Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 23 februarie 2007 · monitorul.ai

## **Domnul Alexandru Pere∫:**

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte.

V„ propun atunci s„ fi˛i de acord cu introducerea la punctul 3 al ordinii de zi a acestei propuneri privind modificarea...

O s„ vin cu preciz„ri mai t‚rziu.

Dau cuv‚ntul domnului Pre∫edinte al Rom‚niei Traian B„sescu s„ prezinte mesajul s„u adresat Parlamentului Rom‚niei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Pre∫edinte.

**Domnul Traian B„sescu** — _Pre∫edintele Rom‚niei_ **:**

Stimate domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i membri ai Parlamentului, Doamnelor ∫i domnilor,

Œntotdeauna am considerat c„ rela˛ia mea cu Parlamentul este una institu˛ional„ ∫i, din punctul meu de vedere, am considerat-o corect„. Stau m„rturie sutele de acte normative transmise spre promulgare, precum ∫i cooperarea bun„, atunci c‚nd, solicit‚nd reexaminarea unor legi, Parlamentul a fost receptiv, analiz‚nd cu deschidere propunerile Pre∫edintelui.

Am luat not„ de solicitarea pe care Birourile permanente ale celor dou„ Camere reunite mi-au transmis-o prin pres„. Cred, totu∫i, c„ a˛i exagerat ∫i a˛i fost excesivi Ón interpretare. Eu nu m-am referit la Parlament, ci la îpoliticieni care fac legi pentru infractori“, ∫i acest lucru nu ˛ine doar de politicienii afla˛i Ón Parlament, ˛ine ∫i de politicienii afla˛i Ón consiliile locale, Ón guverne.

Boala este extins„ Ón tot sistemul nostru politic ∫i administrativ, iar cele peste o sut„ de interpel„ri ale parlamentarilor din tot spectrul politic pe tema corup˛iei se constituie ∫i ele Óntr-o m„rturie solid„. Nu am s„ intru Ón detalii, v„ voi da doar c‚teva exemple pentru a v„ convinge c„ de multe ori ∫i Parlamentul a fost atras Ón aceste realit„˛i ale corup˛iei, de∫i cea mai mare parte a parlamentarilor nu a avut nici informa˛iile necesare, dar nici voin˛a de a se documenta pentru a vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Din 2000 p‚n„ Ón 2007 s-au emis frecvent ordonan˛e prin care agen˛ii economici sunt scuti˛i sau am‚na˛i de plata obliga˛iilor c„tre stat. Niciodat„ nu a existat o explica˛ie de ce pentru unele societ„˛i s-au aplicat aceste scutiri, iar pentru altele nu.

Anul acesta a fost o puternic„ dezbatere privind privatizarea îPetrom“, aprobat„ prin lege de Parlamentul Rom‚niei. Este inacceptabil faptul c„ parlamentari care voteaz„ nu ∫tiu con˛inutul legii de privatizare, nici detaliile acestei privatiz„ri.

O alt„ lege ini˛iat„ de un parlamentar pentru gra˛ierea a circa 5.000 de infractori, o alt„ lege ini˛iat„ de al˛i 3 parlamentari pentru modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie ∫i a celor conexe acesteia... Am returnat Parlamentului aceast„ lege, pentru c„ dezincrimina utilizarea pentru alt„ destina˛ie a creditelor angajate ∫i, Ón acela∫i timp, dezincrimina nerespectarea normelor bancare.

Aceast„ lege ar fi anulat, practic, cercet„rile penale privind 80 de persoane trimise Ón judecat„ ∫i ar fi anulat pentru totdeauna responsabilitatea celor peste 300 de firme ∫i persoane fizice care au luat credite de la îBancorex“ ∫i îBanca Agricol„“ ∫i nu le-au mai returnat. Am convingerea c„ Parlamentul va r„spunde pozitiv observa˛iilor pe care le-am f„cut la trimiterea pentru reexaminarea legii.

Un alt exemplu, ∫i el a fost mult discutat Ón aceste zile, este legea trimis„ Ónapoi la reexaminare, semnat„ de 7 parlamentari, prin care se creau facilit„˛i fiscale produc„torilor de bere autohtoni..., iar seria acestor exemple este lung„ ∫i sunt convins c„ realiz‚nd-o pute˛i evalua foarte bine c„ afirma˛ia nu a avut nimic incorect, mai ales c„ ea este sus˛inut„ de peste o sut„ de interpel„ri ∫i declara˛ii ale parlamentarilor legate de corup˛ie din 2005 ∫i p‚n„ acum.

Prin aceste exemplific„ri este evident c„ astfel de acte sunt transpartinice ∫i beneficiaz„ de sus˛inerea Óntregului spectru politic de cele mai multe ori. Ve˛i vedea la ini˛iatori c„ toate partidele sunt reprezentate...

Vorbind despre un sistem mascat de corup˛ie, a∫ merge mai departe, pronun˛‚nd numele aproape magic R.A.A.P.P.S., regia care pune la dispozi˛ia demnitarilor locuin˛e de serviciu. Pu˛ini p„r„sesc aceste locuin˛e dup„ ce pleac„ din func˛ia public„, cei mai mul˛i continu‚nd s„ beneficieze de tratament special, nelegal, ceea ce-i face dependen˛i de Guvern, chiar dac„ ei sunt Ón opozi˛ie.

O alt„ modalitate prin care se manifest„ corup˛ia este transmiterea informa˛iilor de interes public, Ón mod preferen˛ial, respectiv c„tre proteja˛ii din imediata apropiere a oamenilor politici. Œn actuala situa˛ie, ace∫tia vor fi beneficiarii fondurilor de la Uniunea European„. Merge˛i Ón comunele din circumscrip˛iile dumneavoastr„ ∫i vede˛i c‚˛i primari, c‚˛i cet„˛eni cunosc la aceast„ or„ modalitatea ∫i condi˛iile de accesare a fondurilor europene.

Œn lipsa inform„rii, se prefigureaz„, a∫ spune, accesarea acestor fonduri de c„tre clientela politic„. Cu siguran˛„ exist„ o stare de nervozitate pentru o parte din oamenii politici, deoarece nu mai func˛ioneaz„ telefonul c„tre procurori ∫i judec„tori.

Œn ultimii doi ani, fo∫ti ∫i actuali baroni locali, fo∫ti ∫i actuali mini∫tri, fo∫ti ∫i actuali parlamentari, fo∫ti ∫i actuali consilieri locali au Ónceput s„ r„spund„ Ón fa˛a legii. A∫ spune c„ justi˛ia a Ónceput s„ func˛ioneze, ceea ce creeaz„ un disconfort major celor care au f„cut din politic„ doar un vehicul pentru Ómbog„˛ire.

A∫ mai men˛iona leg„tura str‚ns„ dintre unii oameni de afaceri ∫i o parte din oamenii politici, tandem prin care s-a reu∫it un transfer de putere politic„ dinspre politicieni spre respectivii oameni de afaceri. Sunt aceia∫i oameni de afaceri pe care-i g„sim la putere continuu, prin influen˛a pe care au dob‚ndit-o asupra oamenilor politici la v‚rf. Œn plus, oamenii de afaceri sunt aceia care declan∫eaz„ ∫i opresc vaste campanii de pres„. Din acest punct de vedere, este esen˛ial ca politicienii s„ se decupleze din acest tandem ∫i s„ lucreze pentru interesul general, ∫i nu pentru interesele acestei clientele.

Este un lucru esen˛ial, at‚t pentru fiecare rom‚n, c‚t ∫i pentru cea mai mare parte a oamenilor de afaceri, care, muncind cinstit, Ón˛eleg‚nd corect competi˛ia, Ó∫i asum„ riscurile unei economii de pia˛„, cre‚nd, Ón acela∫i timp, prosperitate. Aceast„ comunitate cinstit„ a oamenilor de afaceri este cea care are nevoie s„ fie stimulat„, s„ se asocieze, pentru a face fa˛„ competi˛iei cu marile trusturi europene. Comunitatea oamenilor de afaceri nu trebuie s„ aib„ grija competi˛iei neloiale, a influen˛elor politice autohtone care pot distruge investi˛ii ∫i efort f„cut ani Ón ∫ir. De∫i prognozele pentru anul 2007 sunt pozitive, ar„t‚nd c„ Rom‚nia va avea o cre∫tere

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2007 economic„ cu cel pu˛in 6% ∫i o infla˛ie Ón sc„dere la circa 4%, trebuie s„ ne Óngrijoreze faptul c„ tendin˛a pozitiv„ a economiei noastre nu este suficient„ pentru realizarea convergen˛ei, deci de apropiere de dezvoltare economic„ la nivelul ˛„rilor din Uniunea European„.

Œn acela∫i timp, o mare problem„ care se prefigureaz„ nu este legat„ at‚t de succesul integr„rii noastre, c‚t de felul cum acest succes va fi distribuit Ón societatea rom‚neasc„ ∫i Ón m„sura Ón care fiecare cet„˛ean va vedea o Ómbun„t„˛ire Ón via˛a sa personal„.

Este esen˛ial ca rom‚nii s„ aib„ sentimentul ∫i convingerea c„ Ón fa˛a evolu˛iilor viitoare ∫ansele sunt egale ∫i c„ ∫ansele bun„st„rii nu le au doar cei care sunt lipi˛i de politicieni, ci o are fiecare dintre rom‚nii capabili s„-∫i valorifice ∫ansa. Œncrederea mai mare a rom‚nilor Ón institu˛iile Uniunii Europene trebuie s„ ne dea de g‚ndit. Rom‚nii nu au Óncredere, Ón general, Ón institu˛iile politice rom‚ne∫ti, iar acesta este semnalul clar c„ trebuie s„ facem o schimbare profund„ Ón clasa politic„.

Œnc„ de la Ónceputul mandatului m-am consultat cu partidele, stabilind c„ se vor forma comisii pentru analizarea modific„rilor care trebuie aduse Constitu˛iei, Ón a∫a fel Ónc‚t sistemul politic rom‚nesc s„ devin„ mai flexibil, capabil s„ r„spund„ exigen˛elor popula˛iei ∫i adaptat nevoilor de func˛ionare Ón interiorul Uniunii Europene. Din p„cate, partidele parlamentare nu au pus Ón aplicare angajamentul de a forma Comisia pentru revizuirea Constitu˛iei, cum nu s-au f„cut nici progrese Ón ceea ce prive∫te introducerea unui sistem de vot care s„ duc„ la reformarea real„ a clasei politice. Din acest punct de vedere, posibilitatea Pre∫edintelui de a Ómpinge reformele constitu˛ionale ∫i politice sunt limitate la prevederile din Constitu˛ie. Voi face Óns„ ceea ce pot s„ fac, ∫i anume voi declan∫a un referendum prin care s„ solicit rom‚nilor s„ opteze pentru introducerea votului uninominal.

Alexandru Pere∫

#12391

Sper, Ón acela∫i timp, c„ Parlamentul Rom‚niei va declan∫a procedurile at‚t de necesare pentru modificarea Constitu˛iei.

Este evident c„ societatea rom‚neasc„ evolueaz„, dar nu putem spune acela∫i lucru despre clasa politic„.

Œn ultimii ani, Rom‚nia a intrat Óntr-un proces accelerat de modernizare Ón aproape toate domeniile, proces impus de necesitatea alinierii la standardele Uniunii Europene, Óns„ Ón domeniul politicii nu exist„ acquis comunitar, nu exist„ reglement„ri care s„ stabileasc„ nivelul necesar de moralitate Ón via˛a politic„, nu exist„ nici m„suri care s„ oblige clasa politic„ la o reprezentare autentic„ a intereselor comunit„˛ilor locale, iar Rom‚nia a atins un punct critic de la care reforma clasei politice devine crucial„ pentru s„n„tatea vie˛ii publice ∫i pentru eficien˛a institu˛iilor statului.

Œnnoirea par˛ial„ nu Ónseamn„ neap„rat reformarea clasei politice.

Societatea rom‚neasc„ a f„cut progrese remarcabile Ón ultimii 17 ani Ón toate domeniile, mai pu˛in Óns„ Ón ceea ce prive∫te reforma clasei politice. A∫ spune c„ exist„ o diferen˛„ important„ Óntre Ónnoire ∫i reformare.

Anul 2004 a fost un an important Ón ceea ce prive∫te Ónnoirea par˛ial„ a clasei politice. Partidele parlamentare s-au prezentat Ón alegeri cu mul˛i tineri pe listele electorale. De∫i acest lucru a fost unanim apreciat, am continuat s„ asist„m la surprize mai pu˛in pl„cute, v„z‚nd politicieni tineri ancheta˛i sub suspiciunea de corup˛ie.

Un astfel de caz a fost posibil ∫i este oric‚nd posibil ∫i pentru c„, Ón ciuda unei Ónnoiri par˛iale, mult a∫teptata reform„ a clasei politice nu s-a produs.

Am v„zut politicieni judeca˛i pentru corup˛ie, dar rareori am v„zut demisii. Perpetuarea acestei st„ri de

fapt nu ar fi fost posibil„ Ón cazul Ón care respectivul politician ar fi fost ales Ón mod direct de c„tre cet„˛eni.

Œn continuare, la 17 ani de la c„derea comunismului, politicienii rom‚ni dau seam„, Ón primul r‚nd, ∫efilor de partid ∫i deloc sau aproape deloc comunit„˛ilor care-i voteaz„. Practica ascunderii Ón spatele listelor de partid, a migra˛iei dintr-un jude˛ Ón altul Ón speran˛a c„ anonimatul va proteja din nou interesele Ónc„ un ciclu electoral au fost, Ón ace∫ti 17 ani, modalit„˛i de a evita responsabilitatea direct„ Ón fa˛a cet„˛enilor.

Uneori chiar ∫i politicienii tineri, Ón absen˛a unui vot direct, risc„ s„ devin„ copii fidele ale mentorilor politici. Exist„ cazuri Ón care chiar tineri politicieni contribuie la blocarea reformei clasei politice.

Œn prezent, asist„m la victoria interesului de partid asupra interesului public, iar acest lucru trebuie privit cu Óngrijorare, cu at‚t mai mult cu c‚t a∫tept„rile de la clasa politic„ rom‚neasc„ sunt altele Ón prezent dec‚t erau acum c‚teva luni.

Am intrat Óntr-un sistem cu reguli noi ∫i cred c„ ∫i clasa politic„ rom‚neasc„ trebuie s„-∫i doreasc„ s„ evolueze Ón fa˛a na˛iunii dup„ reguli noi de nivel european.

Am v„zut coali˛ii transpartinice Ómpotriva reformei ∫i Ómpotriva dorin˛ei opiniei publice.

Am v„zut cum Ón actualul sistem electoral se poate guverna f„r„ sprijinul opiniei publice.

Am v„zut cum Ón actualul sistem electoral sunt mai importante controlul asupra p‚rghiilor statului ∫i Ón˛elegerile de culise dec‚t sprijinul opiniei publice ∫i dorin˛a acesteia de reform„.

Deseori, aceste coali˛ii transpartinice se bazeaz„ pe Ón˛elegeri la v‚rf, Ón spatele u∫ilor Ónchise, Ón care politicienii, f„r„ un sprijin real Ón r‚ndul electoratului, protejeaz„ al˛i politicieni asemenea lor, politicieni care-∫i permit cu arogan˛„ s„ Óncerce Ón mod repetat s„ influen˛eze justi˛ia ∫i pentru motivul c„ nu au ajuns niciodat„ s„ dea socoteal„ direct cet„˛enilor, ci doar sponsorilor ∫i prietenilor lor. Complicit„˛ile transpartinice din actuala via˛„ politic„ rom‚neasc„ au dus la comportamente politice Ón dispre˛ul total al opiniei publice. Coali˛iile transpartinice au ajuns s„ fie angrenate uneori Ón proiecte aberante, f„r„ nicio leg„tur„ cu realitatea, cum ar fi inventarea cu orice pre˛ de conflicte politice, sau Ón atacarea proiectelor de reform„ institu˛ional„ Ón scopul protej„rii propriilor interese.

Votul uninominal va inversa raporturile de putere Ón cadrul partidelor, ajung‚ndu-se la situa˛ia Ón care conducerea partidului va depinde de sprijinul parlamentarilor, nu parlamentarii de sprijinul conducerii.

Votul uninominal va inversa raporturile de putere Ón cadrul politicii rom‚ne∫ti printr-un transfer de putere de la conducerea partidelor c„tre electoratul de la nivel local, care-l voteaz„ pe parlamentar.

Œn lipsa unei m„suri imediate de reformare a clasei politice exist„ riscul pierderii totale a Óncrederii Ón clasa politic„, precum ∫i riscul unui vot de blam generalizat la adresa politicienilor rom‚ni.

Trebuie schimbat„ percep˛ia c„, Ón ciuda procesului accelerat de reformare a Rom‚niei, politicienii Óncearc„ s„ se sustrag„ acestui proces. Singura solu˛ie pentru corectarea acestei percep˛ii este introducerea votului uninominal pentru Parlamentul Rom‚niei.

Stima˛i parlamentari,

Œn baza articolului 90 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i a articolelor 11 ∫i 12 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, precum ∫i a Deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 567 din 2006, v„ consult, repet, termenul constitu˛ional este îv„ consult“, cu privire la organizarea unui referendum legat de introducerea votului uninominal la Senat ∫i Camera

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 10/23.II.2007 Deputa˛ilor, Óncep‚nd cu urm„toarele alegeri parlamentare.

V„ mul˛umesc.

Din acest moment, procedura de lansare a referendumului a fost Óndeplinit„.

V„ mul˛umesc.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi cu modific„ri 1–2; 4

Mesajul Pre∫edintelui Rom‚niei adresat Parlamentului pe probleme actuale legate de politica intern„ a Rom‚niei 2–4