Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 20 noiembrie 2012 · monitorul.ai

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 20 noiembrie 2012 · monitorul.ai

Victor Viorel Ponta

prim-ministru al Guvernului României

## **Domnul Victor Viorel Ponta** – _prim-ministru al Guvernului României_ **:**

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Stimați colegi, membri ai Guvernului,

Vă mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o de a prezenta astăzi în fața Parlamentului României, întrunit

în ședință comună, punctul de vedere al Guvernului referitor la negocierile care se poartă la nivelul Uniunii Europene privind cadrul financiar multianual 2014–2020.

Sunt câteva mesaje foarte clare pe care aș dori să le transmit, să vă informez și, evident, să vă cer sprijinul, pentru a le avea în vedere în activitatea următoare.

În primul și în primul rând, doresc să spun încă o dată că acest subiect, cadrul financiar multianual, numit în termeni mai comuni „bugetul Uniunii Europene pentru 2014–2020”, este un subiect de maximă importanță pentru toate instituțiile statului român și pentru toți cetățenii români.

Putem să simplificăm foarte mult lucrurile și să arătăm că, în funcție de deciziile care se vor adopta în perioada următoare, fiecare agricultor din România va ști care este sprijinul pe care-l primește prin plăți directe de la Uniunea Europeană, fiecare autoritate locală din România va ști care sunt volumul și tipul de programe pe care le poate accesa din fondurile de coeziune, fiecare organizație neguvernamentală, universitate, sindicat pot să afle, să știe în ce fel vor beneficia în mod concret și pe ce tipuri de programe de finanțare în perioada 2014–2020.

Este un subiect care afectează viața fiecărui cetățean al Europei și, implicit, viața fiecărui cetățean român și cred că este de datoria Guvernului să informeze Parlamentul, Parlamentul fiind acea unică instituție în care sunt reflectate toate interesele, deciziile electoratului, atât partide aflate la guvernare, cât și partide aflate în opoziție.

Consider că este dreptul și datoria fiecărui parlamentar din această țară, responsabil față de alegătorii săi, să cunoască aceste elemente, să le sprijine sau, dimpotrivă, să le critice și să poată să-și îndeplinească obligația fundamentală față de alegători, aceea de a-i reprezenta aici, în cadrul Parlamentului României.

Aș fi dorit, stimați colegi, ca astăzi să putem să auzim și punctul de vedere al grupurilor politice, cele care au un punct de vedere, sau cele care au dreptul să aibă să-și exprime un punct de vedere.

Sunt convins că lucrul acesta, conform procedurilor parlamentare, se va întâmpla imediat după ce voi finaliza această prezentare.

În al doilea rând, stimați colegi, această informare a dumneavoastră, a membrilor Parlamentului României, este procedura folosită în toate statele de drept și în toate țările care formează Uniunea Europeană.

Fiecare prim-ministru sau, în cazul republicilor prezidențiale, fiecare președinte, înainte de a merge să-și reprezinte țara și să participe la luarea deciziilor în cadrul structurilor europene, informează și cere sprijinul Parlamentului național. Este ceea ce face cancelarul german, doamna Merkel, este ceea ce fac toți prim-miniștrii, este ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul Portugaliei, prim-ministrul informează Parlamentul național și solicită sprijin pentru poziția țării sale.

Nimeni nu participă la Consiliul European reprezentându-se doar pe sine și niciun stat de drept din Uniunea Europeană nu acceptă reprezentarea unei singure persoane care nu are alături de sine sprijinul instituțiilor fundamentale ale unui stat democratic, instituții fundamentale care sunt obligate să colaboreze cu Președinția, Guvernul, Parlamentul, pentru o cât mai bună reprezentare a țării sale.

Mai mult, stimați colegi, consider că principalele elemente referitoare la poziția țării noastre și la beneficiile pentru România nu sunt secrete și nu trebuie să fie secrete. Nu sunt apanajul unui singur om sau al unui cerc restrâns de oameni, atâta timp cât efectele se vor reflecta asupra fiecărui român și se vor reflecta într-o perioadă în care este foarte posibil ca actualii deținători ai funcțiilor administrative, președinte, prim-ministru, să nu mai fie în funcție.

Cu atât mai mult, nu cred că 20 de milioane de români nu au dreptul sau nu au capacitatea intelectuală de a înțelege ceea ce înțelege un singur om și cred că este obligația Guvernului de a vă informa pe dumneavoastră, de a informa opinia publică și, prin dumneavoastră, pe alegătorii pe care dumneavoastră îi reprezentați.

Aș dori să mă refer foarte pe scurt la situația actuală a modului și a gradului de absorbție a tuturor fondurilor europene puse la dispoziția României în exercițiul financiar multianual 2007–2013. Simt nevoia să fac acest lucru pentru a da date clare, date precise, pentru a vă da posibilitatea dumneavoastră, celor care aveți răspunderea, sigur, jurnaliștilor, analiștilor politici și tuturor celor care se ocupă de informare, să prezentați date concrete.

Aș vrea să reamintesc în acest context că, în ceea ce privește politica agricolă comună, plățile directe în acești ani, din 2007 până în prezent, au fost efectuate într-un procent apropiat de 100%, în sume nominale au fost executate până acum 3,4 miliarde de euro dintre cele 6,5 afectate României, iar în zona plăților pentru dezvoltare rurală gradul de absorbție este aproape de 50%, 3,6 miliarde, urmând ca anul viitor, 2013, plus în perioada de încă doi ani conferită conform sistemului de calcul, atât la plățile directe, cât și la plățile privind dezvoltarea rurală, România să atingă un grad de absorbție mai mult decât satisfăcător, în zona 80–90%.

În ceea ce privește plățile din politica de coeziune, au fost afectate României, în cifre rotunjite, 19,6–20 de miliarde de euro pentru exercițiul financiar 2007–2013.

Până în acest moment, au fost primite de către România peste 4 miliarde de euro, ceea ce în procent înseamnă 20% din fondurile de coeziune. În luna mai, atunci când dumneavoastră ați acordat încredere acestui Guvern, procentul era într-adevăr sub 10%. S-a dublat acest procent. Este important însă ca în 2013–2014–2015 gradul de

absorbție pentru politica de coeziune să depășească acel prag de 60%, considerat o medie europeană.

În acest context, aș dori să vă informez și pe dumneavoastră, și opinia publică referitor la programele și la corecțiile financiare aplicate pentru deficiențele constatate de auditul național și de auditul european privind desfășurarea și modul de utilizare a fondurilor de coeziune, deficiențe constatate în perioada 2009 până în octombrie 2011, în perioada în care – și nu doresc să fac o polemică politică – o parte din colegii care nu se află astăzi în sală îndeplineau funcțiile de miniștri și răspundeau direct de desfășurarea acestor programe.

Dacă în cazul Programul Operațional Sectorial Mediu Guvernul actual a acceptat corecțiile financiare solicitate, la nivel european a îndeplinit toate procedurile necesare, ceea ce va duce la reluarea plăților, la fel se întâmplă în Programul Operațional Regional, iar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în baza corecțiilor financiare și a modificărilor de proceduri, în aceste zile auditul Comisiei Europene va lua în calcul toate aceste elemente în vederea efectuării plăților în luna decembrie.

Vreau ca dumneavoastră, membrii Parlamentului, și cetățenii României să știți că valoarea corecțiilor financiare pentru neregulile și abaterile comise în perioada 2009–2011 se ridică la o sumă de aproape 600 de milioane de euro, corecții financiare pentru ceea ce nu s-a întâmplat corespunzător în perioada 2009–2011, și regret că nu se află astăzi în sală cei care ar fi putut să înțeleagă ce anume au greșit în acea perioadă și ce anume trebuie să suportăm și să plătim cu toții.

Referitor la Programul Operațional Sectorial Transport, un program extrem de important nu doar pentru România, absolut necesar pentru dezvoltarea infrastructurii românești, acesta a fost, de asemenea, trecut în procedura de corecții financiare și presuspendare.

Îmi doresc să vă informez pe dumneavoastră că Direcția de Luptă Antifraudă, corespondentul în România al Oficiului de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene, a constatat grave abateri de la legislație în desfășurarea unui proiect privind construcția autostrăzii Nădlac–Arad și în baza acestor constatări a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Dacă doamna senator Anca Boagiu ar fi fost astăzi în sală, i-aș fi pus la dispoziție acest document pentru a-și însuși până la urmă responsabilitatea care-i revine pentru presuspendarea acestui program.

La fel se întâmplă în cazul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității, acolo unde, în baza constatării neregulilor din 2009–2011, Guvernul actual trebuie să accepte corecții financiare și să repornească programul, după ce se constată, practic, că acele nereguli au fost îndreptate prin legislația actuală. Aș dori să mă refer foarte pe scurt la propunerile făcute la nivel european privind următorul mecanism financiar multianual al Uniunii Europene și să precizez că Guvernul României, de-a lungul a aproape un an de zile, a întocmit documentația necesară și a prezentat propriile așteptări și propuneri referitoare la sumele care trebuie alocate în perioada 2014–2020. Pe baza acestor propuneri și, sigur, pe baza raționamentului întocmit și efectuat de către Comisia Europeană, președintele Barroso, președintele Comisiei Europene, a prezentat o propunere pe care Guvernul României, și nu doar al României, și guvernele tuturor țărilor membre ale grupului numit „Prietenii coeziunii” au considerat-o o propunere corectă și sustenabilă. Această propunere a primit sprijinul Parlamentului European și al celorlalți prim-miniștri care au fost consultați în acest sens.

Din păcate, dincolo de această propunere a Comisiei Europene și a Parlamentului European, pe care Guvernul României o susține și pe care, dacă dumneavoastră veți considera din punct de vedere politic necesar, de asemenea, veți arăta că o susțineți, există o altă propunere, a președintelui Consiliului European, domnul Herman van Rompuy, care prevede nu doar o scădere a sumelor alocate pentru politica agricolă comună și pentru fondurile de coeziune – în cazul României această scădere este între 7 și 8 miliarde de euro –, ci prevede noi condiții, care pentru România și pentru Guvernul României în perioada 2014–2020 vor avea ca efect reducerea capacității noastre de a absorbi aceste fonduri.

O să precizez foarte pe scurt doar trei dintre acestea: reducerea cofinanțării de la 85 la 75%, ceea ce înseamnă că în bugetul României trebuie prevăzuți în plus 6 miliarde de euro: fără acești 6 miliarde de euro prevăzuți în plus pentru cofinanțare nu putem absorbi respectivele fonduri europene; trecerea taxei pe valoarea adăugată în categoria neeligibilității, ceea ce presupune, de asemenea, pentru bugetul României o alocare suplimentară de 12 miliarde de euro, și reducerea avansurilor plătite din fonduri europene de la 7 la 2%.

Sunt absolut convins că aceste cifre trebuiau să fie prezentate și trebuiau să fie explicate de către Guvern, de către președinte, de către toți cei care doresc să reprezinte România, explicând, atât dumneavoastră, Parlamentul, cât și fiecărui cetățean român, care este efectul asupra fiecărui cetățean din România. Nu doar 400 de euro, dintr-o împărțire extrem de mecanică a sumei la populația României, ci ce înseamnă acest lucru pentru capacitatea României de a avea o producție agricolă competitivă pe plan european, ce înseamnă pentru România posibilitatea sau imposibilitatea de a avea o infrastructură care să ne apropie de standardele europene, ce înseamnă pentru România capacitatea noastră de dezvoltare în ideea unei convergențe cu standardele europene.

Aș vrea să explic încă o dată, doamnelor și domnilor, că subiectul aflat în discuție este mult mai important decât oricare dintre persoanele și personalitățile politice sau decât un simplu conflict intern din campania electorală. Este vorba de obiective fundamentale pentru România în perioada 2014–2020 și cred că este obligația și responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne batem pentru îndeplinirea acestor obiective.

Singurul punct în care, în mod fundamental, mă despart de viziunea Președintelui României este acela în care spun că interesul național al României nu poate fi nici negociat, nici supus unui compromis, așa cum solicită președintele. Cred că obligația noastră este să ne apărăm interesele legitime și să fim o țară respectată și o țară tratată în mod egal, la nivel european.

Mă consider, doamnelor și domnilor, alături de dumneavoastră responsabil de modul în care România își apără aceste interese legitime, de modul în care România are aliați în apărarea acestor interese legitime și cred că împreună putem să atingem aceste obiective absolut fundamentale pentru România: în primul rând, o alocare corectă și sustenabilă pentru perioada 2014–2020, în al doilea rând, o creștere și o schimbare radicală a modului de organizare a administrației românești, pentru a avea o performanță net superioară în perioada imediat următoare.

Doamnelor și domnilor,

Vă asigur că în viitoarea structură a Guvernului ministrul pentru fondurile europene va avea, cu sprijinul dumneavoastră, toate, toate instrumentele legale și politice pentru ca România să aibă această capacitate administrativă, la nivelul altor țări europene, la nivelul altor țări foste comuniste care au performanță.

Este important însă ca în fața acestei decizii esențiale pentru viitorul României toate instituțiile statului – Parlamentul României, Guvern, Președinție – să se gândească la interesul național și la responsabilitatea pe care o avem față de cei care ne-au ales în aceste funcții.

Vă mulțumesc pentru această oportunitate și cred că Parlamentul României va fi și trebuie să fie de fiecare dată informat, implicat și responsabil pentru deciziile importante care privesc viitorul țării.

Cezar Florin Preda

## **Domnul Cezar Florin Preda:**

Și eu vă reamintesc, domnule președinte, că aveți obligația să se păstreze liniștea!

Asistăm la cel mai paradoxal moment politic al anului: o alianță care regretă, la Bistrița, intrarea în Uniunea Europeană, o alianță care nu este capabilă să prezinte astăzi, 20 noiembrie, bugetul României pe 2013, dar dorește să discutăm despre bugetul Europei 2014–2020.

În fapt, avem de-a face cu o încercare a Uniunii Social-Liberale de a masca incompetența demonstrată pe plan intern printr-o falsă preocupare pe o temă pe care n-o stăpânește și nici nu o agreează. Acțiunea de astăzi este doar un eveniment de campanie a Uniunii Social-Liberale.

De fapt, USL a dorit să facă o economie la bugetul electoral și a găsit modalitatea prin care și-a adus oamenii fideli pentru un discurs electoral al unui om care spune că se pricepe la toate, dar a demonstrat că nu se pricepe la nimic.

Victor Ponta și USL doresc să transforme acest Parlament într-o filială a Uniunii Social-Liberale, un sediu de partid din care să dea indicații activului de partid. România este prea mică pentru ambițiile politice ale domnului Ponta și mult prea mare pentru viziunea îngustă a stângii reunite.

De 6 luni, acest Guvern condus de domnul Victor Ponta face 99% politică, și nu 75%, așa cum mărturisea prim-ministrul în, probabil, singurul său moment de sinceritate din viața sa.

După 6 luni, Guvernul Ponta este implicat sută la sută într-un război nu cu sărăcia, nu cu inflația, nu cu problemele adevărate ale românilor, ci cu Uniunea Europeană, cu Departamentul de Stat și cu orice alt om democrat din lumea asta care ne spune că nu facem bine.

Cei care se identificau până nu de mult cu Fidel Castro și cu Che Guevara ai României și-au luat, de altfel, rolurile în serios: unul se luptă cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, altul, cu Uniunea Europeană. Acești oameni încă se află la conducerea României și trebuie s-o conducă, nu să se războiască cu alții. După 6 luni de guvernare, în care toți indicatorii economici au luat-o razna, domnul Victor Ponta vine astăzi în Parlamentul României să facă export de incompetență. Poate că domnul Ponta dorește să ne învețe cum trebuie să spunem Uniunii Europene că este OK să păstrezi în guvern miniștri incompatibili! Poate că domnul Ponta vrea să ne învețe cum poate fi reprezentată România de un prim-ministru plagiator! Poate domnul Ponta vrea să ne învețe cum bați record după record, în Europa, în ceea ce privește scăderea indicatorilor economici!

Le transmitem astăzi un mesaj clar: domnule Ponta, domnule Antonescu, aveți o țară de guvernat! Nu faceți politică mică, faceți treabă!

Suntem curioși... și m-am uitat în sală să văd dacă domnul Hașotti și-a făcut timp să lase lupta cu justiția și să fie prezent aici, la indicațiile domnului Ponta. Mă bucur că Domnia Sa poate-și face timp să vină aici și să lase justiția în pace și să se ocupe de ceea ce înseamnă treburile țării, pentru că, domnule Ponta, trebuia să cereți demisia fiecărui ministru pe care îl aveți care este incompatibil sau care se imixtionează în ceea ce privește problemele justiției române! N-o faceți pentru că vă convine să-i aveți la mână.

Absența noastră este un protest față de cei care doresc scoaterea României din Uniunea Europeană, față de cei care doresc să-și subordoneze justiția, mass-media și toate componentele statului de drept, care nu stau în poziție de drepți în fața lor.

Vă mulțumesc.

Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați domni miniștri și doamne miniștri,

Stimați colegi,

Cred că discuția de astăzi trebuie adusă totuși la realitatea pe care o dezbatem, și nu la un discurs – într-adevăr, greu de comparat chiar cu cele mai bune momente ale lui Caragiale sau Cațavencu –, și asta numai pentru că în sală PDL nu este prezent. Am înțeles că protestează în legătură cu ceva..., în loc să fi ales calea de a fi prezent și de a-și exprima cu limpezime opinia, ca toți cetățenii români să știe cine și ce fel de buget al Uniunii Europene dorește și cine și ce fel de efecte ale acestui buget

al Uniunii Europene se vor reflecta în perspectiva anilor 2014–2020 asupra situației României și, mai ales, cum dorim să fie reprezentată suveranitatea națională, expresia acestei suveranități, pe care, de fapt, ne-o conferă – și e singurul legitimat s-o facă – poporul român.

Această dezbatere este un drum și un pas în plus spre normalitate.

Această dezbatere pe care ne-o propune prim-ministrul este, de fapt, ceea ce trebuie să se întâmple și se întâmplă în toate țările și în toate sistemele democratice ale Uniunii Europene, este prezența Executivului, oricare ar fi el, președinte, prim-ministru, care vrea să reprezinte România, după ce are o susținere a unei majorități parlamentare. Pentru că, altfel, el nu se reprezintă decât pe sine și nu încearcă decât să facă jocurile sau plăcerea unora, care, poate, nu de mult, acum câteva luni, l-au susținut în funcție, chiar împotriva unui vot popular larg exprimat.

În legătură cu asta, cele prezentate de domnul prim-ministru cred că sunt edificatoare și că proiectul Barroso, care de fapt stabilește să mergem în continuare pe parametrii pe care Uniunea Europeană a fost concepută, și anume pe fondurile de coeziune și pe fondurile de sprijinire, de susținere a agriculturii, de politică agricolă comună, în fine, sunt esențiale pentru dezvoltarea coerentă și coezivă a Uniunii Europene.

Uniunea Europeană nu s-a extins pentru a face restrângeri, Uniunea Europeană nu s-a extins pentru ca țările dezvoltate, țările occidentale, cu tradiții economice și democratice solide să poată să aibă niște clienți. Uniunea Europeană s-a dezvoltat pentru ca să reușească să facă o forță economică inteligentă, la nivelul la care se poate obține în Uniunea Europeană, cu o populație de 500 milioane de locuitori. Fără o asemenea concepție se pune în discuție însăși avansarea acestui proiect și desăvârșirea acestui proiect european. El are dificultăți în momentul ăsta, și o asemenea viziune, ca a președintelui Rompuy, nu face decât să pună mai acut sub semnul întrebării dezvoltarea acestei coezive politici comune a Uniunii Europene, care a stat la baza acestei construcții și care are rațiune în extinderea Uniunii Europene.

Și România...

Orice fel de alte politici de restrângere adoptate, într-un sens protecționist până la urmă, nu fac decât să pună sub un mare semn de întrebare evoluția Uniunii Europene.

Cred că România are obligația, și reprezentantul României – care va fi el –, să spună aceste lucruri în clar, așa cum o spun și ceilalți reprezentanți ai țărilor europene, ca Polonia, Portugalia și altele, și Spania, care susțin și, în general, cei care fac parte din Grupul „Prietenii coeziunii”, care susțin ca acest tip de dezvoltare să nu se facă pe seama altora, ci să se facă împreună, în beneficiul tuturor. Vă mulțumim, astăzi, domnule prim-ministru, că suntem în fața unui moment de normalitate și cred că cei care ne privesc înțeleg exact acest lucru!

Vă mulțumesc.

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnilor președinți ai Camerelor reunite, Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Realmente mă bucur că astăzi putem să participăm la o dezbatere pe un subiect atât de important, și anume pregătirea în mod normal, în mod firesc, a unei poziții oficiale a României pentru următoarea reuniune a Consiliului European, la fel, practică care se aliniază celorlalte țări europene.

În fiecare țară europeană membră a Uniunii Europene aceste dezbateri preliminare în Parlament, la care, în mod evident, participă întregul guvern, în frunte cu prim-ministrul, sunt în atenția publicului, pentru că, în fond – ce se discută? – se discută întotdeauna atât viitorul Europei, cât și interesul național.

Și spuneam că vreau să salut inițiativa prim-ministrului Victor Ponta de a veni în fața Parlamentului, așa cum am făcut și eu în perioada când am fost prim-ministru, spre deosebire de ceea ce a urmat, guvernarea Boc, când nu a existat nicio dezbatere politică de substanță pe politici europene și ca urmare a faptului că Domnia Sa a cedat – în mod rușinos, aș spune – toate prerogativele la nivel european către Președintele României. În schimb, domnul Boc s-a remarcat făcând nu mai puțin de 15 asumări de răspundere, unde, după cum știți, dezbaterea este egală cu zero. Fără niciun fel de dezbatere, asta ca să vorbim de atitudine democratică, atitudine de respect față de cetățean, ținând cont că parlamentarii sunt reprezentanții cetățenilor în forul politic legislativ.

Am să mă refer, în cele ce urmează, la patru puncte esențiale, care reprezintă, după părerea mea, cheia problematicii la care ne referim. Discutăm despre bugetul european, trebuie să știm ce reprezintă banii europeni pentru România.

Primul lucru la care vreau să mă refer este că România, așa cum am spus-o în nenumărate rânduri, este o țară care trebuie să recupereze decalajele față de celelalte țări europene. Este un lucru esențial! Dacă vrem să ne facem

datoria ca oameni politici, aceasta este principala miză, pentru că eu consider că obligația noastră este să-i facem pe români să trăiască la fel ca europenii din țările dezvoltate.

Acest proces, evident, presupune dezvoltare, creștere economică, creare de locuri de muncă, creare de valoare adăugată și, pentru a ajunge la aceste deziderate, este nevoie, bineînțeles, de investiție pe termen lung.

O să vă menționez faptul că în perioada guvernării 2004–2008 investițiile străine au atins 30 de miliarde de euro.

Anul acesta probabil că România va atinge cu greu un miliard de euro investiții. În felul acesta, este mai mult decât evident că obiectivul pe termen lung de a reduce decalajele față de celelalte țări dezvoltate nu poate să fie atins.

Suntem astăzi, bineînțeles, cu toții părtași ai unei crize financiare cum nu numai Europa, dar întreaga lume civilizată nu a mai cunoscut și sigur că această criză reduce investițiile, dar trebuie să fim foarte realiști și să ne dăm seama că greșelile de guvernare din ultimii 3 ani și jumătate, modalitatea în care investitorii au fost tratați au contribuit în mod esențial la îndepărtarea lor și, desigur, la îndepărtarea noastră de obiectivele pe care ar fi trebuit să ni le fixăm.

În plus, vreau să subliniez – acesta este al doilea element – că banii europeni sunt soluția pentru echilibrarea finanțelor publice românești. Mă refer la acoperirea deficitului de cont curent, care a rămas principala provocare în domeniul financiar, mă refer la finanțarea deficitului bugetar, fără creșterea datoriei publice, inclusiv, indirect, dacă vreți, susținerea cursului valutar prin echilibrarea pieței valutare.

Al treilea element la care doresc să mă refer este problema mecanismului de absorbție. Este evident astăzi că formula autorităților de absorbție sectorială a eșuat. Vreau să arăt aici greșeala populistă făcută de Guvernul Boc de a reduce salariile și veniturile specialiștilor care lucrau în domeniul absorbției fondurilor europene, în anul 2010, ceea ce a dus la plecarea din sistem a celor mai buni dintre ei.

Dar ceea ce a fost a fost! Cred că va veni și momentul în care să-i chemăm la răspundere pe cei vinovați.

Astăzi, ar trebui să deschidem o dezbatere publică în legătură cu un nou mecanism care să funcționeze pe viitorul exercițiu bugetar, deci din 2014–2020, un nou mecanism de absorbție care să asigure transparență, eficiență, o bună aliniere a stimulentelor personale cu interesul public, în cazul funcționarilor, și o clară responsabilizare a oficialilor care lucrează în domeniul absorbției fondurilor europene.

Sigur că există modele, putem să ne uităm la modelul polonez, cu o singură entitate care se ocupă de absorbția fondurilor europene, putem să ne uităm la modelul irlandez, care a realizat organisme private de absorbție. Important este să conștientizăm starea în care suntem și să încercăm să găsim o soluție, bineînțeles în acord cu Comisia Europeană. Al patrulea element la care doresc să mă refer acum este unul, dacă vreți, care ține mai mult de latura politică.

Partidul Național Liberal este cel mai vechi și statornic susținător al proiectului european și al aderării României la Uniunea Europeană. Subliniez: al aderării la Uniunea Europeană.

Partidul Național Liberal, în timpul guvernării 2004–2008, a condus faza finală a aderării, după cum știți, procesul de aderare, și pot să vă spun că în acel moment am fost extrem de mândru, alături de toți românii, pentru izbânda noastră. Și astăzi suntem mândri, cu toții, că suntem europeni. Faceți un exercițiu de imaginație și gândiți-vă ce ar fi fost astăzi să nu fim membri în Uniunea Europeană! România ar fi arătat ca o țară săracă, izolată, fără investiții străine, fără ca românii să poată călători liber în Europa, fără ca românii să se poată angaja în Europa, acolo unde își doresc, fără să avem fonduri europene pentru proiectele de infrastructură, fără fonduri de coeziune, fără fonduri structurale, și, sigur, nu este foarte complicat, dacă o să ne uităm în jur, la țări precum Moldova, Serbia, Macedonia, aspirante la Uniunea Europeană, să vedem care este diferența care ne separă acum pe noi de ceilalți.

De aceea cred că declarațiile total neinspirate la adresa Uniunii Europene, a instituțiilor europene, a unor lideri europeni au fost o greșeală care riscă să ne pună într-o postură de țară izolată, marginalizată și frustrată, de țară care nu a înțeles mecanismele europene, n-a înțeles practicile și conduita europeană.

O poziție puternică în acest domeniu se construiește foarte greu, se construiește în timp și se construiește cu eforturi. Și nu cu eforturi de orice fel, cu eforturi mari, care presupun să nu existe în această atitudine nici țâfnă, nici arțag, ci mai degrabă diplomație, conexiuni în lumea occidentală cu prieteni și aliați puternici, cu prieteni și aliați puternici statornici, demersurile să fie făcute cu calm, cu răbdare. Așa s-a reușit aderarea la Uniunea Europeană, un efort care a început în 1996 și a durat până la 1 ianuarie 2007.

Dacă vrem ca Europa să ne respecte, trebuie, întâi de toate, să ne respectăm pe noi, cu argumente puternice, nu ca în ziua de astăzi, când, din păcate, în momentul în care se va discuta bugetul Uniunii Europene, România vine cu o performanță singulară, care este de fapt o contraperformanță: 10% rată de absorbție.

Care este argumentul cu care venim noi să cerem bani mai mulți? Știți foarte bine că există voci puternice în Europa care vor să facă alocarea bugetului pe 2014 în funcție de performanța de absorbție și acest lucru sigur că este imputabil guvernelor succesive Boc și Ungureanu de care vorbeam și mai înainte și este, după părerea mea, regretabil. Aceasta este, din păcate, realitatea!

Așadar, trebuie să înțelegem că Europa este un proiect al consensului, în care fiecare țară știe să-și apere interesul, să-și promoveze interesul între celelalte națiuni. Așa s-a făcut vreme de aproape 12 ani, spuneam, din 1996 până în 2008, și dezbaterea de astăzi este un foarte bun prilej ca România, Guvernul, Parlamentul să arate că rămân atașate cu convingere proiectului european, și anume o Europă unită, o Europă pașnică și prosperă.

Vă mulțumesc.

Borbély László

Domnilor președinți, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri,

Care este instituția fundamentală a unei democrații?

Parlamentul. Parlamentul, și acest lucru trebuie să-l cunoască toată lumea într-o societate democratică, pentru că datorită votului cetățenilor suntem noi aici și vor fi cei care vor veni în mandatul următor, și aici se iau acele decizii cele mai importante pentru țară.

Eu am insistat și am avut o dezbatere, în 2009, pe tema: „Relația Parlament – Guvern, monitorizarea activității Guvernului în tematica Uniunii Europene”..., faptul că, din păcate – și aici avem și obligația să fim mai activi în viitor –, Parlamentul României e unul dintre acele puține parlamente din Uniunea Europeană care n-a prea avut niciun fel de reacție față de unele decizii ale Uniunii Europene; din 2006 puteam avea pe tema subsidiarității și pe alte lucruri care se discută în Uniunea Europeană.

În momentul de față, care este sarcina noastră prioritară? În primul rând, să dezbatem aceste probleme în Parlament, dacă e nevoie, să avem și o poziție de care să știe și Președintele României și prim-ministrul.

În 2010 am fost la un seminar în Bundestag și a întârziat președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag la acest seminar. L-am întrebat unde a fost. Doamna Merkel a venit la comisie, deci nici măcar în plen, în comisie, ca să-i informeze pe cei din Comisia pentru afaceri europene ce poziție va avea la Consiliul European, pentru că știa că depinde și de voturile parlamentarilor din Bundestag.

Eu cred că suntem în fața unei perioade foarte dificile. Ce propun?

Sigur, evident, suntem în campanie, e mai dificil, deși astăzi au fost și luări de cuvânt de substanță. Ce aș propune Guvernului în perioada următoare? Să avem o relație instituțională între Comisia pentru afaceri europene și Guvern în toate aceste probleme, să le discutăm, dacă e nevoie să avem o atitudine în Parlament. Evident, negocierile sunt dificile, dar nu e niciun fel de problemă.

După părerea mea, România, ca a șaptea țară din Uniunea Europeană, așa cum am constatat eu la Consiliul pentru mediu, timp de un an și jumătate... Când ne-am raliat cu Polonia, cu fostele țări socialiste, eventual, cu țările balcanice, și-au dat seama cei mari din Uniunea Europeană că nu numai ei iau deciziile la nivelul Uniunii Europene, e nevoie câteodată și a ne asculta și a ne impune câteodată punctul de vedere. Și noi ne-am impus de câteva ori în Consiliul de mediu punctul de vedere, această grupă de țări.

E foarte bine, am înțeles că va fi și o întâlnire probabil la sfârșitul lunii noiembrie a țărilor „Prieteni ai coeziunii”, trebuie să discutăm de ce numai în 13 noiembrie, de fapt, din câte am înțeles, a ajuns această nouă variantă. Trebuie să negociem, să avem o poziție puternică și după aceea poți să negociezi. Dar, dacă nu pornești cu o poziție puternică națională, n-ai șansa să ai după aceea o negociere de succes.

Deci acesta este, cred că trebuie să fie, mesajul de principiu al Parlamentului.

Eu sper ca în perioada următoare să avem asemenea discuții, să avem o poziție comună, Parlament, Guvern, Președinție, și atunci vom fi mai puternici.

Vă mulțumesc. ( _Aplauze._ )

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi senatori și deputați,

O să vă rog ca înainte de a prezenta rezoluția să-mi permiteți foarte, foarte scurte considerații și în primul rând să îi mulțumesc prim-ministrului, oricât ar părea de curios, pentru un gest de normalitate, pentru că este un gest de normalitate în cadrul dialogului interinstituțional pe care l-a inițiat, este un gest de normalitate care propune un criteriu și coerent, și eficient, și responsabil.

Ne aflăm acum în fața unui demers care este extrem de important pentru țară și faptul că reprezentanții unui partid care se află într-un număr din ce în ce mai mic și în această sală, dar și dincolo de ea – și le doresc să rămână așa –, l-au tratat cu atâta violență, cu atâta virulență, demonstrează că aveți dreptate și avem dreptate în demersul dumneavoastră.

În continuare am să vă rog să-mi permiteți să propun o rezoluție a Parlamentului României care se va constitui într-un instrument important de negociere, pentru că România nu trebuie să meargă la Bruxelles să negocieze în genunchi. De partea intereselor românilor stă poziția Guvernului, stă poziția fermă și serioasă a Parlamentului și sperăm că va sta și poziția președintelui.

## „Rezoluție

Parlamentul României consideră că România trebuie să continue să promoveze obținerea unor alocări importante pentru politica de coeziune și politica agricolă comună în cadrul negocierilor pentru viitorul buget la Uniunii Europene 2014–2020.

Parlamentul României susține propunerile formulate pentru viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene de către președintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, precum și de președintele Parlamentului European, Martin Schulz, care răspund obiectivelor urmărite de România în ceea ce privește politica de coeziune și politica agricolă comună.

Parlamentul României consideră că Președintele României trebuie să apere ferm și fără echivoc interesul țării noastre la Consiliul European, susținând propunerile venite dinspre Comisia Europeană și Parlamentul European, și îl asigură de întreg sprijinul majorității parlamentare în acest sens. Parlamentul României consideră că textul propus, la acest moment, de președintele Consiliului European nu reflectă obiectivele urmărite de către România.

Criteriile fundamentale pe care noul buget al Uniunii Europene trebuie să se construiască sunt solidaritatea, reducerea decalajelor economice și creșterea convergenței

dintre statele membre. Acestea sunt criterii care trebuie urmărite și susținute și de România. Orice element care introduce o discriminare între statele membre nu trebuie acceptat.

Parlamentul consideră politica de coeziune și politica agricolă comună drept elemente fundamentale ale proiectului european, în acord cu valorile Uniunii Europene.”

Vă mulțumesc.

George Crin Laurențiu Antonescu

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Reuniunea Camerelor de astăzi nu a avut, cu excepția intervenției domnului coleg Preda, nimic electoral.

Prim-ministrul n-a venit să ne povestească ce bun este Guvernul Domniei Sale.

Reprezentanții grupurilor din majoritate n-au făcut-o nici atât. A fost o discuție simplă, normală și democratică despre o temă majoră.

Eu am cerut cuvântul pentru că-mi pare o coincidență semnificativă între un moment extrem de important, precum este acela de azi, un gest politic extrem de important, cel al prim-ministrului și al Guvernului său, și ceea ce a fost, pesemne, ultima reuniune a Parlamentului României în această legislatură.

Nu știu câți dintre noi ne vom regăsi în Parlamentul viitor. Asta vor decide cetățenii. Aș vrea însă, la capătul unei legislaturi agitate, contestate de multe ori de noi înșine, să reținem că acest Parlament încheie cu un moment pe care eu nu mă sfiesc să-l calific drept istoric, pentru istoria pe care o trăim noi. Și fie ca ceea ce s-a întâmplat azi, în ultima ședință a acestei legislaturi, să se așeze în practica politică românească democratică, să se așeze ca o tradiție!

Stimați colegi,

Mulți dintre noi suntem parlamentari de multă vreme. Eu unul am împlinit 20 de ani, ceea ce e enorm. Oricare dintre noi, ca parlamentar, poate fi contestat, poate fi criticat, poate fi atacat. Oricare dintre deciziile unui parlament poate fi discutată public, poate fi criticată, poate fi contestată. Trebuie să înțelegem toți, o dată pentru totdeauna, că instituția parlamentară, cu toate valențele ei, cu toată forța ei este miezul, centrul unei democrații și că cine disprețuiește Parlamentul în această accepțiune disprețuiește profund democrația și disprețuiește națiunea.

Noi vorbim și vorbesc unii în ultima vreme foarte mult și foarte pedagogic despre Occident, despre Europa și despre America. Niciun președinte din democrațiile lumii nu are mai multă putere prin Constituție decât președintele american. În același timp, niciun Parlament, tot prin Constituție, nu are mai multă putere și mai mult prestigiu decât Congresul American. Nu există niciun mare personaj al democrațiilor occidentale care să fi ignorat Parlamentul, care să fi ocolit Parlamentul, care să fi disprețuit Parlamentul. Nu există niciun personaj care ar putea fi luat drept model în istoria politică democratică a României, atâta cât a fost ea, care să nu fi fost un mare parlamentar, care să nu fi respectat Parlamentul și care să nu fi considerat că Parlamentul, într-o democrație, este locul unde se discută, se dezbat, se conturează și se iau marile decizii pentru națiune.

Iată de ce vă felicit și vă mulțumesc, domnule prim-ministru, dumneavoastră și Guvernului dumneavoastră, pentru gestul politic pe care îl doresc și îl sper așezat ca o tradiție, indiferent din cine vor fi compuse următoarele parlamente ale României, indiferent cine va fi la guvern, indiferent cine va fi în opoziție!

Fie deci ca această legislatură a noastră, care se încheie cu această ședință, probabil, atât de contestată și pe drept, să fie ținută minte pentru semnificația gestului de astăzi!

Așa să ne ajute Dumnezeu! ( _Aplauze.)_