Stenogramă plen

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că, în calitate de deputat al Colegiului nr. 3 Timișoara, îmi depun demisia din funcția de deputat, datorită participării, în calitate de candidat al Alianței electorale PSD–UNPR–PC, la Parlamentul European.

Vreau să mulțumesc colegilor, parlamentarilor din toate grupurile, pentru colaborarea bună în comisii, președinților de comisii și sper ca Parlamentul României să poată să ajungă o instituție respectată, așa cum merită.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc, doamnă deputat.

O să rog stafful tehnic să pregătească documentația pentru proiectul de hotărâre de mâine, pe baza demisiei și a hârtiei depuse. Domnule secretar general..., s-o înregistrăm și să vedem mâine să și avem pe ordinea de zi Proiectul de hotărâre pentru vacantarea postului.

O să am o rugăminte... din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Zisopol, vă rog frumos să anunțați, să prezentați informația pe care ați transmis-o și Biroului permanent, pentru că așa scrie procedura, ca să putem să continuăm...

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Vă stau la dispoziție și vă mai anunț că, începând de săptămâna aceasta, sunt noul vicelider al Grupului parlamentar al minorităților naționale, în locul domnului deputat Ovidiu Ganț.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Mulțumesc foarte mult.

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbateri politice organizate în condițiile art. 182 din regulamentul nostru, al Camerei Deputaților, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, cu privire la viziunea Guvernului

de relansare a economiei românești și de sprijinire a mediului de afaceri.

Biroul permanent a hotărât următoarea procedură: prezentarea temei dezbaterii de către un reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Am înțeles că este liderul grupului parlamentar, domnul deputat George Scutaru. Timp maxim: 3 minute.

Prezentarea de către domnul prim-ministru al Guvernului, Victor Ponta, a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterii politice. Timp maxim rezervat: 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterii.

Și dezbateri din partea grupurilor politice parlamentare, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Timp maxim alocat, după cum urmează: PSD – 15 minute, PNL – 10; PDL – 5; PP-DD – 5; UDMR – 3 minute; Partidul Conservator – 3 minute; minoritățile naționale – 3 minute și deputații neafiliați – 3 minute, dacă toți deputații neafiliați sunt de acord cu același reprezentant.

La finalul dezbaterii se dă cuvântul, bineînțeles, conform cutumei, deocamdată, reprezentantului Guvernului, domnul prim-ministru.

Dacă sunt obiecții cu privire la această procedură? Nu sunt.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele. Păi procedura de vot e...

Dau cuvântul domnului deputat George Scutaru, liderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru a prezenta tema dezbaterii politice.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian George Scutaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru, Doamnă ministru, Domnule ministru,

## Stimați colegi,

Scutirea de impozit a profitului reinvestit și reducerea CAS-ului cu cinci puncte procentuale la angajator reprezintă cele mai importante măsuri de stimulare a mediului de afaceri, în vederea realizării de investiții și a creării de locuri de muncă.

Aceste măsuri au fost negociate de partea română și convenite cu partenerii financiari internaționali în cadrul acordului stand-by de tip preventiv semnat de țara noastră cu cele trei instituții.

Cu toate acestea, așa cum reiese din programul asupra căruia noul Guvern și-a asumat răspunderea în Parlament, în data de 11 martie 2014, precum și din discursul premierului Victor Ponta, rostit cu același prilej, cele două măsuri liberale au un caracter general, fără termene precise de aplicare, ceea ce necesită clarificări din partea Guvernului în legătură cu voința politică reală privind susținerea și implementarea lor. Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, fără angajamente concrete, atitudinea noii majorități guvernamentale este una de sfidare la adresa mediului de afaceri, iar lipsa de predictibilitate fiscală poate cauza un grav impas economic, cu repercusiuni pentru relansarea economică a României pe termen mediu și lung, precum și pentru traiul românilor.

Mediul de afaceri, investitorii români și străini vor să știe, domnule prim-ministru, dacă există totuși un termen pentru scăderea CAS cu cinci puncte procentuale și pentru eliminarea impozitului pe profitul reinvestit.

Vă asumați aici, în plenul Camerei Deputaților, data de 1 iulie pentru introducerea acestor măsuri vitale pentru economia României, pentru mediul de afaceri?

Rugămintea Partidului Național Liberal, domnule Victor Ponta, este să nu mai duceți lumea cu vorba și să vă asumați o dată certă. Arătați că într-adevăr vă pasă de economia României!

Mulțumesc, domnule Scutaru. Pe procedură, am înțeles. Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Cinstim cum se cuvine, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, venirea domnului prim-ministru în Parlament astăzi și vă anunțăm, domnule președinte, că subsemnații, deputați ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, precum și deputați neafiliați la un grup parlamentar, menționați în anexa la prezenta moțiune, în temeiul art. 112 din Constituția României și al art. 160–166 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintăm spre dezbatere și adoptare prezenta moțiune simplă intitulată „O reformă a administrației fără consens nu are succes!”.

Mulțumesc foarte mult. Bun.

S-o verificăm și o discutăm mâine la Biroul permanent. Înainte de a invita fiecare...

Am invitat prim-ministrul, scuzați-mă, la tribună, pentru a-și exprima punctul de vedere.

Rog fiecare lider al grupului parlamentar care participă la aceste dezbateri să depună la secretarii de ședință o notă cu numele și prenumele reprezentantului care ia cuvântul.

Domnule prim-ministru al Guvernului României, domnule Victor Ponta, aveți cuvântul.

## **Domnul Victor Viorel Ponta** – _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a prezenta în fața Camerei Deputaților câteva dintre elementele cele mai importante pe care Guvernul și majoritatea parlamentară, și, probabil, chiar și opoziția recentă le au pentru acest an, fiind vorba nu doar de

reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajator și de scutirea de impozit a profitului reinvestit, ci și de, dacă vreți, păstrarea cadrului fiscal și economic prin care economia românească să își păstreze trendul pozitiv, să continue să meargă cu respectarea tuturor țintelor macroeconomice pe care ni le-am asumat împreună, să creeze locuri de muncă și să asigure o stabilitate financiar-bugetară extrem de importantă pentru anii care urmează.

În primul rând, vreau să spun încă o dată și să mulțumesc tuturor membrilor Camerei Deputaților din Grupurile parlamentare ale PSD, PC, UNPR, PNL, minorități, care, prin sprijinul acordat Guvernului în 2012 și 2013, au participat practic la rezultatele economice deosebite pe care anul 2013, de altfel, le-a avut pentru România.

După situația catastrofală 2009–2011 – o Românie distrusă din punct de vedere economic și social –, anul 2012 a reprezentat, în sfârșit, ieșirea României din procedura de deficit excesiv, iar în anul 2013, împreună, toți membrii Guvernului de atunci și toți parlamentarii care au susținut Guvernul au un merit la cifrele obținute pentru 2013, și anume: 3,5% creștere economică, 1% inflație.

Știți foarte bine ceea ce s-a făcut în domeniul absorbției fondurilor europene, al păstrării macrostabilității și al reparării nedreptăților comise în anul 2010 împotriva pensionarilor, împotriva bugetarilor, a militarilor, a diplomaților, a celor cu grupele I și II de muncă, a tuturor celor care au avut de suferit în urma regimului 2009–2011, care a adus atât de multă suferință și atât de mult rău României.

Acestea sunt rezultatele pe care România și Guvernul pe care îl conduc le-au obținut, repet, în formula din 2012–2013 și cu sprijinul majorității parlamentare, a majorității celor prezenți, și vreau să vă mulțumesc pentru acest lucru.

Referitor la ceea ce ne propunem în continuare, este extrem de important ca România, în primul rând, să-și păstreze competitivitatea și să sprijine cifrele care arată că economia românească, în special producția industrială, exporturile, a continuat să crească și în anul 2014, după atingerea unor recorduri în 2013, să continue ritmul de absorbție a fondurilor europene și, printr-o politică fiscalbugetară, să asigure, pe de o parte, stabilitatea României și, pe de altă parte, această perspectivă de dezvoltare.

Vreau să amintesc faptul că în 2009, tot an electoral, an în care principalele proiecte politice se îndreptau spre alegerile prezidențiale, România, practic, a suferit o catastrofă economică și socială. Am verificat astăzi: deficitul bugetar a fost de 9,5% pe sistemul ESA și, tot atunci, România s-a împrumutat cu 20 de miliarde de dolari de la instituțiile financiare internaționale, bani pe care continuăm să-i returnăm și în anul 2014, fără, evident, a mai împrumuta vreun ban de la aceste instituții.

Vreau să precizez că, în primul rând, referitor la prețurile la energie, în baza legii adoptate de dumneavoastră, de Parlamentul României – și vreau să vă mulțumesc încă o dată tuturor celor care ați votat această lege, lege de altfel promulgată de Președintele României, și contestația acestuia a fost respinsă de Curtea Constituțională, miercuri –, Guvernul va adopta hotărârea de guvern privind cota de energie regenerabilă care va fi subvenționată, în așa fel încât prețurile la energia electrică vor continua să scadă atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali.

Păstrarea prețurilor la energie în mod constant reprezintă în mod sigur un factor esențial de competitivitate pentru România.

De asemenea...

Stați un pic, să înțelegeți și dumneavoastră despre ce vorbesc, domnule Toader! Stați o secundă!

Tot miercuri, vreau să precizez că Guvernul va pune în discuție eliminarea taxei de cogenerare pentru export, în acest fel fiind posibil și fiind încurajate exporturile de energie ale României pe piața regională.

Pe data de 8 aprilie, Comisia Europeană va publica regulamentul și ghidul prin care fiecare țară membră va putea să asigure o schemă de reducere cu 85% pentru consumatorii industriali a cheltuielilor cu energia regenerabilă. Acestea sunt pentru energie electrică.

În ceea ce privește prețul la gaze, de la 1 aprilie, prețul pentru consumatorii casnici, în baza calendarului negociat de fostul Guvern și aplicat de noi, va crește cu 2%. În schimb, pentru toți cei aflați pe piața liberă, în baza documentelor care vor fi adoptate de Guvern, prețul de referință va fi prețul de la 1 ianuarie 2014, în acest fel asigurând o constanță a prețurilor la gaze pentru consumatorii industriali și cei noncasnici de natură să asigure competitivitatea.

Alături de prețurile la energie, regimul fiscal-bugetar trebuie să asigure predictibilitate și suntem cu totul hotărâți ca acele obiective trecute în Programul de guvernare aprobat în decembrie 2012 de către Parlamentul României, și anume reducerea cotelor de asigurări sociale la angajator cu cinci puncte procentuale și aplicarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit de la 1 iulie, să fie aplicate.

Voiam să fac o scurtă precizare de procedură.

În solicitarea Grupului parlamentar național liberal se vorbește despre faptul că aceste măsuri au fost negociate și convenite cu partenerii financiari internaționali.

Vreau să precizez, fiind vorba de scrisoarea de intenție semnată de către ministrul de finanțe Daniel Chițoiu și de memorandumul semnat de către membrii Guvernului, inclusiv de cei liberali, că nu a fost convenit acest lucru, ci își propune Guvernul să scadă aceste puncte procentuale. Evident că pe agenda de discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, ai Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale această reducere figurează ca o condiție absolut necesară și obligatorie pentru continuarea dezvoltării economice și a încurajării facilităților fiscale, a creării locurilor de muncă, începând cu data de 1 iulie.

Deci fac apel la Parlamentul României să susțină Guvernul în acest sens și, evident, voi beneficia cu mare plăcere de expertiza colegilor liberali pentru ca aplicarea acestor măsuri să aibă loc de la 1 iulie, așa cum, de altfel, am convenit împreună în cadrul discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții instituțiilor financiare internaționale.

Mai vreau să fac, încă o dată, însă o precizare: reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale pentru semestrul al II-lea va reprezenta un impact bugetar de

2,6 miliarde de lei. Înmulțiți, pentru anul viitor înseamnă 5,2. Asta înseamnă că, având sprijinul Parlamentului, Guvernul își propune să reducă cheltuielile acolo unde pot fi reduse și să obțină venituri bugetare suplimentare pentru a acoperi, repet, 2,6 miliarde pentru semestrul al II-lea și 5,2 miliarde pentru anul 2015.

În acest context, vreau să fac încă o dată un apel către toate forțele politice reprezentate în Parlament... – evident, campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European, pentru alegerea Președintelui României sunt extrem de importante –, aș vrea însă ca tot ceea ce decidem în ceea ce privește relaxarea fiscală, în ceea ce privește promisiunile pe care le putem face în aceste campanii să aibă în minte anul 2009, atunci când promisiuni nerealiste, atunci când populismul excesiv au dus la catastrofa produsă în aprilie 2010 prin tăierea pensiilor și a salariilor, prin creșterea TVA-ului cu cinci puncte procentuale.

Din fericire, domnul Boc, domnul Băsescu, colegii PDL-iști care atunci au participat la acel genocid economic și social nu se mai află și nu se vor mai afla la putere, însă fac un apel la toți ceilalți care, atunci, alături de mine, ați contestat populismul excesiv să ne propunem să realizăm ceea ce se poate realiza.

O spun încă o dată: reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajator și scutirea de impozit a profitului reinvestit sunt proiecte rezonabile, sunt proiecte posibile, pe care ni le-am propus împreună și pe care le vom realiza împreună, luptând în același timp cu populismul pe care-l cunoașteți foarte bine și care, în 2010, a produs acea catastrofă economică și socială, pe care, oricum s-ar numi acum cei care erau atunci la putere, evident că România nu o uită.

Vă mulțumesc pentru această ocazie și cred că, având prețuri competitive la energie și o politică fiscal-bugetară de acest tip, care să combine reducerile cu o disciplină financiarbugetară, vom reuși și în 2015, și în 2016 să păstrăm, cu siguranță, stabilitatea României și să plătim toate prostiile și toate contractele greșite, încheiate inclusiv în anul 2008 de Ministerul Transporturilor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Numai o secundă, vă rog frumos, vă dau eu cuvântul! Domnule Orban, așteptați un pic, vă dau eu cuvântul! Vreți să stați acolo?

Pe procedură doriți, da? Drept la replică pe procedură? A, că a zis numele dumneavoastră.

Bine ați venit, iertați-mă!

Domnul Toader, pe procedură. Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Domnule președinte Zgonea...

Vă rog.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Domnule deputat Victor Ponta, temporar, dar doar temporar premier...

Aș vrea să vă spun câteva cuvinte

despre rostul prezenței dumneavoastră aici, domnule deputat Victor Ponta.

Dumneavoastră nu vă aflați aici pentru că așa vă doriți dumneavoastră, ci pentru că, în conformitate cu articolul...

Domnul deputat, procedura... Spuneți-mi articolul, vă rog frumos!

## **Domnul Ludovic Orban:**

Procedură... În conformitate cu art. 182 al Regu...

Domnule deputat, toți suntem în sală în conformitate cu art. 182!

Vă rog frumos să-mi spuneți...

Domnule deputat, vă rog frumos să mă ascultați și pe mine, că v-am tăiat microfonul! Domnule deputat, pe 182, toți suntem în sală pe acest articol! Vă rog frumos să-mi spuneți care este procedura pe care o invocați.

Aveți cuvântul. Care este procedura pe care o invocați?

## **Domnul Ludovic Orban:**

## Domnule președinte Zgonea,

Dumneavoastră, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, aveați obligația de a-l întrerupe pe domnul deputat Victor Ponta, care se află astăzi aici nu pentru a vorbi vrute și nevrute, pentru a bate câmpii pe alte teme decât pe temele pentru care a fost chemat să vorbească.

Din păcate, nu ați făcut lucrul acesta și am provocat această dezbatere fără ca noi – dar nu noi suntem importanți, ci cetățenii României –, fără ca noi să aflăm când se va reduce contribuția de asigurări de sănătate, fără ca noi să aflăm...

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sesiunea de întrebări și interpelări, după ora 18.00.

Vă mulțumesc foarte mult.

Îmi cer scuze că nu pot să dau curs luării dumneavoastră de cuvânt!

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnule deputat, vă rog frumos...

Domnule deputat, vă rog frumos, v-am lăsat să vorbiți! Nu mi-ați spus nimic altceva decât că e 182 articolul temeiului.

Vă rog frumos, cu tot respectul!

Vă rog frumos, dați-i voie domnului deputat Mircea Toader...

Eu vă aștept și cinci ani, să știți, n-am nicio problemă, n-aveți nicio competență să stați acolo la microfon.

Dacă credeți că sunteți așa fotogenic la televizor, nu câștigați nimic.

Domnule deputat, vă rog frumos să luați loc în bancă!

Colegul dumneavoastră, liderul grupului parlamentar, v-a informat că dezbaterea se face pe art. 182 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Domnule deputat, comentariile dumneavoastră se fac dacă vă dau cuvântul ca reprezentant al Partidului Național Liberal, atunci când vor lua cuvântul colegii noștri din grupurile politice parlamentare, și atunci declarația dumneavoastră politică poate să fie suport pentru argumentație. Deocamdată, nu pot să vă dau cuvântul.

Vă rog frumos să părăsiți microfonul! Discursul dumneavoastră este un discurs de reprezentant al grupului politic parlamentar. Vă rog frumos, este art. 182 din regulament, eu sunt obligat să respect regulamentul.

Vă rog frumos!

Domnule deputat Mircea Toader, aveți cuvântul, vă rog frumos.

## **Domnul Ludovic Orban:**

## Mulțumesc că mi-ați dat drumul.

Închei prin a-l ruga pe domnul ministru pentru relația cu Parlamentul, domnul Eugen Nicolicea, să-l consilieze pe domnul care-i este temporar șef și pe dumneavoastră, domnule președinte Zgonea, să nu vă comportați ca un subaltern.

Vă mulțumesc foarte mult, domnul deputat.

Vă rog frumos să luați loc în bancă!

Sesiunea de declarații politice, marțea dimineața, la ora

8.00. Cu mare plăcere...

Domnul Dan Motreanu va fi mâine-dimineață. Veți putea vorbi cât doriți dumneavoastră.

Domnule vicelider al grupului politic parlamentar, aveți cuvântul.

Domnul deputat Toader, scuzați-mă!

## Domnule președinte,

## Domnule prim-ministru,

Sigur că m-a atenționat premierul.

Întrebam colegii de lângă mine: domnule, dezbatem problema de energie sau problema ridicată de liberali? Acela a fost motivul pentru care am dat impresia că sunt neatent. Nu, am fost foarte atent! A fost prezentarea unor măsuri energetice și cred că, așa cum prevăd regulamentul și Constituția, premierul poate oricând... și îl așteptăm să vină în plenul Camerei să ne expună ceea ce dorește Guvernul pe tema energiei, care este o problemă foarte importantă.

Noi să dezbatem azi problema pe care a ridicat-o Partidul Național Liberal: când și cum, și ce facem cu CAS-ul și cu impozitul reinvestit. Acelea sunt temele care trebuie discutate astăzi, nimic altceva.

Ca și prelegerea domnului prim-ministru, a fost un fel de moțiune de cenzură de acum doi ani pentru Partidul Democrat Liberal. S-a terminat!

Sunteți la guvernare, vă rog, guvernați!

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Conform regulamentului, urmează dezbateri și luări de cuvânt din partea grupurilor politice parlamentare și a deputaților neafiliați.

O să vă rog frumos să-mi dați lista.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Marian Neacșu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Marian Neacșu:**

Domnule prim-ministru, Doamnă și domnilor miniștri,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Înainte de a trece și a face prezentarea pentru care mă aflu în fața dumneavoastră, nu pot să încep aceasta până nu îmi exprim regretul pentru partea penibilă de opoziție la care am fost martor cu câteva momente mai devreme. Trebuie să recunosc că eu aveam și am în continuare alte așteptări de la această dezbatere. Sunt convins că toți cei care vor vorbi după mine vor păstra tonul decent și serios al acestei dezbateri, pentru că, nu-i așa?, aceasta ne-am propus și pentru aceasta ne aflăm aici.

Înainte de a trece la tema centrală a discuției de astăzi, temă pe care am reușit să o aflăm cu destul de multă greutate, nu pot să nu reiterez argumentul de oportunitate pe care l-am ridicat și în ședințele de Birou permanent și de săptămâna trecută, și de săptămâna aceasta, referitor la modul în care a fost solicitată această dezbatere. Evident că, pe fond, invocând prevederile art. 182 din regulamentul nostru, colegii noștri de la Partidul Național Liberal au dreptate și demersul pare să fie îndreptățit, dar, pe de altă parte, nu pot să nu remarc faptul că vin acum să conteste două elemente importante din Programul de guvernare, iar astăzi se împlinesc două săptămâni de când premierul Victor Ponta a venit în fața Parlamentului și și-a asumat răspunderea pe acest Program de guvernare, care – și lucrul acesta trebuie remarcat din nou – conține în cvasitotalitate toate principiile, toate ideile importante de guvernare pe care ni le-am asumat alături de colegii noștri liberali, alături de colegii noștri conservatori și de cei de la Uniunea Națională pentru Progresul României în Programul de guvernare al USL.

De aceasta ar fi trebuit să aibă... – dacă în momentul acela contestau Programul de guvernare – ar fi trebuit să depună la momentul acela o moțiune de cenzură, lucru pe care nu l-au făcut și trebuie să recunosc că apreciez acest lucru. Nu l-au făcut și pentru faptul că aceea s-ar fi dovedit,

măcar pe jumătate, o moțiune de autocenzură și, așa cum am apreciat faptul că nu au depus moțiunea de cenzură, nu pot să nu remarc și să nu apreciez și rolul, și poziția, și performanțele pe care miniștrii liberali le-au avut în cele două cabinete Ponta de până acum.

Stimați colegi,

Cel mai puternic argument al unui guvern performant este creșterea economică. A amintit aici premierul și vă este cunoscut fiecăruia dintre dumneavoastră că acea creștere economică de 3,5% pe care România a înregistrat-o în 2013, într-un guvern din care au făcut parte și colegii noștri care astăzi contestă unele dintre măsurile pe care ne-am propus să le continuăm, să le ducem mai departe – și nu-s măsuri noi –, acest indicator a surprins lumea finanțelor și în România, și în Europa.

România s-a poziționat între primele economii care dau semne de stabilitate și de ieșire din criza economică. Tabloul general al economiei în 2013, față de perioadele similare, față de anul 2009, față de anul 2010, față de anii în care românii erau obligați să suporte tăieri de salarii, tăieri de pensii, o guvernare de austeritate, este absolut evident.

Dacă în anul 2010 inflația se situa la 7,96%, la finele anului 2013 a atins cel mai mic nivel de după revoluție și până acum, respectiv 1,55%.

Dacă în anul 2009 absorbția fondurilor europene era ceva mai mică de 1%, respectiv 0,73%, în 2011 procentul a crescut până la 5,55% și am reușit, prin măsurile care au fost luate de Guvernul Ponta, de miniștrii de linie și, până la urmă, de ce nu?, de Parlament, care a asigurat instrumentele necesare, am reușit să ducem nivelul de absorbție până la 33–34%, cifre care evident că și în acest an vor crește.

În 2013, față de 2012, exporturile au crescut cu 10%, de la 45,05 miliarde de euro la 49,56 miliarde.

De asemenea, în 2013, deficitul comercial al României a scăzut cu 3,9 miliarde de euro față de 2012.

Creșterea economică înregistrată în 2013 a fost determinată de creșterea producției industriale și a productivității industriale, de creșterea producției și a productivității agricole, de creșterea productivității muncii. Deci discutăm despre o creștere reală, sustenabilă a economiei, care, așa cum a amintit nu cu multe minute în urmă aici premierul României, va permite ca în acest an – și îmi pare tare rău că unul dintre colegii mei antevorbitori a fost ocupat cu alte lucruri decât a fi atent la ceea ce se discută aici și la subiectul dezbaterii –, va face posibil, așa cum spuneam, ca cele două măsuri pe care cu toții ni le dorim, cu care mediul de afaceri ne-a sesizat și de care are nevoie, pe care și partenerii noștri străini le apreciază, respectiv reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS-ului la angajator și, respectiv, reducerea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit... Toate aceste măsuri, spuneam, au rămas, așa cum se preciza aici, pe agenda noului Guvern.

Faptul că acum s-a decis ca o parte a vechiului USL să treacă pe margine și de acolo să critice niște lucruri pe care ni le-am asumat cu toții, niște lucruri despre care știm cu toții că sunt bune, pozitive și necesare pentru economie și pentru mediul de afaceri este o opțiune politică personală a fiecăruia dintre noi. Noi, cei din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, alături de cei care formează acum majoritatea parlamentară și care sprijină actualul Guvern, ne însușim întru totul lucrurile conținute în Programul de guvernare, chiar dacă o parte dintre obiective ar putea fi socotite de factură liberală, o parte dintre ele de factură social-democrată. Guvernarea nu este nici liberală, nici social-democrată, guvernarea este pentru cetățeni, guvernarea este a lor și trebuie să se întoarcă în folosul oamenilor.

## Stimați colegi,

În final, aș vrea să vă asigur că astfel de dezbateri vor fi întotdeauna susținute și bine-venite.

De asemenea, este normal – și am să fac lucrul acesta – să adresez și felicitări, și mulțumiri prim-ministrului, care se află la un al treilea astfel de demers în Parlamentul României, în condițiile în care, în toți cei trei ani și jumătate de mandat – minus vreo două luni în care a fost doar interimar –, premierul Emil Boc nu a fost prezent niciodată să prezinte un raport despre starea națiunii până la urmă, că acestea sunt lucrurile care se prezintă în Parlament.

Din aceste considerente, așa cum am precizat și ceva mai devreme, susținem astfel de inițiative. Premierul însuși a susținut astfel de inițiative și – dacă îmi permiteți un punct de vedere cu caracter personal, așa cum am discutat puțin mai devreme, lucruri legate de oportunitate – poate că nu era cel mai potrivit moment acum, poate că discuția aceasta ar fi trebuit să aibă loc după ce actualul Guvern, actualii miniștri – și în mod deosebit ministrul de finanțe, care are două săptămâni de când este în funcție – ar fi putut să realizeze care sunt cu adevărat nu numai perspectivele economice, ci și nivelul de încasare și de realizare a veniturilor bugetare pentru ca cele două măsuri benefice, bune, de care am amintit aici, să fie puse în practică.

În final, permiteți-mi să vă mulțumesc și celor care ați solicitat această dezbatere, și celor care au venit să o susțină, respectiv premierului României – al României, domnule Orban, și al nostru, al tuturor –, miniștrilor care sunt prezenți aici, Biroului permanent al Camerei Deputaților care, prin dezbaterile constructive avute și săptămâna trecută, și săptămâna aceasta, a decis că aceasta este o temă importantă, necesară și că este și bine, și util ca premierul României să lămurească aceste probleme.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Domnule prim-ministru,

Doamnă ministru, Domnule ministru,

## Stimați colegi,

În primul rând, aș dori să-l rog pe domnul președinte să intervină și să nu mai fie deranjat domnul prim-ministru când noi vorbim.

Domnule președinte, poate interveniți să fie domnul prim-ministru liber, să poată să asculte, să poată să-și noteze și atunci când este cazul, dacă este cazul...

Eu n-am competențe, numai chestorii au, știți!

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal a inițiat această dezbatere parlamentară pe teme economice la care, după cum vedeți, este invitat prim-ministrul, din două motive. În primul rând, pentru a discuta despre măsurile pe care noi, liberalii, le susținem pentru stimularea economiei și, aici, evident, este vorba de cele două măsuri importante: reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajatori și neimpozitarea profitului reinvestit.

În al doilea rând, pentru că oamenii au dreptul să audă de la dumneavoastră, domnule prim-ministru, când o să fiți lăsat, să afle de la dumneavoastră răspunsuri clare și fără echivoc.

Ne-ați prezentat, în urmă cu câteva săptămâni, un așa-zis program, un fel de declarație, din care, din păcate, nu s-au înțeles cu adevărat prioritățile dumneavoastră. Dacă atunci când PNL a făcut parte din Cabinet angajamentele Guvernului erau clare și aveau termene precise, astăzi nu le mai spuneți oamenilor nimic sigur. Nu mai știm ce anume exact vă propuneți să faceți și când, ci doar că românii vor trăi mai bine și vor putea spera la locuri de muncă – și citez din programul dumneavoastră – „atunci când cadrul fiscalbugetar o va permite”.

## Domnule prim-ministru,

Locurile de muncă și investițiile – acestea sunt preocupările majore din societatea românească. Oamenii le așteaptă de la dumneavoastră. Noi, liberalii, v-am propus încă de când eram parteneri de alianță soluții care răspund tocmai acestor așteptări: reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit.

Într-o țară ca România, în care taxarea muncii este printre cele mai mari din Europa, reducerea contribuțiilor de asigurări sociale pe care noi, liberalii, o susținem poate însemna mai multe locuri de muncă noi, mai puțini bani plătiți la negru și, evident, salarii mai mari. Un CAS mai mic este nu doar o măsură pentru mediul de afaceri, ci și pentru angajați, este o șansă de a mișca economia pe care nu aveți voie nici să o ignorați, nici să o amânați.

Într-o țară în care investițiile s-au oprit din lipsă de bani, iar finanțarea prin sistemul bancar este dificilă, după cum toată lumea știe, neimpozitarea profitului reinvestit este o soluție pentru mediul de afaceri, care are nevoie de resurse financiare alternative pentru a se dezvolta.

Vorbiți și despre strategia de reindustrializare a României, despre atragerea de capital autohton în sectoare economice cu potențial de creștere. Dacă le doriți cu adevărat, adoptați imediat măsura pe care v-am propus-o!

Despre cele două propuneri ale PNL țin să vă mai reamintesc câteva lucruri: ele au reprezentat promisiuni și angajamente publice, le-am agreat împreună încă din 2011, când USL a prezentat proiectul economic pentru România, le-am reafirmat în campania electorală din 2012 și le-am inclus în Programul de guvernare al USL pentru perioada 2013–2016.

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit au fost discutate și convenite inclusiv cu organismele financiare internaționale și reconfirmate cu prilejul misiunii de evaluare din luna ianuarie a acestui an. Am parcurs împreună aceste etape și am reușit să stabilim în cadrul negocierilor chiar termenul de 1 iulie pentru aplicarea lor.

## Domnule prim-ministru,

Constatăm că v-ați răzgândit cu privire la aceste măsuri, ca și la altele. Poate o să-mi spuneți că, mai devreme, în cuvântul dumneavoastră, le-ați reafirmat, dar numai a le spune nu înseamnă că vreți să le și faceți. Noi avem impresia că le amânați, folosind pretextul cadrului bugetar.

În aceste condiții, se impun câteva întrebări la care așteptăm răspuns din partea dumneavoastră. Când ați vorbit serios: atunci când v-ați angajat în fața opiniei publice și a PNL, care vă era partener de guvernare, și a organismelor internaționale că veți introduce aceste măsuri de la 1 iulie 2014 sau acum, când le amânați pentru un termen incert?

A doua întrebare. Când ne spuneți adevărul: atunci când vă lăudați cu mersul economiei și ne citați cifre și statistici care ne spun ce bine o duc oamenii sau când refuzați să luați măsuri de relaxare fiscală și de stimulare a economiei, motivând că nu vă permite bugetul?

## Domnule prim-ministru,

Sunteți responsabil de deciziile Executivului, de stabilirea priorităților de politici publice ale Guvernului? Dacă sunteți, atunci nu le condiționați de cadrul fiscal-bugetar, ci adaptați cadrul fiscal-bugetar în funcție de priorități și nevoi. Vă reamintesc că PSD s-a opus în trecut și cotei unice, de frica impactului bugetar, iar realitatea a dovedit că ceea ce aparent ar pierde bugetul pe termen scurt, câștigă economia pe termen lung.

A venit timpul ca politica fiscală să conducă politica bugetară în România, și nu invers, după modelul aplicat cu înverșunare de guvernarea Băsescu–Boc, pe care văd că l-ați preluat.

Mă așteptam ca doamna ministru Petrescu, cu alte studii, venind cu altă mentalitate, să ajute Guvernul să înțeleagă că e nevoie de o schimbare de mentalitate, să trecem de la un buget făcut în mod comunist, să trecem la o politică fiscală care să facă un buget bogat.

În fine, ar trebui să ne răspundeți: vreți sau nu vreți să reduceți cota de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale? Vreți sau nu vreți să scutiți de la impozitare profitul reinvestit? Și, dacă da, așa cum teoretic ați pretins, când veți face acest lucru? Vă cerem să spuneți clar, ca să audă toți oamenii din această țară și să aveți curajul să vă asumați public un răspuns, oricare ar fi el. În acest moment, adoptarea celor două măsuri ține doar strict de voința și decizia politică a dumneavoastră, de nimic altceva.

Săptămâna trecută ne-am întâlnit cu reprezentanți ai mediului de afaceri tocmai pentru a pregăti această întâlnire. Aceștia și-au exprimat nemulțumirea pentru neluarea în

considerare a propunerilor lansate, a adoptării de soluții pentru un mediu de afaceri mai prietenos, mai stimulativ, dar și a absenței dialogului efectiv cu Guvernul.

## Domnule prim-ministru,

Dacă vreți cu adevărat locuri de muncă și investiții în România, aveți ocazia acum, în această dezbatere, să vă angajați în fața Camerei Deputaților că veți aproba cele două măsuri până la 1 mai, astfel încât să fie aplicate și să producă efecte în economie începând cu 1 iulie.

Grupul parlamentar al PNL este primul care va face tot ce va depinde de el ca un asemenea proiect de lege să fie aprobat până la 1 mai anul curent.

Dacă Guvernul, în schimb, nu va lua nicio decizie clară până la 1 mai, atunci Grupul parlamentar al PNL este decis să depună o moțiune de cenzură la adresa Executivului pe care-l reprezentați, domnule Victor Ponta.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, doamna Andreea Paul.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

Timpul alocat este de cinci minute să știți, doamna deputat.

## **Doamna Maria Andreea Paul:**

## Bună ziua, domnule președinte!

## Stimați colegi,

Dați-mi voie de la bun începutul dezbaterii să-i predau domnului premier Victor Ponta șapte soluții ale Partidului Democrat Liberal, șapte proiecte de lege pentru relaxare fiscală, depuse în Parlamentul României încă de anul trecut.

Cred că n-ați uitat, domnule premier, că la mijlocul anului trecut o întreagă delegație a Partidului Democrat Liberal s-a întâlnit cu dumneavoastră – am luat parte la acea întâlnire – și am agreat de comun acord să susțineți două proiecte de lege înaintate de PDL în Parlamentul României. Era vorba de reducerea CAS-ului cu cinci puncte procentuale și de crearea Autorității Naționale pentru Protecția Întreprinzătorilor. Iată că se face aproape un an și nu v-ați ținut de cuvânt!

Sunteți însă la a treia guvernare, Ponta 3, și vă dovediți un sac fără fund de erori și de neputințe. Este inadmisibil să vorbiți dumneavoastră despre menținerea competitivității, când știți bine că, în raportul Băncii Mondiale „Ușurința de a derula afaceri”, România a căzut în prezent pe rușinosul loc 134 în lume la plata taxelor, tema de astăzi, și pe locul rușinos 174 în lume la accesul la costul la electricitate, de aproape două ori mai mult dacă raportăm acest cost la nivelul de trai în România față de Bulgaria.

Stăm foarte prost! România devine, cu economia sa, din ce în ce mai mică, iar în raportul global al competitivității suntem aspru taxați nu doar pentru plata taxelor, ci mai ales pentru povara administrativă și pentru lipsa de încredere în politicieni, iar aici argumentul este unul transparent. Ați „faultat” capitalul autohton prin nepăsare și prin absența soluțiilor economice, fiscale și energetice.

Spuneam însă că sunteți în eroare. Mă mir că nu ați fost consiliați și că nu vi s-a explicat că industria, în plină criză economică, a crescut în România din 2008 până în 2012 cu aproape zece procente și că a fost cea mai rezistentă în criza economică, în timp ce PIB-ul scădea. Mă mir că nu vă aduceți aminte că în anul 2009, când s-a agreat semnarea Acordului de împrumut al României cu FMI, PSD era la guvernare. Și dumneavoastră erați la guvernare, domnule premier Victor Ponta, ați uitat?!

Mulțumesc, dragi colegi.

Premierul Victor Ponta astăzi ocolește dezbaterea de fond despre taxe, despre modul în care au nenorocit fiscalitatea în România și mediul de afaceri cu taxe și impozite. Nu ne-a răspuns la întrebarea de ce crește evaziunea și nu se încasează bani la buget, în schimb, premierul Ponta vrea să-i lase pe parlamentari, adică pe dumneavoastră, pe noi, spectatori și să dezbată un pachet de măsuri pe energie, un pachet despre care deputații și opinia publică nu știu nimic înaintea dezbaterii parlamentare. Aceasta nu este altceva decât un banal joc de imagine, o ipocrizie, cinism, aceasta nu se numește dezbatere! Sâmbătă, ministrul dumneavoastră, Răzvan Nicolescu, nu răspundea presei într-o emisiune televizată la întrebarea: care sunt măsurile care se întrevăd în acest pachet de măsuri? Nu știa, habar nu avea! Nici liberalii, din păcate, colegii noștri astăzi de Parlament, nu stau deoparte de acest joc politic de imagine, ci intră într-o competiție accelerată de imagine.

Zero soluții! După 22 de luni de guvernare PSD și PNL, în care ați avut ministrul de finanțe, nu ați redus nici CAS, nu ați scutit de impozit nici profitul reinvestit, ci, dimpotrivă, ați crescut taxarea.

Astăzi avem, așadar, câteva certitudini: șomajul în anul 2013 a crescut cu peste 48.000 de persoane; firmele intrate în insolvență...

O să vă rog frumos să finalizați, mai aveți 20 de secunde. Vă mulțumesc foarte mult.

## Mă apropii.

Firmele intrate în insolvență pe zi, în medie, în 2013 sunt de două ori mai multe decât în plină criză economică. Ați introdus 35 de taxe noi și impozite majorate și ați tăiat din buzunarele românilor aproape opt miliarde de lei.

Vă dau câteva exemple concrete și îi mulțumesc premierului că stimulează dezbaterea. În sfârșit, încercăm să construim o dezbatere. Câteva exemple concrete: ați indexat accizele cu inflația de 4,7 procente și ați mai tăiat 1,1 miliarde de lei din buzunarele românilor. N-ați făcut altceva decât să abandonați practica utilizării cursului de referință euro-leu de la 1 octombrie, anunțat de BC. N-ați făcut același lucru, în schimb, și la indexarea pensiilor.

Ați introdus acciza nouă la carburanți...

Doamna deputat, ați depășit cu un minut cele cinci minute!

Tot finalizați...

Vă apropiați de final, vă rog frumos!

În regulă, credeam că ascultați de recomandarea premierului.

Atunci am să trec peste argumentele tehnico-economice căci, nu-i așa?, nu e timp în Parlament, și închid prin a spune că dacă...

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Câți v-au votat, doamnă, atâta timp aveți! Câți v-au votat atâta timp aveți!

Dar nu pot să mă apropii de timpul domnului Nicolăescu, îmi cer scuze că vă spun.

20 de secunde mai aveți, vă rog frumos!

La glume stați bine!

Dacă s-ar fi aplicat reducerea CAS-ului, solicitată de Partidul Democrat Liberal încă de la mijlocul anului trecut, am fi asistat astăzi la un plus de creștere economică de 0,5 procente.

Dacă ați fi transparentizat cheltuielile publice, am fi avut astăzi un plus de creștere economică cu încă un punct procentual. Prețul la gaze la noi crește, la bulgari scade de la 1 aprilie. Prețul la benzină la noi crește, în Uniunea...

Doamna deputat, vă mulțumesc foarte mult.

Ați consumat șapte minute din cele 15 care vi s-au alocat, conform votului colegilor dumneavoastră din Biroul permanent.

O să-l rog frumos pe domnul deputat László Borbély, în numele Grupului parlamentar al UDMR, să ia cuvântul. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi, Domnule prim-ministru, Doamna ministru,

Domnilor miniștri,

Astăzi participăm, după părerea mea, la o discuție benefică și salut atât inițiativa colegilor liberali, cât și, de fapt, reacția promptă a premierului. Avem nevoie de asemenea discuții și avem nevoie de asemenea discuții în societatea din România. Avem foarte multe canale de televiziune, dar vedem foarte rar – și probabil nu din vina presei –, vedem foarte rar dezbateri pe fond despre economia noastră, despre care ar fi posibilele alternative sau diferitele concepții economice și fiscale.

Avem un Program de guvernare pe care, din păcate, îl citim mai rar. Și acum, când am avut discuția în Parlament, am demonstrat că sunt unele prevederi în Programul de guvernare care, evident, ar trebui citite și – e clar – ar trebui aplicate.

În ceea ce privește discuția pe fond.

Eu sper – și nu putem în trei minute sau în cinci minute să aprofundăm acest subiect –, dar eu sper că Programul de guvernare aprobat de Parlament în 2012, Program de guvernare al USL-ului – în acest Program de guvernare probabil s-au regăsit atât doleanțele liberalilor, cât și doleanțele PSD-ului –, nu este un program de guvernare care să nu poată fi pus în practică, după părerea noastră.

De aceea, am luat decizia politică să acceptăm acest Program de guvernare și să-l ducem la bun sfârșit.

Dar sunt câteva condiții. O condiție e – și-i urez mult succes doamnei ministru Petrescu – să avem un ministru de finanțe cu viziune și să pună în practică, pe termen nu numai scurt, ci mediu și lung, o politică fiscală și economică de care am dus lipsă. Au fost guverne care au venit și au schimbat politica fiscală în timpul guvernării, timp de patru ani de treipatru ori.

Ce ne cere Uniunea Europeană? Ne cere coerență, cere o previziune, ne cere stabilitate.

De aceea, dacă vorbim de UDMR, noi am avut unele propuneri, eu zic, foarte pertinente. Sprijinim reducerea CAS-ului, sprijinim IMM-urile și toate acele măsuri care au fost luate și vor fi luate și sprijinim o descentralizare reală, care va însemna mai mulți bani la autoritățile publice locale, care va însemna mai mulți bani la buget.

Deci eu cred că va trebui să continuăm seria acestor dezbateri, poate lunar, pentru că aici, în Parlament, trebuie să discutăm aceste probleme, dar concret, nu în funcție de campanii electorale, nu în funcție neapărat de situația noastră de a fi în opoziție sau la putere, ci pe baza unor soluții concrete pentru cetățeni.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

O să o rog pe doamna deputat Cornelia Negruț, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator...

## Scuzați-mă!

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD nu este nimeni.

Eu v-am rugat frumos! Nu ați anunțat, doamnă deputat! Sunteți și vicelider. Am rugat frumos ca cineva să-i informeze pe cei doi secretari, conform regulamentului.

Aveți cuvântul, doamnă deputat, cinci minute, vă rog frumos. De aceea nici nu v-am citat.

Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu consideră că demersul de astăzi reprezintă doar un exercițiu de imagine pe care Partidul Național Liberal îl face și, în afară de un demers demagogic, noi nu vedem nimic mai mult. Până acum două-trei săptămâni, parteneri de guvernare fiind, nu și-au pus aceste întrebări și nici nu au căutat soluții.

Partidul Național Liberal ar fi trebuit să știe că nu s-au întreprins măsuri pentru sprijinirea mediului privat, nu s-au întreprins măsuri pentru a avea cu adevărat o creștere economică. Acest fapt ne dovedește că nici acum, după doi ani în care au fost la putere, nu au o viziune economică, ci doar una electorală.

Am asistat acum la un joc politic, în această sală, joc în care cei care întreabă cunosc deja răspunsurile, iar cei care răspund nu vin cu soluții viabile pentru relansarea economiei naționale, soluții care să ne și convingă.

Partidul Poporului – Dan Diaconescu, singurul partid care nu a fost la guvernare, considerăm noi că face cu adevărat opoziție, și nu cu vorbe, ci prin intermediul proiectelor pe care le promovează, încercând în felul acesta să-și îndeplinească promisiunile făcute în fața electoratului. Am venit cu mesajul lor în Parlament, încercăm să le apărăm interesele.

Suntem de acord cu tema de dezbatere propusă astăzi, aceea a viziunii Guvernului cu privire la redresarea economiei românești, a măsurilor economice importante, a reducerii CAS-ului, a scutirii de impozite, dar le reamintim că și actualul Guvern, și cel de dinaintea lui, USL, s-au lăudat doar cu o creștere economică, însă această creștere nu s-a datorat nicidecum unor măsuri economice pozitive, ci doar creșterii exportului de produse agricole, adică s-a mai uitat Dumnezeu și la noi.

Dorim deci fapte, nu vorbe. Și, de asemenea, dorim ca cineva să-și asume și răspunderea pentru eșecuri. Nu considerăm că mărirea taxelor și impozitelor este o soluție pentru redresarea economică, dar nu considerăm nici că tăierea pensiilor și a salariilor ar fi una.

Știm că suntem în preajma alegerilor, dar vă rog, domnilor guvernanți, să veniți cu măsuri concrete pentru îmbunătățirea nivelului de trai, și nu cu noi promisiuni electorale.

De asemenea, pe dumneavoastră, stimați colegi, vă invit să lăsăm disputele politice și de imagine și să facem ceva concret pentru cetățenii acestei țări.

Mulțumesc.

Doamnă deputat, vă mulțumesc foarte mult.

O rog pe doamna deputat Cornelia Negruț să ia cuvântul în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Domnule prim-ministru, Doamnă ministru,

Domnilor miniștri, Domnule președinte, Stimați colegi,

Dincolo de dezbaterea ideologică privind reducerea contribuțiilor sociale, trebuie să acordăm o mare atenție efectelor concrete pe care le poate avea o asemenea măsură la toate nivelurile societății și economiei.

Consider că nu este suficient să ne raportăm doar la teoria conform căreia reducerea CAS-ului generează automat noi locuri de muncă, iar acesta să fie unicul unghi de abordare a subiectului. Tocmai de aceea se impune să avem în vedere dezbaterea pe acest subiect complex din cel puțin trei paliere – bugetar, mediu de afaceri și social.

1. Bugetar: prin comparație cu execuția bugetară pe 2013, calculele din prezent, bazate pe contextul creșterii economice prognozate pentru 2014 și, implicit, al creșterii încasărilor și cheltuielilor bugetare, ar duce spre concluzia că reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS-ului ar însemna, de fapt, o scădere cu 11,23% a încasărilor din contribuțiile sociale; ar rezulta un efort bugetar de un an de zile al acestei reduceri de aproximativ 5,79 miliarde de lei, respectiv aproape 3% din veniturile bugetare corespunzătoare anului 2013.

Este o sumă considerabilă care, în condiții normale, nu poate fi acoperită nici măcar din creșterea accizei pe combustibil sau din impozitul pe construcții speciale, ale căror încasări prognozate pentru un singur an nu depășesc cifra de 800 de milioane de euro, sumă destinată, conform poziționărilor publice de până acum, investițiilor în infrastructură.

Practic, ca să acoperim acest deficit bugetar, ar fi necesar să crească gradul de ocupare din economie la un nivel de salariu mediu cu peste 11 procente. În consecință, într-un an ar trebui să apară aproximativ 570 de mii de noi locuri de muncă, cu un nivel de salarizare mediu.

Din această perspectivă, se impune o singură concluzie clară, și anume aceea că reducerea CAS-ului cu cinci puncte procentuale nu poate genera o acoperire imediată pentru bugetul de stat din crearea de noi locuri de muncă. Crearea de noi locuri de muncă poate să reprezinte un efect imediat al reducerii contribuțiilor asigurărilor sociale, dar aceasta este mai degrabă un element de discurs decât unul de calcul economic.

Rămâne fără echivoc faptul că va fi nevoie de un efort bugetar din altă parte, pentru a susține o astfel de măsură, fie prin creșterea veniturilor bugetare, fie prin reducerea unor cheltuieli.