Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·31 octombrie 2012
Camera Deputaților · MO 110/2012 · 2012-10-31
Alocuțiunea domnului Martin Schulz, președintele Parlamentului European
Notă pentru exercitarea de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 9 iunie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 27 iunie 2011, a Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 14 septembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 29 septembrie 2011, a Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 2 decembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 19 decembrie 2011, a Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 28 februarie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 21 martie 2012, și a Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 8 iunie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 22 iunie 2012; – Lege privind schimbarea denumirii comunei Ciuhoi, județul Bihor, precum și a reședinței de comună
· other
· Informare
10 discursuri
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Vă rog să luați loc pentru deschiderea ședinței.
Domnule președinte al Parlamentului European, Domnule prim-ministru,
Distinși și onorabili membri ai Guvernului României,
Distinși reprezentanți ai Corpului Diplomatic,
Doamnelor și domnilor membri ai Parlamentului European reprezentând România,
Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului consacrată vizitei domnului președinte al Parlamentului European, Martin Schulz.
Vă invit să ascultăm Imnul Europei și Imnul Național al României.
( _Se intonează Imnul Europei și Imnul Național al României.)_
Vă mulțumesc foarte mult.
Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
Îmi face o deosebită plăcere să-i urez bun venit în Parlamentul României domnului președinte al Parlamentului European, Martin Schulz. ( _Aplauze.)_
Am să vă spun câteva cuvinte despre cariera politică a Domniei Sale, așa cum prevede protocolul.
Martin Schulz și-a început cariera politică la 19 ani, când s-a alăturat Partidului Social Democrat din Germania.
La 31 de ani devine cel mai tânăr primar din Renania de Nord-Westfalia, funcție pe care a ocupat-o timp de 11 ani.
Începând cu 1994, Excelența Sa devine deputat în Parlamentul European.
În anul 2004 este ales lider al social-democraților din Parlamentul European, calitate în care a pledat pentru justiție socială, crearea de locuri de muncă, creștere economică, reformarea piețelor financiare și crearea unei Europe mai puternice și mai democratice.
În luna ianuarie a acestui an, domnul Martin Schulz a fost ales președinte al Parlamentului European pentru un mandat de doi ani și jumătate.
Vizita Domniei Sale în România este un moment de importanță majoră în relația susținută de cooperare pe care forul nostru legislativ, Parlamentul României, o are cu instituțiile europene la toate nivelurile.
Domnule președinte Schulz,
Suntem onorați și bucuroși de prezența dumneavoastră, astăzi, în plenul Parlamentului României.
Evoluția parlamentarismului reprezintă garanția legitimității democratice a acțiunilor întreprinse atât la nivel european, cât și la nivel național.
În aceste timpuri de provocări majore pentru destinul european, parteneriatul dintre Parlamentul European și parlamentele naționale este cu atât mai relevant.
Premiul Nobel pentru Pace este o recunoaștere a realizărilor trecute, dar și o invitație la succesele viitoare.
Tentația unora de a ocoli parlamentele naționale invocând nevoia de reacție rapidă în condiții de criză este primejdioasă pentru democrație.
Împărtășesc întru totul ideea pe care dumneavoastră ați exprimat-o la Universitatea Humboldt, în 24 mai anul acesta, și anume că parlamentarismul și democrația au nevoie de suficient timp pentru a asigura controlul necesar asupra deciziilor politice.
Trebuie să găsim un echilibru optim între eficiență și legitimitate democratică. Oportunitatea pe care o avem acum, de a înainta pe calea unei construcții politice mai puternice în Uniunea Europeană, trebuie valorificată prin dezbateri democratice transparente care să includă pe deplin parlamentele naționale și Parlamentul European.
Ideea de „mai multă Europă”, cu care, de altfel, suntem cu toții de acord, nu trebuie însă utilizată pentru a schimba modelul societal pe care-l moștenim de la părinții fondatori.
În acest sens, domnule președinte, ne preocupă schimbarea accentului de pe solidaritate spre responsabilitatea statelor. Nu aș vrea să fiu înțeles greșit. Este nevoie de responsabilitatea statelor, ca și a indivizilor, dar aceasta nu trebuie privită ca un substitut pentru solidaritate.
Închei prin a aminti că democrația ca proces continuu trebuie mereu întreținută și stimulată. Parlamentele sunt situate cel mai bine pentru a îndeplini acest obiectiv. Percepem Parlamentul European și pe dumneavoastră personal ca pe un partener convins și fidel al apărării democrației europene, ca pe un prieten al României și al parlamentelor naționale.
Sperăm ca împreună, parlamentele naționale și Parlamentul European, să reușim în demersul nostru de reconectare a cetățenilor la visul european. Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
Îi dau cuvântul domnului președinte al Parlamentului European, domnul Martin Schulz.
Domnule președinte, aveți cuvântul.
## **Domnul Martin Schulz** _– președintele Parlamentului European_ **:**
## Domnilor,
Vă mulțumesc din suflet pentru invitația de a mă afla azi aici. Este o deosebită onoare pentru mine prezența mea aici și o bucurie să am ocazia să vorbesc Domniilor Voastre.
Este prima mea vizită oficială în acest Parlament...
Presupun că nu toți vorbesc limba germană, așa că probabil aveți nevoie de căști pentru traducerea simultană, dar, dacă doriți, voi vorbi în limba engleză.
Domnule președinte, am să aștept până împărțiți echipamentele.
Domnule președinte, puteți vorbi în orice limbă doriți...
## **Domnul Martin Schulz:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Este o onoare deosebită să vorbesc în această limbă. S-a făcut azi o comparație între Martin Schulz și Martin Heidegger... Dar, oricum, eu cred că voi vorbi în limba germană.
Vă mulțumesc, așadar, pentru invitație, pentru faptul că pot să vorbesc în fața dumneavoastră.
Acum 5 ani, țara dumneavoastră devenea membru al Uniunii Europene, un pas important, istoric, pentru România, dar și pentru Europa, bineînțeles, și pentru Germania.
Prin acest pas se producea sfârșitul separării artificiale a Europei prin „Cortina de fier”. Tot prin acest pas, România scăpa de o dictatură brutală și revenea la locul pe care-l merită, mai exact în mijlocul familiei europene.
Aderarea României a constituit o trecere a unui hop foarte important: trecerea de la dictatură la democrație, de la economia socialistă catastrofală la economia de piață.
Doamnelor și domnilor,
Dragi colegi și colege,
Și mă adresez și colegilor din Parlamentul European prezenți aici, reprezentanților Guvernului, mă adresez tuturor.
Mă cunoașteți ca prieten al României și cred că cei mai mulți dintre dumneavoastră mă cunosc ca fiind și un om foarte sincer.
Zilele acestea ajung la București trei scrisori din partea Comisiei Europene, prin care Guvernului României i se aduce la cunoștință faptul că, până una-alta, trei dintre cele
mai importante programe operaționale cu fonduri europene vor fi suspendate.
Această decizie se ia ca urmare a gravelor deficiențe înregistrate în procesul de acordare a contractelor de licitație publică și în administrarea acestora.
Este o veste foarte greu de digerat, care însă arată faptul că procesul de reformă nu a fost finalizat, la fel nici lupta împotriva corupției nu a fost finalizată. Dar vreau să vă asigur că nu sunteți singuri în această luptă, dumneavoastră, parlamentarii dumneavoastră, membrii Guvernului – instituțiile Uniunii Europene, Parlamentul European vă susțin.
Uniunea Europeană este mai mult decât un spațiu economic. Noi reprezentăm o comunitate de valori: democrația, statul de drept, drepturile omului, drepturile fundamentale și drepturile minorităților naționale.
Am întâlnit azi, vreau să spun, reprezentanții comunității rome. Am avut discuții foarte importante. Noi suntem o comunitate a drepturilor. Avem, am convenit asupra unor valori comune, care valori se aplică tuturor membrilor, adică tuturor, nu doar României. Se aplică și altor țări. Vreau să subliniez faptul că uneori se face o anumită discriminare, care nu poate fi acceptată.
Am definit standarde care trebuie să fie valabile pentru toți: pentru România, la fel ca și pentru orice altă țară. Mulți dintre dumneavoastră probabil vă amintiți că, la un moment dat, Parlamentul European a avut o dispută serioasă cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, și cu alte țări. Deci nu e vorba doar de România.
Instituțiile europene trebuie să ia măsurile necesare ca toate criteriile comune să fie aplicate. Acum nu prea multă vreme au existat critici substanțiale privind evoluția politică din țara dumneavoastră. Și mă bucur că domnul Victor Ponta a dovedit a avea o atitudine constructivă în ce privește procesarea acestor critici, mă bucur că a început procesul de punere în practică a recomandărilor Comisiei în acest sens.
Nu-mi este foarte ușor să vă spun următorul lucru, dar, ca prieten, trebuie să fiu sincer. Pentru mine, nici abuzul de încredere și nici ordonanțele de urgență nu sunt compatibile cu spiritul democrației. O astfel de practică politică subminează principiul controlului democratic reciproc.
Cu toate acestea, am încredere că problemele pot fi rezolvate în baza unei încrederi reciproce. În situații de criză nu putem să ne permitem tensiuni între statele membre și nici lupte politice partizane la nivel național. Acum trebuie să lăsăm deoparte interesele proprii și să ne concentrăm pe problemele de la nivel european.
Progresele înregistrate până acum în lupta împotriva corupției și construcția unui sistem juridic modern nu au voie să fie periclitate. Toate partidele trebuie să contribuie în acest sens, bineînțeles cu sprijinul instituțiilor europene, totul pentru a pune pe picioare instituții comune solide.
Acest proces de reformă, continuarea acestuia, doamnelor și domnilor, este responsabilitatea dumneavoastră față de cetățeni. Răspunderea Parlamentului European este să vă însoțească pe dumneavoastră pe acest drum.
Cunoașteți că Parlamentul European a fost un susținător al aderării României la Uniunea Europeană. Știți că au existat voci care nu susțineau această idee.
Cunoașteți că Parlamentul European, în Rezoluția sa din 13 octombrie 2011, s-a pronunțat în favoarea primirii țării dumneavoastră în Spațiul Schengen.
România, vreau să subliniez, a transpus toate instrumentele Schengen. Și aș dori să vă felicit pentru progresele înregistrate în domeniul controlului la frontiere.
România supraveghează o mare parte din frontierele exterioare. Țara dumneavoastră are granițe cu Serbia, Ucraina, Moldova și Marea Neagră. Este bine ca cetățenii să vadă că aceste chestiuni sunt luate foarte în serios.
Parlamentul European se va angaja într-o mai bună integrare a țării dumneavoastră în Uniunea Europeană.
La nivelul Uniunii Europene, în momentul de față, se negociază cu privire la uniunea bancară. Un proiect extraordinar, deoarece criza ne-a învățat că avem nevoie, la nivel european, de un sistem puternic de supraveghere bancară. Nu este normal ca cetățenii, contribuabilii, să plătească pentru greșelile altora.
Acum doi ani, Parlamentul European venea cu propuneri în ce privește crearea unei instituții europene de reglementare a băncilor. La vremea respectivă propunerile au fost respinse, însă acum ele sunt reluate.
Noi, în ce ne privește, vom face tot ce vom putea pentru a construi o instituție de reglementare solidă și transparentă, paneuropeană, funcțională și care, eventual, ulterior să poată fi extinsă la domeniul asigurărilor fondurilor de pensii și piețelor financiare.
Dorim extinderea acestei instituții de reglementare de la zona euro la toate celelalte state membre UE. Nu mi se pare adecvat să separăm Uniunea Europeană din cauza faptului că două țări au optat să nu adopte moneda euro. Așadar, supravegherea trebuie să se realizeze la nivelul Uniunii Europene, pentru că, în afara celor două țări, toate celelalte state membre s-au angajat prin tratate să introducă moneda euro și dorim ca fiecare stat care dorește să participe la definirea politicilor să și introducă această monedă.
De aceea, este clar: Parlamentul European dorește ca România să devină membru în această uniune bancară.
România a suferit atât de mulți ani din cauza unei dictaturi comuniste extrem de brutale. După căderea regimului comunist și plecarea dictatorului Ceaușescu, situația statului dumneavoastră a fost mult mai dificilă decât în alte țări ale blocului socialist.
După zece ani de instabilitate economică a urmat o perioadă de stabilitate macroeconomică. S-au înregistrat rate de creștere economică de șapte procente și o rată a șomajului extrem de redusă.
Piața internă europeană a îmbunătățit standardul de viață al multor cetățeni. Pentru economia românească se estimează o rată de creștere, pentru 2013, de 2,5%. Gradul de îndatorare, în momentul de față, este de 34,6% din PIB. Toate acestea reprezintă indicatori care fac unele state să vă invidieze.
Ca prieteni și parteneri, noi ne dorim să colaborăm în continuare și să ne aducem contribuția în vederea continuării proceselor de reformă deja inițiate și abordării provocărilor împreună.
Bazele Uniunii Europene le reprezintă principiul solidarității.
Noi, în Europa, am înțeles că singuri pierdem și că împreună suntem puternici.
Noi am înțeles că prin a-i ajuta pe cei care sunt mai slabi nu facem decât să ne întărim noi. Politica de coeziune reprezintă aplicarea practică a acestui principiu fundamental al integrării europene. Pentru a continua această politică, noi, atât la nivel național, cât și la nivel european, trebuie să acționăm responsabil față de cetățeni.
Dumneavoastră trebuie să vă aduceți contribuția în ce privește îmbunătățirea capacității de absorbție.
La nivel european, noi luptăm pentru un buget UE rezonabil, care să permită investiții în creștere și crearea de locuri de muncă.
În momentul de față, aceste dezbateri privind negocierile se află în plină discuție. După cum știți, există anumite intenții în ce privește înghețarea sau chiar reducerea fondurilor bugetului Uniunii Europene.
Se spune că peste tot trebuie să faci economie atunci când te afli într-o criză. Posibil ca acest lucru să sune bine, chiar populist și poate că poți să îți asiguri niște voturi spunând astfel de vorbe, dar, din punctul meu de vedere, astfel de percepții denotă o lipsă de responsabilitate, pentru că tocmai în momente de criză oamenii în Europa au nevoie de un buget european care să se transforme într-un vehicul pentru crearea de locuri de muncă și creștere. Orice euro investit aduce după sine alți doi, trei, patru euro. Banii europeni aduc o plusvaloare concretă pentru cetățeni, pentru că acești bani sunt investiți exact în domenii care sunt critice. Bugetul Uniunii Europene reduce efectele pachetelor de austeritate din cauza cărora cetățenii suferă. Deci tocmai de aceea avem nevoie de aceste investiții.
Fondul Monetar Internațional a spus foarte des că trebuie să faci foarte multe reduceri pentru a recâștiga încrederea investitorilor.
Eu, din câte știu, Fondul European a spus, acum câteva zile, că această politică este greșită și că bugetul, pe de o parte, și investițiile, pe de altă parte, reprezintă cele două fețe ale unei medalii. Deci ambele sunt necesare.
## Doamnelor și domnilor,
Bugetul UE nu reprezintă bani pentru Bruxelles, ci pentru oamenii din statele Uniunii Europene.
Ca reprezentanți ai Europei, noi luptăm pentru interesele cetățenilor, în special cu cei care doresc să distrugă Europa prin economii exagerate.
Noi insistăm să investim în solidaritatea europeană, în creștere și locuri de muncă, în inovație și cercetare.
Aceste buget reprezintă un instrument pentru un viitor sigur al cetățenilor noștri și avem nevoie de sprijinul dumneavoastră.
## Doamnelor și domnilor,
Criza economică din Europa a intrat în cel de-al cincilea an. Numărul șomerilor a ajuns la un record de 25 de milioane. Unele state au ajuns într-o recesiune puternică.
Această criză socială devine din ce în ce mai pregnantă. Rata șomajului printre tineri este o otravă pentru Comunitatea Europeană, pentru că dă naștere unei generații pierdute. E vorba de tineri care sunt foarte bine pregătiți, extrem de bine pregătiți, din toate statele Uniunii Europene.
Oamenii de la Atena, Madrid, București și din alte părți, peste tot, ies în stradă, pentru că li se pare că duc un greu prea mare.
Și, într-adevăr, am fost și la Atena, și la Madrid, și la Roma. Am fost să văd cum e acolo. Se reduc salariile, pensiile. Prăpastia dintre săraci și bogați se adâncește. Pot să-i înțeleg pe oameni, pentru că, de exemplu, la Atena s-au redus pensiile de trei ori. Dar, după cum știți, există și foarte mulți oameni în Grecia care și-au dus banii, averile în paradisuri fiscale și nu pot să înțeleg această atitudine a acelor cetățeni.
Oamenii care ies în stradă demonstrează împotriva instituțiilor și politicienilor care, așa au ei impresia, nu îi înțeleg și au impresia, de asemenea, că ei nu le reprezintă
interesele. De aceea, este datoria noastră să-i ascultăm pe oameni și să luăm în serios grijile acestor oameni.
Este adevărat, trebuie să avem o consolidare bugetară. Este o chestiune de echitate între generații. Nu putem să le lăsăm urmașilor noștri doar datorii.
Este, de asemenea, adevărat că, în anumite situații, nu există alternativă la reformele structurale. Vremurile sunt dificile, pentru că reducerile de salarii și așa mai departe, efectele acestora, se resimt imediat.
Reformele structurale sunt însă necesare pentru a crește competitivitatea economică. Este foarte clar. Și aceste reforme structurale sunt foarte dure uneori și oamenii se împotrivesc, dar sunt necesare pentru a fi capabili să ne asigurăm o viață mai dreaptă și mai confortabilă.
Parlamentul European este de părere că politica de austeritate care se duce acum în Europa este prea unilaterală. Măsurile structurale necesare și consolidarea bugetară durează prea mult până când efectele acestora se fac simțite și competitivitatea poate să crească. Noi trebuie să ne asigurăm că Europa nu se va fragmenta în urma acestei politici de austeritate. Țările noastre, economiile naționale sunt atât de întrepătrunse încât problemele unui stat devin problemele întregului continent, motiv pentru care trebuie să încercăm să soluționăm problemele împreună.
Știu că și România depinde de evoluția situației pe piață în zona euro. Știu că mai mult de jumătate din exporturile dumneavoastră se îndreaptă spre zona euro, de unde vin 80% din investițiile directe. De aceea, vă rog foarte mult ca, în numele și pentru cetățenii dumneavoastră, să vă raliați reprezentanților europeni, împreună cu care să reușiți să concretizați diverse inițiative.
## Doamnelor și domnilor,
În decembrie, Uniunea Europeană va primi Premiul Nobel pentru Pace. Această distincție va fi o confirmare pentru succesele trecute, dar și un imbold pentru provocările viitoare.
Prin integrarea europeană am reușit ceva unic, un proiect unic în istoria omenirii. Am reușit să depășim trecutul sângeros al acestui continent. Eu reprezint în Parlamentul European o țară a cărei istorie este legată indisolubil de momentele cele mai cumplite din istoria omenirii. Cu toate acestea, azi, în calitate de membru al Parlamentului European, în calitate de reprezentant al unei entități multilingve, multietnice, vreau să vă spun că aceasta se întâmplă la câteva decenii după cel de-al Doilea Război Mondial, după Holocaust. La câteva decenii după aceste evenimente se întâmplă această minune și acesta este semnul că suntem capabili noi, popoarele, să ne înțelegem, să creăm instituții comune prin care să facem față provocărilor secolului al XXI-lea.
Faptul că toate acestea le facem împreună, la nivel european, nu înseamnă că toate prerogativele sunt la nivel european. Ele se completează. Această idee trebuie să fie susținută. Identitatea națională este importantă pentru noi toți, dar trebuie să ne asigurăm, împreună, că vom reuși să punem copiilor noștri la dispoziție locuri de muncă, trebuie să ne unim eforturile pentru a ne elibera de consecințele diverselor regimuri trecute. Trebuie să o rupem cu trecutul și trebuie să ne coalizăm forțele pentru a face față provocărilor secolului al XXI-lea la nivelul relațiilor economice internaționale, în domeniul combaterii criminalității organizate, în domeniul migrației, protejării mediului înconjurător, în domeniul financiar.
Este clar, niciun stat nu poate fi singur în acest proiect: nici Germania, nici Franța, nici Italia, nici Polonia, nici România. Deci toate acestea sunt posibile doar prin conjugarea eforturilor a 500 de milioane de cetățeni europeni. Această idee reprezintă cel mai bun instrument pentru asigurarea păcii și bunăstării sociale în secolul al XXI-lea.
Dumneavoastră, membrii Parlamentului, dumneavoastră trebuie să fiți partenerii noștri la nivel european. Este nevoie de suportul dumneavoastră. Dumneavoastră trebuie să vă oferiți spiritul de cooperare.
Vă mulțumesc pentru atenție.
## **Domnul Petru Filip:**
Vă rog să-mi permiteți să îi mulțumesc domnului președinte Martin Schulz pentru această intervenție, pentru acest discurs european în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României și sunt convins că sunt în asentimentul dumneavoastră să-i transmit sentimentul că România a fost europeană, este și va fi în acest spațiu european, împărtășind valorile Uniunii Europene și, așa cum România are nevoie de Uniunea Europeană, și Uniunea Europeană are nevoie de România.
Îi mulțumim foarte mult pentru această intervenție.
În continuare, stimați colegi, îmi face o deosebită plăcere să-l invit pe președintele Camerei Deputaților, domnul deputat Zgonea, să înmâneze, în numele Parlamentului României, Colanul Camerei Deputaților înaltului nostru oaspete, distincție pe care Parlamentul o acordă unui număr restrâns de personalități, ca o recunoaștere a activității desfășurate de Domnia Sa, a sprijinului pe care l-a acordat întotdeauna României, încă din perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, și a susținut tot parcursul
acesta european al României – sigur, Domnia Sa este un prieten al României – și avem convingerea că o va face în continuare.
## **Domnul Martin Schulz:**
Mulțumesc foarte mult.
Vorbesc în engleză, pentru că bănuiesc că cei mai mulți dintre dumneavoastră înțeleg engleza.
Vă mulțumesc foarte mult. Aceasta este o încurajare.
Am înțeles că ultimul care a primit această distincție este Regele Mihai, atunci când a împlinit 90 de ani. Deci este o încurajare pentru mine, ca să ajung și eu la 90 de ani.
Mulțumesc foarte mult, doamnelor și domnilor.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Domnule președinte,
Stimate colege,
Stimați colegi,
Încă o dată vreau să-i mulțumesc domnului președinte al Parlamentului European, domnul Martin Schulz, pentru alocuțiunea rostită și să-i mulțumesc în numele dumneavoastră.
Vă mulțumesc și dumneavoastră foarte mult pentru prezența de astăzi.
Înainte de a încheia ședința, dați-mi voie să vă citesc o notă.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, vă informez că s-au depus la secretarii generali ai celor două Camere, Camera Deputaților și Senat, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 9 iunie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 27 iunie 2011, a Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 14 septembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 29 septembrie 2011, a Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 2 decembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 19 decembrie 2011, a Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 28 februarie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 21 martie 2012, și a Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 8 iunie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internațional din 22 iunie 2012;
– Lege privind schimbarea denumirii comunei Ciuhoi,
județul Bihor, precum și a reședinței de comună. Doamnelor și domnilor colegi, Încheiem aici ședința de astăzi. Vă urez o zi frumoasă și succes.
Distinșii mei colegi din Camera Deputaților rămân pentru votul final. O să-l rog pe domnul vicepreședinte Hrebenciuc să conducă această ședință.
|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Număr**<br>**de apariții**<br>**anuale**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**| |---|---|---|---|---|---| |||||**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|900|1.200|330|120| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|144|1.500||140| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|200|2.250||200| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|435|430||40| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|4.800|1.720||160| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|250|1.600||150| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|48|540||50| |8.|Colecția Legislația României|4|450|120|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|12|750||70|
N O T Ă : Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.
||**— Prețuri pentru anul 2012 —**|**— Prețuri pentru anul 2012 —**|**— Prețuri pentru anul 2012 —**|**— Prețuri pentru anul 2012 —**|**— Prețuri pentru anul 2012 —**|**— Prețuri pentru anul 2012 —**|**— Prețuri pentru anul 2012 —**|**— Prețuri pentru anul 2012 —**|**— Prețuri pentru anul 2012 —**|**— Prețuri pentru anul 2012 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|50|130|330|790|1.740|500|1.250|3.130|7.510|16.520| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |Autentic+ExpertMO|130|330|830|1.990|4.380|1.300|3.250|8.130|19.510|42.920| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|600|1.500|3.750|9.000|19.800| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |Autentic+ExpertMO|150|380|950|2.280|5.020|1.500|3.750|9.380|22.510|49.520| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||50 lei/an||
## Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.
Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#30008„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|592711]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 110/8.XI.2012 conține 8 pagini.**
Prețul: 12,00 lei