Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 martie 2014
Camera Deputaților · MO 20/2014 · 2014-03-03
Alocuțiune dedicată sărbătoririi Zilei Naționale a Bulgariei
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Informare privind activarea domnului deputat Titi Holban în cadrul UNPR – Grupul parlamentar al PSD
Informare privind activarea domnului deputat Constantin Moisii în cadrul UNPR – Grupul parlamentar al PSD
· other
· Informare · informare
· Informare · informare
· Informare · informare
· Informare · informare
Informare privind demisia domnului deputat Marin Anton din calitatea de membru al Grupului parlamentar al PNL și activarea sa ca deputat neafiliat
· Informare · informare
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
23 de discursuri
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
## Stimați colegi,
Vă propun să începem ședința noastră de astăzi. Înainte de a începe ședința, îl rog pe domnul secretar Mircovici să ne spună câteva cuvinte.
## **Domnul Niculae Mircovici:**
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,
Astăzi este 3 martie. Pe 3 martie este Ziua Națională a Bulgariei.
Vă rog să-mi permiteți, în numele comunității bulgare trăitoare în România, să exprim sentimentele de respect față de statul și poporul bulgar cu ocazia Zilei sale Naționale, cu atât mai mult cu cât anul acesta se împlinesc 135 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Bulgaria.
În contextul în care în zona imediat apropiată sunt o serie de frământări care nu aduc și nu sună a bine, vă rog să-mi permiteți să apreciez relațiile speciale care există între România și Bulgaria, între poporul român și poporul bulgar, zonă pe care cele două țări o asigură ca zonă de stabilitate în această regiune destul de tumultuoasă a Europei.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Deschid ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 404 deputați până în acest moment și-au înregistrat prezența 223. Sunt absenți 181, din care 23 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul legal este îndeplinit.
La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni, 3, și marți, 4 martie 2014; programul de lucru pentru perioada 3 martie – 8 martie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 24 februarie – 3 martie 2014 la comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.
Începem dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi. Înainte am să vă prezint însă trei documente, de fapt trei demisii.
„Subsemnatul Holban Titi, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 10, Colegiul uninominal nr. 3, vă aduc la cunoștință faptul că, începând cu data de 28.02.2013, mă declar deputat UNPR, aparținând Grupului parlamentar al PSD din Parlamentul României.”
2014... În mod evident e o greșeală.
Din 2014, mulțumesc, domnule Mircovici!
„Subsemnatul Moisii Constantin, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 29, Colegiul uninominal nr. 3, vă aduc la cunoștință faptul că, începând cu data de 28.02.2014, mă declar deputat UNPR, aparținând Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților”.
„Prin prezenta doresc să vă aduc la cunoștință că începând cu data de 25.02.2014 demisionez din calitatea de membru al Grupului parlamentar al PNL, acționând în continuare ca deputat neafiliat în Parlamentul României.
Vă mulțumesc și vă asigur, domnule președinte, de...” etc. etc. Scrie doar atâta: domnul deputat Anton Marin.
Domnule deputat, procedură.
Rog președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor să se pregătească.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Grupurile parlamentare ale PDL și ale PP-DD, în temeiul art. 112 din Constituția României și al art. 160–166 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintează spre dezbatere și adoptare prezenta moțiune simplă intitulată „O reformă a administrației fără consens nu are succes”.
În Biroul permanent al Camerei Deputaților de săptămâna trecută a fost retrimisă Grupului parlamentar al PDL, pentru modificări.
Am operat modificările necesare și redepunem textul, domnule președinte, spre analiză. Mulțumesc.
Sigur.
Dați-mi-l să mă uit la el.
E în regulă, vom decide când și cum va fi dezbătută. Rog președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții...
Aveți microfonul, domnule deputat.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Dați-mi voie să prezint sinteza Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor pe semestrul II al anului 2012.
În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2012, comisia și-a desfășurat activitatea în cadrul celor 28 de ședințe în plen, precum și în cadrul celor trei subcomisii de analiză, în conformitate cu programul de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaților.
În perioada de referință s-au înregistrat în evidența comisiei un număr de 215 petiții și au fost acordate 26 de audiențe cetățenilor.
Din totalul petițiilor înregistrate în perioada de referință, 36 au reclamat probleme de natură socială cu care se confruntă cetățenii.
Pentru prima dată, după mulți ani, numărul petițiilor care reclamă prezumtive abuzuri în domeniul relațiilor de muncă – un număr de 14 – este mai mare decât al celor care reclamă erori în stabilirea și recalcularea pensiilor. S-a constatat o creștere serioasă a numărului memoriilor care reclamă abuzuri în domeniul relațiilor de muncă și al drepturilor de natură salarială, care au ajuns să reprezinte 39% din totalul petițiilor cu probleme sociale.
În domeniul relațiilor de muncă, analiza memoriilor primite la comisie în perioada de referință demonstrează faptul că cetățenii nu cunosc suficient de bine modalitățile și instrumentele legale de apărare a intereselor lor legitime în raport cu angajatorul sau cu alte părți interesate.
Tot în domeniul pensiilor, au continuat să se adreseze comisiei petenți care reclamă întârzieri în procesarea cererilor lor de recalculare, revizuire a pensiilor, în concordanță cu noile date privind sporurile permanente primite în cursul activității profesionale.
Rămâne o prioritate informarea și educarea publicului cu privire la legislația din domeniul social și al relațiilor de muncă, precum și în ceea ce privește întinderea răspunderilor care revin părților din contract privind relația dintre angajat și angajator.
Comisia continuă să recomande insistent Executivului să consolideze structurile de informare publică constituite la nivelul instituțiilor publice responsabile în domeniu și să asigure informarea corespunzătoare a publicului.
Vă rog, domnule președinte.
Sinteza raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2013
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2013, comisia și-a desfășurat activitatea în cadrul celor 64 de ședințe în plen, stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaților, cât și în cadrul subcomisiilor sale de analiză.
În perioada de referință s-au înregistrat la comisie 386 de petiții, au fost primiți în audiență 16 cetățeni, au avut loc patru audieri în cadrul plenului comisiei și două deplasări în teritoriu.
Din totalul de 386 de petiții înregistrate pe rolul comisiei, un număr de 97 de petiții vizează probleme legate de justiție.
Petițiile privind domeniul justiției au fost remise pentru analiză și soluționare în proporție de 90% Consiliului Superior al Magistraturii.
Continuă să se înregistreze la comisia noastră memorii adresate de persoane care execută o pedeapsă privativă de libertate în penitenciarele din România. În cuprinsul petițiilor sunt reclamate: supraaglomerarea camerelor de detenție, prin nerespectarea suprafețelor stabilite, neluarea unor măsuri igienico-sanitare individuale și colective, asistența medicală și tratamentul medical precar, activitatea de educare psihosocială și profesională necorespunzătoare, aplicarea abuzivă de sancțiuni disciplinare, neasigurarea unui loc de muncă, nesoluționarea corectă a petițiilor adresate conducerilor ierarhic superioare.
În semestrul I al anului 2013, din totalul celor 386 de petiții înregistrate, 87 se referă la probleme de natură socială cu care se confruntă petenții.
Din totalul petenților cu tematică socială, doar 23% reclamă nemulțumiri referitoare la pensii, ceea ce indică atât un curs de relativă epuizare a nemulțumirilor legate de aspecte considerate discutabile în noua legislație, cât și soluționarea ulterioară a nemulțumirilor, pe cale normativă sau judecătorească.
În contradicție cu situația din domeniul pensiilor publice, civile și militare, numărul petițiilor care se referă la conflicte de muncă sau reclamă drepturi de muncă încălcate de angajator este în creștere accentuată.
Mulțumesc și eu, domnule președinte.
Dacă din partea grupurilor parlamentare există colegi care vor să ia cuvântul?
Domnule deputat, aveți microfonul.
## Stimați colegi,
Discutăm aici despre acest raport al Comisiei pentru abuzuri și, sigur, sunt multe lucruri frumoase și spuse așa cum o facem de obicei într-un raport.
Ceea ce este mai important în acest moment, cred eu, este transparența acestei comisii față de cetățeni, modalitatea în care se arată această comisie în fața celor care doresc să depună o petiție și, cred eu, nu funcționează acest sistem al petiționării, pentru că nu există niciun fel de instrument în afara site-ului, care este al Camerei Deputaților, pentru a informa cetățenii cu privire la această comisie.
Cred că am depus eforturi să aducem materiale și să încercăm să promovăm cât mai mult această comisie, astfel încât cetățenii să aibă acces către acest instrument.
Importanța comisiei în acest moment este extrem de scăzută în cadrul Parlamentului României și trebuie să recunoaștem că sunt foarte mulți colegi care nu cunosc ceea ce face această comisie; nu mai vorbesc de cetățeni.
Cred că în perioada următoare este nevoie de creșterea transparenței comisiei printr-o expunere mai mare, prin crearea și organizarea unor dezbateri publice și prin a aduce în fața comisiei și în dezbaterea publică problemele importante legate de justiție și modalitatea în care această comisie reușește să rezolve anumite probleme expuse de către cetățeni.
În acest moment nu există nicio modalitate pentru a sancționa o anumită instituție atunci când nu răspunde în fața comisiei.
Deci importanța comisiei pentru multe dintre instituții – și de aceea există și petiții cărora nu li s-a răspuns nici până acum – este zero. Deci cred eu că trebuie să insistăm – prin modificarea regulamentului de organizare al comisiei, prin publicarea acestuia și comunicarea lui către cetățeni, și îmi doresc ca împreună cu colegii de comisie să facem cât mai transparentă prezența acesteia în ochii alegătorilor, pentru că pentru ei existăm aici.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.
Liderul Grupului PSD, domnul deputat Neacșu, aveți microfonul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Înainte de a începe expozeul meu pe tema supusă astăzi dezbaterii, aș vrea să îl informez pe colegul meu că tocmai din perspectiva pe care am apreciat-o drept necesară, de a avea această comisie mai multă transparență, mai multă cunoaștere, împreună cu toți ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare am convenit, și s-a realizat acest lucru, să avem – și asta se întâmplă astăzi aici – o sesiune de dezbatere dedicată exclusiv acestui subiect.
Cred că este un prim pas, și important, și necesar, pentru ca activitatea de petiționare și dreptul de a petiționa, care este unul dintre drepturile care poate reflectă cel mai fidel trăsăturile democrației... este pusă în practică.
Consacrată de legislația europeană prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și regăsită în Legea fundamentală a României, petiționarea este una dintre garanțiile libertății.
Importanța acestei instituții se regăsește și în forul nostru legislativ, prin înființarea și funcționarea – așa cum s-a precizat mai devreme și s-a arătat – Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, una dintre comisiile permanente ale Camerei Deputaților.
Prin urmare, am considerat că activitatea comisiei, sintetizată în rapoartele semestriale, merită o atenție sporită din partea noastră și acest lucru s-a și formalizat în această dezbatere la care ne aflăm cu toții acum.
Țin să reamintesc și faptul că, cutumiar, președinția acestei comisii aparține unui reprezentant al opoziției.
Și iarăși apreciez că acesta este un lucru corect și normal.
Iar în perioada 2004–2012, președinția acestei comisii a fost asigurată de Partidul Social Democrat prin domnii deputați Valer Dorneanu, Tudor Mohora și Ioan Stan, fiecare dintre ei consolidând această instituție, etapă cu etapă, pe drumul democrației, cu respect față de principiile statului de drept.
Importanța mecanismelor prin care cetățenii pot sesiza entități ale statului de drept a fost reliefată de exercițiul parlamentar al ultimelor sesiuni, de proiectele de cooperare ale Camerei Deputaților cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană, precum și cu alte organisme și organizații internaționale.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul Tinel. Domnule deputat Tinel, aveți microfonul, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
A devenit o obișnuință pentru noi să audiem rapoartele Comisiei pentru abuzuri semestrial și să facem și dezbateri în baza celor audiate.
Dacă observăm, măcar cantitativ, datele prezentate de președintele comisiei, observăm că, față de semestrul II/2012, semestrul I/2013 explodează în ceea ce privește numărul de sesizări și de petiții adresate comisiei de specialitate.
Și de ce spun acest lucru? Veți vedea, în semestrul II/2012 – au fost 215 petiții semnate; în semestrul I/2013 sunt 386 de petiții semnate și peste cinci mii nesemnate, peste cinci mii nesemnate, în condițiile în care stafful tehnic al acestei comisii, cel care asigură operativitatea desfășurării în bune condiții a lucrărilor comisiei, este format din șase specialiști.
Deci eu cred că volumul de lucru împărțit la numărul celor care deservesc comisia de specialitate, tehnic, ne dă un raport extraordinar al volumului mare de muncă al acestei comisii.
Am spus-o de fiecare dată, după ce audiam rapoartele, că am senzația, de multe ori, că această comisie este ca apa sfințită. Cele 386 de petiții semnate, în mare parte – 87 au probleme sociale, vreo 90, probleme juridice, 35, relații sociale –, cuprind întreaga sferă a problematicii economice, sociale și juridice pe care concetățenii noștri o întâmpină sau de care ei se lovesc în viața de zi cu zi.
Nu cerem noi sau nu am cerut niciodată comisiei de specialitate să rezolve problematicile ridicate prin conținutul petițiilor și sesizărilor transmise. Dar eu cred că ceea ce trebuie să facă o comisie..., a îndrepta acea sesizare și petiție către organele abilitate și a monitoriza primirea de răspuns atât de către petiționari, cât și de către adresant,
adică comisia parlamentară, sunt lucruri minime pe care ar trebui să le monitorizăm noi. Și, din punctul acesta de vedere, observăm că din cele 386 de petiții semnate, adresate comisiei, numai la 17 dintre petiții nu s-au îndeplinit procedurile de monitorizare a acestora.
Eu cred că, una peste alta, activitatea comisiei, în forma asta, dar și în cea pe care sau în cele pe care noi le-am audiat, este satisfăcătoare.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Toader, procedură. Domnule deputat, aveți microfonul.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Sigur, pe procedură, fiindcă sunt obligat să vă solicit o derogare, o mică adăugire la ceea ce a spus colegul meu, Gheorghe Tinel. Și, dacă sunteți de acord, vreau să spun că și eu am fost președintele acestei comisii. Se dă, într-adevăr, președinția la opoziție, dar nu este suficient. Dacă noi creăm o majoritate a grupurilor parlamentare din opoziție, de foarte multe ori o decizie a acestei comisii, în sensul de audiere sau altă modalitate, este blocată. Și cred că pe viitor este bine să gândim că, de regulă, abuzuri fac cei care sunt la putere, într-o formă sau alta. Și poate ne gândim – asta a fost intervenția mea – să devină cu adevărat eficientă.
Vă mulțumesc.
La sfârșit, domnule președinte.
Poate mai ia cineva cuvântul și dumneavoastră, la sfârșit,
să trageți concluziile.
Dacă mai este vreun coleg care vrea?
Eu vă mulțumesc, domnule președinte.
Dacă e vreun coleg care vrea să mai ia cuvântul?
Nu.
Domnule președinte, aveți microfonul, pentru completări.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Eu vă mulțumesc tuturor că v-ați aplecat și ați adus completări la acest raport, însă ceea ce aș încerca să spun de la această tribună – Comisia pentru abuzuri nu este o instanță în sine, e doar cea care triază toate petițiile care vin și, sigur, ne adresăm instanțelor competente ca să dea răspunsurile cetățenilor care vin înspre noi cu petiții.
Ceea ce, sigur, supun conducerii Camerei Deputaților..., pentru că avem perioada de vară, perioada vacanțelor parlamentare, unde avem petiții și, în acest moment, nu este asigurată logistica ca în aceste perioade să se răspundă petiționarilor.
Eu vă mulțumesc și vă mai aduc o dată aminte: rapoartele sunt pe site-urile Camerei Deputaților.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Înainte de a încheia discuția pe aceste rapoarte, eu am reținut că vom solicita Comisiei pentru regulament să se uite un pic la regulamentul nostru, când îl va discuta, în sensul creșterii capacității acestei comisii de a audia și de a propune soluții.
Vă mulțumesc încă o dată, domnule președinte, dumneavoastră și membrilor comisiei.
Ultimul punct pe ordinea de zi este solicitarea inițiatorului de retragere a Propunerii legislative pentru modificarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române – inițiatorul, domnul senator Mora Ákos Daniel, solicită retragerea acestei inițiative legislative.
Am luat cunoștință de această solicitare.
Celelalte patru puncte care ar fi fost pe ordinea de zi – sunt patru proiecte privind modificarea Legii învățământului... Din păcate, mâine, nemaiavând vot final, ele vor fi adoptate prin efectul..., vor fi adoptate tacit, așa cum știți, și nu are niciun rost să le dezbatem astăzi. Ar fi doar o pierdere de vreme pe care nu v-o propun.
La ora 17.30, vă anunț că este Birou permanent reunit.
Vă reamintesc programul de mâine, probabil că-l cunoașteți: de la 9.00 până la 13.00, audierea în comisii a noilor miniștri propuși de către Guvern. De la 8.00 la 9.00, sigur, declarații politice; de la 9.00 la 13.00, cum v-am spus, iar de la 15.00 este plen comun, votul pentru restructurarea Guvernului Ponta.
Vă mulțumesc.
A B O N A M E N T E L A P U B L I C A Ț I I L E O F I C I A L E P E S U P O R T F I Z I C
#33306**— Prețuri pentru anul 2014 —**
|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Număr**<br>**de apariții**<br>**anuale**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**|**Valoare**<br>**(TVA 9% inclus) — lei**<br>**12 luni**<br>**3 luni**<br>**1 lună**| |---|---|---|---|---|---| |||||**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|900|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|88|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|200|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|500|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|6.500|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|252|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|48|600||55| |8.|Colecția Legislația României|4|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|12|800||75|
NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.
||**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**|**— Prețuri pentru anul 2014 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||70 lei/an||
Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.
Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#36216> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|648487]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 20/7.III.2014 conține 8 pagini.**
Prețul: 20,00 lei
Corect. „Prin prezenta”... Trebuia început cu numele. OK.
Începem cu cele două rapoarte privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul II al anului 2012 și pe semestrul I al anului 2013. Președintele comisiei...
În raporturile cu puterea judecătorească, comisia a urmărit constant respectarea competențelor constituționale care consacră separația puterilor în statul de drept.
Principalele aspecte sesizate comisiei de către petiționari se referă la presupuse abuzuri ale magistraților – judecător, procuror –, prin încălcarea deontologiei profesionale, efectuarea unor anchete incomplete, finalizate de parchete cu soluții netemeinice sau nelegale.
Deoarece această cauzistică excedează atribuțiilor constituționale și regulamentare ce revin comisiei, memoriile în cauză au fost înaintate spre competentă analiză și soluționare Consiliului Superior al Magistraturii și diverselor structuri ale Ministerului Public.
O mare parte din acestea s-au referit la săvârșirea unor fapte de corupție, infracțiuni financiar-bancare, contrabandă, deținere și trafic de droguri, violență îndreptată împotriva persoanei, încălcarea legislației privitoare la respectarea ordinii și liniștii publice și a circulației rutiere pe drumurile publice.
Memoriile care s-au referit la abuzurile de natură infracțională comise de cadrele de poliție ori abateri săvârșite prin încălcarea statutului polițistului sau a Codului deontologic al polițistului au fost transmise spre competentă soluționare, în raport cu gravitatea faptelor, către parchetele de pe lângă curțile de apel sau tribunale, precum și conducerii Ministerului Afacerilor Interne.
În perioada de referință s-a înregistrat un număr de 29 de memorii trimise de persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate în penitenciarele din România.
Dintre acestea, într-un număr de 12, au fost reclamate organele de urmărire penală ale poliției și parchetelor, care în urma anchetelor abuzive, conform afirmațiilor petenților,
instanțele de judecată i-ar fi condamnat nelegal și netemeinic la pedepse privative de libertate.
Memoriile privitoare la nereguli semnalate în activitatea penitenciarelor au fost trimise spre competentă soluționare conducerii Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor.
În perioada de referință s-au înregistrat în evidența comisiei un număr de 17 memorii, petițiile formulate de către persoane fizice și juridice au privit aspecte referitoare la activitatea unor societăți comerciale cu efecte negative asupra mediului și sănătății publice, la aplicarea necorespunzătoare a legislației din domeniul impunerii fiscale, posibile nereguli și abuzuri în relațiile dintre companiile din domeniul energiei și consumatorii de servicii.
Pentru analiză și soluționare pe fond a aspectelor semnalate, memoriile în cauză au fost înaintate autorităților și instituțiilor publice competente, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală, Garda Națională de Mediu, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
În ceea ce privește relația comisiei noastre cu autoritățile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiții, s-a constatat că există un număr mare de petiții – 61 – la care nu s-a primit răspuns în termen de 30 de zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, în Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
Aceasta a fost sinteza pe semestrul II 2012. Raportul complet îl aveți pe site-ul Camerei Deputaților.
Domnule președinte de ședință, dacă-mi permiteți să trec la sinteza pe 2013.
Din totalul petițiilor cu tematică socială, 35 de petiții sunt în domeniul relațiilor și drepturilor de muncă.
În semestrul I al anului 2013, s-au adresat comisiei, reclamând insuficiența sau aplicarea necorespunzătoare a legislației privind asistența socială, 16 petenți.
Conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, sesizată de comisie, s-a angajat să completeze legislația în materie în cursul anului 2014.
Petiționarii au mai reclamat faptul că persoanele care prezintă sechele grave în urma unor atacuri vascularcerebrale nu pot beneficia de încadrarea în grad de handicap, date fiind prevederile incomplete ale Ordinului comun de ministru care reglementează în materia criteriilor medico-sociale de încadrare în grad de handicap.
În urma unui dialog desfășurat cu specialiștii în domeniu ai ministerului, s-a elaborat o inițiativă legislativă aflată în proces legislativ la această dată.
În perioada de referință, au fost adresate comisiei un număr de 28 de memorii privind recunoașterea și acordarea drepturilor prevăzute de legile fondului funciar.
Principalele probleme sesizate continuă să privească dificultățile întâmpinate în fața comisiilor locale și județene de fond funciar în recunoașterea unor probe materiale, lipsa de preocupare a autorităților locale în depunerea tuturor diligențelor pentru asigurarea suprafețelor de teren necesare reconstituirii dreptului de proprietate.
S-au adresat comisiei și un număr de 19 memorii vizând probleme de natură economică.
Cauzistica sesizată vizează nemulțumiri privind activitatea unor societăți comerciale din domeniul asigurărilor la modul de aplicare a legislației din domeniul impunerii fiscale, precum și la încălcarea drepturilor consumatorilor de produse de energie.
De asemenea, s-au adresat comisiei mai multe memorii privind nerespectarea prevederilor legale de către instituții financiar-bancare și nebancare, materializate prin conduite prezumtiv abuzive față de clienții unor astfel de servicii.
În ceea ce privește relația comisiei noastre cu autoritățile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiții, s-a constatat că există un număr mare de petiții – 86 – la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților și de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.
Din totalul celor 386 de petiții înregistrate la comisie în primul trimestru al anului 2013, doar 17 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acționeze pentru rezolvarea acestora.
Mulțumesc.
Lupta împotriva abuzurilor, împotriva corupției, împotriva nerespectării drepturilor omului începe de la simplul cetățean.
Cei care ne-au arătat încrederea trebuie să beneficieze de disponibilitatea noastră de a-i asculta, îndruma și a le soluționa, în unele cazuri justificate, problemele pe care le întâmpină în relațiile cu instituțiile statului.
Acest cadru este asigurat de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a forului legislativ al țării și este unul dintre modurile prin care se concretizează activitatea de control a Parlamentului.
Atribut al principiului separației puterilor în stat, controlul parlamentar își găsește fundamentul în puterea suverană a poporului care ne-a mandatat să-l reprezentăm.
Activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, reflectată și sintetizată în rapoartele pe care urmează să le dezbatem, și pe care tocmai le-a prezentat președintele actual al comisiei, reliefează barometrul social al României.
Documentele asupra cărora ne vom apleca reprezintă o radiografie a societății românești, în special a modului în care instituțiile statului sunt percepute de către cetățeni.
Totodată, au rolul de indicator, de a ne arăta unde există cele mai mari disfuncționalități în exercitarea puterii administrative a autorităților publice.
Această comisie, cu tradiție pentru forul legislativ al României, și-a dovedit eficiența de la an la an prin mai multe caracteristici, respectiv: soluționarea favorabilă a unui număr semnificativ de sesizări primite de la cetățeni, demararea unor anchete penale pornind de la petiții și memorii transmise mai departe autorităților abilitate.
De asemenea, a ajutat la identificarea unor deficiențe la nivelul autorităților centrale și locale, fapt ce a determinat punerea în mișcare a unor mecanisme de control și, implicit, îmbunătățirea actului administrativ.
Camera Deputaților, prin Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, este și un eficient avocat pentru cetățeni în relația acestora cu autoritățile, fiind o foarte bună curea de transmisie a sesizărilor către Corpul de control al primului-ministru, către Inspectoratul General al Poliției Române, către Parchetul General și către alte ministere.
Din rapoartele prezentate pe semestrul II al anului 2012 și semestrul I al anului 2013, reiese că se primesc și răspunsuri, că organele abilitate se pun în mișcare, ceea ce, în cazul sesizării directe, făcute de simplul cetățean, trebuie să recunoaștem, cu tot respectul, că nu se prea întâmplă.
Am convingerea că rapoartele comisiei ne indică unde întâmpinăm cele mai grave deficiențe. Și, conform datelor centralizate în cele două documente, cele mai multe sesizări se reflectă și se referă la presupuse abuzuri în actul de justiție și în domeniul social al relațiilor de muncă.
În primul caz, este responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii și cea mai mare parte a solicitărilor a fost îndreptată către acest organism, iar în cazul sesizărilor care privesc relațiile dintre salariați și angajatori este datoria Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice să identifice căile pentru o cât mai bună informare a cetățenilor care intră pe piața muncii, cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au.
Alte probleme incluse în sfera sesizărilor și petițiilor se referă la mediul penitenciar, mediul economic, sănătate și învățământ, unde, de asemenea, trebuie să se lucreze pentru o mai bună funcționare, pentru servicii publice de calitate și, nu în ultimul rând, pentru respectarea drepturilor omului.
Datoria noastră, a tuturor celor aleși de cetățenii români, este să mergem în continuare pe calea politicilor Uniunii Europene, în baza principiilor democrației și ale statului de drept.
Vă mulțumesc.
Bineînțeles că aș fi vrut sau am fi vrut cu toții să vedem cazuri în care Comisia pentru abuzuri și petiții vine și audiază instituții, organe ale administrației publice centrale și locale și dă soluții definitive sau impune soluții definitive. Dar, pentru aceasta, este necesară o modificare a cadrului. Or, rămânem în actualul cadru legislativ regulamentar; nu putem exceda competențelor juridice ale altor instituții și cred că, din punctul acesta de vedere, pe competențele pe care le are, comisia și-a îndeplinit atribuțiile cu care ea a fost îndreptățită.
Se pot face mai multe lucruri? Se pot face. Se poate îmbunătăți activitatea comisiei? Se poate îmbunătăți activitatea comisiei – prin audieri, creșterea gradului de... eu știu... seriozitate în cadrul audierilor, în cadrul comisiei. Este una dintre pârghii sau o pârghie importantă, prin... eu știu... corelarea mai bună a soluțiilor juridice pe care le dăm noi cu interpretările pe care le dau instituțiile abilitate. De multe ori, soluțiile juridice, răspunsurile, soluțiile pe care le dăm noi, prin comisiile de specialitate, nu se regăsesc sau sunt contestate de instituțiile abilitate. Nu se regăsesc în soluția definitivă a instituției care este îndreptățită să rezolve problema, ceea ce ne creează o problemă de credibilitate cu privire la răspunsul pe care noi îl dăm petentului. Una spunem noi sau o soluție o dăm noi, o soluție o îndrituiește cel care este îndreptățit să răspundă definitiv pentru acea problemă.
Deci sunt câteva aspecte unde cred eu că putem să îmbunătățim activitatea comisiei și, bineînțeles, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare, printr-o voință politică.
Grupul parlamentar al PDL acceptă și este de acord cu raportul prezentat și în forma prezentată de președintele comisiei.
Vă mulțumesc.