Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 18 aprilie 2011 · monitorul.ai

## **Domnul Emil Boc** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Distinși colegi, membri ai Cabinetului, Doamnelor și domnilor,

Guvernul și-a asumat un amplu proces de reformare a statului și, în acest sens, a promovat, în acești ultimi doi ani, un ansamblu de proiecte de lege care au vizat reformarea unor domenii importante, precum: educația, salarizarea unitară, pensiile, reforma agențiilor guvernamentale, Codul muncii, codurile judiciare și, evident, nu în ultimul rând, legislația dialogului social.

Astăzi, Guvernul își angajează răspunderea în fața dumneavoastră pentru a continua seria reformelor majore în domeniul relațiilor de muncă. Din acest punct de vedere, după adoptarea Codului muncii era obligatoriu să finalizăm această reformă în domeniul muncii cu Legea Dialogului Social.

Acest proiect de lege vine să completeze Codul muncii, constituind împreună un ansamblu coerent de reglementări în domeniul relațiilor individuale și colective de muncă, generând un cadru instituțional adecvat și modern, în cadrul căruia partenerii sociali să poată contribui la dezvoltarea economică și socială a României.

Încep prezentarea acestui proiect de act normativ specificând că această lege integrează într-un mod unitar acte normative elaborate în perioade diferite de timp, în contexte socioeconomice diferite, fapt ce a impus revizuirea și coroborarea acestora, în conformitate cu realitățile actuale din punct de vedere economic și social.

De asemenea, proiectul de lege pe care vi-l supunem atenției își propune revizuirea acelor acte normative în aplicarea cărora, în decursul timpului, s-au constatat disfuncționalități și compatibilizarea acestor texte cu reglementările din deciziile Curții Constituționale.

Construcția actului normativ cu care venim astăzi în fața dumneavoastră s-a realizat cu participarea și consultarea specialiștilor din rândul organizațiilor sindicale și patronale, al societății civile, al mediului academic, al experților, al practicienilor din domeniul relațiilor de muncă, precum și cu experți ai Comisiei Europene.

Legea Dialogului Social reglementează modalitățile prin care se organizează structurile partenerilor sociali vizând compatibilizarea, pe baza principiului simetriei juridice, drepturilor și obligațiilor acestora, modalitățile de constituire a structurilor asociative ale acestora, precum și structurile teritoriale.

De asemenea, au fost revizuite și criteriile de reprezentativitate pe care trebuie să le îndeplinească structurile partenerilor sociali, fiind, totodată, reglementate și procedurile de constatare a îndeplinirii acestor criterii.

Prezentul proiect de lege reglementează cadrul instituțional în care se derulează dialogul social pe multiple paliere de dialog. Astfel, sunt reglementate modalitățile de organizare și funcționare a comisiilor de dialog social atât la nivel sectorial, în cadrul ministerelor, cât și în plan teritorial, la nivelul fiecărui județ. La nivel național, proiectul de lege propune o reformă majoră a Consiliului Economic și Social, conform modelului Comitetului Economic și Social European, prin retragerea din Consiliul Economic și Social a reprezentanților Guvernului și înlocuirea acestora cu reprezentanții societății civile. Această modificare structurală este de natură a așeza pe poziții de egalitate sau, mai bine spus, își propune să-i adune la masa dialogului pe cei mai importanți actori și parteneri ai societății.

Așadar, includerea societății civile în Consiliul Economic și Social reprezintă atât transformarea acestei structuri tripartite din instituție de dialog social în instituție de dialog civic, cât și o recunoaștere a rolului societății civile în procesul decizional. În acest context, societatea civilă își va putea desemna reprezentanții în Consiliul Economic și Social din rândul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizațiilor pentru protecția consumatorilor, comunității științifice și academice, organizațiilor de agricultori, organizațiilor de pensionari, organizațiilor comunităților locale, asociațiilor care reprezintă familia și persoanele cu dizabilități și al altor organizații neguvernamentale.

În acest fel, societatea civilă va deveni un partener real de dialog și va avea prilejul de a se pronunța asupra tuturor problemelor de interes social și economic, inclusiv prin avizarea tuturor actelor normative dezbătute în cadrul Consiliului Economic și Social.

În contextul acestei modificări structurale au fost revizuite atribuțiile Consiliului Economic și Social și a fost modificată structura comisiilor permanente ale acestuia.

Coroborat cu modificarea structurii Consiliului Economic și Social, se înființează Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, în vederea asigurării continuității mecanismului de consultări tripartite Guvern – sindicate – patronate. Astfel, Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social va prelua o parte din atribuțiile Consiliului Economic și Social, precum și atribuții specifice consultării tripartite la nivel național.

Constituirea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social a fost convenită cu partenerii sociali pentru asigurarea continuității practicilor în domeniul dialogului social la nivel național.

Importanța pe care Guvernul o asigură și o acordă dialogului social este subliniată de faptul că acest organism consultativ va fi prezidat de prim-ministru, iar membrii de drept vor fi președinții confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, reprezentantul Băncii Naționale, precum și alte persoane ce urmează a fi nominalizate cu acordul partenerilor sociali. Prin înființarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social răspundem și cerințelor Organizației Internaționale a Muncii privind dialogul social tripartit.

De asemenea, modificările propuse de Proiectul Legii Dialogului Social vizează consolidarea rolului organizațiilor sindicale la nivel de unitate, grup de unități și sector de activitate pentru a asigura posibilitatea negocierii unor contracte colective de muncă mult mai aplicabile și aplicate domeniului și specificului activității.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Un aspect foarte important reglementat prin acest proiect de lege îl reprezintă negocierile colective de muncă. Proiectul de lege propune înlocuirea negocierilor la nivelul ramurilor de activitate, care nu sunt definite prin niciun act normativ, fiind stabilite convențional, numai de către partenerii sociali, cu negocierea la nivel de sector, denumit și definit conform Codului CAEN.

De asemenea, pentru a asigura o flexibilitate cât mai mare în negocierea contractelor colective de muncă, la nivelul grupurilor de unități se prevede posibilitatea constituirii voluntare a acestora, conform apartenenței angajatorilor la aceeași diviziune, grupă sau clasă a Codului CAEN.

În acest context, o problemă extrem de importantă o reprezintă aplicarea principiului _erga omnes_ cu privire la contractele colective de muncă.

Așa cum am menționat și cu alte ocazii și, de altfel, așa cum au menționat și reprezentanții organismelor internaționale, considerăm că, deși există această practică încetățenită, aplicarea _erga omnes_ a contractelor colective de muncă nu se susține nici juridic și nici principial, întrucât impune unor părți neafiliate la organizațiile sindicale și patronale, semnatare ale unui contract colectiv de muncă, obligativitatea aplicării acestuia.

Deci, din acest punct de vedere, considerăm că a impune unei părți care nu este parte, în mod obligatoriu, un contract colectiv de muncă nu constituie nici o chestiune juridică corectă și nici un punct de vedere principial.

Prezentul proiect de lege elimină aplicarea _erga omnes_ , adică a opozabilității tuturor, a contractelor colective de muncă și condiționează, la nivel de sector, înregistrarea contractului de reprezentarea la negocieri a cel puțin 50% din numărul de salariați din sectorul respectiv, în caz contrar acesta fiind înregistrat ca și contract colectiv de muncă la nivel de grup de unități.

Prin prezentul proiect de lege se elimină negocierea contractului colectiv de muncă la nivel național.

Eliminarea negocierii contractului colectiv de muncă la nivel național se impune, întrucât, prin efectele sale, se suprapune reglementărilor legale în vigoare, generând, în cascadă, dezechilibre economice prin aplicarea exhaustivă tuturor unităților economice și distorsionarea majoră a principiului negocierii voluntare.

Practica europeană nu cunoaște astfel de contracte colective de muncă la nivel național, poate cu excepția Spaniei. În toată Europa, acestea sunt, de regulă, sectoriale.

De altfel, contractul colectiv de muncă la nivel național, așa cum este reglementat de legea în vigoare, transformă

acest contract în lege care stabilește drepturi și obligații pentru toți angajații din țară, precum și pentru toate unitățile economice, atât bugetare, cât și private, excedând, în ultimă instanță, prerogativelor constituționale de legiferare ale Parlamentului și, eventual, ale Guvernului.

Prin contractul colectiv de muncă la nivel național se stabilesc obligații financiare și de altă natură care depășesc de multe ori posibilitățile bugetare ale unităților în care se aplică, neținând cont de situația economică a acestora.

De aceea, din punctul nostru de vedere, nu se justifică caracterul național al contractului colectiv, pentru că nu este corect să impui unor unități care nu sunt parte și care nu au resursele bugetare aferente obligații negociate de către alții și în altă parte.

În ceea ce privește conflictele colective de muncă, proiectul de lege pune accentul pe promovarea soluționării prin dialog a conflictelor colective de muncă, prin conciliere, mediere și arbitraj.

În scopul promovării soluționării amiabile și cu celeritate a conflictelor colective de muncă prin dialog social, pe lângă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale se înființează Oficiul de Mediere și Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă.

Modalitatea de înființare, organizare și funcționare a acestuia urmează să fie reglementată prin hotărâre de guvern, cu consultarea partenerilor sociali, iar componența și criteriile de accedere în corpul de mediatori și în corpul de arbitri ai conflictelor colective de muncă, precum, de altfel, și competența, atribuțiile și procedurile de mediere și arbitraj se vor stabili prin regulament, elaborat de acest oficiu.

Dragi colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Acestea sunt principalele modificări, de substanță, din Legea Dialogului Social.

Evident că mai sunt multe alte prevederi care compun acest corp al Legii Dialogului Social pentru că, în ultimă instanță, e vorba de o lege care reunește, în esență, cinci acte normative, cinci domenii distincte: sindicate, patronate, contracte colective de muncă, Consiliul Economic și Social și soluționarea conflictelor colective de muncă.

De asemenea, profit de această ocazie ca, în încheiere, să mulțumesc tuturor parlamentarilor care au depus amendamente la aceste două proiecte de acte normative asupra cărora Guvernul își angajează răspunderea.

Vă asigur că le-am tratat cu maximă atenție și responsabilitate.

O bună parte din aceste amendamente au fost preluate și integrate în corpul actelor normative pe care astăzi le supun atenției dumneavoastră, prin procedura angajării răspunderii.

Având în vedere toate acestea, în temeiul art. 114 din Constituția României, Guvernul își angajează răspunderea asupra Proiectului Legii Dialogului Social.

Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii Dialogului Social (L274/2011)