Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

De mai bine de o lun„, pe diverse canale media curg informa˛ii despre faptul c„, oficial sau mai pu˛in oficial, o serie de ˛„ri europene, Óndeosebi Marea Britanie, Irlanda, dar ∫i Olanda, Italia, Germania au anun˛at restric˛ii pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006 urm„torii doi ani pentru cet„˛enii rom‚ni care vor dori s„ munceasc„ Ón ˛„rile respective. O prim„ constatare ar putea fi aceea c„ apropiata aderare a Rom‚niei ∫i, al„turi de ea, a Bulgariei, provoac„ nelini∫te Ón r‚ndul guvernan˛ilor ∫i a publicului din ˛„rile membre ale Uniunii Europene, pentru c„ rom‚nii ∫i bulgarii vor veni pentru slujbe pe salarii mici. Totu∫i, Óntrebarea fireasc„ pe care orice cet„˛ean de bun„-credin˛„ al Rom‚niei ∫i-o pune este de ce sunt at‚t de speria˛i europenii?

Unele opinii sus˛in c„ restric˛iile impuse imigr„rii for˛ei de munc„ din Rom‚nia sunt Ón avantajul ˛„rii noastre. Uniunea European„ are costuri mari, iar, prin extindere, se urm„re∫te, pe l‚ng„ cre∫terea pie˛ei de desfacere, ∫i o sc„dere a costului mediu. Costul mediu al produselor poate fi redus numai prin alipirea la Uniunea European„ a unor zone cu for˛„ de munc„ ieftin„. Liberalizarea migra˛iei ar face ca salariile s„ se alinieze la nivelul celor din Uniunea European„, iar Rom‚nia nu ar mai fi o atrac˛ie pentru investitorii str„ini. O restric˛ionare a migra˛iei for˛ei de munc„ poate avea, Óns„, efecte benefice pe termen lung, dac„ investitorii Ó∫i vor exporta capacit„˛i de produc˛ie Ón Rom‚nia. Œn felul acesta, ar fi Ómpiedicat„ depopularea ˛„rii de c„tre cei mai dota˛i.

Acesta este un punct de vedere Ómp„rt„∫it de o serie de cet„˛eni. Sunt ∫i opinii care sus˛in c„, spre deosebire de imigran˛ii din lumea a treia, cei din Est nu creeaz„ probleme, ∫i chiar dac„ unii ocup„ slujbe prost pl„tite, al˛ii sunt capabili s„ ocupe func˛ii de top, ∫i exemplele Ón acest din urm„ sens sunt nenum„rate.

Pe de alt„ parte, ˛„rile europene dezvoltate trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ imaginea Rom‚niei nu coincide cu cea prezentat„ de tabloidul englez îThe Sun“, cu alte cuvinte, c„ deschiderea u∫ilor c„tre Uniunea European„ Ónseamn„ ∫i for˛„ de munc„ calificat„, care poate schimba impresia proast„ despre Rom‚nia.

Œn ceea ce ne prive∫te, ∫i noi trebuie s„ accept„m faptul c„ civiliza˛ia occidental„ este cea care a produs un sistem viabil, iar alinierea la standardele europene nu reprezint„ un sacrificiu, ci o necesitate, dac„ dorim s„ atingem acela∫i nivel. O ∫tim cu to˛ii, decalajul fa˛„ de Occident este ∫i va r„m‚ne, destul de mult„ vreme, foarte mare.

Acesta este un motiv serios s„ ne mobiliz„m ∫i s„ trecem, cu diploma˛ie, peste restric˛iile temporare impuse, iat„, tocmai de cei care, peste pu˛in timp, ne vor fi colegi Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Ion Iliescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Ion Iliescu:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Vreau s„ ridic dou„ chestiuni.

Zilele trecute am avut la Ia∫i un Forum regional privind dezvoltarea durabil„, Ón perspectiv„, a Rom‚niei. Cu acest prilej, una dintre temele dezb„tute de participan˛i, reprezentan˛ii celor 6 jude˛e din regiunea de nord-est a ˛„rii, jude˛ele moldovene, a fost problema situa˛iei de dup„ 1 ianuarie 2007.

Devenind ˛ar„ cu drepturi depline a Uniunii Europene, Rom‚nia are posibilitatea s„ acceseze fonduri europene Óntr-un volum cam dublu fa˛„ de perioada de preaderare. Exist„ un plan na˛ional de dezvoltare, parte a strategiei na˛ionale, p‚n„ Ón 2025, care a fost negociat cu Uniunea European„. Pentru perioada 2007—2013 se prev„d fonduri care merg de la 3 miliarde p‚n„ la 4 miliarde, anual, din partea Uniunii Europene, la care se adaug„ fondurile proprii. Œn general, Ón asemenea proiecte, Uniunea European„ contribuie cam cu 41%. Restul este contribu˛ia na˛ional„, pe de o parte, fonduri publice, na˛ionale, teritoriale, pe localit„˛i, ∫i cam 9%, fonduri ale sectorului public, apel‚nd, inclusiv, la credite.

Mai to˛i cei care au luat cuv‚ntul au subliniat faptul c„ ne afl„m, iat„, la o lun„ ∫i ceva p‚n„ la 1 ianuarie, preg„tirea noastr„ este foarte slab„ ∫i oamenii nu au surse de informare despre ce au de f„cut. Œn dialogurile lor cu ministerele de profil, primesc doar informa˛ii absolut generale. Deci cred c„ este o chestiune deosebit„.

De la 1 ianuarie, Rom‚nia devine ˛ar„ contributoare Ón acela∫i timp, ∫i are de pl„tit, anual, o cotiza˛ie de circa un miliard de euro. Am putea, spre exemplu, anul viitor, s„ primim din partea Uniunii Europene, 3 miliarde, la o sum„ total„ de 7 miliarde a diferitelor proiecte, restul de 4 miliarde fiind contribu˛ia rom‚neasc„. Dup„ unele estim„ri, abia de prin august vor putea fi procesate primele sume. Deci este un pericol real ca din cele 3 miliarde care, teoretic, ne sunt puse la dispozi˛ie, s„ nu putem procesa nici 15%.

Deci, ˛in‚nd seam„ de importan˛a acestei teme, de acuitatea ei ∫i de urgen˛„, a∫ propune s„ solicit„m, prin conducerile celor dou„ Camere, o prezen˛„ a premierului ∫i a mini∫trilor de baz„ responsabili — finan˛e, integrare, agricultur„, transporturi, mediu —, care au cele mai multe programe din acest punct de vedere, ele Ónsele urm‚nd s„ proceseze la nivel na˛ional o seam„ de proiecte. Dar, trebuie preg„tite ∫i toate celelalte institu˛ii, la nivelul regiunilor, jude˛elor, localit„˛ilor. Deci s„ se prezinte Ón fa˛a Parlamentului cu o informare concret„, cum st„m din acest punct de vedere, ce ∫anse avem ca s„ folosim fondurile europene, ce Óntreprinde Guvernul ∫i m„suri de sprijinire a tuturor factorilor.

A doua tem„.

La aceea∫i dezbatere s-a ridicat situa˛ia cercet„rii agricole. Se repet„ aceast„ problem„. Acum c‚teva luni, am avut la Pite∫ti un forum similar pentru dezvoltare durabil„ Ón profil teritorial, pentru regiunea de centru-sud, 7 jude˛e din sudul ˛„rii. Exist„ un adev„rat atac Ómpotriva suprafe˛elor de care dispun sta˛iunile de cercetare agricol„. Au avut circa 160 de mii de hectare. Asta era toat„ suprafa˛a de care au dispus sta˛iunile de cercetare agricol„. Stau nelucrate, la ora actual„, peste 3 milioane de hectare Ón ˛ar„ ∫i se Óndreapt„ ac˛iuni de restituire pe seama acestor sta˛iuni de cercetare ∫i sta˛iuni didactice. La Ia∫i, sta˛iunea didactic„ a Universit„˛ii Agronomice, unitate de tradi˛ie, de asemenea, a fost desfiin˛at„, le-au fost luate p„m‚nturile; Podul Iloaiei, sta˛iune de tradi˛ie, este Ón pericol s„ fie desfiin˛at„.

La Pite∫ti au fost prezen˛i reprezentan˛ii sta˛iunii îFundulea“, care are vreo 6 mii de hectare, dar vreo 4 mii de hectare sunt Ón pericol de a fi luate. R„m‚n cu ce? Nu mai pot s„ supravie˛uiasc„ dac„ nu au ∫i suprafa˛a, nu numai de cercetare propriu-zis„, ci ∫i de extindere a cercet„rii Ón produc˛ie. Sunt sta˛iuni care au fost create Ón anii ’20 de Ionescu-™i∫e∫ti, care Ón anii ’30

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006 a creat I.C.A.R.-ul, Institutul de Cercet„ri Agricole al Rom‚niei. A.S.A.S.-ul nu a f„cut dec‚t s„ continue activitatea Ónceput„ de ™i∫e∫ti. Este un pericol s„ desfiin˛„m aceast„ activitate, or, agricultura va r„m‚ne pentru Rom‚nia un domeniu de mare importan˛„ strategic„. Dac„ cercetarea nu va continua, este Ón pericol agricultura rom‚neasc„.

Propun, de aceea, s„ ini˛iem o lege de protejare a acestor terenuri ale cercet„rii agricole, declarate domeniu public intangibil. Am vorbit ∫i cu ministrul agriculturii. Ar trebui Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ fie primul ap„r„tor. Cu p„rere de r„u, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu a Óntreprins nimic ca s„ sprijine, din acest punct de vedere, agricultura, institutele, iar justi˛ia ac˛ioneaz„ orbe∫te ∫i d„ drumul la tot felul de revendic„ri, multe dintre ele inventate, pentru c„ din anii ’20 multe dintre ele exist„, ∫i acum mergem spre desfiin˛area lor. Deci este, cred, o situa˛ie grav„ pentru economia rom‚neasc„, pentru agricultura rom‚neasc„ ∫i Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ intervin„ Ón ap„rarea acestui domeniu de activitate. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Ilie Petrescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

lignit pe an, Ón condi˛iile Ón care Societatea Na˛ional„ a Lignitului îOltenia“ a solicitat Agen˛iei Na˛ionale pentru Resurse Minerale acordarea licen˛elor de exploatare pentru aceste perimetre Ón data de 18 octombrie 2006, prin adresa nr. 7.053.

Care sunt motivele pentru care Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale, la stabilirea listei, nu a consultat ministerul de resort, respectiv Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, minister responsabil cu strategii ∫i politici Ón domeniul resurselor minerale, conform art. 56 din Legea minelor nr. 85/2003, Ón toate cazurile similare fiind solicitat ∫i punctul de vedere al Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului?

Fa˛„ de cele prezentate, solicit s„ dispune˛i anularea procedurii ∫i retragerea imediat„ a cantit„˛ii de 38 milioane tone de pe lista perimetrelor pentru concesionarea de activit„˛i de explorare din zona Lupoi˛a Sud ∫i Valea lui Ivan din c‚mpul minier Plo∫tina Sud, care poate fi un nou perimetru, o nou„ carier„ ∫i noi locuri de munc„ pentru am„r‚˛ii din Motru.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Marius Marinescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ilie Petrescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma interpel„rii adresate domnului prim-ministru al Rom‚niei, C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, am acum posibilitatea, Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i de la tribuna Senatului, s„ aduc c‚teva complet„ri la acea Óntrebare ∫i interpelare, adresate prim-ministrului, privind gestionarea ra˛ional„ ∫i eficient„ a resurselor ∫i rezervelor de lignit din bazinul minier Motru, cu efecte asupra Óntregii economii na˛ionale.

Œn situa˛ia energetic„ actual„, c‚nd cererea de lignit la nivel na˛ional, conform strategiei energetice ∫i strategiei industriei miniere, Ón corelare cu politica energetic„ a Uniunii Europene, este de circa 35 milioane tone, din care numai S.N.L. îOltenia“ T‚rgu-Jiu — S.A. trebuie s„ asigure circa 20 milioane tone, c‚nd situa˛ia industriei miniere din regiunea Motru traverseaz„ o perioad„ dificil„, Ón urma problemelor sociale create de Ónchiderea minelor din subteran nerentabile, v„ adresez, domnule prim-ministru, urm„toarele chestiuni legate de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale, unde pre∫edintele agen˛iei face parte din Partidul Na˛ional Liberal: cum poate Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale s„ scoat„ la licita˛ie, Ón vederea concesion„rii activit„˛ii de explorare, dou„ perimetre minuscule de 0,1 kilometri p„tra˛i, respectiv 0,4 kilometri p„tra˛i, Ón mijlocul a dou„ obiective miniere strategice pentru industria minier„ din Motru, ∫i, implicit, Rom‚nia, respectiv, perimetrul Plo∫na Sud, de 8 kilometri p„tra˛i, ∫i perimetrul Lupoaia Nord, de 7 kilometri p„tra˛i?

Cum este posibil ca Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale, care este gestionarul resurselor minerale, proprietate public„ a statului rom‚n, s„ compromit„ dou„ perimetre strategice — statul rom‚n, prin S.N.L. îOltenia“ — S.A., a Óntocmit documenta˛iile tehnice de exploatare — care ar putea s„ asigure 2,5 milioane tone

## **Domnul Marius Marinescu**

**:**

M-a˛i botezat...

Marius Marinescu am spus.

îGazele naturale rom‚ne∫ti, un lux pentru rom‚nii de r‚nd“

Stima˛i colegi,

Constat„m c„ Ón ultimul timp certurile sau realiz„rile din planul politic al partidelor distrag aten˛ia de o manier„ diversionist„ de la adev„ratele neajunsuri ale Rom‚niei ∫i ale cet„˛enilor rom‚ni, de la problemele vitale ale omului de r‚nd.

Popula˛ia unor ˛„ri precum Trinidad Tobago, unde nivelul corup˛iei este egal cu cel al Rom‚niei, o duce mai bine dec‚t noi Ón ceea ce prive∫te Ónc„lzirea, primind-o direct de la soare, pe tot parcursul anului. ™i cu noi natura a fost darnic„ ∫i a dat din plin cu ce s„ ne Ónc„lzim, dar, din p„cate, resursele energetice sunt Ón subsol. Spun îdin p„cate“ pentru c„ aceste resurse, tangibile, spre deosebire de soare, se pot vinde cu un profit astronomic pentru conturile politicienilor corup˛i.

Dac„ Ón Rom‚nia se face trafic cu fiin˛e ∫i organe umane, de ce s„ ne mai mir„m de nego˛ul p„gubos cu resurse energetice proprii Ón detrimentul rom‚nilor?

™tia˛i c„ Ón Rom‚nia se exploateaz„ anual circa 11 miliarde m[3 ] de gaze naturale, Ón condi˛iile Ón care necesarul consumului casnic anual se ridic„ la aproximativ 5 miliarde m[3] , deci la mai pu˛in de jum„tate din produc˛ia indigen„?

Iat„ ce se Ónt‚mpl„ la ora actual„ cu resursele de gaze naturale rom‚ne∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006 Costul exploat„rii gazelor naturale este de circa 80 dolari mia de metri cubi, la care se adaug„ cheltuielile de transport ∫i distribu˛ie, rezult‚nd un pre˛ real de v‚nzare c„tre consumatori de aproximativ 150 dolari mia de metri cubi.

Comparativ cu statele Uniunii Europene, doar Ón Rom‚nia s-au privatizat resursele energetice Ón beneficiul unor grupuri de interese ∫i unor a∫a-numi˛i investitori strategici. Prin privatizarea S.N.P. îPetrom“, Guvernul P.S.D. a interpus Óntre consumatorul autohton ∫i resursele de gaze naturale ∫i ˛i˛ei indigene un investitor strategic, firma austriac„ OMV, care ne furnizeaz„ gaze naturale rom‚ne∫ti la un pre˛ sfid„tor, de aproximativ 400 dolari mia de metri cubi. Profitul ob˛inut rivalizeaz„ cu c‚∫tigurile mafiei din traficul de droguri. Numai c„ aici avem de-a face cu o opera˛iune comercial„ legal„, legiferat„ de guvernan˛i mafio˛i.

Rezultatul: sute de mii de rom‚ni s-au debran∫at ∫i continu„ s„ se debran∫eze de la sistemul na˛ional energetic, fiind nevoi˛i s„-∫i priveasc„ neputincio∫i copiii ∫i b„tr‚nii tremur‚nd de frig. Unii nu mai au bani nici s„-∫i Óngroape mor˛ii.

A∫a am ajuns noi, rom‚nii, s„ a∫tept„m mila Occidentului, prin fondurile de finan˛are nerambursabile, ca s„ ne pl„tim Óntreit propria resurs„, care pentru mul˛i dintre noi devine, pe zi ce trece, inaccesibil„, un adev„rat lux!

S„r„cirea popula˛iei Ón schimb Ómbog„˛e∫te politicieni corup˛i, firme de interes strategic ∫i bugete str„ine. C‚t este de actual„ vechea zical„ plin„ de am„r„ciune: îMun˛ii no∫tri aur poart„, noi cer∫im din poart„-n poart„“. Am credin˛a c„ ne afl„m Ón fa˛a unui caz de subminare a economiei na˛ionale ∫i a unui atentat la siguran˛a na˛ional„.

Se impune ca Parlamentul s„ dispun„ constituirea unei comisii speciale de anchet„, Ón condi˛iile Ón care s-a privatizat S.N.P. îPetrom“, ∫i motivele pentru care nici p‚n„ Ón prezent, pentru consumatorii de la noi, statul rom‚n nu import„ direct, ci numai prin intermediari-c„pu∫„, gazele naturale de la furnizorul îGazprom“ din Rusia.

De asemenea, este imperios necesar„ investigarea activit„˛ii tuturor deciden˛ilor din ministerele de resort Ón ceea ce prive∫te resursele energetice indigene, Óncep‚nd cu anul 1990, f„r„ excep˛ie.

La r‚ndul s„u, Guvernul trebuie s„ instituie o supratax„ de 60% pe profitul companiilor care exploateaz„ gaze ∫i ˛i˛ei naturale din Rom‚nia, pentru acordarea de ajutoare de Ónc„lzire categoriilor sociale defavorizate, dup„ modelul unor state din Uniunea European„.

Œn Fran˛a, spre exemplu, persoanele care nu pot s„-∫i pl„teasc„ Ónc„lzirea sunt subven˛ionate integral de la stat. Acolo nici bogatul, nici s„racul nu sufer„ de frig.

O alt„ m„sur„ stringent„ este cre∫terea redeven˛ei, taxei de exploatare, de la nivelul actual de maxim 13%, mult sub cel practicat Ón Uniunea European„ ∫i statele Uniunii Europene, la un nivel de p‚n„ la 65%.

Œn toate ˛„rile civilizate redeven˛a se direc˛ioneaz„ c„tre ajutoare pentru Ónc„lzirea popula˛iei.

Oare de ce Guvernul T„riceanu, Ón ciuda nenum„ratelor apeluri, nu se sesizeaz„ Ón cazul

îPetrom“? Nu cumva sunt la mijloc comisioane grase care Ó∫i au ∫i ele pre˛ul lor, ∫i anume tr„darea de ˛ar„?!

Problema guvernan˛ilor este c„, o dat„ luate aceste m„suri, adev„rul va ie∫i automat la suprafa˛„ ∫i o parte a politicienilor vor ajunge acolo unde le este locul, adic„ dup„ gratii.

Œn final, cred c„ suntem de acord cu to˛ii c„ Rom‚nia se afl„ pe primul loc Ón Uniunea European„ la corup˛ie, iar cu cea mai mare parte a actualei clase politice nici c„ vom pierde acest loc.

V„ mul˛umesc _. (Rumoare. Discu˛ii. Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.R.M.)_

V„ mul˛umesc, domnule senator Marius Marinescu. Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Nicolae ™erban.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îDoamna Macovei trebuie s„ mearg„ urgent la Parchet, ca Ónvinuit„“.

A trecut destul de mult timp de la ultima interven˛ie public„ referitoare la modul Ón care func˛ioneaz„ justi˛ia din Rom‚nia. Am dorit s„ v„d dac„ nu cumva am exagerat eu ∫i dac„ nu cumva, l„sat„ o vreme f„r„ contestare, doamna Macovei poate face ∫i ceva bun Ón func˛ia de ministru al justi˛iei.

Din p„cate, nu numai c„ nu a f„cut nimic bun, dar, mai grav, pe fondul continu„rii unei campanii de∫„n˛ate ∫i aberante pentru discreditarea Parlamentului ∫i a clasei politice, doamna Macovei a ad„ugat noi scandaluri, noi cazuri grave de abuz ∫i corup˛ie la caracteristicile mandatului s„u ministerial.

Cu sprijinul c‚torva ziari∫ti, din ce Ón ce mai pu˛ini, care continu„ s„ se prefac„ pro∫ti, doamna Macovei insist„ s„ conving„ opinia public„ c„ inventeaz„ doar legi perfecte ∫i c„ lupt„ Ón continuare contra corup˛iei de∫i, de exemplu, nici p‚n„ ast„zi nu a explicat cum de ∫i-a cump„rat, Ón anul 2005, cu banii de ministru, Ónc„ un teren Óntr-o foarte c„utat„ sta˛iune pe litoral ∫i nici de la cine a cump„rat, cum nu a explicat nici de ce ˛ine blocat de peste 2 ani noul Cod penal elaborat Ón 2004 ∫i considerat de oficialii Uniunii Europene un element important pentru finalizarea negocierilor de aderare a Rom‚niei.

Nu a explicat nici de ce, dup„ modificarea a peste 100 de articole din Codul de procedur„ penal„, singurul cercetat pentru acte de terorism din Rom‚nia a fugit chiar de sub nasul subalternilor s„i.

De asemenea, doamna Macovei nu a dat nicio explica˛ie nici pentru faptul c„ permite ∫i chiar Óncurajeaz„ practicarea profesiei de avocat prin impostur„ ∫i Ón afara legii.

Œn concluzie, doamna Macovei nu r„spunde niciodat„ pentru nimic.

A avut Óns„ grij„ s„ asigure un tratament privilegiat mini∫trilor Ón func˛ie, care trebuie proteja˛i Ón fa˛a legii fa˛„ de cei din guvernele anterioare, ∫i a f„cut ∫i o nou„ form„ pentru declara˛iile de avere. At‚t de prost a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006 conceput-o Ónc‚t nu numai c„ nu a prins niciun Ómbog„˛it ilegal Ón 2 ani, dar nici Pre∫edintele Rom‚niei, nici prim-ministrul nu au reu∫it s„ le completeze corect.

De fapt, chiar doamna Macovei ∫i-a completat prost propria declara˛ie de avere, trec‚ndu-∫i multele diurne la rubrica îvenituri“.

Toate acestea ne relev„ adev„ratul profil al doamnei Macovei: un politruc m„cinat de ur„, incompeten˛„ ∫i profund„ corup˛ie.

Dac„ Ón materie de r„utate obsesiv„ ∫i cras„ incompeten˛„ lucrurile sunt deja de notorietate, vreau s„ explic Ón c‚teva cuvinte cum stau lucrurile cu corup˛ia.

Mai Ónt‚i trebuie s„ afirm c„ nu cred o iot„ din explica˛iile date de doamna Macovei Ón cazul Omar Hayssam. Nu din cauza legisla˛iei, ci, exclusiv, din culpa autorit„˛ilor publice a fost posibil ca cel men˛ionat s„ se sustrag„ urm„ririi penale. ™i aici nu este vorba de prostie sau incompeten˛„, ci de complicitate.

Nici p‚n„ azi nu ∫tim de ce doamna Macovei nu a cerut extr„darea lui Muhamad Munaf, presupusul complice al lui Omar Hayssam.

De asemenea, nu cred c„ doar din prostie ori incompeten˛„ demersurile doamnei Macovei pentru extr„darea amicului Gregorian Bivolaru au fost refuzate de autorit„˛ile suedeze. Ca ∫i Ón cazul Óncuraj„rii exercit„rii avocaturii prin impostur„, e vorba de interese necurate ∫i de bani, de foarte mul˛i bani.

Ultimul eveniment ne relev„, Óns„, ∫i o alt„ dimensiune a viziunii Macovei asupra actului de justi˛ie.

Trei trafican˛i de droguri, s„n„to∫i ∫i Ón putere, au primit avizul — ∫i aici rog s„ se Ón˛eleag„ îsprijinul direct“ — al doamnei Macovei pentru ob˛inerea gra˛ierii preziden˛iale.

Ierta˛i-m„, dar nu cred c„ e vorba doar de prostie s„ afirmi Óntr-un aviz la o cerere de gra˛iere c„ judec„torii au analizat gre∫it spe˛a, c„ probele erau insuficiente ∫i, Ón fine, c„ sentin˛a este nedreapt„.

Nu doar legea, Ón mod expres, ci chiar bunul-sim˛ elementar definesc gra˛ierea individual„ ca pe un act de clemen˛„ bazat, exclusiv, pe ra˛iuni umanitare.

De aceea, ca ∫i p„rin˛ii copiilor ce au fost vreodat„ victimele trafican˛ilor de droguri, afirm c„ umanismul doamnei Macovei este de-a dreptul odios. Nu vreau prin aceasta s„ diminuez r„spunderea pre∫edintelui B„sescu care, prin superficialitatea analizei sale, a dispus gra˛ierea unor trafican˛i de droguri lu‚nd de bune ∫i serioase ∫op‚rlele venite de la Ministerul Justi˛iei.

Exist„, Óns„, o solu˛ie simpl„ ∫i de maxim„ eficien˛„: demiterea urgent„ a doamnei ministru Macovei ∫i trimiterea sa direct Ón fa˛a procurorilor pentru gravele sale fapte.

Poate v„ surprinde, dar de∫i doamna Macovei a Óncercat s„-i protejeze pe mini∫trii Ón func˛ie, o justi˛ie real„ ∫i un Parchet corect vor putea impune respectarea legii.

Abia c‚nd doamna Macovei va Óncepe s„ dea cu subsemnatul sau, m„ rog, cu subsemnata Ón fa˛a procurorilor pentru multele sale abuzuri, am s„ cred c„ statul de drept ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei au ∫anse de reu∫it„ ∫i consolidare Ón Rom‚nia.

Œi rog doar pe procurori s„ nu foloseasc„ metodele de anchet„ pe care le folosea Ón perioada 1982—1989 procuroarea ceau∫ist„ Monica Gherghescu Macovei.

Œnchei prin a v„ anun˛a c„ vom oferi Senatului posibilitatea de a se implica constructiv Ón asemenea

chestiuni cu ocazia unei mo˛iuni simple pe problemele create Ón plus justi˛iei de actualul ministru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Un raport al îThe State of World Democracy“ analizeaz„ starea de democra˛ie Ón 150 de state ale lumii, rezultatul const‚nd Óntr-un clasament care are ca indicatori de baz„ respectarea drepturilor omului, libertatea politic„, libertatea de exprimare ∫i corup˛ia Ón administra˛ia public„.

Œn acest clasament, Rom‚nia ocup„ locul 62, av‚nd statutul de democra˛ie fragil„, din punctul de vedere al indicatorilor folosi˛i, fiind Ón urma Serbiei ∫i Bulgariei.

Œn ceea ce prive∫te capitolul îCorup˛ie“, Rom‚nia a îcucerit“ locul 73, Ón timp ce Bulgaria de˛ine locul 47.

Urm„rind aceea∫i prognoz„, un studiu realizat de îG.f.K.“, reprezentan˛a din Rom‚nia, eviden˛iaz„ c„ 61% dintre rom‚ni consider„ c„ mita este un fenomen absolut natural Ón via˛a de zi cu zi, iar unul dintre sectoarele sociale cu o corup˛ie problematic„ este justi˛ia, 22% dintre rom‚ni consider‚nd c„ Ón justi˛ie se d„ mit„.

De asemenea, o analiz„ a îTransparency International“ privind indicele de percep˛ie a corup˛iei, ce prezint„ gradul Ón care este perceput„ existen˛a corup˛iei Ón r‚ndul oficialilor ∫i politicienilor, situeaz„ Rom‚nia pe locul 84 Óntre statele lumii. Conform acestui raport, punctajul acordat Rom‚niei este de 3,1, Óncadr‚ndu-se Ón limitele unei corup˛ii medii, comparativ cu multe state europene.

Stima˛i colegi,

Prin aceast„ scurt„ prezentare, ne putem da seama, cu toate eforturile noastre privind respectarea cerin˛elor de integrare comunitar„ ∫i ˛in‚nd cont c„ de la 1 ianuarie 2007 suntem membri ai Uniunii Europene, c„ avem Ónc„ de lucrat la capitolul justi˛ie, Ón special la mecanismele de depistare ∫i diminuare a infrac˛ionalit„˛ii economice, ce creeaz„ o serie de interpret„ri juridice ∫i ofer„ posibilitatea celor care comit astfel de infrac˛iuni s„ scape basma curat„. Altfel spus, se p„streaz„ cota ridicat„ a corup˛iei Ón acest sector.

Cu toate reformele institu˛ionale realizate, avem Ónc„ probleme Ón aplicarea lor, mai ales la capitolul mentalitate ∫i comportament privind func˛ionarii publici. Func˛ionarii ar trebui s„ fie motiva˛i salarial pentru activitatea depus„, trebuind, astfel, s„ Ónve˛e s„ Ón˛eleag„ necesitatea acestor fenomene ∫i importan˛a aplic„rii lor, pentru ca sistemul administra˛iei publice, Ómpreun„ cu cel judiciar, s„ poat„ fi mai flexibil, mai transparent ∫i armonizat la standarde europene. Respectarea acestor criterii va duce ∫i la sc„derea importan˛ei ∫i puterii corup˛iei, lovind Ón cel mai important instrument al s„u, mita.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl Invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Ion V„rg„u. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ion V„rg„u:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ î128 de ani de la revenirea Dobrogei la patria-mam„, Rom‚nia“.

Œn fiecare an, pe data de 14 noiembrie, Dobrogea Ó∫i aniverseaz„ unul dintre cele mai importante momente ale istoriei sale, revenirea la patria-mam„ dup„ R„zboiul Sf‚nt de Independen˛„.

Regiunea Dobrogea, a∫a cum se afl„ a∫ezat„, Ón vecin„tatea m„rii ∫i la gurile Dun„rii, a jucat Óntotdeauna un rol important Ón evolu˛ia statului rom‚n, din cel pu˛in dou„ motive: economic ∫i strategic.

Interesul pentru provincia dintre Dun„re ∫i mare a crescut la jum„tatea secolului al XIX-lea, c‚nd Dun„rea a devenit cea mai important„ arter„ economic„ pentru Europa, iar Dobrogea Ónsemna o zon„ strategic„ de mare interes Ón sud-estul Europei.

Œn calitate de senator de Tulcea, m„ simt onorat ∫i m‚ndru c„ am prilejul s„ amintesc colegilor mei din Senatul Rom‚niei despre trecutul Ónc„rcat de istorie al ˛inutului din care provin, iar pentru noi, tulcenii, este o mare datorie de onoare s„ anivers„m acest eveniment, care evoc„ str„duin˛a bravilor no∫tri Ónainta∫i.

Œn fiecare an, pe 14 noiembrie, ne amintim cu emo˛ie de eroismul str„mo∫ilor no∫tri, care au luptat, cu pre˛ul vie˛ii lor, pentru independen˛„, iar datoria noastr„ de tulceni, de dobrogeni ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de rom‚ni este s„ ar„t„m celor ce vin c„ am fost, suntem ∫i vom fi o na˛iune demn„, greu de Óngenuncheat.

Œn vremea lui Mircea cel B„tr‚n, Tulcea, Ómpreun„ cu toat„ Dobrogea, f„cea parte din fiara Rom‚neasc„. Dup„ moartea domnitorului, ∫i al˛i voievozi rom‚ni se vor interesa de aceast„ zon„ pentru rolul s„u strategic: ™tefan cel Mare ∫i Iancu de Hunedoara. Apoi, vreme de aproape cinci secole, ora∫ul s-a aflat sub ocupa˛ia Imperiului Turc. Œn aceast„ perioad„, va fi cunoscut sub numele de Tulcea, denumire Ónt‚lnit„ prima dat„ Ón anul 1595 ∫i care a r„mas ∫i ast„zi.

R„zboiul de independen˛„ ruso-rom‚no-turc va aduce eliberarea ora∫ului Tulcea de sub ocupa˛ia turceasc„.

La data de 14 noiembrie 1878, Tulcea devine capitala jude˛ului cu acela∫i nume, fiind cel mai important ora∫ al Dobrogei.

Dobrogea era acea provincie l„sat„ Ón amor˛ire de autorit„˛ile turce∫ti, dar cu un poten˛ial economic important, conferit de Dun„re ∫i Marea Neagr„, cu porturile lor, cu litoralul, cu lacurile, p„durile, delta, mun˛ii b„tr‚ni ai M„cinului, cu terenurile arabile, cu efective de animale, cariere de piatr„, acea Californie rom‚neasc„, despre care a scris Ion Ionescu de la Brad Ón 1850.

Dobrogea Ónsemna ∫i grani˛a natural„ de care avea nevoie Rom‚nia, precum ∫i o zon„ strategic„ de mare interes Ón sud-estul Europei. De asemenea, Dobrogea ocup„ ∫i ast„zi un loc important Ón Europa prin unicitatea ˛inutului Deltei Dun„rii, care prezint„ un interes cu totul deosebit, din punct de vedere ∫tiin˛ific, turistic ∫i economic, prin resursele sale naturale regenerabile Delta

Dun„rii fiind una dintre cele mai reprezentative ∫i mai frumoase delte din Europa ∫i chiar din lume.

Acest ˛inut, cu care Dumnezeu a binecuv‚ntat Dobrogea ∫i Rom‚nia, a Ónsemnat pentru jude˛ul Tulcea o ∫ans„ Ón plus pentru relansarea economiei, ˛in‚nd cont de faptul c„ agricultura ∫i turismul sunt, poate, singurele domenii ce pot fi exploatate Ón zon„ ∫i care pot constitui surse importante de venit pentru locuitorii jude˛ului.

Speran˛ele oamenilor din provincia pe care o reprezint sunt la fel de curate ca Ón urm„ cu 128 de ani. Ei a∫teapt„ s„ nu mai fie marginaliza˛i niciodat„, s„ nu mai fie uita˛i de cei pe care, o dat„ la patru ani, Ói aleg s„ le reprezinte interesele, la fel cum ei nu au uitat, vreme de patru secole ∫i jum„tate, sub domina˛ie, tradi˛iile ∫i obiceiurile, vorbind Ón cel mai curat grai rom‚nesc, tr„ind trecutul ∫i prezentul cu aceea∫i intensitate.

Œn fiecare an, pe 14 noiembrie, Ómi vin Ón minte acele momente din istoria reÓntregirii na˛ionale, cu acelea∫i emo˛ii ∫i, totodat„, cu m‚ndria fiului de ˛„ran dobrogean care, acum, are posibilitatea s„ reaminteasc„ tuturor rom‚nilor importan˛a actului din 14 noiembrie 1878, pentru Dobrogea, pentru Rom‚nia ∫i pentru marea familie european„.

La mul˛i ani tulceni!

La mul˛i ani dobrogeni! La mul˛i ani rom‚ni!

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Gheorghe David.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îDemografie, migra˛ie ∫i Ónv„˛„m‚nt“.

Au trecut aproape patru decenii de la desf„∫urarea primului Congres Mondial de Demografie, organizat de Na˛iunile Unite ∫i g„zduit de capitala ˛„rii noastre. A fost momentul c‚nd, pentru prima dat„, s-a discutat Óntr-un cadru institu˛ionalizat, recunoscut de toate statele membre ale O.N.U., despre explozia demografic„ la nivel planetar, despre malnutri˛ia de care sufer„ mai bine de jum„tate din popula˛ia lumii, despre accesul la Ónv„˛„tur„ extrem de limitat al s„racilor din lumea a treia, despre migra˛ia acestora spre ˛„rile industrializate, precum ∫i alte fenomene care influen˛eaz„ direct sau indirect evolu˛ia demografic„.

Evident, pe baza ritmurilor de cre∫tere din diferite ˛„ri ∫i zone ale lumii, s-au elaborat prognoze de cre∫tere, declin ∫i Ómb„tr‚nire a locuitorilor Terrei.

Printre cele care ne intereseaz„ ∫i despre care mi-am propus s„ vorbesc Ón continuare, un loc aparte l-a ocupat sublinierea faptului c„ dublarea popula˛iei planetei p‚n„ la sf‚r∫itul secolului ∫i mileniului trecut, peste 6 miliarde de suflete, se realizeaz„ aproape exclusiv pe seama c‚torva dintre ˛„rile cel mai pu˛in dezvoltate, inclusiv China, la acea dat„, din Asia Central„ ∫i de Est, Africa ∫i, Ón bun„ m„sur„, din America Latin„.

Pe de alt„ parte, sporurile negative, cu tendin˛e de a se men˛ine ∫i Ón viitor, se vor Ónregistra Ón ˛„rile puternic industrializate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006 De un deceniu ∫i jum„tate observ„m c„ aceast„ involu˛ie s-a extins ∫i asupra fostelor state comuniste, inclusiv Rom‚nia.

Men˛inerea unei relative stabilit„˛i Ón statele continentului est-european ∫i S.U.A. s-a realizat, precump„nitor, pe seama permisivit„˛ii emigr„rii dinspre ˛„rile s„race, cu prec„dere, din fostele colonii ale acestora. Au fost prefera˛i tinerii cu o preg„tire ∫colar„ de la cea gimnazial„ Ón sus, cu note de bonitare suplimentar„ pentru cei mediu ∫i superior califica˛i.

Dac„ fostele ˛„ri ale blocului comunist, datorit„ limit„rii drastice a emigr„rii legale, nu au avut de suferit la capitolul pierderi de pe seama liberei circula˛ii a persoanelor, consfin˛it„ prin Carta drepturilor omului, dup„ pr„bu∫irea Cortinei de Fier, au intrat ∫i ele Ón circuitul migrator. Principala cauz„ — ∫i pe bun„ dreptate — a fost ∫i continu„ s„ fie dob‚ndirea unor satisfac˛ii materiale net superioare celor din ˛ara de origine.

De re˛inut c„, Ón numele acestei aspira˛ii legitime, repet, cea mai mare parte a celor pleca˛i Ón c„utarea unui trai mai bun au acceptat ∫i continu„ s„ accepte un loc de munc„ inferior preg„tirii lor profesionale, chiar de muncitor necalificat, ∫i, pe deasupra, sezonier.

Ie∫it„ ∫i ea din chingile comuniste, Rom‚nia a optat de bun„voie s„ intre Ón hora globaliz„rii. Apropiata dob‚ndire a statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene este un pas decisiv.

Œnclin s„ cred c„ exerci˛iul tranzi˛iei de aproape 17 ani, din motive asupra c„rora nu m„ voi opri, nu a fost suficient de consistent pentru a con∫tientiza temeinic, p‚n„ la nivel de comportament colectiv, drepturile ∫i obliga˛iile pe care le va avea, c‚∫tigurile ∫i pre˛ul pl„tit pentru dob‚ndirea acestora.

Din punct de vedere demografic, ˛ara noastr„ a pornit de la o popula˛ie de circa 15,8 milioane locuitori Ón 1948 ∫i un procentaj din cele mai mari printre ˛„rile europene Ón ceea ce prive∫te num„rul de analfabe˛i, pentru a ajunge la 23,2 milioane, Ón 1989, ∫i o alfabetizare de circa 95%.

De re˛inut este, de asemenea, ∫i faptul c„ Ón acest interval de timp, Ón ciuda unor constr‚ngeri de natur„ ideologic„, ∫coala rom‚neasc„, Óncep‚nd cu gr„dini˛a ∫i Óncheind cu Ónv„˛„m‚ntul superior, ∫i-au dob‚ndit un statut respectat pe plan interna˛ional.

Dispari˛ia oric„ror bariere de tip dictatorial ∫i Ónlocuirea lor cu valorile democra˛iei ∫i ale libert„˛ilor cet„˛ene∫ti au permis Ónregistrarea unor muta˛ii ale c„ror consecin˛e au Ónceput deja s„ se Óntrevad„ Ónc„ de pe acum.

Dac„ nu vor fi atent monitorizate, pentru a le putea corecta din timp, eventualele efecte negative pe plan economic ∫i social ar putea fi mult mai nepl„cute dec‚t ne-am a∫tepta.

Iat„ c‚teva dintre aspectele pe care vi le supun aten˛iei.

Potrivit anuarului statistic din 2004, la 1 iulie 2003, popula˛ia Rom‚niei a sc„zut cu 1,47 milioane locuitori fa˛„ de cea existent„ cu 14 ani Ón urm„. Din aceea∫i surs„ mai afl„m c„, dac„ Ón anul ∫colar 1998—1999, la nivelul Óntregii ˛„ri, se aflau Ón activitate 29.409 unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt de toate gradele — Ónv„˛„m‚nt de zi, seral, cu frecven˛„ redus„ ∫i deschis„ la distan˛„ — num„rul acestora a sc„zut la circa 18.000 Ón 2003—2004. Acest lucru nu trebuie s„ ne Óngrijoreze Ónc„, deoarece sc„derea este consecin˛a reorganiz„rii re˛elei, ca urmare a sc„derii num„rului de elevi.

Concret, Ón acela∫i interval de timp, popula˛ia ∫colar„ s-a redus de la 4.631.164 la 4.472.493, respectiv, o diferen˛„ de 158.671. Tot Ón acela∫i interval, num„rul studen˛ilor a crescut de la 407.720 la 620.785, un plus de 213.065.

Nu intru Ón detaliile acestui capitol, rezum‚ndu-m„ doar s„ spun c„ Ón alinierea Ónv„˛„m‚ntului superior, din punct de vedere curricular, la cel european, Ón conformitate cu Programul de la Bologna, mai sunt Ónc„ multe de f„cut.

Voi insista mai mult asupra situa˛iei Ón care se afl„, Ón momentul de fa˛„, Ónv„˛„m‚ntul profesional, mediu, tehnic ∫i cel de mai∫tri, Óntr-o declara˛ie viitoare. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ este pus„ sub semnul Óntreb„rii de la bun Ónceput, ∫i anume cu formula cunoscut„ ∫i Ón politic„, dar ∫i Ón pres„. îEste adev„rat c„...“?

™i vreau s„-l Óntreb pe domnul Traian B„sescu, de la Ónalta tribun„ a Camerei Superioare a Parlamentului: îEste adev„rat c„ la Palatul Cotroceni a sosit, Ón urm„ cu circa dou„ s„pt„m‚ni, o scrisoare foarte dur„ din partea pre∫edin˛ilor Fran˛ei, Germaniei ∫i Italiei?“

Informa˛iile mele se refer„ la o scrisoare semnat„ de to˛i trei, pe aceea∫i pagin„, Ón care i se repro∫eaz„ pe un ton sever c„ a antamat contracte cu Israelul ∫i cu S.U.A. pentru cump„rare de tehnic„ de lupt„, necesar„ armatei noastre, Ón valoare de zece miliarde euro, din cele 30 miliarde de euro care ar urma s„ vin„ de la Comunitatea European„ pentru Rom‚nia, Ón urm„torii ani.

Prin urmare, zece miliarde de euro le-a antamat domnul Traian B„sescu pentru avioane, rachete, armament, muni˛ie, dar nu cu ˛„rile Uniunii Europene, de unde vin banii, ci cu acele ˛„ri de unde crede el c„-i va veni al doilea mandat preziden˛ial, de∫i nu e sigur c„-l va termina nici pe primul Ón picioare.

Am mai primit informa˛ii, repet, de la militari, ∫i eu sunt membru Ón Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a Senatului, am mai primit informa˛ii conform c„rora, Ón acea scrisoare, cei trei ∫efi de state Ói repro∫eaz„ c„ el nu pricepe c„ prioritatea Rom‚niei este aderarea la Uniunea European„ ∫i c„ banii sunt ai Comunit„˛ii Europene, ai contribuabililor din aceste ˛„ri.

Dac„ este adev„rat ceea ce mi s-a relatat mie, Ón aceast„ cheie se poate interpreta ∫i graba foarte suspect„ de a fi debarcat din func˛ie ministrul liberal Teodor Atanasiu ∫i de a fi pus un om de la P.D., dar nu orice om, ci un om care ∫tie bine traseele acestui gen de comer˛, ∫i anume domnul Sorin Frunz„verde.

A∫a se explic„ ∫i dispari˛ia unui om de valoare de acolo, de la Palatul Cotroceni, care are ∫ira spin„rii dreapt„ ∫i cu care toat„ lumea colabora onorabil, generalul de armat„ Sergiu Medar, care, Ón urm„ cu exact dou„ s„pt„m‚ni, s-a Ómboln„vit brusc. Ba are

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006 viroz„, zice secretara, ba are diabet, ba sufer„ cu inima. S„-i dea Dumnezeu s„n„tate, dar, atunci c‚nd sunt prea multe boli, Ónseamn„ c„ nu-i niciuna serioas„.

Eu am fost informat c„ generalul Medar a ridicat ∫i el dou„ degete, ca un o∫tean disciplinat, ∫i a zis, îBine, dar sunt bani de la Comunitatea European„, cum o s„-i d„m noi Ón alt„ parte? Haide˛i s„ mai a∫tept„m“.

Dar domnul B„sescu nu suport„ s„ fie contrazis, din p„cate.

Tot vorbea domnul Traian B„sescu la Ónt‚lnirea cu presa str„in„, unde presa rom‚n„ nu a intrat — nu a intrat, de altfel, nici pas„rea Ón zbor, e vorba de Ónt‚lnirea de alalt„ieri de la Sinaia — spunea c„ nu poate retrage trupele din Irak, pentru c„ trebuie s„ p„str„m onoarea ˛„rii, s„ mergem p‚n„ la cap„t cu alia˛ii.

P„i, a∫a a f„cut ∫i mare∫alul Antonescu Ón ’44. De ce l-au mai arestat ∫i de ce l-au mai Ómpu∫cat?! El tot Ón termenii „∫tia a vorbit: îS„ ap„r„m onoarea ˛„rii! Nu ne putem tr„da alia˛ii!“

Bine, sunt fapte consumate de mai bine de 60 de ani, nu le mai judec„m acum. Dar, dac„ mergem orbe∫te numai pentru onoarea lui, a lui Traian B„sescu, nu e vorba de onoarea ˛„rii, c„ onoarea ˛„rii nu se face cu sicrie Óntoarse Ón ˛ar„ sub drapel ∫i cu militari mor˛i Óntr-un r„zboi pe care nu-l mai vor nici m„car promotorii lui, americanii, onoarea ˛„rii se face, iat„, prin respectarea contractelor ∫i angajamentelor asumate.

Jacques Chirac ∫i cu ceilal˛i omologi ai s„i din Germania ∫i Italia au venit ∫i se men˛in la putere cu promisiunea c„ dau locuri de munc„, c„ v‚nd m„rfurile din ˛„rile lor. A∫a este Ón democra˛ie. ™i, deodat„ banii care vin de la contribuabilii din cele trei ˛„ri, practic, motorul Ón trei module al Uniunii Europene, iat„ c„ se duc Ón alt„ parte.

Merit„, domnule Traian B„sescu, oare, un nou mandat la Palatul Cotroceni o asemenea f„r„delege strig„toare la cer?!

Œn m„sura Ón care voi primi ∫i alte informa˛ii, am s„ vin ∫i cu alte am„nunte, dar domnul B„sescu are acum o castan„ foarte fierbinte Ón m‚n„.

Haide˛i s„ urm„rim Ómpreun„ ce jonglerii va face cu aceast„ castan„!

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Practic, aproape to˛i cei Ónscri∫i la declara˛iile politice le-au prezentat Ón plenul Senatului, Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare, epuiz‚nd Ón acest fel primul punct din ordinea de zi.

Permite˛i-mi s„ fac o rectificare. La prezidiul conducerii ∫edin˛ei de ast„zi, Ón locul domnului secretar Gavril„ Vasilescu este prezent domnul secretar Ilie S‚rbu.

P‚n„ realiz„m cvorumul de ∫edin˛„, pentru care cer sprijin liderilor de grup, permite˛i-mi s„ dau citire unei note pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale s-au depus la secretarul general al Senatului Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale urm„toarele legi:

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun;

— Lege pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pre˛ioase, aliajelor acestora ∫i pietrelor pre˛ioase Ón Rom‚nia;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2006 privind func˛ia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achizi˛ie public„;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat;

— Lege privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

— Lege pentru stabilirea unor m„suri privind ac˛iunile ∫i cererile Ón justi˛ie formulate de cultele religioase recunoscute din Rom‚nia;

— Lege privind r„spunderea coordonatorilor pe aeroporturile civile;

— Lege pentru ratificarea Conven˛iei Na˛iunilor Unite cu privire la imunit„˛ile de jurisdic˛ie ale statelor ∫i ale bunurilor acestora, adoptat„ la 2 decembrie 2004 la New York, semnat„ de Rom‚nia la New York la 15 septembrie 2005;

— Lege pentru Ónfiin˛area comunei Livezile, jude˛ul Timi∫, prin reorganizarea comunei Banloc;

— Lege pentru Ónfiin˛area satului Comasca, prin reorganizarea comunei Oinacu, jude˛ul Giurgiu.

Sigur, o s„-mi permit s„-l rog pe domnul secretar Ilie S‚rbu s„ fac„ apelul pentru a reface cvorumul ∫i pentru a intra Ón partea a doua a ∫edin˛ei noastre, respectiv dezbateri pe proiecte de lege.

V„ rog, domnule secretar.

|**Domnul Ilie S‚rbu:**|| |---|---| |Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai<br>Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel|delega˛ie<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru|prezent<br>euroobservator| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Blaga Vasile|Guvern| |Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia|absent<br>prezent„| |C‚mpeanu Radu Anton|prezent| |C‚rlan Dan|prezent| |Chelaru Ioan|absent| |Cintez„ Mircea|prezent| |Ciornei Silvia|euroobservator| |Cioroianu Adrian Mihai|euroobservator| |Cismaru Ivan|absent| |Copos Gheorghe|absent| |Corodan Ioan|prezent| |Cozm‚nc„ Octav|absent| |Cre˛u Corina|euroobservator| |Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|absent|

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006

Cuta∫ George Sabin Daea Petre David Cristian David Gheorghe Diaconescu Cristian Dina Carol Dinescu Valentin DÓncu Vasile Duca Viorel Senior Dumitrescu Ion Mihai Dumitrescu Gheorghe Viorel Dumitru Constantin Eckstein Kovács Péter Fekete Szabó Andras Levente Filipescu Teodor Florescu Ion Flutur Gheorghe Frunda György Funar Gheorghe G„ucan Constantin Geoan„ Mircea Dan Georgescu Radu Cristian Gheorghe Constantin Ha∫otti Puiu Ila∫cu Ilie Iliescu Ion Ilu∫c„ Daniel Ion Vasile Iorga Nicolae Marian Iorgovan Antonie Io˛cu Petru Nicolae Iv„nescu Paula Maria Jurcan Dorel Loghin Irina Lupoi Mihail Mardare Radu C„t„lin Marinescu Marius Markó Béla Mele∫canu Teodor Viorel Mereu˛„ Mircea Mih„escu Eugen Mih„ilescu Petru ™erban Moisuc Viorica Georgeta Pompilia Moraru Ion Mor˛un Alexandru Ioan Neagoe Otilian Neagu Nicolae Németh Csaba Nicolae ™erban Nicolai Norica Novolan Traian Onaca Dorel Constantin Oprea Mario Ovidiu Oprescu Sorin Mircea Pascu Corneliu P„curaru Paul P„unescu Adrian Pere∫ Alexandru Pete ™tefan Petre Maria Petrescu Ilie Popa Aron Ioan Popa Dan Gabriel Popa Nicolae Vlad Popescu Dan Mircea

prezent prezent Guvern prezent delega˛ie prezent prezent euroobservator euroobservator prezent prezent prezent delega˛ie prezent prezent prezent Guvern absent prezent prezent prezent absent prezent prezent delega˛ie prezent delega˛ie prezent delega˛ie prezent prezent prezent„ prezent prezent„ delega˛ie prezent prezent Guvern prezent delega˛ie euroobservator prezent prezent„ prezent euroobservator delega˛ie absent prezent prezent delega˛ie prezent prezent prezent absent Ónvoire absent absent prezent absent euroobservator prezent absent prezent euroobservator prezent

Popescu Ionel prezent Popescu Irinel absent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion delega˛ie R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba delega˛ie Solcanu Ion prezent Stan Petru absent St„noiu Mihaela Rodica prezent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern ™tefan Viorel delega˛ie ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan delega˛ie T„n„sescu Claudiu absent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion delega˛ie Tomoiag„ Liliana Lucia prezent„ Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai absent f c„u Silvia Adriana euroobservator fiÓrle Radu euroobservator Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae delega˛ie V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia absent„ Verestóy Attila delega˛ie Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar.

Sigur, mai am rug„mintea pentru liderii grupurilor parlamentare s„ Óncerce s„ mobilizeze sosirea colegilor senatori Ón sal„, altfel voi fi obligat ca, dac„ nu realiz„m cele 69 voturi ale doamnelor ∫i domnilor senatori prezen˛i, s„ opresc cel pu˛in punctul 2 din ordinea de zi. Dar, deocamdat„, facem o Óncercare.

La punctul 2 din ordinea de zi a ∫edin˛ei Senatului din 13 noiembrie 2006 este aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 13—18 noiembrie 2006.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urma ∫edin˛ei Birourilor permanente reunite ∫i a unor mici disfunc˛ionalit„˛i privind Óntocmirea Raportului asupra bugetului de stat pe 2007, Biroul permanent al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006 Senatului v„ propune urm„torul program pentru s„pt„m‚na 13—18 noiembrie 2006.

Luni, 13 noiembrie, lucr„ri Ón plenul Senatului.

Pentru mar˛i, 14 noiembrie 2006, de la ora 9,00 la 13,00, lucr„ri Ón plenul Senatului.

Vom avea dezbaterea proiectelor Ónscrise Ón ordinea de zi.

De la ora 13,00, ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului, iar dup„-amiaz„ domnii senatori vor lucra Ón comisiile permanente de la ora 15,00.

Pentru miercuri, 15 noiembrie 2006, Óntre orele 9,00 ∫i 13,00, ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor, dezbaterea materialelor Ónscrise Ón ordinea de zi, iar de la ora 15,30 — dezbateri generale asupra Proiectului legii bugetului de stat ∫i a Proiectului legii asigur„rilor sociale de stat pe anul 2007.

Joi, 16 noiembrie 2006, Óntre orele 9,00 ∫i 13,00, ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor — dezbateri pe articole la Proiectul legii bugetului de stat pe 2007.

Vineri, 17 noiembrie 2006 — activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale, ∫i s‚mb„t„, 18 noiembrie 2006, la fel, activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

Dac„ asupra acestui program de lucru exist„ obiec˛iuni din partea doamnelor sau domnilor senatori? Pare-se c„ nu.

Atunci, am rug„mintea, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ ne mobiliz„m ∫i s„ vot„m programul de lucru pe aceast„ s„pt„m‚n„.

Am rug„mintea, domnule senator Mario Oprea, s„ Óncerc„m s„ facem cvorumul de 69 de senatori.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ rog frumos s„ vota˛i. Acum v„ rog frumos s„ vota˛i.

Din p„cate, sunt 52 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere.

Am rug„mintea c„tre liderii grupurilor s„ fie pu˛in aten˛i la mine.

Domnule Ha∫otti, haide˛i s„ facem ceva...

Sigur, v-am cerut ajutorul, dar pare-se c„...

Vin de la grup!

Vin de la grup. Atunci, ce s„ fac? Suspend pentru dou„ minute ∫edin˛a?

Da.

Bine.

Mai vot„m o dat„.

Atunci suspend„m ∫edin˛a pentru 10 minute. V„ rog frumos, liderii grupurilor parlamentare, Óncerca˛i ∫i mobiliza˛i prezen˛a colegilor senatori Ón sala de ∫edin˛„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Din p„cate, nu reu∫im s„ avem cvorum de ∫edin˛„, a∫a c„ suspend punctul 2 din programul de lucru — dezbateri legislative — urm‚nd ca to˛i senatorii care au Óntreb„ri ∫i interpel„ri, la ora 18,00, s„ fie Ón sal„, pentru c„ ∫edin˛a noastr„ va fi transmis„ la radio.

La rug„mintea domnului senator Solcanu, am s„ citesc pe domnii senatori pe care Ói rog Ónc„ o dat„ s„ r„m‚n„ Ón sala de plen a Senatului sau s„ fie Ón sala de plen a Senatului la ora 18,00: domnul senator Ilie Petrescu — Grupul parlamentar al P.R.M., domnul senator Ilie Ila∫cu — Grupul parlamentar al P.R.M., domnul senator Ioan Corodan, domnul senator Gheorghe Funar, domnul senator Aurel Ardelean, domnul senator Stan Petru, domnul senator Viorel Dumitrescu, domnul senator Nicolae Iorga ∫i domnul senator Valentin Dinescu, to˛i din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc.

Ne vedem m‚ine diminea˛„ cu ceilal˛i domni senatori, la ora 9,00.

Fac o rectificare.

Domnul senator Ioan Toma, domnul senator Aurel Gabriel Simionescu ∫i, la fel, domnul senator Ilie Petrescu, domnul senator Aurel Ardelean, domnul senator Gheorghe Funar ∫i domnul senator Nicolae Iorga, la ora 18,00, s„ fie Ón sala de plen a Senatului.

V„ mul˛umesc.

Trecem la ultima parte a ∫edin˛ei de ast„zi — Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea prim-ministrului ∫i a membrilor Guvernului. La sec˛iunea Óntreb„ri, invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ mul˛umesc.

Am o completare la Óntrebarea c„tre Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, domnul Codru˛ Ioan ™ere∫, referitoare la gestionarea ra˛ional„ ∫i eficient„ a resurselor, rezervelor de lignit din bazinul minier Motru, cu efecte asupra Óntregii economii na˛ionale.

Œn situa˛ia energetic„ actual„, c‚nd cererea de lignit la nivel na˛ional, conform strategiei energetice ∫i strategiei industriei miniere, Ón corelare cu politica energetic„ a Uniunii Europene, este de circa 36 milioane tone, din care numai S.N.L. îOltenia“ T‚rgu-Jiu trebuie s„ asigure circa 20 milioane tone, cum situa˛ia industriei miniere din regiunea Motru traverseaz„ o dificil„ perioad„, Ón urma problemelor sociale create de Ónchiderea minelor, v„ adresez respectuos urm„toarele complet„ri la Óntrebarea adresat„:

— Cum poate Agen˛ia Na˛ional„ de Resurse Minerale s„ scoat„ la licita˛ie, Ón vederea concesion„rii activit„˛ii de explorare, dou„ perimetre minuscule de 0,1 km[2] , respectiv 0,4 km[2] , Ón mijlocul a dou„ obiective miniere strategice pentru industria minier„ din Motru ∫i implicit din

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006

Rom‚nia, respectiv perimetrul Plo∫na Sud, 8 km[2] , ∫i perimetrul Lupoaia Nord, 7 km[2] ?

— Cum este posibil ca Agen˛ia Na˛ional„ de Resurse Minerale, care este gestionarul resurselor minerale, proprietate public„ a statului rom‚n, s„ compromit„ dou„ perimetre strategice pentru care statul rom‚n, prin S.N.L. îOltenia“ — S.A., a Óntocmit documenta˛iile tehnice de exploatare ∫i care ar putea s„ asigure 2,5 milioane tone lignit/an, Ón condi˛iile Ón care Societatea Na˛ional„ a Lignitului îOltenia“ T‚rgu-Jiu a solicitat Agen˛iei Na˛ionale de Resurse Minerale acordarea licen˛elor de explorare pentru aceste perimetre Ón data de 18.10.2006, prin adresa nr. 7.053?

— Care sunt motivele pentru care Agen˛ia Na˛ional„ de Resurse Minerale, la stabilirea listei, cel pu˛in pentru lignit, nu a consultat ministerul de resort, respectiv Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, minister responsabil cu strategia ∫i politicile Ón domeniul resurselor minerale, conform art. 56 din Legea minelor, Ón toate cazurile similare fiind solicitat ∫i punctul de vedere al Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului?

Fa˛„ de cele prezentate, solicit s„ dispune˛i anularea procedurii ∫i retragerea imediat„ de pe lista perimetrelor pentru concesionare de activit„˛i de explorare din runda 51/2006 — a se vedea Monitorul Oficial nr. 842 din 12.10.2006, pozi˛iile 20 ∫i 21 —, respectiv perimetrele Lupoi˛a Sud, Valea lui Ivan, Plo∫na.

Solicit de la Ónalta tribun„ a Senatului, Ón cel mai scurt timp posibil, s„-mi da˛i r„spuns scris ∫i oral.

Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i acum pun dou„ Óntreb„ri, adresate domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

- Domnule ministru,

Œn presa local„ au ap„rut mai multe relat„ri despre elemente de infrac˛ionalitate comise de primarul ∫i viceprimarul din comuna S„celu, jude˛ul Gorj.

V„ solicit s„ dispune˛i analizarea celor prezentate Ón presa local„ ∫i s„ m„ informa˛i Ón mod oficial dac„ cele relatate sunt adev„rate. Dac„ da, ce m„suri ve˛i lua?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Mai am Ónc„ o Óntrebare adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Œn discu˛iile avute cu cet„˛enii din localitatea B„l„ne∫ti, jude˛ul Gorj, s-a ridicat problema retroced„rii p„durilor din zon„.

V„ solicit s„ m„ informa˛i:

a) ce suprafa˛„ de p„dure a fost retrocedat„ cet„˛enilor din B„l„ne∫ti;

- b) c‚te familii n-au primit titlul de proprietate;

c) ce m„suri a luat reprezentantul Guvernului Ón teritoriu pentru aplicarea legii.

- V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

V„ mul˛umesc, domnul senator.

Am doar rug„mintea, pentru c„ sunte˛i unul dintre cei care ave˛i Óntreb„ri ∫i interpel„ri cam Ón fiecare zi de luni, s„ prezenta˛i succint, ca s„ pot s„ dau posibilitatea tuturor colegilor s„ se exprime.

Invit la microfon pe domnul senator Ioan Corodan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ rog, dac„ e posibil, doar Óntrebarea s-o pune˛i, domnule senator. Pentru interpelare mai a∫tepta˛i pu˛in. V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere. Microfonul nr. 1, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am o Óntrebare adresat„ prim-ministrului, domnul C„lin Anton Popescu-T„riceanu.

Con˛inutul Óntreb„rii: prin Programul de guvernare 2005—2008, v-a˛i angajat c„ ve˛i avea grij„ de to˛i rom‚nii, inclusiv de persoanele v‚rstnice. Ca urmare, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i num„rul de c„mine-spital, cunoscute ∫i sub denumirea de îc„mine de b„tr‚ni“, care au fost construite Ón anii 2005—2006 Ón Óntreaga ˛ar„, defalcate pe jude˛e, inclusiv cu precizarea num„rului de locuri asigurate.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Senator P.R.M. de Maramure∫, Ioan Corodan.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Microfonul nr. 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

V-a˛i l„udat cu a∫a-zisa privatizare de succes a B„ncii Comerciale Rom‚ne. Ca urmare, Rom‚nia a ajuns s„ fie singura ˛ar„ din Europa care nu mai are o banc„ comercial„ de stat, iar contribuabilii rom‚ni sunt buni de plat„, prin vrerea patrulaterului P.N.L. — P.D. — P.C. — U.D.M.R., c„tre ERSTE BANK din Austria, cu suma de 4 miliarde euro p‚n„ Ón anul 2013.

Presa relata zilele trecute c„, Ón vederea privatiz„rii B.C.R., Guvernul a cheltuit circa 30 milioane euro.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce ∫i pentru cine s-au cheltuit cele 30 milioane euro cu ocazia privatiz„rii B.C.R. — S.A.?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului ap„r„rii, domnului Sorin Frunz„verde.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, Armata Rom‚n„ este singura din lume care, Ón perioada 1990—2006, s-a modernizat cump„r‚nd tehnic„ second-hand.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care au fost dot„rile cu tehnic„ la m‚na a doua ∫i chiar bun„ de casare cu care a fost modernizat„ Armata Rom‚n„ Ón perioada 1990—2006, precum ∫i valoarea total„ a fiec„rui contract, inclusiv costul moderniz„rilor dup„ achizi˛ie sau a celor efectuate la tehnica din dotare, ca de exemplu avioanele MIG21 ∫i MIG29.

De asemenea, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este programul de modernizare cu tehnic„ second-hand a Armatei Rom‚ne Ón perioada 2007—2010.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean. Microfonul nr. 1, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru. Domnule prim-ministru,

Dumneavoastr„ a˛i promis recent cadrelor didactice c„ Ón proiectul bugetului de stat pe anul 2007 a˛i prev„zut ∫i sumele necesare pentru majorarea salariilor cadrelor didactice.

Œn ziua de 6 noiembrie, un amendament al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport viz‚nd asigurarea fondurilor necesare pentru majorarea salariilor cadrelor didactice, practic, prin trecerea unor sume de la investi˛ii la cheltuieli de personal, a fost respins. Pentru majorarea salariilor cadrelor didactice au votat numai parlamentarii P.R.M. ∫i ai P.S.D.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce v-a˛i opus acestui amendament prin voturile parlamentarilor P.N.L., P.D., P.C. ∫i U.D.M.R.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la microfon pe domnul senator Viorel Dumitrescu. Microfonul nr. 2, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Grupul parlamentar al P.R.M.

Grupul parlamentar al P.R.M., da.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ prim-ministrului, domnul C„lin Constantin Popescu-T„riceanu.

™i Ón acest an, rom‚nii au fost teroriza˛i de cre∫terea repetat„ a pre˛urilor la carburan˛i ∫i la gazele naturale, Ón urma a∫a-ziselor privatiz„ri ale îPetrom“ ∫i îDistrigaz“.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i dac„ firma OMV, dup„ privatizarea îPetrom“, a realizat sau nu investi˛iile prev„zute Ón contractul de privatizare, iar Ón cazul Ón care nu au fost respectate clauzele contractuale, ce m„suri legale a˛i dispus.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal.

A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnului ministru Mihail H„rd„u.

Mass-media a prezentat Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni numeroase ∫coli unde, de la Ónceputul lui noiembrie, nu s-a asigurat c„ldur„. La Ónceputul mileniului III Ón multe ∫coli ∫i gr„dini˛e, copiii ∫i elevii, Ómpreun„ cu cadrele didactice, tremur„ de frig, Ón timp ce Alian˛a P.N.L.-P.D. le ureaz„ cu cinism: îS„ tr„i˛i bine!“

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i Ón care jude˛e ∫i Ón care localit„˛i sunt ∫coli ∫i gr„dini˛e unde nu exist„ c„ldur„, iar copiii ∫i cadrele didactice tremur„ de frig.

Solicit, de asemenea, r„spuns scris ∫i verbal. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Valentin Dinescu, microfonul 1, v„ rog, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea este adresat„ doamnei ministru Monica Luisa Macovei.

Este cunoscut faptul c„ a˛i Ónaintat spre dezbatere Ón Parlament Proiectul de lege privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, apoi l-a˛i sus˛inut Ón Camera Deputa˛ilor ∫i l-a˛i mediatizat.

V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i dac„ pentru bugetul de stat pe anul 2007 a fost Óntocmit sau nu un proiect de buget al Agen˛iei Na˛ionale de Integritate.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Domnilor senatori,

V„ informez c„ au fost depuse la secretariatul ∫edin˛ei dou„ Óntreb„ri sosite pe e-mail din partea domnului senator Paul P„curaru ∫i adresate Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Agen˛iei Na˛ionale Antidrog ∫i, respectiv, Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Tineret.

Œn leg„tur„ cu aceast„ situa˛ie, v-am informat doar ∫i vom vedea cum vom proceda, pentru c„ este prima dat„ c‚nd m„ confrunt cu o asemenea solicitare.

Intr„m Ón sec˛iunea a doua, la interpel„ri, ∫i invit la microfon pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. Microfonul 3, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Ioan Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului. Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, Rom‚nia va deveni membr„ cu drepturi depline Ón Uniunea European„, dar ∫i cu obliga˛iile ce decurg din aceast„ calitate.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, domnule ministru, multe firme rom‚ne∫ti, Óndeosebi Ón domeniul confec˛iilor, import„ diferite materii prime din ˛„ri care nu sunt membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Turcia, China ∫i altele, pentru care pl„tesc diferite taxe Ón func˛ie de ˛ara de origine.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care vor fi aceste taxe dup„ intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i, dac„ vor exista contingente la nivel european, cum ∫i c‚nd vor putea cunoa∫te importatorii rom‚ni contribu˛iile respective, av‚nd Ón vedere c„ ei desf„∫oar„ deja Ón acest moment contracte cu termen 2007, Ón care exist„ stipulate prevederi ferme de pre˛ ∫i cantitate.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Microfonul 1, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/23.XI.2006

Interpelarea este adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón leg„tur„ cu studiul de impact asupra mediului la Ro∫ia Montana, realizat de c„tre Compania îGabriel Resources“, au fost s„v‚r∫ite numeroase ilegalit„˛i, inclusiv fapte de natur„ penal„.

Dumneavoastr„ a˛i declarat c„ avizarea proiectului îGabriel Resources“ va fi oprit„ dac„ se constat„ c„ studiul de impact a fost modificat, a∫a cum sus˛ine cu argumente credibile Societatea îOpus Atelier de Arhitectur„“ — S.R.L. din Bucure∫ti.

V„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i dac„ a fost sau nu modificat de c„tre Compania îGabriel Resources“ studiul de impact asupra mediului la Ro∫ia Montan„.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal. V„ mul˛umesc.

Rom‚nia sunt scutite de plata oric„rei taxe, a oric„rui impozit la bugetul statului rom‚n?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i verbal. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Microfonul 1, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Radu Mircea Berceanu.

Domnule ministru,

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Microfonul 2, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Locuitorii Rom‚niei Ó∫i amintesc de asigur„rile pe care le-a˛i dat Ón ultimele dou„ luni, la fel ca ∫i ministrul economiei ∫i comer˛ului, Ón leg„tur„ cu pre˛ul la gazele naturale care nu va fi majorat p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, ci doar la Ónceputul anului viitor.

Œn realitate, rom‚nii au aflat cu groaz„ c„, din nou, s-au scumpit substan˛ial gazele naturale livrate popula˛iei, iar, Ón aceste zile, presa sus˛ine c„ vor fi din nou majorate pre˛urile la gazele naturale sub pretextul unor obliga˛ii ale îDistrigaz“ c„tre consiliile locale.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:

1. De ce i-a˛i min˛it, din nou, pe rom‚ni Ón leg„tur„ cu pre˛ul la gazele naturale?