Ședință comună a Camerelor

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, doamnă președinte. Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Declar deschisă cea de-a doua ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Birourile permanente reunite ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au aprobat proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru această ședință în forma în care v-au fost distribuite.

Vă consult dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi.

## **Domnul Emil Boc** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Distinși membri ai Guvernului,

## Doamnelor și domnilor,

Guvernul se prezintă în fața dumneavoastră în vederea angajării răspunderii asupra Proiectului de lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Timp de 20 de ani, niciun guvern nu a reușit să vină în fața Parlamentului cu un proiect de lege care să reglementeze, pe termen mediu și lung, salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pentru prima dată, în anul 2009, Guvernul a venit în fața Parlamentului și a reușit – prin votul dumneavoastră, rezultat în urma procedurii de asumare a răspunderii – să adopte, pentru prima dată în România, un proiect de lege cu privire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Acel proiect de lege a realizat o simplificare extraordinară a legislației în materia salarizării. Au existat peste 80 de acte normative care reglementau salarizarea personalului plătit din fonduri publice și am reușit să impunem o singură lege în acest sens.

Legea-cadru nr. 330/2009 prevedea continuarea mecanismului de perfecționare a acestei legi prin constituirea unei comisii care să îmbunătățească conținutul acesteia, iar acest lucru s-a întâmplat pe parcursul anului 2010. Construcția actului normativ cu care venim astăzi în fața dumneavoastră – construcția legii-cadru – s-a realizat în trei etape, pe parcursul anului 2010.

Prima etapă s-a desfășurat în perioada decembrie 2009 – februarie 2010, când au fost constituite, în baza Legii-cadru nr. 330/2009, structurile responsabile cu privire la perfecționarea legii-cadru de salarizare, și anume s-au stabilit Comisia bipartită, grupul de evaluatori, grupul de experți independenți și comisia interministerială care a lucrat la îmbunătățirea acestei legi.

Cea de-a doua etapă s-a desfășurat în perioada martie – mai 2010, când s-au desfășurat activitățile specifice ale grupurilor tehnice, conform calendarului agreat cu Banca Mondială. Au avut loc evaluarea posturilor din eșantionul selectat de experții Băncii Mondiale și analiza datelor privind drepturile salariale din sectorul privat.

Cea de-a treia etapă s-a desfășurat în luna iunie 2010 și a fost o etapă de analiză a concluziilor rezultate din activitatea grupurilor de experți. De asemenea, tot în luna iunie 2010, au fost formulate propunerile experților Băncii Mondiale și, pe baza acestora și a observațiilor realizate pe marginea implementării Legii-cadru nr. 330/2009, au fost formulate propunerile Comisiei bipartite, și a fost redactat raportul.

În baza acestor elemente de consultare, de dialog social, desfășurate în tot acest interval de timp, vă voi prezenta, foarte pe scurt, câteva elemente din legea-cadru.

Includerea tuturor funcțiilor din sectorul bugetar în interiorul ierarhiei rezultate din evaluarea posturilor și gruparea acestora în cadrul structurii de 11 grade și 7 familii ocupaționale, pentru următoarele domenii: administrație, sănătate, învățământ și culte, justiție, cultură, diplomație, apărare, ordine publică și securitate națională, a fost primul obiectiv pe care legea a reușit să-l realizeze așa cum și l-a propus.

În funcție de cele 7 criterii amintite mai devreme, folosite în evaluarea posturilor din eșantionul selectat de experții Băncii Mondiale, se propune și crearea unei noi ierarhii a salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.

În privința grilei de salarizare, prin noul act normativ propunem o grilă cu un raport între salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar de 1 la 15. În cadrul noii grile au fost stabilite 110 clase de salarizare, cărora le corespund coeficienți de ierarhizare la un pas de interval de 1.025. Astfel, a fost redus și numărul coeficienților de ierarhizare de la 164 la 110.

Clasele de salarizare și coeficienții prevăzuți în anexe pentru funcțiile de execuție vor corespunde nivelului minim al fiecărei funcții, la care se adaugă cinci gradații corespunzătoare tranșelor actuale de vechime în muncă. Trecerea într-o nouă gradație de vechime se va plăti prin acordarea claselor de salarizare succesive celei deținute de persoana încadrată pe funcție de execuție.

Legea va reglementa și un aspect foarte aprig discutat și disputat în ultima perioadă, și anume situația anumitor sporuri care au fost acordate sub forma unor sume compensatorii în anul 2010. Această reglementare se va realiza prin majorarea salariilor de bază cu câteva clase de salarizare succesive celei deținute. Astfel, coeficientul de ierarhizare prevăzut de noua lege pentru funcția de auditor conține și sporul pentru complexitatea muncii, iar pentru persoanele care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, salariul de bază deținut se majorează cu 4 clase de salarizare succesive.

Se fixează plafonul pentru sporuri după cum urmează: suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor acordate cumulat per total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor/salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz.

De asemenea, suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor individuale nu va depăși 30% din salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de acordare. Guvernul poate aproba depășiri ale limitei de 30% pentru anumite categorii de personal și pentru condiții temporare de muncă care fac necesară acordarea unei plăți suplimentare, cu respectarea limitei de maximum 30% per total buget pentru fiecare ordonator principal de credite.

Am susținut întotdeauna că absorbția fondurilor europene este o prioritate pentru Guvern. Această credință s-a transpus și în proiectul legii-cadru, printr-o majorare cu până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicată la salariul de bază lunar, proporțional cu timpul efectiv alocat realizării activităților pentru fiecare proiect cu fonduri europene.

De aceste majorări va beneficia personalul din autoritățile administrației publice centrale, structurilor din subordinea administrației publice centrale și din instituțiile publice locale, nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum și din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile.

Avem convingerea că este o prevedere care va convinge oamenii din instituții să susțină și să scrie proiecte pentru care merită o implicare directă atât din perspectiva absorbției fondurilor europene, cât și din perspectiva stimulării financiare individuale.

De asemenea, prin legea-cadru se stabilește că prin contractele sau acordurile colective și individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială care excedează prevederilor legii-cadru.

Un alt aspect important pe care doresc să-l subliniez este faptul că salarizarea personalului autorităților și instituțiilor publice care și-au schimbat regimul de finanțare din instituții finanțate integral din venituri proprii în instituții finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat se va realiza potrivit prevederilor contractelor colective de muncă legal încheiate până la împlinirea termenului pentru care au fost încheiate, în limita cheltuielilor de personal aprobată.

## Distinși colegi,

Am prezentat foarte pe scurt câteva detalii tehnice despre conținutul acestei legi. În încheiere, aș vrea să răspund și la o întrebare care preocupă opinia publică.

De ce avem două legi ale salarizării?

Avem, pe de o parte, legea-cadru, despre care am vorbit în acest moment, și Legea de salarizare pentru anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Legea-cadru stabilește ierarhia profesiilor și coeficienții de ierarhizare pentru fiecare categorie profesională din România, pe baza expertizei realizate de corpul de experți care a lucrat la realizarea acestei legi, în limita 1–15. Fiecărei clase de salarizare îi corespunde, evident, un anumit nivel salarial. Dacă s-ar realiza aplicarea integrală, începând cu anul 2011, a grilei de salarizare din legea-cadru, am avea nevoie de 54 de miliarde de lei.

Repet, 54 de miliarde de lei ar fi necesare pentru a se putea aplica în integralitate legea-cadru, cu toate prevederile ei. Din nefericire, aceste resurse financiare nu există astăzi. România, astăzi, poate să ofere personalului plătit din fonduri publice 39 de miliarde de lei.

În concluzie, avem nevoie de o lege pentru anul 2011, care să stabilească exact cât se poate oferi în acest context personalului bugetar. Și legea de salarizare pentru 2011 spune foarte clar că se pot oferi 39 de miliarde de lei. Ce înseamnă asta? O recuperare de 15% din salariul diminuat în luna iulie.

Vă mai spun încă un lucru. Dacă ar fi să se aplice în integralitate legea-cadru, cu coeficienții stabiliți de ea, ar însemna o creștere cu 44,6% a fondului de salarii, față de cel existent. Noi, din cele 44,6%, oferim astăzi 15% creștere. Atât își poate permite România astăzi. Atât are ca urmare a procesului de restructurare și a măsurilor de reformă pe care le-am făcut în vederea pregătirii creșterii economice.

Anul 2011 ne va aduce o creștere economică de cel puțin 1,5–2%.

Asta ce înseamnă? Că pentru anul 2012 vom putea vorbi de alte majorări salariale, dar, așa cum am spus de la început, nu vrem să mai vindem iluzii românilor, nu ne putem permite să cheltuim mai mult decât avem. Cheltuim atât cât producem, iar în urma orientării banilor spre investiții vor fi mult mai multe resurse financiare la dispoziția noastră, în 2011, în 2012, pentru a se asigura o creștere sănătoasă și cu acoperire a salariilor, pensiilor și a celorlalte drepturi și obligații sociale ale statului.

Din nefericire, ceea ce s-a întâmplat în 2008 a fost că s-a promis fără acoperire, s-au dat lucruri care nu au avut susținere financiară în economie, s-au irosit banii pe consum și pe pomeni electorale și s-a lăsat țara cu un deficit uriaș, de 5,5%, cheltuindu-se și resursele bugetare pe care le mai avea țara în Fondul de dezvoltare. Și mă refer aici la cheltuirea celor aproape 4 miliarde de euro din vânzarea Băncii Comerciale Române, bani cu care s-a finanțat deficitul pentru anul 2008, de 5,2%, al Guvernului care a condus atunci țara.

Acum, nu mai este timpul să ne întoarcem în trecut. Este timpul să dăm o perspectivă și un viitor acestei țări, dar vrem să dăm un viitor care să fie cert, sigur și cu acoperire în ceea ce producem. Vremea iluziilor și a populismelor a trecut _._

Chiar dacă aceste măsuri au fost și încă sunt dureroase pentru foarte mulți dintre români – și eu înțeleg poate cel mai bine acest lucru, pentru că știu cum arată problemele românilor, la fel de bine cunoașteți și dumneavoastră, în calitate de parlamentari, faptul că românii încă traversează o perioadă dificilă, o perioadă grea –, tot acest sacrificiu pe care l-am făcut și încă îl facem va avea ca finalitate creșterea economică a României în 2011 și evitarea oricăror derapaje ale țării, în 2011 și în anii următori, dacă ceea ce am făcut se continuă și se consolidează.

Acesta este cel mai important mesaj pe care trebuie să-l știe cetățenii români: sacrificiile făcute în ultimii doi ani vor avea efecte în anii următori. România nu va intra în pericole financiare, așa cum astăzi țări cu nume din Uniunea Europeană, din zona euro, sunt în derapaje majore.

Dacă facem acum aceste lucruri, vom evita derapajele în viitor. De fapt, acum ne dăm o poliță de asigurare, prin măsurile pe care le propunem, măsuri ponderate, raționale, că în viitor nu vom avea probleme, iar ceea ce plătim are acoperire în productivitatea muncii, în creșterea economică și ceea ce produce această țară. Banii împrumutați pentru acoperirea deficitului bugetar de 4,4% sunt orientați cu preponderență spre acele investiții și locuri de muncă ce aduc dezvoltare.

Închei cu ceea ce am început. Anul 2010 a fost anul constrângerilor bugetare majore. Anul 2011 va fi anul dezvoltării, al creșterii economice, sănătoase, acel an care ne va permite să consolidăm aceste reforme dureroase, dar corecte cu România, pentru a da un viitor temeinic acestei țări.

În aceste condiții, doamnelor și domnilor senatori și deputați, permiteți-mi ca, în finalul intervenției mele, în temeiul art. 114 din Constituția României, să declar faptul că Guvernul își angajează răspunderea asupra Proiectului de lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru această prezentare. Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Reamintesc faptul că, ca urmare a prezentării Proiectului de lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, poate fi depusă moțiune de cenzură în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituție.

De asemenea, țin să vă anunț că Legea educației naționale a fost semnată și este depusă la Secretariatele generale ale Senatului și Camerei Deputaților în vederea exercitării de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Termen, două zile: azi și mâine.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată această ședință.

Pe procedură?

Vă rog, înainte de a încheia, domnul deputat Mircea Toader.

Domnule președinte de ședință,

Înainte de a încheia lucrările ședinței comune, vreau să aduc la cunoștință colegilor deputați că, în urma discuțiilor cu liderii de grup, am convenit să modificăm programul astfel:

– astăzi, la ora 16.00, dezbaterea inițiativelor legislative rămase din ordinea de zi de ieri – cele cinci legi, știți foarte bine –, urmată de vot final;

– mâine, program normal în comisii;

– joi, comisiile reunite, pentru a stabili bugetul pe fiecare minister în parte.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PDL este așteptat la reuniunea noastră de grup.

Programul stabilit al ședințelor plenului comun nu se modifică.

Pe procedură?

Domnul senator Gheorghe Bîrlea.

Doresc să vă invit mâine, în foaierul Senatului, la ora 12.00 – nu la ora 13.00, cum este în invitație –, la un moment de spiritualitate creștină, cu participarea colindătorilor din Maramureș și din Vâlcea. Vom avea ocazia să vedem și niște albume excepționale privind monumente și biserici celebre din România.

Vă mulțumesc, domnule senator. Ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată cea de-a doua ședință comună de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 14.25._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|520431]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 190/24.XII.2010 conține 4 pagini.**

Prețul: 0,80 lei