai mare sau modalitatea cea mai important„ de a elimina aceste st„ri de nemul˛umire este ∫i aceea pe care dumneavoastr„ o spunea˛i aici, de a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 Óncerca s„ g„sim pie˛e de desfacere la export pentru cantit„˛i c‚t mai mari, pentru anul 2005.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dori˛i s„ interveni˛i? Nu.

Domnul deputat George B„e∫u, Grupul parlamentar al P.S.D. este Ón sal„? Nu. Are o interpelare referitoare la abuzuri Ón sistemul de gospod„rire a apelor Vrancea. R„spunsul trebuie dat de doamna secretar de stat Lucia Ana Varga.

V„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris, nefiind prezent Ón sal„. Mul˛umesc mult.

Trecem la r„spunsurile, la interpel„rile adresate Ministerului Finan˛elor Publice.

R„spunde domnul ministru Ionu˛ Popescu. Œncepem cu r„spunsul la interpelarea domnului ™tefan Baban, Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ionel Popescu** — _ministrul finan˛elor publice_ **:**

## V„ mul˛umesc.

O s„ v„ preciz„m c„ prin Programul de guvernare pentru perioada 2005—2008, aprobat prin Hot„r‚rea Parlamentului nr. 24/2004, s-a stabilit ca obiectiv, Ón vederea cre∫terii veniturilor bugetare ∫i Ón spiritul respect„rii legii, Ónl„turarea practicilor de scutire sau de ree∫alonare a datoriilor bugetare.

Œn vederea Óndeplinirii obiectivului men˛ionat anterior, a fost aprobat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2005 privind abrogarea dispozi˛iilor legale referitoare la acordarea Ónlesnirilor la plata obliga˛iilor bugetare restante.

Men˛ion„m, totodat„, faptul c„ Ón prezent actul normativ invocat anterior urmeaz„ s„ fie aprobat prin lege, de c„tre Parlament, iar modific„rile ∫i complet„rile aduse Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2005 prin aceast„ lege, sub form„ de amendamente, se elaboreaz„ de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului.

Amendamentele aduse Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2005 privind abrogarea dispozi˛iilor legale referitoare la acordarea Ónlesnirilor la plata obliga˛iilor bugetare restante, prin legea de aprobare, respect„ cadrul normativ actual, ∫i anume Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare. Œn acest sens, preciz„m c„ Ónlesnirile la plata obliga˛iilor bugetare restante care se vor acorda societ„˛ilor comerciale men˛ionate Ón interpelarea domnului deputat ™tefan Baban vor fi notificate, Ón prealabil, Consiliului Concuren˛ei, Ón vederea autoriz„rii lor.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ interveni˛i?

P‚n„ veni˛i la microfon, a∫ vrea s„ v„ spun c„ ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la interpel„ri dureaz„, conform regulamentului, de la ora 18,00 la ora 19,30. Am Ónceput mai t‚rziu cu o jum„tate de or„, vom prelungi p‚n„ la ora 20,00. De aceea rog ca r„spunsurile la interpel„ri s„ nu dureze mai mult de trei minute, iar comentariile nu mai mult de dou„ minute, Ón

a∫a fel Ónc‚t s„ putem s„ prezent„m c‚t mai multe r„spunsuri la interpel„ri.

Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Doamna ministru, doar o jum„tate de minut. Œi mul˛umesc domnului ministru pentru r„spuns. Consider Ón continuare, a∫a cum poart„ ∫i denumirea interpel„rii: îEgalitate sau iresponsabilitate“, eu zic c„ unii agen˛i sunt lua˛i de fraieri c‚nd se duc ∫i-∫i pl„tesc toate, dar absolut toate, datoriile, iar al˛ii Ó∫i bat joc Ón a-∫i pl„ti aceste datorii.

Vreau s„ sper c„, cel pu˛in Ón a doua jum„tate a anului, nu se va mai Ónt‚mpla ca unii s„-∫i pl„teasc„ d„rile ∫i s„ fie b„tu˛i pe um„r, iar ceilal˛i s„ nu fie Ón stare s„-∫i pl„teasc„ datoriile ∫i s„-i men˛inem Ón continuare Ón via˛„, pentru c„ constituie Ón continuare g„uri negre Ón economia ˛„rii. V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Iulian Iancu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Domnule ministru Ionu˛ Popescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Interpelarea este referitoare la efectele introducerii cotei unice asupra bugetului Rom‚niei.

La interpelarea formulat„ de domnul deputat Iulian Iancu, vreau s„ v„ comunic urm„toarele.

Introducerea cotei de 16% pentru impozitul pe profit ∫i impozitul pe venit a fost acompaniat„ de o serie de m„suri fiscale, aprobate prin Legea nr. 163/2005, cum ar fi: cre∫terea cotei de la 1,5% la 3% la microÓntreprinderi; renun˛area la diminuarea cotei de C.A.S. cu dou„ puncte procentuale; reducerea cheltuielilor deductibile de la 50% la 25% la impozitarea chiriilor; cre∫terea impozitului pe veniturile nereziden˛ilor de la 5 la 10%; cre∫terea suplimentar„ a accizelor cu 13,5% ∫i devansarea cre∫terilor de accize de la 1 iulie la 1 aprilie; eliminarea scutirii de accize a uleiurilor minerale pentru Ónc„lzire, producerea agentului termic ∫i Ón scopuri industriale; cre∫terea la 10% pentru veniturile din transferul propriet„˛ilor imobiliare, dac„ se Ónstr„ineaz„ Ón termen de p‚n„ la 3 ani de la data dob‚ndirii, ∫i majorarea cotei de impozit la dob‚nzi la 10 % pentru depozitele la termen.

Pierderile din reducerea cotelor celor dou„ impozite au fost compensate de celelalte m„suri fiscale ∫i din cre∫terea economic„, per total, av‚nd o influen˛„ pozitiv„ de 76.722,4 miliarde lei.

Mul˛umesc frumos.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Dori˛i s„ interveni˛i, domnule deputat? Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul!

Domnule ministru, v„ mul˛umesc foarte mult pentru r„spunsul dumneavoastr„. Am crezut c„ o s„ avem parte, Ón aceast„ sear„, de c‚teva referiri, m„car acum,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 la jum„tate de an, legate de o analiz„ serioas„ privind acest pilon al politicii fiscale care, practic, subsumeaz„ tot efortul Guvernului actual c„tre o singur„ ˛int„, cea de a reu∫i Ón cota unic„ de impozitare. Cu regret, pot s„ v„ spun Óns„ ast„zi c„, av‚nd ∫i Fondul Monetar Interna˛ional Ón Rom‚nia, chiar directorul general al acestei institu˛ii, prezent Ón Rom‚nia acum dou„ luni de zile, spunea c„ pentru ˛„ri cu economie Ón tranzi˛ie, precum Rusia, Ucraina, Rom‚nia, introducerea unei politici fiscale de genul cotei unice de impozitare este nerecomandat„. Efectele le putem constata singuri. Dumneavoastr„, din prezentarea f„cut„, a˛i subliniat aici num„rul mare de impozite, accize, taxe, cote, introduse pentru a putea atinge aceast„ ˛int„ pe care v-a˛i propus-o de a avea succes Ón cota unic„ de impozitare.

Din p„cate, deficitul de cont curent, puseul infla˛ionist resim˛it ∫i marile scumpiri pe care a˛i fost obliga˛i, Ón final, s„ le promova˛i vor avea efect Ón a doua parte a anului c‚nd, probabil, o parte din categoria social„ s„rac„ ∫i defavorizat„ din Rom‚nia nu va mai putea s„ beneficieze nici m„car de acea speran˛„ pe care ∫i-o pusese acum un an de zile de a tr„i c‚t de c‚t bine.

Cred c„, m„car acum, la analiza pe care o ve˛i putea face la ∫ase luni, Ómpreun„ cu Fondul Monetar Interna˛ional, s„ pute˛i constata c„ nu pute˛i subsuma Óntregul efort unei singure decizii, care s-a dovedit a fi eronat„, decizie care, iat„, avantajeaz„ doar c‚teva zeci de mii de oameni Ón Rom‚nia ∫i dezavantajeaz„ milioane de oameni ai muncii.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Interveni˛i? V„ rog.

## Domnule deputat,

Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ m„surile pe care le-am amintit sunt de natur„ s„ compenseze, de fapt, necesitatea reducerii deficitului bugetar, Ón acest an, la rectificare de la 1,5 la 0,7, din cauza faptului c„ s-au produs derapaje multiple, a∫a cum ∫ti˛i, la sf‚r∫itul anului trecut, care au condus la un deficit mult mai mare dec‚t cel prognozat al deficitului de cont curent. Cota unic„ produce foarte mici sc„deri, se vede dup„ cinci luni de Óncas„ri, c‚t avem noi deocamdat„, foarte mici reduceri, iar p‚n„ la sf‚r∫itul anului eu cred c„, Ón mare m„sur„, acestea vor fi eliminate, iar aceast„ cot„ unic„, dup„ cum ∫ti˛i, este o idee discutat„ acum pentru a fi aprobat„ ∫i Ón Polonia. Germania discut„ chiar despre introducerea cotei unice.

Deci asta favorizeaz„ toate Óntreprinderile, tot mediul de afaceri rom‚nesc ∫i pe orice salariat care munce∫te ∫i Óncearc„ s„ ob˛in„ venituri c‚t mai mici ∫i este impozitat doar cu aceast„ cot„ unic„, de 16%, ∫i nu p‚n„ la 40%, cum se Ónt‚mpla anul trecut.

Œn plus, noi Óncerc„m o alt„ filosofie fiscal„. Prin cele pe care le-am enumerat, am Óncercat s„ l„rgim baza de impozitare, pentru c„ nu era normal s„ fie impozitate cu 1%, s„ spunem, c‚∫tigurile de pe pia˛a de capital ∫i cele din salarii, cu 40%, iar cele din tranzac˛ii imobiliare speculative s„ nu fie impozitate absolut deloc. Noi am Óncercat s„ m„rim aceast„ baz„ de impozitare ∫i, Ón

acest fel, s„ reu∫im ca prin aceast„ cot„ unic„ s„ stimul„m Óntregul mediu de afaceri. V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsurile la trei interpel„ri ale domnului deputat Dumitru Bentu, Grupul parlamentar al P.S.D., referitoare la asigurarea pl„˛ii drepturilor materiale ale asisten˛ilor personali ai persoanelor cu handicap; asigurarea sumelor necesare pentru plata salariilor personalului din Ónv„˛„m‚nt Ón municipiul B‚rlad, jude˛ul Vaslui, ∫i plata drepturilor financiare ale beneficiarilor Legii nr. 416/2001.

Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

Cu permisiunea dumneavoastr„ voi Óncerca s„ r„spund la toate cele trei.

V„ rog.

Prin anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, pentru jude˛ul Vaslui au fost aprobate sume defalcate din impozitul pe venit pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap de 66,2 miliarde lei.

Totodat„, prin anexa nr. 4 la legea amintit„, s-au aprobat pentru jude˛ul Vaslui sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social ∫i ajutor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne, c„rbuni ∫i combustibil petrolier Ón valoare de 259,2 miliarde lei.

Aceste sume se repartizeaz„ pe comune, ora∫e, municipii de c„tre consiliul jude˛ean, prin hot„r‚re, dup„ consultarea primarilor ∫i cu asisten˛a tehnic„ de specialitate a direc˛iei generale a finan˛elor publice ∫i a direc˛iei pentru dialog, familie ∫i solidaritate social„, Ón func˛ie de num„rul de beneficiari de ajutor social ∫i ajutor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i, respectiv, de num„rul asisten˛ilor personali ai persoanelor cu handicap grav.

Din datele de execu˛ie a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social ∫i ajutor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne rezult„ c„, la nivelul jude˛ului Vaslui, acestea au fost utilizate Ón propor˛ie de 31,3% la data de 9 iunie 2005, fa˛„ de prevederile anuale, exist‚nd, deci, posibilitatea redistribuirii sumelor disponibile Óntre localit„˛ile din jude˛, pentru asigurarea pl„˛ilor ajutoarelor sociale.

Mai men˛ion„m c„, potrivit art. 26 din Legea bugetului de stat, Ministerul Finan˛elor Publice este autorizat s„ aprobe redistribuirea Ón cadrul aceluia∫i jude˛ sau al municipiului Bucure∫ti a sumelor aprobate prin anexele nr. 4 ∫i 5 pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne, c„rbuni ∫i combustibil petrolier ∫i pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, la propunerea consiliilor jude˛ene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucure∫ti.

Deosebit de acestea, men˛ion„m ∫i prevederile art. 28 alin. 5 din Legea bugetului, potrivit c„rora pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 finan˛area acestor cheltuieli, pe l‚ng„ sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, autorit„˛ile administra˛iei publice locale pot aloca ∫i sume din bugetele locale ale acestora.

Œn acest sens, men˛ion„m c„, potrivit Legii nr. 511, jude˛ul Vaslui beneficiaz„ de sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, reprezent‚nd 437,1 miliarde lei ∫i se situeaz„ pe locul doi pe ˛ar„ dup„ jude˛ul Suceava ca m„rime a sumelor alocate de la bugetul de stat pentru aceast„ destina˛ie.

™i, dac„-mi permite˛i, ∫i r„spunsul la cea de a treia.

V„ rog, domnule ministru.

Prin anexa nr. 8 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, pentru jude˛ul Vaslui s-au aprobat sume defalcate din taxa pe valoarea ad„ugat„ pentru finan˛area cheltuielilor de personal ale institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat de 903 miliarde lei. Repartizarea sumei respective pe comune, ora∫e, municipii ∫i jude˛e s-a f„cut conform cu prevederile art. 28 alin. 3 din Legea bugetului, prin hot„r‚re a consiliului jude˛ean, cu asisten˛„ tehnic„ de specialitate a direc˛iei generale a finan˛elor publice ∫i a inspectoratului ∫colar jude˛ean.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, pentru suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finan˛area cheltuielilor de personal din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, apreciem c„ Prim„ria Municipiului B‚rlad se poate adresa Consiliului Jude˛ean Vaslui.

Totodat„, men˛ion„m c„ pentru finan˛area cheltuielilor respective, potrivit art. 28 din Legea bugetului, autorit„˛ile locale pot aloca ∫i sume din bugetele locale ale acestora.

Œn prezent, se desf„∫oar„ lucr„rile de rectificare a bugetului de stat pe anul 2005 ∫i se va avea Ón vedere ∫i suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finan˛area cheltuielilor de personal al institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat, aprobate pe jude˛e, pentru asigurarea cre∫terilor salariale intervenite Ón perioada 2004—2005.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat, v„ rog s„ interveni˛i.

Mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„, Domnule ministru,

Am depus respectivele interpel„ri pe 24 mai 2005. Mul˛umirile ce vi se cuvin pentru r„spunsurile furnizate sunt Ón concordan˛„ temporal„ cu data la care a˛i reu∫it s„ da˛i curs unei preciz„ri regulamentare care prevede dou„ s„pt„m‚ni pentru respectivul demers. Œn acela∫i timp, v„ informez c„ voi transmite profesorilor, asisten˛ilor personali ai persoanelor cu handicap, asisten˛ilor de la Legea nr. 416 preciz„rile dumneavoastr„ ∫i nu le vom considera realizate p‚n„ c‚nd cei Óndrept„˛i˛i nu vor intra Ón posesia sumelor prev„zute de legi specifice, c„rora actuala guvernare nu reu∫e∫te s„ le asigure substan˛a concret„ pentru care au fost elaborate. Asist‚nd Óns„ ∫i la dezbaterile anterioare, constat„m c„ supraproduc˛ia

aduce necazuri, subfinan˛area sau, mai grav, nefinan˛area Ón cazul protec˛iei sociale, la fel. Atunci, ne Óntreb„m, ca editorii unei celebre publica˛ii: îAvem un Guvern. Cum proced„m?“, exclusiv retoric.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.R.M.

La data de 1 mai 1947 a fost promulgat„ Legea nr. 142 pentru amortizarea datoriei publice interne, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 98 din 1 mai 1947, care face referire ∫i la titlurile rentelor datoriei publice men˛ionate.

Art. 3 al acestei legi prevede c„ plata titlurilor amortizare prin efectul acestei legi Óncepe pe ziua de 1 mai 1947, dat„ la care sumele reprezent‚nd valoarea integral„ a titlurilor la dispozi˛ia de˛in„torilor pot fi Óncasate Ón termen de dou„ luni, contra prezent„rii titlurilor. Sumele corespunz„toare titlurilor neÓncasate p‚n„ la 1 iulie 1947 s-au v„rsat Óntr-un fond la Casa de Depuneri.

Œn conformitate cu Decretul nr. 124/1948, pentru deblocarea fondului ∫i plata titlurilor de rente amortizate prin Legea nr. 142, publicat„ Ón Monitorul Oficial din 1 mai 1947, ∫i pentru chemarea la plat„ a rentelor perpetue emise de stat, care a fost publicat„ Ón Monitorul Oficial din iulie 1948, se prevede c„ sumele corespunz„toare titlurilor neÓncasate p‚n„ la 15 august 1947 pot fi Óncasate Ón termen de un an de la data prezentei legi contra prezent„rii titlurilor la ghi∫eele pl„titoare.

Œntruc‚t suma corespunz„toare titlurilor de valoare men˛ionate nu a fost Óncasat„ Ón termenul legal, acestea s-au prescris, conform prevederilor art. 2 alin. 2 din Decretul nr. 124/1948, prin derogare de la orice dispozi˛iuni legale contrarii, titlurile neprezentate la plat„ Ónl„untrul acestui termen se prescriu, iar sumele corespunz„toare vor fi f„cute venit la Tezaur. Men˛ion„m c„, Ón prezent, nu exist„ temei legal pentru solu˛ionarea cererilor Ón leg„tur„ cu eventuala plat„ a unor astfel de titluri de stat.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule deputat, v„ rog, dori˛i s„ interveni˛i. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edint„. Mul˛umesc, domnule ministru.

Am Ón˛eles ∫i am re˛inut faptul c„ dumneavoastr„ a˛i Óncercat s„ da˛i un r„spuns c‚t mai exact ∫i este remarcabil acest lucru, dar vreau s„ v„ amintesc c„ perioada la care dumneavoastr„ v„ referi˛i Ón clipa de fa˛„ este perioada Ónceputului lui 1947 ∫i 1948, perioad„ care s-a soldat, la 11 iunie 1948, chiar cu na˛ionalizarea. Deci dac„ este vorba de _restitutio in integrum_ , a∫a cum proceda˛i cu diversele cl„diri, bunuri imobiliare, nu crede˛i de cuviin˛„ c„, de fapt, ar trebui s„ existe o restitu˛ie ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 a acestor titluri la care ne-am referit ast„zi? ™i, dac„ este a∫a, dumneavoastr„ spunea˛i adineauri c„ este vorba de o problem„ legislativ„. Eu sunt de acord cu dumneavoastr„. Œn clipa de fa˛„, ini˛iativa legislativ„ nu este din acest punct de vedere ∫i tot Guvernul trebuia s„ promoveze o dat„ cu pachetul de legi pe care l-am discutat deun„zi ∫i care este obiectul mo˛iunii de cenzur„ de ast„zi.

Œntrebarea ar fi: dac„, de exemplu, m‚ine, deputatul Moisoiu sau un alt deputat ori un grup de deputa˛i de aici, din aceast„ sal„, ar face ini˛iativa legislativ„ la care dumneavoastr„ a˛i f„cut referire adineauri cum c„ nu exist„, Guvernul, Ón r„spunsul pe care-l va da, va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„? Pentru c„ dac„ sus˛ine˛i ini˛iativa legislativ„, se rezolv„ problema. Deci problema este rezolvabil„ Ón beneficiul celor care, la momentul respectiv... Deci reiau ideea spus„ la Ónceput, la nivelul anilor 1946—1948, cum, de fapt, o s„ mai ave˛i un r„spuns s„pt„m‚na viitoare de dat, Ón leg„tur„ cu stabilizarea monetar„, care — dar nu mai intr„m Ón subiect ast„ sear„ —, dar care este, de fapt, legat„ de suma fix„ pe care omul a avut voie s-o schimbe la momentul respectiv.

Eu sper ca dumneavoastr„ s„ ave˛i aceea∫i vedere larg„, pe care a˛i exprimat-o adineauri Ón cuvinte ∫i Ón fapte.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Dori˛i s„ interveni˛i acum? Nu.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul. Interpelarea este referitoare la procesul de privatizare a economiei rom‚ne∫ti.

V„ rog.

## **Domnul Ionel Popescu:**

R„spunsul aici este mai amplu, pentru c„ este vorba de o Óntrebare: ce destina˛ie au luat banii proveni˛i din v‚nzarea tuturor obiectivelor Ónstr„inate din patrimoniul public Ón perioadele 1992—1996, 1996—2000, 2000—2004. Este un r„spuns mai amplu. Eu Óncerc s„ spicuiesc din el, c„ sunt multe cifre. Dac„ sunte˛i de acord, eu pot s„ vi-l ofer Ón scris, c„ sunt mai multe pagini.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Face˛i-l Ón scris, v„ rog frumos.

La microfon, domnule deputat. Deci accepta˛i s„ vi se transmit„ Ón scris.

Eu m„ mul˛umesc cu ni∫te detalii scrise, pentru c„ Óntrebarea este vast„, dar orice cet„˛ean rom‚n, dup„ 15 ani de experien˛„ Ón domeniu, vrea s„ ∫tie ce a Ónsemnat privatizarea pentru rom‚ni, pentru c„ s-a spus c„ se face Ón interesul Rom‚niei, Ón interesul cet„˛eanului, Ón interesul rentabiliz„rii managementului, Ón interesul bugetului public. Constata˛i c„ pentru oricine ar fi ajuns ministru de finan˛e, una dintre primele curiozit„˛i

fire∫ti pe care le-ar fi avut ar fi fost s„ vad„ ce a Ónsemnat privatizarea, cei 15 ani de pulverizare a patrimoniului public din Rom‚nia. Œn c‚teva date sintetice, pentru c„ restul le iau Ón scris ∫i le folosesc ca material documentar.

Mul˛umesc. Interveni˛i acum, domnule ministru? Nu. Deci Ói transmite˛i r„spunsul la interpelarea Ón scris domnului deputat.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vl„doiu, Grupul parlamentar al P.S.D., referitoare la inexisten˛a mijloacelor de transport Ón comunele din nordul jude˛ului V‚lcea.

R„spunde, din partea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

**Domnul Alexandros Galiatatos** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Referitor la transportul de persoane, doresc s„ precizez c„ Ón data de 3 iunie 2005 a avut loc atribuirea electronic„ a traseelor care alc„tuiesc Programul na˛ional de transport persoane, prin servicii regulate Ón trafic jude˛ean, valabil Óncep‚nd cu data de 1 iulie 2005. Œn cadrul atribuirii electronice a traseelor, a fost solicitat ∫i atribuit traseul R‚mnicu V‚lcea—Brezoi—Racovi˛„— Boi∫oara—Tite∫ti, asigur‚ndu-se astfel leg„tura Óntre aceste comune ∫i municipiul R‚mnicu V‚lcea.

Œn acest moment, prin includerea sta˛iei C‚ineni, Ón graficele de circula˛ie corespunz„toare traseului R‚mnicu V‚lcea—Sibiu s-a asigurat leg„tura ∫i cu aceast„ localitate.

De asemenea, preciz„m c„ Ón data de 28 iulie 2005 urmeaz„ s„ aib„ loc o nou„ atribuire a traseelor care nu au fost solicitate, ∫i la aceast„ atribuire este scos ∫i traseul R‚mnicu V‚lcea—Brezoi—Peri∫ani—Ml„ceni.

Œn ceea ce prive∫te solu˛ia pe care o propune˛i de a acorda unele subven˛ii operatorilor de transport rutier care opereaz„ pe trasee nerentabile din punct de vedere financiar, preciz„m c„ operatorii de transport sunt persoane juridice private, a c„ror activitate se desf„∫oar„ potrivit normelor ∫i principiilor aplicabile acestor categorii.

Referitor la necesitatea men˛inerii drumului na˛ional DN7D Ón categoria func˛ional„ a drumurilor na˛ionale, v„ aducem la cuno∫tin˛„ urm„toarele: Ón perioada 2002— 2004 s-au preluat 1.049,494 km de drumuri jude˛ene ∫i drumuri locale din proprietatea public„ a unor unit„˛i administrativ-teritoriale ∫i din administrarea unor consilii jude˛ene sau consilii locale Ón proprietatea public„ a statului ∫i Ón administrarea Ministerului Transportului, Construc˛iilor ∫i Turismului, f„r„ a fi prev„zute ∫i resursele financiare pentru Óntre˛inerea acestora.

Din totalul de 1.049,494 km, 696,103 nu Óndeplinesc caracteristicile tehnice de clasificare a acestor drumuri Ón categoria func˛ional„ a drumurilor na˛ionale, prev„zute de Ordonan˛a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i nici caracteristicile geometrice ∫i structurale specifice acestei categorii de drumuri. Œn aceast„ situa˛ie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 se g„se∫te ∫i DN 7D C‚ineni—Peli∫ani, limit„, jude˛ul Arge∫. Conform evalu„rilor efectuate de administratorul drumului pentru aducerea acestui drum la nivelul de viabilitate al unui drum na˛ional sunt necesare lucr„ri Ón valoare de 750 de miliarde de lei. Œn prezent, Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia se confrunt„ cu o lips„ acut„ a resurselor financiare ∫i nu dispune de sumele necesare pentru efectuarea lucr„rilor necesare pentru aducerea acestui drum la standardele categoriei de drum na˛ional.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dori˛i s„ interveni˛i, domnule deputat?

## Doamna pre∫edint„, Domnule secretar de stat,

Eu am formulat trei Óntreb„ri. La dou„ am primit r„spuns care, par˛ial, m„ satisface. Spuneam c„ fiara Lovi∫tei este lipsit„ de aceste transporturi ∫i nu se poate ajunge la nivelul jude˛ului, adic„ la R‚mnicu V‚lcea, ∫i rugam, dac„ este posibil, ca atunci c‚nd facem pachetul de transport ∫i d„m ni∫te trasee foarte bune ∫i care sunt solicitate s„ d„m ∫i aceste drumuri care sunt mai pu˛in solicitate ∫i oamenii ajung foarte greu la nivelul jude˛ului. Deci vreau s„ spun c„ s-a f„cut licita˛ia ∫i sper s„ fie o solu˛ie bun„.

™i, a doua, am rugat ca acest drum s„ r„m‚n„ a∫a cum a fost Hot„r‚rea Guvernului din 2003, Óntruc‚t s-au alocat Ón 2004, fiind prefect Ón V‚lcea, 65 de miliarde pentru a fi modernizat.

Dac„ nu facem lucr„rile Ón continuare, banii s-au aruncat pe apa s‚mbetei ∫i sunt pierdu˛i. Deci trebuie Ón continuare s„-l men˛inem pu˛in ∫i pu˛in s„-l viabiliz„m, nu s„ mai investim Ón el, acum av‚nd mai pu˛ini bani. At‚ta am solicitat.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Viorel Pupez„, Grupul parlamentar al P.S.D., referitor la starea drumurilor na˛ionale din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud. R„spunde domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos. Ave˛i cuv‚ntul.

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor nr. 267P/2005, v„ comunic„m urm„toarele.

Œn prezent, Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia se confrunt„ cu o lips„ acut„ de resurse de finan˛are necesare realiz„rii lucr„rilor de Óntre˛inere, modernizare, reabilitare, deoarece Ón cursul anului 2004 au fost angajate lucr„ri peste prevederile bugetare. Bugetul alocat pentru anul 2005 Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Ón conformitate cu Legea nr. 511/2004, este unul dintre cele mai mici din ultimii ani ∫i, prin urmare, se depun eforturi deosebite pentru identificarea unor surse de finan˛are externe care

pot fi puse la dispozi˛ie de principalelor b„nci interna˛ionale pentru executarea lucr„rilor de Ómbun„t„˛ire a st„rii tehnice a re˛elelor de drumuri na˛ionale.

Pe tronsoanele de drum care traverseaz„ jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud se propun a fi realizate Ón acest an urm„toarele tipuri de lucr„ri: lucr„ri de Óntre˛inere, plomb„ri gropi Ón suprafa˛„ 56.000 de metri p„tra˛i, marcaje rutiere pe o lungime de 184 de kilometri ∫i semnale rutiere, 224 de buc„˛i.

De asemenea, lucr„ri de Óntre˛inere, Óntre˛inere curent„ pe timp de var„, desfund„ri de ∫an˛uri, planta˛ii, Óntre˛inere semnalizare, Óntre˛inere curent„ poduri; lucr„ri la poduri situate pe urm„toarele drumuri na˛ionale: DN 17, la kilometrul 49 plus 532, pod peste Valea Ilvei, la Ilva Mic„, ∫i DN 17D, la kilometrul 81 plus 750, pod peste Some∫, la Vatra Mare; de asemenea, lucr„ri de investi˛ii, pasaj denivelat pe DN 17, la kilometrul 29 plus 890, la Beclean, ∫i pasaj denivelat pe DN 17, la kilometrul 58 plus 975, la Bistri˛a.

De asemenea, lucr„ri de reabilitare finan˛ate din surse externe, respectiv fonduri de la Banca European„ de Investi˛ii, pe DN 17, limit„ jude˛ul Cluj, Uriu, Beclean, ™intereag, Bistri˛a, Josenii B‚rg„ului, Piatra F‚nt‚nele, limit„ jude˛ul Suceava.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnule deputat, v„ rog ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule secretar de stat,

Sigur c„ Ón r„spunsul dumneavoastr„ a˛i men˛ionat o serie de lucr„ri care se fac Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud pentru Óntre˛inerea ∫i modernizarea drumurilor na˛ionale care traverseaz„ acest jude˛. Eu a∫ vrea s„ v„ spun, cu toat„ sinceritatea, c„ sunt c‚teva trasee pe care la aceast„ dat„ nu se mai poate circula. ™i, de aceea, am ∫i f„cut aceast„ interpelare ∫i v-a∫ ruga foarte mult s„ interveni˛i Ón mod direct, ca traseele sau drumurile na˛ionale care leag„ jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud de jude˛ul Maramure∫, prin zona Valea S„l„u˛ii spre Vi∫eu de Sus, drumul na˛ional care face leg„tura cu Beclean, N„s„ud ∫i S‚ngeorz-B„i, o sta˛iune balneoclimateric„ de un interes deosebit Ón perioada sezonului de var„, precum ∫i drumul na˛ional care leag„ Bistri˛a de Bucure∫ti, respectiv Bistri˛a spre Reghin, sunt trasee care nici p‚n„ la aceast„ dat„ nu au fost cel pu˛in reparate dup„ perioada sezonului rece ∫i care a adus distrugeri deosebite pe aceast„ zon„. Sunt situa˛ii sau por˛iuni pe care nu se mai poate circula ∫i efectiv transportatorii au f„cut ∫i un mar∫ Óntr-o form„, s„ spunem noi, destul de semnificativ„, au Óncercat s„ pun„ Ón gropile de pe asfalt cartofi ∫i s„m‚n˛„ de porumb ∫i alte plante, Ón a∫a fel Ónc‚t, Ón perspectiva toamnei, s„ rodeasc„ ceva Ón zona respectiv„. Eu v„ rog s„ ave˛i Ón vedere aceste trasee ∫i Óntr-o perioad„ realmente scurt„ s„ putem discuta de repara˛ii Ón zona Bistri˛ei ∫i a N„s„udului.

™tiu c„ exist„ Ón programul ministerului, este un program aprobat Ón perioada 2001—2004 de modernizare a drumului na˛ional de la Cluj spre Suceava, este un lucru cu totul deosebit, dar aceast„ zon„ deosebit de frumoas„ ∫i cu peisaje deosebite ∫i cu interes turistic deosebit a fost sc„pat„, cred, din vedere Ón acest an,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005 vizavi de repara˛iile care trebuie f„cute pe drumurile na˛ionale. Eu sunt convins c„ ve˛i avea Ón vedere ∫i aceast„ zon„, din punctul de vedere al ministerului. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Mai dori˛i s„ mai interveni˛i, domnule secretar de stat? Nu.

Urmeaz„ r„spunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, de fapt, ultimul r„spuns din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. R„spunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

Din p„cate, nu sunt prezen˛i, din partea Ministerului Justi˛iei, domnul Mihai Marian Eftimescu, secretar de stat, ∫i Ervin Zoltán Székely, secretar de stat, de∫i aici situa˛ia pe care o am...

Se spune c„ r„spund mai Ónt‚i la interpel„rile din Senat, ∫i apoi la Camer„, dar nu au sosit.

Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Doamna pre∫edint„,

V„ mul˛umesc foarte mult c„ mi-a˛i dat posibilitatea s„ r„spund, chiar ∫i dup„ programul dublu, oficial, anun˛at, dar doresc s„ am prilejul s„ Ói transmit un r„spuns domnului deputat Adrian Moisoiu, Óntruc‚t Óntrebarea Domniei sale este ∫i interesant„ ∫i este ∫i de actualitate pentru Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

A∫adar, stimate domnule deputat, la interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i informa˛ii referitoare la m„surile Óntreprinse de conducerea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor Ón vederea tragerii la r„spundere a ofi˛erilor de poli˛ie destitui˛i sau trecu˛i Ón rezerv„ Ón ultima perioad„, pentru neÓndeplinirea atribu˛iilor de serviciu, v„ comunic„m urm„toarele.

Este adev„rat faptul c„, dup„ preluarea guvern„rii, s-a procedat ∫i la evaluarea modului Ón care principalele institu˛ii ale statului cu atribu˛ii Ón domeniu activeaz„ pentru aplicarea legii ∫i pentru men˛inerea ordinii publice Ón teritoriul ∫i la frontierele ˛„rii. Constat‚nd c„ activitatea institu˛iilor principale Ón domeniul respectiv — Poli˛ia, Jandarmeria, Poli˛ia de Frontier„ — este sub nivelul a∫tept„rilor popula˛iei ∫i al societ„˛ii civile Ón general, managementul ∫efilor acestor institu˛ii fiind unul deficitar, drept cauz„ a eficien˛ei sc„zute a structurilor men˛ionate, ministrul administra˛iei ∫i internelor a decis evaluarea ∫efilor institu˛iilor respective.

Totodat„, lu‚nd act de numeroasele sesiz„ri primite din teritoriu, de la popula˛ie, dar chiar ∫i din interiorul institu˛iilor, cu privire la lipsa de combativitate profesional„, diverse forme de partizanat, abuz etc., conducerile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, a Poli˛iei, a Jandarmeriei, a Poli˛iei de Frontier„ au dispus controale ∫i evalu„ri ale ∫efilor structurilor teritoriale. Acolo unde s-a constatat c„ managementul a fost defectuos sau neperformant s-a decis schimbarea din func˛ie a ∫efilor respectivi.

De asemenea, s-au aplicat sanc˛iuni disciplinare, inclusiv numirea pe func˛ii inferioare sau de execu˛ie pentru mai mul˛i ofi˛eri care activau pe diverse trepte

ierarhice. Fac precizarea c„ aceast„ numire pe func˛ie inferioar„, cum se nume∫te ea Ón Statutul poli˛istului, este o retrogradare Ón sine. Combaterea actelor de corup˛ie deja comise sau prevenirea lor ∫i combaterea eventualelor acte de corup˛ie Ón viitor Ón interiorul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor este o obliga˛ie pe care conducerea institu˛iei ∫i-a asumat-o Ón mod neechivoc.

Œn context, prin Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea corup˛iei Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, lege publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 476 din 6 iunie 2005, a fost Ónfiin˛at„ Direc˛ia General„ Anticorup˛ie, care are scopul ∫i atribu˛ia de a c„uta, identifica ∫i de a efectua acte premerg„toare cu privire la actele de corup˛ie comise de to˛i angaja˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, nu numai de c„tre poli˛i∫ti, Ón vederea sesiz„rii Parchetului, conform competen˛elor.

Œn ceea ce prive∫te solicitarea referitoare la Óntreprinderea unor m„suri de verificare real„ a averilor ofi˛erilor la care face˛i referire, Ón scopul stabilirii eventualelor bunuri dob‚ndite Ón mod ilicit de c„tre ace∫tia ∫i a dispunerii m„surilor legale ce se impun, preciz„m urm„toarele: orice activitate Ón sensul celor sugerate de c„tre dumneavoastr„ trebuie s„ se raporteze la dispozi˛iile art. 44 alin. 8 teza a II-a din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, care consacr„ la nivel de principiu caracterul licit al dob‚ndirii averii. Œn acest sens, eviden˛iem faptul c„ orice invocare cu privire la legalitatea actului de dob‚ndire trebuie dovedit.

Œn conformitate cu dispozi˛iile art. 24 din Legea nr. 360 privind Statutul poli˛istului, îla acordarea primului grad profesional, la numirea ∫i eliberarea dintr-o func˛ie de conducere, precum ∫i la Óncetarea raporturilor de munc„, poli˛istul este obligat s„ Ó∫i declare averea, conform legii.“

Prin Legea nr. 115/1996 pentru declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, a unor persoane cu func˛ii de conducere ∫i de control ∫i a func˛ionarilor publici, cu modific„rile ulterioare, este instituit„ obliga˛ia declar„rii averii ∫i pentru poli˛i∫ti, precum ∫i procedura controlului averilor acestora Ón cazul Ón care exist„ dovezi c„ anumite bunuri ori valori nu au fost dob‚ndite Ón mod licit.

Conform legii, declararea ilicit„ a dob‚ndirii averii sau a unei p„r˛i din aceasta revine instan˛ei de judecat„ care solu˛ioneaz„ sesiz„rile, conform procedurii prev„zute de Legea nr. 115/1996.

Fac precizarea c„ pentru verificarea respectiv„ se constituie, tot conform legii, o comisie care este competent„ ∫i care este alc„tuit„ din magistra˛i, deci din persoane care sunt din afara sistemului, tocmai pentru a se conferi obiectivitate.

Ministrul administra˛iei ∫i internelor nu are posibilitatea legal„ nici s„ cerceteze modul de dob‚ndire a averii unui poli˛ist sau a altui angajat ∫i nici s„ se pronun˛e cu privire la caracterul licit sau ilicit al dob‚ndirii acesteia. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule deputat, chiar v„ rog foarte pe scurt, c„ am dep„∫it cu mult timpul ∫edin˛ei.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 89/27.VI.2005

## V„ mul˛umesc, doamna pre∫edint„.

Œmi cer scuze c„ v„ re˛in Ónc„ pentru o clip„, dar eu am o Óndoial„ Ón r„spunsul pe care l-am primit din partea domnului secretar de stat: e vorba de naivitatea ministerului de data aceasta, ∫i nu a mea, ∫i anume aceast„ Ómbulzeal„ a unor ofi˛eri superiori, comandan˛i, ∫efi de inspectorate jude˛ene din M.A.I. sau din alt„ parte care s-au Ónscris pentru ca s„ mearg„ Ón pensie cu at‚tea milioane, cu at‚tea salarii pl„tite Ónainte etc., Ónainte de a veni Ón control, nu cumva d„ de g‚ndit asupra unor fapte sau asupra unor verific„ri care dac„ s-ar fi f„cut sau dac„ s-ar face Ón acest caz, i-ar g„si pe ace∫tia Óntr-o situa˛ie delicat„, s„ zic — c„ observa˛i c„ folosesc o terminologie foarte fin„ din acest punct de vedere —, care, de fapt, ar putea s„ duc„ la pierderea averilor respective. ™i atunci, omul a g„sit solu˛ia cea mai simpl„.

Domnule, primesc ∫i 2, 3, 4, 500 de milioane, Ón calitatea pe care o am de chestor sau de colonel, sau de general, ce o fi fost omul acolo, mai primesc ∫i at‚tea salarii Ónainte ∫i a∫a mai departe, p„i, cu asemenea... ∫i m„ las„ ∫i toat„ lumea Ón pace, e o treab„.

Deci, domnule ministru, eu cred c„, din acest punct de vedere, undeva, pe dumneavoastr„ v-a desc„rcat de r„spundere, acesta este un adev„r, dar, Ón acela∫i timp, nu a˛i rezolvat problema Ón modul Ón care, Óntr-adev„r, cel care s-a pretat de a-∫i face avere pe asemenea c„i s„ restituie sau s„ fie pedepsit conform legii. ™i cred c„ ar trebui s„ v„ mai g‚ndi˛i la asta.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, pofti˛i.

Intuiam c„ Óntrebarea sau interpelarea este interesant„. Fac c‚teva preciz„ri. Practic, to˛i ∫efii de inspectorate de poli˛ie care au fost schimba˛i din func˛ie au fost schimba˛i din func˛ie ca urmare a unor controale care s-au efectuat. Sigur c„ unii dintre ace∫tia care au avut v‚rsta de pensionare prev„zut„ de lege s-au pensionat. Al˛ii, dimpotriv„, Ó∫i caut„ locuri pe func˛ii inferioare ∫i cunosc foarte mul˛i dintre ace∫tia care au candidat pe func˛ii inferioare, de ∫efi de serviciu, ∫efi de birou ∫i a∫a mai departe, unde s-au g„sit disponibile Ón inspectoratele respective. Deci nu este o situa˛ie general„. Repet, to˛i ∫efii de inspectorate au fost schimba˛i din func˛ie ca urmare a unor controale ordonate de conducerea ministerului sau de conducerea Inspectoratului General al Poli˛iei. Nu to˛i, unii au r„mas pe func˛ie, acolo unde s-a dovedit c„ sunt competen˛i. Asta este.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Cu aceasta, ∫edin˛a noastr„ s-a Óncheiat. O sear„ bun„!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007864]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 89/27.VI.2005 con˛ine 16 pagini.**

Pre˛ul: 30.800 lei vechi/3,08 lei noi