Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 iulie 2012
Camera Deputaților · MO 60/2012 · 2012-07-03
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Numirea domnului Ovidiu Miculescu ca președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune
Numirea domnului Claudiu Săftoiu ca președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune
_In memoriam_Mariana Stoica, fost deputat și ambasador
Prezentarea de către prim-ministru a raportului cu privire la deciziile adoptate în cadrul reuniunii Consiliului European din perioada 28–29 iunie 2012 9–16
· procedural · respins
· other
· other
· other
51 de discursuri
## Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în cadrul sesiunii extraordinare, și să vă anunț că din totalul de 435 de senatori și deputați și-au înregistrat prezența 247. Sunt absenți 188. Cvorumul legal este de 218. Prin urmare, el este îndeplinit.
Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor
grupurilor parlamentare, au fost distribuite tuturor senatorilor și deputaților.
Întreb dacă sunt obiecții cu privire la proiectul ordinii de zi. Nu sunt.
- Atunci, dați-mi voie să supun la vot ordinea de zi. Voturi pentru?
Rog secretarii să numere. 214 voturi pentru. Voturi împotrivă?
27 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.
Ordinea de zi a fost aprobată cu votul majorității senatorilor și deputaților prezenți.
- În legătură cu programul de lucru sunt obiecții? Nu.
Supun la vot programul de lucru. Voturi pentru?
219 voturi pentru. Voturi împotrivă? 31 de voturi împotrivă. Abțineri? Nu sunt.
Cu majoritate de voturi, a fost aprobat și programul de lucru.
La punctul 1 al ordinii de zi avem numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
Potrivit prevederilor Legii nr. 41/1994, președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune se numește de Parlament, în ședință comună, dintre membrii titulari ai acestui consiliu, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, în urma examinării candidaților recomandați de membrii titulari ai Consiliului de administrație, cu respectarea prevederilor de audieri și vot prevăzute de art. 19 al legii.
Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, vă rog, domnule deputat Socaciu.
procedăm la votul secret cu bile pentru numirea în această funcție a domnului Miculescu.
Înainte de aceasta, o să-i dau cuvântul domnului deputat Toader.
Domnule președinte al Senatului,
Doamna președinte al Camerei Deputaților,
Consecvenți opiniei noastre că toate aceste schimbări nu au decât un singur scop, un derapaj al democrației, Grupul parlamentar al PDL va părăsi sala în procedura de vot.
Bun.
Am să invit să aducă urnele, și chestorii, de asemenea...
Vreți să facem două voturi?
## **Domnul Victor Socaciu:**
Mulțumesc, doamna președinte.
Aviz comun privind desemnarea candidatului pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune
Luând act de documentul adresat Parlamentului în data de 29 iunie 2012, emis cu nr. c/1881/29.06.2012, prin care domnul Demeter András István solicita absolvirea sa de obligațiile ce îi revin în calitatea de președinte al Consiliului de administrație, conform Hotărârii Parlamentului nr. 38 din 29 iunie 2010, văzând decizia Birourilor permanente reunite din data de 2 iulie anul curent cu privire la numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților s-au întrunit în ședință comună, în data de 3 iulie 2012, pentru audierea candidatului recomandat de către membrii Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune în persoana domnului Ovidiu Miculescu.
După audierea candidatului, membrii comisiilor au avizat favorabil, cu majoritatea voturilor celor prezenți, desemnarea domnului Ovidiu Miculescu drept candidat pentru ocuparea funcției de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
Comisiile permanente de specialitate propun plenului Parlamentului să ia act de solicitarea adresată Parlamentului de către domnul Demeter András István, în consecință, de încetare a mandatului de președinte și, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată,
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Sunt intervenții pe marginea raportului?
Având în vedere avizul comun al Comisiilor pentru cultură, luăm act de demisia domnului Demeter András István din funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și urmează să
Facem două voturi. Așa este aprobată ordinea de zi.
Bun.
Pentru operativitate, propunem ca acest vot să fie exprimat – m-am consultat și cu liderii de grup, și cu domnul președinte al Senatului – în același timp cu votul de la punctul 2 al ordinii de zi.
Sunteți de acord?
Voturi pentru? 221 de voturi pentru.
Voturi împotrivă? Nu sunt.
Abțineri? 6 abțineri.
La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.
Reamintesc faptul că în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 iunie 2012 a fost prezentat avizul comun al Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere cu privire la numirea domnului Claudiu Săftoiu în funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune. După dezbateri, s-a desfășurat votul secret, cu bile, după care Birourile permanente, în urma verificării și numărării voturilor, au constatat și consemnat în procesul-verbal prezentat în ședința Parlamentului că, la vot, nu a fost întrunit cvorumul legal pentru numire.
Propunem deci ca cele două voturi secrete cu bile să aibă loc în același timp. Propunerea deja a fost aprobată.
Vom începe deci exprimarea votului secret cu bile cu privire la numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și, în același timp, votul asupra numirii președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.
Vă reamintesc că potrivit prevederilor Regulamentului ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, în cazul votului cu bile, bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra. Avem patru urne, pe care o să-i rog pe cei de la Secretariatul general să le aducă: două urne pentru numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și două urne pentru numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.
Chestorii sunt rugați să-și ocupe locurile. Începem cu Camera Deputaților. Domnule secretar Mircovici, vă rog.
Albu Gheorghe absent Alecu Valeriu absent Almăjanu Marin prezent Amet Aledin prezent Ana Gheorghe prezent Anastase Roberta Alma prezentă Andon Sergiu prezent Andronache Gabriel absent Anghel Florin Serghei absent Antal István prezent Antochi Gheorghe prezent Apostolache Mihai Cristian absent Ardeleanu Sanda Maria absentă Atanasiu Teodor prezent Avram Marian prezent Axenie Carmen absentă Balan Ioan absent Balcan Viorel absent Banu Mihai absent Barbu Sulfina absentă Barna Maria Eugenia prezentă Bădălan Eugen absent Bădulescu Adrian absent Bănicioiu Nicolae prezent Bărbulescu Daniel Ionuț prezent Bejinariu Eugen prezent Berci Vasile prezent Béres Ștefan Vasile prezent Blaga Iosif Veniamin prezent Bleotu Vasile prezent Boabeș Dumitru prezent Bobeș Marin prezent Bode Lucian Nicolae absent Boghicevici Claudia absentă Boiangiu Victor absent Boldea Mihail absent Borbély László prezent Bordeianu Dan prezent Bostan Emil prezent Bot Octavian absent Botiș Ioan Nelu absent Boureanu Cristian Alexandru absent Brătianu Matei Radu prezent Brînză William Gabriel absent Buciuta Ștefan prezent Bud Nicolae absent Buda Daniel absent Buda Viorel Vasile prezent Budurescu Daniel Stamate prezent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu absent Buican Cristian prezent
Burcău Doina prezentă Burlacu Cristian Ion absent Burnei Ion prezent Buta Sorin Gheorghe absent Calimente Mihăiță prezent Canacheu Costică absent Cantaragiu Bogdan absent Cazan Mircea Vasile prezent Călian Petru absent Călin Ion prezent Cărare Viorel absent Câmpeanu Mariana prezentă Chircu Doinița Mariana absentă Chirilă Constantin absent Chiriță Dumitru prezent Chisăliță Ioan Narcis absent Chițoiu Daniel prezent Chiuariu Tudor Alexandru prezent Ciobanu Gheorghe prezent Ciocan Gheorghe prezent Cionca-Arghir Iustin Marinel absent Ciucă Liviu Bogdan prezent Ciuhodaru Tudor absent Coclici Radu Eugeniu prezent Covaci Dorel prezent Cristea Victor prezent Cristian Horia prezent Croitoru Cătălin prezent Damian Ioan prezent Dascălu Constantin prezent, nu votează Derzsi Ákos absent Dobre Cristina Elena absentă Dobre Victor Paul prezent Dolineaschi Andrei prezent Donțu Mihai Aurel prezent Dragomir Gheorghe prezent Drăghici Mircea Gheorghe prezent Drăghici Sonia Maria prezentă Drăgulescu Iosif Ștefan prezent Dugulescu Marius Cristinel absent Dumitrache Ileana Cristina prezentă Dumitrescu Cristian Sorin prezent Dumitrică George Ionuț prezent Dumitru Georgică absent Dumitru Ion prezent Dușa Mircea prezent Edler András György prezent Erdei Dolóczki István prezent Farago Petru prezent Farkas Anna Lili prezentă Fenechiu Relu prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Damian prezent Florescu Adrian absent Fuia Stelian absent Gabor Gheorghe prezent Ganț Ovidiu Victor prezent Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă Geantă Florian Daniel absent Georgescu Filip absent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Tinel absent Gherasim Vasile Ghiță Cornel Ghiță-Eftemie Stelian Ghiveciu Marian Giurgiu Mircia Gliga Vasile Ghiorghe Göndör Marius Sorin Gorghiu Alina Ștefania Gospodaru Gabriel Dan Grama Horia Grosaru Mircea Gurzău Adrian Gust-Băloșin Florentin Hogea Gheorghe Holban Titi Holdiș Ioan Horj Pavel Hrebenciuc Viorel Iacob-Ridzi Monica Maria Iacob-Strugaru Stelică Ialomițianu Gheorghe Iancu Iulian Ibram Iusein Ignat Miron Ionescu George Iordache Florin Iordache Luminița Iorguș Zanfir Irimescu Mircea Itu Cornel Jipa Florina Ruxandra Jolța Nicolae Kelemen Atilla Béla László Kelemen Hunor Kerekes Károly Korodi Attila Kötő Iosif Leșe Doru Brașoan Liga Dănuț Longher Ghervazen Lubanovici Mircea Luca Ciprian Florin Lup Silvestru Mircea Lupu Mihai Macaleți Costică Manda Iulian Claudiu Manolescu Oana Marian Dan Mihai Marin Mircea Marinescu Antonella Martin Eduard Stelian Márton Árpád Francisc Máté András Levente Mazilu Constantin Merka Adrian Miroslav Militaru Constantin Severus Mircovici Niculae Mitrea Manuela Mocanu Adrian Mocanu Vasile Mocioalcă Ion
absent Moldovan Carmen Ileana absentă absent Morega Dan Ilie prezent absent Motreanu Dan Ștefan prezent prezent prezent Vă rog să și votați. prezent Acum, ca să fim siguri. absent prezentă Movilă Petru absent absent Munteanu Ioan prezent prezent Mustea-Șerban Răzvan absent prezent Nassar Rodica prezentă absent Năstase Adrian absent prezent Neacșu Marian prezent prezent Neculai Marius absent prezent Negruț Clement absent absent Nica Dan prezent Nica Nicolae Ciprian prezent prezent Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent prezent absentă Nicolicea Eugen prezent absent Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae prezent absent Niculescu-Mizil-Ștefănescu-Tohme Oana prezentă Nistor Laurențiu prezent prezent Niță Constantin prezent prezent Nițu Adrian Henorel absent prezent absent Nosa Iuliu prezent Novac Cornelia Brîndușa absentă prezent Oajdea Daniel Vasile absent prezentă Olar Corneliu absent absent Olosz Gergely prezent prezent Oltean Ioan absent prezent Oprea Gabriel absent absentă Oprișcan Mihai Doru absent absent Orban Ludovic prezent absent Pál Árpád prezent prezent Palașcă Viorel prezent prezent Palăr Ionel prezent absent Paleologu Theodor absent prezent Pambuccian Varujan prezent absent Pandele Sorin Andi absent absent Panțîru Tudor prezent prezent Pardău Dumitru absent absent Păduraru Nicușor absent prezent Păsat Dan absent prezent Păun Nicolae prezent prezent Pâslaru Florin Costin prezent prezent Petö Csilla Mária prezentă prezent Petrescu Cristian absent prezentă Petrescu Petre prezent absent Pirpiliu Ștefan Daniel absent absent Plăiașu Gabriel prezent prezentă Pocora Cristina Ancuța prezentă prezent Ponta Victor Viorel prezent prezent Pop Georgian prezent prezent Popa Florian prezent absent Popa Octavian Marius prezent prezent Popeangă Vasile prezent absent Popescu Adrian absent prezent Popescu Cosmin Mihai absent prezentă Popescu Dan Mircea prezent prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent prezent Popov Dușan prezent prezent Popoviciu Alin Augustin Florin absent Postolachi Florin absent Potor Călin prezent Preda Cezar Florin absent Prigoană Vasile Silviu absent Rădulescu Adrian absent Rățoi Neculai prezent Rebenciuc Neculai absent Resmeriță Cornel Cristian prezent Riviș-Tipei Lucian absent Rizea Cristian prezent Rogin Marius absent Roman Gheorghe prezent Roman Ioan Sorin prezent Roșca Lucreția prezentă Rusu Valentin prezent Sava Andrei Valentin absent Săniuță Marian Florian absent Săpunaru Nini prezent Scutaru Adrian George prezent Seremi Ștefan absent Seres Dénes prezent Socaciu Victor prezent Solomon Adrian prezent Spînu Teodor Marius absent Stan Ioan prezent Stan Ion prezent Stan Nicolae prezent Stanciu Anghel prezent Stavrositu Maria absentă Steriu Valeriu Andrei prezent Stoica Mihaela absentă Stragea Sorin Constantin prezent Stroe Ionuț Marian prezent Stroe Mihai prezent Stroe Radu prezent Stroian Toader absent Surpățeanu Mihai absent Surupăceanu Mugurel prezent Șandru Mihaela Ioana absentă Ștefan Viorel prezent Știrbeț Cornel absent Știrbu Gigel Sorinel prezent Tabără Valeriu absent Tabugan Ion absent Taloș Gheorghe Mirel prezent Tărâță Culiță absent Tătaru Florin Cristian prezent Tița-Nicolescu Gabriel absent
Vă rog să fiți atenți. Sunt patru urne pe direcția de mers, două în stânga, două în dreapta.
Tîlvăr Angel Toader Mircea Nicu Trășculescu Alin Silviu Tudose Mihai Turcan Raluca Tușa Adriana Diana Țaga Claudiu Țintean Ioan Țîmpău Radu Bogdan Țurea Răzvan
prezent prezent, nu votează absent prezent absentă prezentă prezent prezent prezent prezent
Udrea Elena Gabriela absentă Uricec Eugen Constantin prezent Vainer Aurel prezent Varga Attila prezent Varga Lucia Ana prezentă Vasile Aurelia prezentă Vasilică Radu Costin prezent Vișan Gelu absent Vîlcu Samoil absent Vladu Iulian absent Vlase Petru Gabriel prezent Vlădoiu Aurel prezent Voicu Mădălin Ștefan prezent Voicu Mihai Alexandru prezent Voinescu-Cotoi Sever absent Vreme Valerian absent Zamfirescu Sorin Ștefan absent Zătreanu Dan Radu absent Zgonea Valeriu Ștefan prezent Zisopol Dragoș Gabriel prezent Zoicaș Gheorghe prezent
Vă rog să-mi dați voie să repet apelul pentru cei care n-au fost prezenți.
Albu Gheorghe absent Alecu Valeriu absent Andronache Gabriel absent Anghel Florin Serghei absent Apostolache Mihai Cristian absent Ardeleanu Sanda Maria absentă Axenie Carmen absentă Balan Ioan absent Balcan Viorel absent Banu Mihai absent Barbu Sulfina absentă Bădălan Eugen absent Bădulescu Adrian absent Bode Lucian Nicolae absent Boghicevici Claudia absentă Boiangiu Victor absent Boldea Mihail absent Borbély László prezent Bot Octavian absent Botiș Ioan Nelu absent Boureanu Cristian Alexandru absent Brătianu Matei Radu prezent Brînză William Gabriel absent Bud Nicolae absent Buda Daniel absent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu absent Burlacu Cristian Ion absent Buta Sorin Gheorghe absent Calimente Mihăiță prezent Canacheu Costică absent Cantaragiu Bogdan absent Călian Petru absent Cărare Viorel absent Chircu Doinița Mariana absentă Chirilă Constantin absent Chisăliță Ioan Narcis absent Cionca-Arghir Iustin Marinel absent Ciuhodaru Tudor absent Derzsi Ákos absent Dobre Cristina Elena absentă Dugulescu Marius Cristinel absent Dumitru Georgică absent Florescu Adrian absent Fuia Stelian absent Geantă Florian Daniel absent Georgescu Filip absent Gheorghe Tinel absent Gherasim Vasile absent Ghiță Cornel absent Ghiță-Eftemie Stelian absent Göndör Marius Sorin absent Gospodaru Gabriel Dan absent Gurzău Adrian absent Holdiș Ioan absent Iacob-Ridzi Monica Maria absentă Iacob-Strugaru Stelică absent Ialomițianu Gheorghe absent Ionescu George absent Iorguș Zanfir absent Jipa Florina Ruxandra absentă Jolța Nicolae absent Korodi Attila absent Leșe Doru Brașoan absent Liga Dănuț absent Lubanovici Mircea absent Marian Dan Mihai absent Marin Mircea absent Mazilu Constantin absent Militaru Constantin Severus absent Moldovan Carmen Ileana absentă Movilă Petru absent Mustea-Șerban Răzvan absent Neculai Marius absent Negruț Clement absent Nițu Adrian Henorel absent Novac Cornelia Brîndușa absentă Oajdea Daniel Vasile absent Olar Corneliu absent Oltean Ioan absent Oprea Gabriel absent Oprișcan Mihai Doru absent Paleologu Theodor absent Pandele Sorin Andi absent Pardău Dumitru absent Păduraru Nicușor absent Păsat Dan absent Petrescu Cristian absent Pirpiliu Ștefan Daniel absent Popescu Adrian absent Popescu Cosmin Mihai absent Popoviciu Alin Augustin Florin absent Postolachi Florin absent Preda Cezar Florin absent Prigoană Vasile Silviu absent Rădulescu Adrian absent Rebenciuc Neculai absent Riviș-Tipei Lucian absent Rogin Marius absent Sava Andrei Valentin absent
Săniuță Marian Florian absent Seremi Ștefan absent Spînu Teodor Marius absent Stavrositu Maria absentă Stoica Mihaela absentă Stroian Toader absent Surpățeanu Mihai absent Șandru Mihaela Ioana absentă Știrbeț Cornel absent Tabară Valeriu prezent Tăbugan Ioan absent Tărâță Culiță absent Tița-Nicolescu Gabriel absent Trășculescu Alin Silviu absent Turcan Raluca absentă Udrea Elena Gabriela absentă Vișan Gelu prezent, nu votează Vâlcu Simion absent Vladu Iulian absent Voinescu-Cotoi Sever absent Vreme Valerian absent Zanfirescu Sorin Ștefan absent Zătreanu Dan Radu absent
Și cu asta am încheiat. Vă rog să-mi dați voie să votez și eu.
O să vă rog, domnule Mircovici, să anunțați câți sunt prezenți pentru a îndeplini procedura până la capăt. După aceea, să trecem la Senat.
Imediat, doamna președinte.
Domnule Vișan, puteți să veniți puțin, vă rog? Între timp, îi invit pe chestorii de la Senat.
192 prezenți, doamna președinte.
Vă mulțumesc mult.
Am să invit secretarul de la Senat pentru a da citire listei. Chestorii sunt prezenți. Vă rog, începeți citirea catalogului.
|**Domnul Vasile Cosmin Nicula:**|**Domnul Vasile Cosmin Nicula:**| |---|---| |Albert Álmos<br>absent<br>Andrei Florin Mircea<br>absent<br>Andronescu Ecaterina<br>prezentă<br>Antonescu George Crin Laurențiu prezent<br>Arcaș Viorel<br>prezent<br>Ariton Ion<br>absent|| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius|prezent<br>prezent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|absent| Bîrlea Gheorghe absent Blaga Vasile prezent Boagiu Anca Daniela absentă Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu absent Borza Dorel Constantin Vasile absent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja prezent Cibu Constantin Sever absent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel absent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán prezent Daea Petre prezent David Cristian prezent David Gheorghe prezent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru absent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin absent Frunda György prezent Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan absent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail absent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin absent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel absent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru absent Mocanu Toader prezent, nu votează
Moga Nicolae prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile absent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai absent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru absent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru absent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian absent Rădulescu Șerban prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion absent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian absent Valeca Șerban Constantin prezent Verestóy Attila absent Voicu Cătălin prezent Vosganian Varujan prezent
Am să invit membrii Birourilor permanente în sala Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru a proceda la numărarea voturilor.
Prezența la Senat: 80 de senatori.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Domnilor senatori și deputați, vă invit să luați loc. Îi invit pe secretarii celor două Camere să dea citire celor două procese-verbale.
## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune
În temeiul prevederilor art. 32 alin. (4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de către deputați și senatori asupra propunerii de numire, dintre membrii titulari, a domnului Ovidiu Miculescu în funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și au constatat următoarele:
- Numărul total al deputaților și senatorilor: 435
Numărul total al deputaților și senatorilor prezenți: 272 Numărul total de voturi exprimate: 243
Numărul de voturi anulate: 0
Numărul total de voturi valabil exprimate: 243, din care:
- voturi pentru: 235
- voturi împotrivă: 8.
##
Ca urmare a faptului că din totalul de 435 de deputați și senatori au fost prezenți 272, dintre care 235 au votat _pentru_ , Birourile permanente reunite au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Ovidiu Miculescu în funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
## Vă mulțumesc, domnule senator.
Îl invit pe domnul secretar Mircovici pentru a da citire procesului-verbal privind numirea în funcție a președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.
Domnule deputat, vă rog.
## **Domnul Niculae Mircovici:**
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea președintelui Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune
În temeiul prevederilor art. 32 alin. (4) din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de către deputați și senatori asupra propunerii de numire, dintre membrii titulari, a domnului Săftoiu Claudiu în funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune și au constatat următoarele:
Numărul total al deputaților și senatorilor: 435
Numărul total al deputaților și senatorilor prezenți: 272 Numărul total de voturi exprimate: 272
Numărul total de voturi anulate: 2
Numărul total de voturi valabil exprimate: 270, din care: – voturi pentru: 265
– voturi împotrivă: 5.
Ca urmare a faptului că din totalul de 435 de deputați și senatori au fost prezenți 272, dintre care 265 au votat _pentru_ , Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Săftoiu Claudiu în funcția de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.
Încheiat astăzi, 3 iulie 2012.
Semnează membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.
## Vă mulțumesc.
Potrivit art. 22 din Legea nr. 41/1994, președintele Consiliului de administrație depune jurământul în această calitate în fața Parlamentului.
Textul jurământului se rostește la tribună, cu mâna pe Biblie și pe Constituție, se semnează și se depune la președintele de ședință.
Îl invit la tribună pe domnul Ovidiu Miculescu, președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
## **Domnul Ovidiu Miculescu:**
„Eu, Ovidiu Miculescu, desemnat în calitate de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune,
Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
Vă mulțumesc.
## Felicitări!
Acum îl invit la tribună pe domnul Claudiu Săftoiu, președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune.
## **Domnul Claudiu Săftoiu:**
„Eu, Claudiu Săftoiu, desemnat în calitate de președinte al Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune,
Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
## Felicitări!
La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă prezentarea de către prim-ministru a Raportului cu privire la deciziile adoptate în cadrul reuniunii Consiliului European din perioada 28–29 iunie 2012, urmată de dezbateri. Înainte de a da cuvântul prim-ministrului, aș vrea să-i dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu, pentru că are un anunț trist, din păcate, de făcut.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
## Domnilor președinți, Onorat prezidiu,
## Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,
Stimate doamne și stimați domni senatori și deputați, Astăzi, acum câteva ore, un suflet tânăr, de numai 63 de ani, se îndreaptă spre Câmpiile Elizee. Este o fostă colegă de-a noastră, deputat, cadru didactic, membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, membru al PDL, fost ambasador opt ani în Israel. O femeie deosebită, un spirit excepțional de prietenie și colegialitate. Într-un cuvânt, un om. Este vorba despre Mariana Stoica. Sper că toți cei care ați cunoscut-o ați rămas cu același sentiment că ai lângă tine pe cineva care oricând este dispus să te ajute.
Pentru tot ceea ce a însemnat Mariana Stoica și soțul său deosebit, care a fost colegul nostru, senatorul Ion Stoica, vă rog să-mi permiteți, doamnă președinte, domnule președinte, domnule prim-ministru, să îndrăznesc să vă rog să păstrăm un moment de reculegere.
Vă mulțumesc. Dumnezeu s-o odihnească!
## Dumnezeu s-o odihnească!
Înainte de a da cuvântul domnului prim-ministru pentru prezentarea raportului și de a începe dezbaterile, vă prezint propunerile privind timpul maxim alocat pentru participarea la dezbateri a grupurilor parlamentare: câte zece minute pentru grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat, cinci minute pentru deputații și senatorii independenți fără apartenență la grupurile parlamentare.
Sunt observații din partea dumneavoastră?
Nu sunt.
Supun la vot această propunere.
Voturi pentru? 270 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abțineri? 2 abțineri. Propunerea a fost aprobată.
Am să-i rog acum pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista deputaților și senatorilor înscriși la dezbateri.
Acum, permiteți-mi să-l invit la tribună pe domnul deputat Sever Voinescu.
Pe procedură, domnule deputat Sever Voinescu, vă rog.
## **Domnul Sever Voinescu-Cotoi:**
## Vă mulțumesc, doamnă președinte.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Am aflat că de astăzi de dimineață – cred că și acum – sunt grupuri de cetățeni care încearcă, firesc, să asiste la această ședință a Camerelor reunite, pentru că sunt oameni care au luat în serios ceea ce a spus domnul prim-ministru Ponta, și anume aceea că Domnia Sa s-a dus la Bruxelles
fiindcă se ocupă de oameni. Și sunt oameni care vor să vină să afle ce a făcut domnul prim-ministru Ponta la Bruxelles.
Am aflat că acești oameni au fost împiedicați să intre în sala de plen, în clădirea noastră, ceea ce totuși...
nu e corect, pentru că, până la urmă, urmează să asistăm aici la o prezentare a prim-ministrului în legătură, dacă înțeleg bine, cu viitorul lor.
Prin urmare, v-aș ruga, doamnelor și domnilor colegi, să ne gândim asupra acestei chestiuni și să permitem totuși, într-o formulă sau alta, să se deschidă această ședință și către cetățenii României.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Mircea Toader.
## Doamnă președinte,
Domnule președinte al Senatului,
Sigur că solicitarea colegului meu este corectă. Nu numai că este corectă – am încercat și în Birourile permanente reunite să se accepte participarea –, dar eu cred că putem să găsim o soluție și vă solicit o pauză de consultări de jumătate de oră cu liderii grupurilor parlamentare să găsim o soluție.
Pauză de consultări. Revenim la ora 12.30.
Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare să se consulte.
Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Victor Ponta, pentru prezentarea...
Domnule deputat Toader, vă rog.
## **Domnul Mircea Nicu Toader:**
## Doamnă președinte,
Am solicitat o pauză de consultări la solicitarea pe care a făcut-o colegul nostru, de participare la această ședință a unor cetățeni care au solicitat încă de câteva zile să participe, și chiar sunt la ușa Parlamentului. Discuția avută cu colegii mei, lideri ai grupurilor parlamentare, nu a avut niciun succes, nu au fost de acord, motivând că Birourile permanente nu au acceptat această solicitare, motiv pentru care vă rog să supuneți la vot, totuși, această solicitare a noastră, să participe. Nu putem să oprim cetățenii să participe la discursul premierului, să afle ceea ce se întâmplă...
Vă rog, lăsați-mă! Avem această cale democratică a votului.
Vă rog să supuneți la vot dacă sunteți de acord.
Am să supun la vot solicitarea făcută de Grupurile parlamentare ale PDL, pentru a permite accesul în sală al celor care au solicitat, al cetățenilor care au solicitat acest lucru. Voturi pentru? 39 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 256 de voturi împotrivă. Abțineri? 5 abțineri. Propunerea a fost respinsă. Domnul deputat Toader.
## **Domnul Mircea Nicu Toader:**
Doamnă președinte, Domnule președinte,
Cred că mi se pare corect, din spirit de solidaritate cu cei care nu au fost acceptați să intre la lucrările acestei sesiuni și să asculte discursul premierului și dezbaterile pe această temă, ca Grupurile parlamentare ale PDL să se retragă de la lucrările acestei sesiuni.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Doamnelor și domnilor deputați și senatori,
Permiteți-mi să-l invit la tribună pe domnul prim-ministru Victor Ponta, pentru prezentarea raportului.
Domnule prim-ministru, vă rog.
## **Domnul Victor Viorel Ponta –** _prim-ministrul Guvernului României_ **:**
Domnule președinte al Senatului, Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor parlamentari, Stimați colegi de la PDL,
Nu aș vrea să ratați prima dată când în Parlamentul României se vorbește despre deciziile adoptate la Consiliul European.
Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a îndeplini o obligație a președintelui și a prim-ministrului de a informa Parlamentul României asupra dezbaterilor și asupra concluziilor unui Consiliu European care privește, prin activitățile sale, întreaga Uniune Europeană, inclusiv România, ca țară membră a Uniunii Europene.
Aș vrea să spun că-mi doresc ca acest prim moment în care Parlamentul României este informat înainte de Consiliul European, și mai ales după, să se transforme într-o regulă de colaborare între instituțiile statului, într-o regulă care să arate respect față de Parlamentul României și într-o regulă care să ne situeze în rândul țărilor europene spre care ne uităm atât de des.
Vreau să vă spun de la început că doamna Merkel, cancelarul Germaniei, vineri, la ora 17.00, deci la patru ore după finalizarea lucrărilor Consiliului European, s-a adresat Parlamentului german. De asemenea, vreau să vă informez că toți prim-miniștrii care au participat la aceste lucrări, în cursul acestei săptămâni, își informează Parlamentul, cer sprijin pentru deciziile adoptate și informează publicul larg, popoarele care i-au trimis acolo asupra unor decizii care privesc viața noastră, a tuturor, în perioada imediat următoare.
Este o intrare în normalitate și un gest pe care, repet, sper să-l transformăm împreună în regulă de colaborare între instituțiile statului.
Informarea pe care v-o prezint astăzi am prezentat-o colegilor mei miniștri aseară, în cursul unei ședințe extraordinare, și am trimis-o Președintelui României tot în cursul zilei de ieri.
Vreau să precizez încă de la început că mulțumesc Parlamentului României pentru mandatul pe care mi l-a încredințat. Înțeleg și respect decizia Curții Constituționale, dar, în același timp, cred că Președintele României și primministrul puteau și înainte de data de 28 iunie – și sper că vor putea în viitor – să rezolve prin dialog instituțional, și nu printr-o confruntare instituțională, o problemă de reprezentare și, mai ales, de participare la lucrările unei instituții europene în care, așa cum o să vă informez imediat, principalele teme, dacă nu chiar tot timpul alocat, au fost cele referitoare la situația economică, la bugetul Uniunii Europene și la ceea ce reprezintă și sper să reprezinte un mesaj fundamental pentru Uniunea Europeană, prin adoptarea, vineri, a Pactului de creștere economică și creare de locuri de muncă.
Am dorit să vă informez în mod direct că în cursul Consiliului European s-a dorit un răspuns la criza actuală și la completarea măsurilor anterioare, măsuri care priveau și privesc în continuare disciplina bugetară, evident, un tip de coordonare a politicilor bugetare și fiscale în cadrul Uniunii Europene, dar la care, în mod clar, trebuiau adăugate măsuri de creștere economică și de creare a locurilor de muncă.
Care a fost răspunsul Consiliului European la aceste provocări?
Un răspuns destul de clar și un răspuns important pentru toți cetățenii Uniunii Europene: alături de disciplină bugetară, alături de austeritate, sunt necesare măsuri de creștere economică și de creare a locurilor de muncă.
Pactul de creștere adoptat cu această ocazie, pact bazat pe propunerile atât ale Comisiei Europene, cât și ale noului Președinte al Franței, domnul Hollande, susținute, în final, de toți prim-miniștrii din țările Uniunii Europene, definește setul de măsuri de care avem nevoie, ca Uniune Europeană, în perioada următoare, pentru asigurarea creșterii prin investiții și prin crearea de noi locuri de muncă.
Coordonatele răspunsului Uniunii Europene la criză sunt următoarele: consolidare fiscală, reforme structurale – și Guvernul pe care-l conduc se va prezenta în fața dumneavoastră, în perioada următoare, cu toate modificările legislative și deciziile administrative luate în sensul accentuării și finalizării reformelor structurale –, investiții care să creeze creștere economică și locuri de muncă, consolidarea mecanismelor de stabilizare și construirea unei viziuni clare privind viitorul Uniunii Economice și Monetare.
Care a fost, pentru România, principala concluzie a acestui summit?
Vreau să vă informez de la început că, prin activitatea ministrului afacerilor externe, a ministrului afacerilor europene, a personalului diplomatic care ne reprezintă la Bruxelles și prin sprijinul politic pe care l-am obținut din partea președintelui Comisiei Europene și a majorității premierilor prezenți la acest Consiliu European, pentru România s-a decis ca orice fel de măsură de creștere și orice fel de realocare financiară pe plan european să nu afecteze alocările naționale pentru fonduri europene în perioada 2007–2013.
În mod direct, probabil mulți dintre dumneavoastră știați, a existat o propunere de scoatere din cadrul anvelopei naționale a unei părți a fondurilor structurale și de coeziune și de realocare a acestora pentru alte inițiative ale Uniunii Europene. Prin decizia luată vineri în cadrul Consiliului European, România a evitat acest pericol. În același timp însă este de datoria mea să vă informez că măsurile pe care Guvernul le-a luat în cele 50 de zile de mandat și pe care le va lua în zilele următoare trebuie să ducă, în perioada imediat următoare, la schimbări fundamentale privind capacitatea noastră administrativă și capacitatea noastră de absorbție a fondurilor europene.
La momentul preluării mandatului, eram, așa cum știți foarte bine, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata de absorbție a fondurilor europene, cu grave, grave disfuncționalități în cadrul unor programe operaționale sectoriale, dar este de datoria Guvernului și voi informa Parlamentul asupra măsurilor legislative administrative pe care le-am luat și pe care le vom lua în continuare pentru a dovedi că măsura luată în cadrul Consiliului European se poate reflecta și în practica, și în realitatea absorbției fondurilor europene în ceea ce privește România.
O altă decizie importantă este posibilitatea, pentru România, în cadrul anvelopei naționale, de a realoca fonduri europene între programele operaționale, adică acolo unde, în mod clar și evident, nu avem șanse reale de a folosi fondurile alocate pentru un program operațional sectorial, putem cere Comisiei Europene realocarea pentru un alt program, în măsura în care dovedim acest lucru cu documente, cu acte, dovedim că este realist.
Toate aceste elemente au fost cuprinse în deciziile Consiliului European în trei mari structuri: pachetul de recomandări specifice de țară, Pactul de creștere și Raportul privind viitorul Uniunii Economice și Monetare.
La principalele concluzii privind raportul de țară, vreau să vă informez asupra faptului că președintele Comisiei Europene a apreciat activitatea noului Guvern, în sensul respectării obligațiilor pe care România și le-a asumat în ceea ce privește acordurile cu instituțiile financiare internaționale și cu Comisia Europeană și avem o singură recomandare: să reușim împreună, Guvern și Parlament, să respectăm aceste obligații pe care ni le-am asumat și pe care trebuie să le punem în practică.
Referitor la Pactul pentru creștere economică și ocupare, deși cu un statut juridic diferit, pactul este cel de-al doilea palier de acțiune pentru ieșirea din criză, alături de Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în zona euro.
Vreau să vă precizez încă o dată schimbarea radicală de abordare. Am dorit să vă informez atât înainte de a merge la Consiliul European, cât și acum, imediat după încheierea lucrărilor, asupra unor obligații pe care România, cu acordul dumneavoastră, și le asumă, spre deosebire de situația de anul trecut, atunci când am aflat cu toții că România este de acord cu Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în zona euro, fără a fi consultați ca membri ai Parlamentului, fără a fi consultat Guvernul și fără a putea, până la urmă, să avem o dezbatere publică asupra unei decizii care afectează viața noastră, a tuturor.
Vreau să fac o paranteză. A existat în dezbaterea publică din ultima săptămână ideea că prim-ministrul participă la Consiliul European discutând inclusiv despre cedarea de suveranitate națională, că prim-ministrul nu ar putea să facă acest lucru, dar ar putea președintele. Vreau să vă spun opinia mea, ca prim-ministru al Guvernului: în mod clar prim-ministrul nu poate singur să discute despre tratate care afectează suveranitatea națională, dar, în egală măsură, nici președintele nu poate să facă acest lucru. Un asemenea tratat și o asemenea decizie pot să aparțină doar
Parlamentului României și, eventual, poporului român, în cazul revizuirii Constituției.
Vreau să punem lucrurile în ordinea lor firească: președintele – ales de către popor pentru a reprezenta țara și a-și exercita atribuțiile, Guvernul – desemnat și învestit de dumneavoastră, Parlamentul, care reprezintă voința populară și, în final, dacă este vorba despre revizuiri ale Constituției, doar, așa cum știți foarte bine, printr-o decizie a electoratului.
Pornind de la Raportul privind viitorul Uniunii Economice și Monetare, liderii europeni au conferit un nou mandat președintelui Consiliului European, domnul Van Rompuy, în vederea elaborării unei foi de parcurs specifice pentru realizarea unei uniuni economice și monetare veritabile, cu analizarea posibilităților existente în cadrul tratatelor actuale, precum și al celor ce ar necesita modificări ale acestora.
Din nou vreau să spun foarte direct: în cadrul Consiliului European s-a discutat despre o accentuare a Uniunii Economice și Monetare, dar nu despre diferențierea între țările care sunt deja în zona euro și cele care sunt în afara zonei euro. Și, din acest punct de vedere, poziția României a fost coordonată cu poziția Poloniei, cu poziția celorlalte țări din regiune care sunt în afara zonei euro, și toate propunerile au fost în sensul în care țările din afara zonei euro, dar care decid să aibă un calendar de intrare în zona euro să participe la decizii cu un statut egal cu al celor 17 țări deja membre ale Uniunii Europene. România nu va rămâne în afara procesului decizional la nivel european, cu o singură condiție: să existe o voință clar exprimată de instituțiile competente ale României, și aceste instituții, vin din nou în fața dumneavoastră și spun, sunt Parlamentul României, Guvernul și Președintele României. Nu una singură dintre aceste instituții, ci toate trei împreună pot decide asupra parcursului european al României în perioada imediat următoare.
În mod sigur, o altă realizare a Consiliului European – este o decizie mai tehnică pentru cei care au un interes direct în acest domeniu – a fost agrearea acordului privind brevetul european, inclusiv în ceea ce privește aspectul cel mai sensibil la nivel politic, și anume sediul și conducerea Curții. Este important ca România să încerce să prezinte candidați pentru instituțiile europene și să avem o reprezentare cât mai echilibrată.
În fine, Consiliul European a consemnat decizia de deschidere a negocierilor de aderare cu Muntenegru și continuarea discuțiilor cu țările din zona balcanică. Cu acordul Parlamentului României și în colaborare cu Președintele României și cu Ministerul Afacerilor Externe, vom prezenta o strategie și vă vom informa în ceea ce privește poziția României, o poziție constantă de continuare a discuțiilor cu țările din zona balcanică și de completare a Uniunii Europene cu această zonă atât de importantă pentru noi.
Aș vrea, de asemenea, să menționez că în cadrul Consiliului European a existat o discuție amplă referitoare la Mecanismul Financiar Multianual 2014–2020, bugetul Uniunii Europene. Am susținut în cadrul acestor discuții poziția comună stabilită la București de către prim-miniștrii din nouă țări europene și de reprezentanții altor șapte țări membre ale Uniunii Europene, și anume principiul păstrării politicii de coeziune și importanța alocării în continuare atât pentru Politica Agricolă Comună, cât și pentru politica de coeziune a fondurilor necesare, pentru ca diferențele dintre România și celelalte țări noi membre ale Uniunii Europene și vechile țări membre ale Uniunii Europene să poată fi recuperate în timp printr-o coeziune și o dezvoltare economică uniforme.
Pentru România, este esențial – și vă voi solicita un asemenea mandat pentru discuțiile din toamnă – ca țara noastră să-și păstreze în perioada 2014–2020 alocările atât pe Politica Agricolă Comună, cât și pe fondurile structurale și de coeziune, cu o condiție esențială care revine în sarcina Guvernului, și anume reorganizarea administrativă, întărirea capacității noastre de absorbție, pentru că 9% din banii pe care România ar fi putut să-i folosească în acești șapte ani sunt mult prea puțin și este mult prea păcat să lăsăm fonduri nerambursabile, în timp ce ne împrumutăm de la instituțiile financiare internaționale sau, desigur, de la băncile comerciale.
Aș vrea, de asemenea, să vă mai informez că flexibilitatea în utilizarea fondurilor structurale poate fi un avantaj pentru România, în măsura în care împreună, Parlament și Guvern, vom adopta măsurile necesare pentru a reuși să devenim mult mai pragmatici, mult mai realiști în ceea ce privește efortul nostru făcut, e adevărat, cumva în al doisprezecelea ceas, de a îmbunătăți capacitatea de absorbție a instituțiilor noastre.
Aș vrea, de asemenea, să vă mai spun – și cu aceasta închei – că am încercat, pe baza mandatului dat de dumneavoastră, să reprezint interesele României în cadrul Consiliului European, am încercat și voi încerca în continuare să respect toate instituțiile statului, să am o colaborare instituțională cu Președintele României, cu fiecare dintre instituțiile României alese democratic. Din partea Guvernului, există toată buna-credință și toată dorința de dialog, însă Guvernul României este responsabil în primul și în primul rând în fața dumneavoastră, a Parlamentului României, după care, în luna noiembrie, împreună cu dumneavoastră, vom fi responsabili în fața cetățenilor României.
Îmi doresc să ne facem datoria și vă mulțumesc încă o dată pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o. Vă mulțumesc.
Intrăm în dezbaterea pe marginea raportului prezentat de prim-ministru.
Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul președinte Vasile Blaga.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Dragi colegi senatori și deputați,
Au trecut mai bine de două luni de când România are un nou Guvern, învestit potrivit tuturor normelor și procedurilor constituționale ale unui stat democratic. Din păcate, ceea ce ați făcut dumneavoastră în această perioadă de guvernare este extrem de grav și arată o dorință clară de suspendare a democrației și a statului de drept, iar consecințele negative, atât cele imediate, cât și pe termen lung, ale acestui mod de guvernare sunt pe măsură.
Prin comportamentul dumneavoastră, prin declarațiile dumneavoastră și prin unele decizii guvernamentale pe care le-ați luat, arătați că principalul dumneavoastră obiectiv este acapararea instituțiilor democratice în folosul USL și suspendarea statului de drept.
Nu am văzut nicio măsură pentru bunăstarea românilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru atragerea investițiilor atât de necesare României.
## Domnule prim-ministru Ponta,
Ne-ați prezentat astăzi un fel de raport, ne-ați spus că ați fost la Bruxelles, la Consiliul European, însă nu ne-ați spus că ați făcut acest lucru încălcând grav Constituția României...
, îndepărtând astfel România de normele europene. Ați deschis calea spre anarhie, acesta este, de fapt, mesajul pe care l-ați transmis românilor și, în același timp, l-ați dus la Bruxelles.
Domnule prim-ministru Ponta,
Din păcate pentru români și pentru România, realitatea este că numai dumneavoastră vă bucurați de Europa. Pe români vreți să-i scoateți din Europa. Politicienii, decidenții politici trebuie să fie un exemplu pentru cetățenii lor. Ei sunt primii obligați, primii care trebuie să acționeze pentru respectul legii. Niciun om politic, niciun șef de guvern, oricum s-ar numi el, nu are voie să spună că legile sunt facultative atunci când nu-i convin sau că decizia unei instituții fundamentale a statului democratic, cum este Curtea Constituțională, nu trebuie respectată pentru că pur și simplu nu-i este pe plac sau nu servește intereselor sale.
Urmând exemplul dumneavoastră, domnule prim-ministru, mâine cetățenii acestei țări o să spună că nu mai respectă nicio lege, pentru că premierul a arătat că legile nu trebuie respectate.
## Domnilor guvernanți,
Ceea ce este grav este disprețul cu care îi tratați pe români în încercarea de a le induce idei false, prin a-i minți, de fapt.
Domnule prim-ministru Ponta,
V-am auzit mințindu-i pe români cum că Parlamentul v-ar fi mandatat să reprezentați România în Consiliul European, că Parlamentul este mai important decât Curtea Constituțională.
Din sală
#52207Chiar așa este!
## **Domnul Vasile Blaga:**
Nimic mai fals!
1. Parlamentul nu v-a dat niciun mandat. O declarație politică – știți foarte bine toți cei din sală – nu produce efecte juridice.
· other
17 discursuri
Îi mulțumesc domnului președinte Blaga.
Îl invit acum la microfon pe domnul Călin PopescuTăriceanu, lider al Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaților.
Vă rog.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Domnule președinte al Senatului,
Doamnă președinte al Camerei Deputaților,
## Stimați colegi senatori și deputați,
În primul rând, aș dori să salut demersul dumneavoastră, domnule prim-ministru, pentru că, în spiritul dezbaterilor care au avut loc aici, în Parlament, ați decis să mergeți la Bruxelles pentru a reprezenta România la una dintre cele mai importante reuniuni ale Consiliului European din ultima vreme, având în vedere criza economică puternică care afectează întreaga Europă și care ne afectează și pe noi.
Demersul firesc pe care l-a întreprins Parlamentul pentru a discuta în prealabil despre agenda Consiliului European și
de a indica instituția care să reprezinte România la Bruxelles aș spune că se înscrie într-un demers absolut normal și uzual la nivelul țărilor din Uniunea Europeană.
Din păcate, în ultimii ani, după cum știm, România a fost reprezentată la Bruxelles de președinte sau de instituția prezidențială, Guvernul cedând în mod nepermis rolul care i se cuvenea, așa încât s-a ajuns în situația în care pentru foarte multă lume astăzi – și în mod absolut natural pentru președinte – ideea de a vedea România reprezentată la Bruxelles de Guvern a părut ca o cedare de atribuții și de prerogative, ceea ce nu este cazul. Cred că ați făcut foarte bine mergând acolo și reprezentând România cu competență și cu demnitate.
Din păcate, înaintea reuniunii Consiliului European, Curtea Constituțională a luat decizia pe care o cunoaștem cu toții și pe care astăzi dumneavoastră ați afirmat aici că o veți respecta. Aș vrea să-i atrag atenția domnului președinte al Senatului și proaspăt președinte al PDL că toate afirmațiile Domniei Sale făcute astăzi la această tribună nu au niciun fundament, premierul declarând răspicat că va respecta deciziile Curții Constituționale.
Sigur că de acum înainte, în baza acestei decizii a Curții Constituționale, vom vedea România reprezentată la Bruxelles de Președintele României. Din păcate, nu este prima oară în ultimii ani când Curtea Constituțională a României legiferează de așa manieră încât vedem România îndepărtându-se din ce în ce mai mult de ceea ce reprezintă litera și spiritul Constituției. Vedem din ce în ce mai mult România transformându-se într-o republică de tip prezidențial, vedem Curtea Constituțională legiferând, condusă de la Cotroceni, în favoarea extinderii atribuțiilor președintelui.
Doresc să vă spun dumneavoastră tuturor – și vorbesc în numele Partidului Național Liberal – că ceea ce ne dorim să se întâmple în România – și cred că sunt și în asentimentul colegilor noștri din Uniunea Social-Liberală, mă refer la Partidul Social Democrat – este ca România să revină la ceea ce spune Constituția, și anume o Românie care este caracterizată de un regim constituțional de democrație parlamentară, în care puterea executivă este reprezentată de Guvern, în spiritul controlului și echilibrului reciproc al puterilor în stat, știind că Parlamentul este întotdeauna cel care cenzurează activitatea sau, eventual, excesele Guvernului, și nu avem o instituție, cum este Președinția, care este lăsată liberă să zburde, să interpreteze Constituția așa cum a făcut-o în ultimii ani, să vină cu concepte care nu se regăsesc nicăieri în lume în democrațiile parlamentare, de „președinte-jucător”, pentru ca, în final, să vedem că instituția Președinției, așa cum este ea definită în Constituție, să nu-și poată îndeplini atribuțiile politice în momentele de criză instituțională, și acest lucru l-am văzut cu toții nu de mult, și anume numai cu două luni în urmă.
Am să spun acum un lucru pe care l-am folosit foarte rar, și am să mă refer la perioada când eram prim-ministru și la experiența pe care o am din acea perioadă, pentru că nu de puține ori am fost în conflict cu Președinția. Și, poate, la vremea respectivă, foarte mulți au crezut că natura mea umană este una conflictuală. Cred că am demonstrat în timp, și atunci, și ulterior, că nu sunt o persoană conflictuală, dar observăm că acum, din păcate, acest conflict între instituții, între Președinție și Guvern, revine și domină, din păcate, viața politică românească. Cred că nu mai trebuie să ne punem întrebarea unde este originea acestei probleme și vreau să vă spun că originea nu stă nici în faptul că este Constituția prost scrisă, nici așa cum este descrisă activitatea instituției prezidențiale, ci, din păcate, problema rezidă în persoana care conduce, din păcate, în acest moment Președinția României. Și este regretabil că România, în loc să fie capabilă să-și adune eforturile și energiile într-un scop nobil, într-un scop constructiv, este permanent măcinată de aceste conflicte, este divizată, iar acest lucru se datorează Președintelui actual al României.
În fine, nu aș vrea să țin un discurs politic și aș vrea să revin la problema principală pentru care ne-am reunit astăzi, și anume să ascultăm informarea pe care, așa cum este firesc, cum ar fi fost firesc și din partea președintelui să o avem ori de câte ori se duce la Bruxelles și reprezintă România și promovează sau apără interesele României.
## Domnule prim-ministru,
Mă bucur că am primit această informare, care ne dă o imagine mai bună asupra a ceea ce se întâmplă în România și în Europa în acest moment și, mai ales, în viitor. Ceea ce vreau să spun este că până acum am avut un mare regret și, în același timp, un deziderat. Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța fiscală în zona euro a fost un instrument foarte util, dar acest instrument nu reușea să rezolve decât, dacă vreți, problemele de viitor, și în niciun fel să rezolve problemele economice cu care se confruntă Europa astăzi. Sigur că este un pas enorm făcut prin promovarea Pactului de creștere economică și de ocupare, și acest lucru ne interesează și pe noi direct și în cel mai mare grad, întrucât România este una dintre țările care, din păcate, este extrem de grav afectată de criza economică, criză care, după cum vedem, este mai puternică în unele țări din Europa, altele reușind să se descurce mult mai bine.
În fine, vreau să remarc că una dintre problemele cu care Uniunea Europeană s-a confruntat până acum – și anume incapacitatea de a se adresa problemelor actuale în așa fel încât să reclădească încrederea cetățenilor în proiectul european, în mecanismele economice – încearcă să fie rezolvată prin introducerea Mecanismului European permanent de Stabilitate, ca soluție posibil a fi utilizată în recapitalizarea băncilor cu probleme din țările membre ale Uniunii Europene.
Sigur că România nu este în situația aceasta, dar România, în momentul de față, se confruntă cu al patrulea an de criză și sigur că, în condițiile în care investițiile străine sunt din ce în ce mai reduse, în condițiile în care băncile străine care ocupă o poziție dominantă pe piața bancară românească se confruntă cu probleme – mă refer la băncile-mamă –, atunci, pentru România, sursa importantă de creștere economică rămâne să fie cea europeană, și aici, bineînțeles, mă refer la fondurile europene, la fondurile structurale și de coeziune.
Deciziile care s-au luat la Bruxelles, pe care ni le-ați prezentat și care ne sunt favorabile, vor trebui să fie, dacă vreți, utilizate imediat, ca un argument în accelerarea absorbției fondurilor europene, repet, ca singură soluție viabilă pentru reluarea creșterii economice, reducerea șomajului, rezolvarea problemelor sociale imense cu care ne confruntăm, gradul scăzut de ocupare a populației active, mai ales în rândul tinerilor, deci toată problematica
economică și socială cu care cam toate statele europene, astăzi, se confruntă și pe care sigur că trebuie s-o adresez.
Așadar, permiteți-mi, în încheiere, în calitate de fost prim-ministru, să salut încă o dată demersul pe care l-ați făcut, de a veni să informați Parlamentul, pentru că astfel de dezbateri vor trebui să devină nu o excepție, ci o regulă a Parlamentului României. Trebuie să înțelegem că problemele care se discută și se dezbat la Bruxelles au incidență directă asupra tuturor statelor membre și, implicit, asupra cetățenilor pe care noi îi reprezentăm. Noi avem obligația să devenim mai interesați și mai preocupați de agenda europeană, trebuie să manifestăm interesul de a face dezbateri profunde pe subiectele care se regăsesc pe agendele de lucru ale Uniunii Europene și sigur că interlocutorul firesc în această problematică nu poate să fie decât unul singur, și anume Guvernul României.
Vă mulțumesc și sper ca în continuare, în Parlament, să găsiți întotdeauna o sală de rezonanță pentru problematica pe domeniul european, și nu numai, și vă urez în continuare mult succes, și puteți să contați pe grupurile noastre parlamentare în a vă susține demersurile pe care le întreprindeți în interesul României și al cetățenilor ei.
Mulțumesc domnului deputat Tăriceanu.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Ganț, viceliderul Grupului parlamentar al minorităților naționale.
## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**
Vă mulțumesc frumos, stimată doamnă președinte al Camerei Deputaților.
Stimate domnule președinte al Senatului, Stimate domnule prim-ministru,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Doresc să salut, în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale, prezența domnului prim-ministru, în intenția Domniei Sale de a prezenta concluziile Consiliului European de la Bruxelles, un demers pe care l-am catalogat și data trecută ca fiind absolut normal.
Ați invocat, domnule prim-ministru, exemplul Germaniei și al doamnei cancelar Merkel. Cred că este drumul pe care trebuie să mergem și noi, către o republică parlamentară consolidată în care instituțiile statului să fie respectate ca atare, conform atribuțiilor constituționale și, în consecință, și Parlamentul să-și aibă rolul prevăzut de Constituție.
Din respect față de rolul Parlamentului și față de demersul dumneavoastră, doresc să fac câteva observații legate strict de agenda Consiliului European.
În ceea ce privește Pactul de creștere și de creare de locuri de muncă, este de salutat ca demers european, însă el va trebui să fie dublat de politici naționale, pentru că, așa cum spuneam și în alte dăți, afacerile europene sunt în proporție de 90% afaceri interne, gestionarea propriei ogrăzi, dacă vreți, și numai într-o mai mică măsură reprezentarea în exterior. Deci trebuie ca Guvernul să inițieze, așa cum ne-ați anunțat, măsuri concrete referitoare la schimbarea unor situații interne, schimbări mai ales în domeniul economic și financiar pe care le așteptăm și pe care, probabil, cetățenii le-ar saluta.
Credem că, spre exemplu, acest lucru trebuie să se reflecte și în construcția bugetului. Există acolo mecanisme extrem de importante când e vorba, de exemplu, despre crearea de noi locuri de muncă. E la îndemâna Guvernului prin schemele de ajutor de stat, schemele _de minimis_ , prin care să încurajeze investițiile străine despre care și astăzi s-a spus că ne lipsesc în ultima vreme și pe care ni le dorim mai multe.
Totodată, ne bucură ceea ce ne-ați spus referitor la viitoarea perspectivă financiară a Uniunii Europene 2014–2020 și a continuării politicii de coeziune. E un lucru extrem de important faptul că România nu va avea de suferit în ceea ce privește nivelul sumelor alocate, însă nu este suficient. Practica, din nefericire, ne demonstrează că pe bugetul actual, prin rata scăzută de absorbție și prin construcția greșită, în opinia noastră, a modului de gestionare, practic, nu beneficiem de ele.
Îi mulțumesc și domnului Ovidiu Ganț.
În încheiere, domnul prim-ministru mai solicită câteva minute pentru a se adresa plenului.
Vă rog, domnule prim-ministru.
## **Domnul Victor Viorel Ponta:**
Mulțumesc, doamna președinte.
Vreau doar, într-un minut, să mulțumesc domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu, domnului deputat Ganț și domnului senator Blaga pentru intervențiile avute.
Aș vrea însă... și înțeleg intervenția domnului președinte Blaga ca o bătălie obișnuită între putere și opoziție, chiar dacă e greu să spui că ești în opoziție când stai sus, la tribună, și când președintele țării te sprijină și încă o parte importantă a instituțiilor țării. Dar vreau să lămuresc trei aspecte.
În primul rând, cred că România s-a îndreptat, prin decizia dumneavoastră, spre o practică europeană. În cadrul Consiliului European, în afară de Președintele Ciprului, care este și prim-ministru, și de Președintele Franței, care conduce ședințele de guvern, a fost prezent Președintele Greciei, care a spus în plenul Consiliului European că primministrul nu poate să participe din cauza unei probleme medicale și că reprezintă acolo punctul de vedere al Guvernului. Deci așa stau lucrurile în Europa.
Tot în Europa – am dat doar exemplul Germaniei –, toți șefii de stat și de guvern, după ce se termină Consiliul European, vin în fața Parlamentului național pentru a informa și a cere acordul pentru deciziile pe care le iau. Aceasta este practica europeană pe care România nu a respectat-o niciodată. Depinde ce vrem să alegem, iar propunerea mea către dumneavoastră este de a merge spre practica europeană.
Al doilea lucru pe care vreau să-l lămuresc: decizia mea, bazată atât pe Constituția României, cât și pe viziunea mea politică, este aceea că Guvernul se supune Parlamentului României și tot Guvernul împreună cu Parlamentul României se vor supune votului oamenilor în noiembrie.
Domnule președinte Blaga, fiecare își alege stăpânul! Dumneavoastră vi l-ați ales, eu prefer să am Parlamentul și poporul României.
Și al treilea lucru – și aici fac o paranteză, n-o să răspund la atacurile la persoană, pentru că vreau să mă bat cu stăpânul _(Aplauze.) — ..._ al treilea lucru, pentru că dezbaterea, inevitabil, a ajuns – și e bine că a ajuns – la ceea ce se întâmplă în România în acest moment. Domnul președinte Blaga, sigur, a spus că n-am făcut nimic noi, cei aflați la guvernare de 50 de zile. Vreau să spun încă o dată pentru poporul român, care are memoria încă bună: am dat înapoi salariile pe care PDL-ul domnului Blaga le-a tăiat!
Am dat înapoi pensiile pe care PDL-ul și Guvernul domnului Blaga le-au luat în mod necinstit de la oameni!
Am organizat alegeri corecte, așa cum Guvernul domnului Blaga nu a reușit să organizeze în ultimii ani în România!
Merg de aici, de la dumneavoastră, din fața dumneavoastră, la o reuniune importantă, prin videoconferință, cu Guvernul Republicii Moldova, pentru a da atenție Moldovei, așa cum Guvernul PDL, al domnului Blaga, nu a făcut!
Împreună cu miniștrii din Guvernul pe care îl conduc, joi ne vedem cu oamenii de afaceri din România, care s-au săturat și vor să plece din România din cauza corupției și a birocrației PDL.
Astea sunt lucrurile pe care le facem împreună și pentru noi există un singur stăpân: românii, care vor veni în noiembrie să ne voteze. Fiecare își alege stăpânul. Eu cred că am făcut bine.
Vă mulțumesc.
Drept la replică, domnul președinte Blaga.
## **Domnul Vasile Blaga:**
Domnule prim-ministru,
Stăpânul dumneavoastră, înainte de orice, trebuie să fie legea, lege pe care n-ați respectat-o. Dumneavoastră nu respectați nimic în statul ăsta! Vă îndreptați doar spre o dictatură! Spre asta vă îndreptați!
Acum spuneți că pe viitor o veți respecta. De ce nu ați respectat-o? De ce v-ați retras toate legile prin care spuneați că reîntregiți salariile și nu dați decât jumătate, și mai vedeți dumneavoastră ce faceți din octombrie? E propunerea dumneavoastră! A fost un secretar de stat de la Ministerul Muncii. Ați respins-o în Senat.
După ce ați amenințat un prim-ministru înainte că, dacă va fi de acord cu exploatarea gazelor de șist, nu are ce căuta prin Moldova, că îi veți lua gâtul, ați fost de acord cu exploatarea gazelor de șist săptămâna trecută, domnule prim-ministru!
Mințiți! Asta faceți în fiecare zi și vă spun: vă îndreptați spre dictatură, iar de ceea ce vreți să scăpați nu scăpați! Ați furat, domnule prim-ministru Ponta, ați plagiat, ați furat! Nu e pur și simplu... Nu puteți renunța la titlu, ca ultimul om care fură doi cocoși și pe urmă, dacă îi predă înapoi, nu răspunde. Cam în situația asta sunteți. Dați-vă demisia, cum i-ați cerut domnului Mang, și atunci țara vă va respecta! Până atunci, nu.
Este adevărat, stăpânul nostru este poporul român...
Poporul român va avea timp, domnule prim-ministru, să discearnă și începe deja să-și dea seama. Din nefericire, am văzut colegi de-ai mei, acum patru ani, care făceau exact ca dumneavoastră astăzi și n-am fost de acord cu ei, n-am fost de acord cu niciunul dintre ei, nici public, nici în interior.
Aveți grijă, decontul va fi aproape!
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc.
Stimați colegi, ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată ședința comună de astăzi.
Vă mulțumesc.
Domnule prim-ministru,
De ce n-ați respectat decizia Curții Constituționale?
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#76455„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|592216]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 60/12.VII.2012 conține 16 pagini.**
Prețul: 24,00 lei
Opinăm că o mai pronunțată distribuire a gestionării acestor fonduri pe principiul european al subsidiarității și încurajarea descentralizării în gestionarea acestora, creșterea sumelor pe care le gestionează – știu și eu? – regiunile de dezvoltare, Programul Operațional Regional, în negocierile pe care le veți purta cu Uniunea Europeană trebuie să se regăsească ca atare mult mai mult decât în momentul de față.
Sunt și în momentul actual mii de proiecte care stau în stand-by pe Programul Operațional Regional pentru că fondurile au fost epuizate și, de aceea, ne bucură intenția de a transfera bani către acest program, observând, totodată, că ne-ar fi bucurat o mai mare celeritate din partea Comisiei Europene. Ultima dată când am avut ocazia de a discuta cu reprezentanții ei le-am cerut ca atunci când România solicită astfel de transferuri de fonduri decizia să vină mult mai repede. Personal, sunt decepționat de cât de încet s-a întâmplat acest lucru. Mi s-a replicat atunci că „We have to respect rules and procedures”. Sigur, respectăm legi și proceduri, dar asta nu înseamnă că ne predăm în fața birocrației de la Bruxelles, ci așteptăm și din partea ei, așa cum spuneam, mult mai mare rapiditate în luarea unor astfel de decizii.
V-ați referit, domnule prim-ministru, și la un alt fapt îmbucurător, în opinia noastră, și anume începerea negocierilor cu Muntenegru. În sine, este un lucru important pentru această țară, dar cred că în context e la fel de important, pentru că, după aderarea Croației și începerea negocierilor cu alte state din Balcanii de Vest, perspectiva care ni se oferă este ca, până la urmă, și aceste țări vecine nouă și apropiate istoric și ca relații de prietenie să beneficieze cândva de statutul de stat membru al Uniunii Europene, neuitând însă niciun moment că ne dorim același lucru și pentru Republica Moldova.
În fine, referitor la chestiuni de justiție și afaceri interne, credem că și din acest punct de vedere e de lucru la politica comună de azil. Credem că preocuparea Consiliului European în acest sens este justificată, mai ales că, practic, în fiecare săptămână constatăm cât de bine funcționează sistemul nostru de pază a frontierelor.
Domnule ministru de interne,
Mă bucur că reușiți să-i opriți pe acești azilanți ilegali care vin către noi. E un lucru foarte important, dar, totodată, cred că o politică comună de azil a Uniunii Europene mult mai restrictivă și, în consecință, modificarea legislației naționale în acest sens sunt importante. Poate că acest punct de vedere nu este atât de irelevant cum pare, dar problemele
sociale și financiare generate de un aflux mare de cetățeni din state terțe din cauza unor gestionări slabe ale granițelor altor state, paradoxal, chiar membre Schengen — spre deosebire de România — sunt o grea povară pentru țara noastră.
Sper că și cu această ocazie statele membre s-au putut convinge de faptul că România își gestionează problematica Schengen așa cum trebuie și că, în consecință, decizia Consiliului JAI din septembrie nu poate fi decât una singură, și anume aderarea țării noastre la spațiul respectiv.
Domnule prim-ministru,
Mulțumindu-vă încă o dată pentru demersul pe care l-ați făcut, doresc să mulțumesc și colegilor mei pentru audiență. Vă mulțumesc.