Stenogramă plen

Interpelare

Dumitru Marcel Bujor

Cantacuzino

O întrebare adresată domnului ministru Nicolae Bănicioiu, Ministerul Sănătății. Obiectul întrebării: „Reorganizarea Institutului «Cantacuzino»”. Stimate domnule ministru, Institutul „Cantacuzino”, unul dintre cei mai apreciați producători de imunologice din lume, și-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenția Națională a Medicamentului i-a retras autorizația de punere pe piață a produselor injectabile din cauza mai multor nereguli. În aceste condiții, producția de vaccin a fost sistată, iar campaniile de imunizare a populației se fac numai cu vaccin din import, achiziționat la prețuri de peste 10 ori mai mari decât cele din țară. România trebuie să-și asigure o relativă independență în fabricarea de produse biologice, care să-i dea posibilitatea să intervină pentru protejarea populației în situații de epidemii și pandemii, conform prevederilor din Programul de guvernare. Având în vedere situația incertă în care se află acest institut de cercetare, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați: 1. Care sunt măsurile pe care intenționați să le luați pentru reorganizarea Institutului „Cantacuzino” și asigurarea independenței în domeniul vaccinurilor? 2. Care sunt concluziile Memorandumului pentru reorganizarea Institutului „Cantacuzino”, alcătuit de comisia interministerială desemnată în 2014 pentru a rezolva problema institutului de cercetare?

Interpelare

Dumitru Marcel Bujor

Deficitul de personal al Spitalului de Urgență Bacău

Adresată domnului ministru Nicolae Bănicioiu, Ministerul Sănătății. Obiectul interpelării: „Deficitul de personal al Spitalului de Urgență Bacău”. Stimate domnule ministru, Unitățile sanitare din județul Bacău au pierdut în ultimii ani sute de angajați din cauza condițiilor de lucru și a sistemului de salarizare. Se remarcă insuficiența personalului de specialitate mai ales în anumite sectoare, cum ar fi: anestezie și terapie intensivă, specialitățile preventive, medico-sociale, sănătate publică, precum și ponderea inadecvată a personalului auxiliar, concentrarea personalului medical în zonele urbane și în spitale. Un exemplu concret este Spitalul de Urgență Bacău, care se confruntă cu un deficit de 739 de posturi, majoritatea din rândul asistenților medicali și al personalului auxiliar, dar și un număr de 87 de medici. Având în vedere deficitul de personal medical, care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați pentru îmbunătățirea managementului resurselor umane, dar și a proceselor de recrutare a personalului calificat din sectorul sanitar? De asemenea, vă rog să-mi precizați care este stadiul Planului național de resurse umane în sistemul serviciilor de sănătate publică din România.

Interpelare

Viorel Grigoraș

Probleme din școlile din județul Botoșani

Domnule ministru, Vă aduc la cunoștință că doar 15% din școlile din județul Botoșani au pază proprie, ceea ce reprezintă o problemă, pentru că profesorii nu se simt în siguranță. Sunt situații în care profesorii ajung să fie intimidați în școli, să fie amenințați. Cu toate atribuțiile pe care le au Poliția, Jandarmeria și Poliția locală, acestea nu pot face prea mult. ## Domnule ministru, Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicați ce măsuri intenționați să luați pentru a asigura un mediu liniștit profesorilor și elevilor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Viorel Grigoraș

Diaspora taxată pentru vot

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru și are ca obiect: „Diaspora taxată pentru vot”. Domnule prim-ministru, Din ultimele declarații despre românii din diaspora, înțeleg că aveți în plan taxarea acestora cu 10 euro pe lună. Ați justificat măsura taxării prin bunăstarea statului. Cetățenii străini plătesc taxe și impozite în țările în care se află, beneficiază de servicii medicale, sistem de învățământ public, fonduri de pensii, ajutor de șomaj și infrastructură. ## Domnule prim-ministru, Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi comunicați baza legală în temeiul căreia veți realiza impozitarea cetățenilor români care lucrează în străinătate. Vă mulțumesc. Vă

Interpelare

Viorel Grigoraș

regiunea istorică Moldova rămâne fără autostradă

Interpelarea de astăzi, 5 februarie 2015, este adresată domnului ministru al transporturilor, Ioan Rus, și are ca obiect faptul că „regiunea istorică Moldova rămâne fără autostradă”. Domnule ministru, Analizând Masterplanul general de transport realizat de Guvernul din care faceți parte, am constatat cu neplăcere că nu ați inclus în acesta și „autostrada Moldova”: TârguMureș–Iași–Ungheni, atât de necesară. Este importantă realizarea acestei autostrăzi, atât prin calitatea ei de coridor care va conecta Republica Moldova cu principalele coridoare ale Uniunii Europene, cât și ca o modalitate de relansare economică a regiunii, defavorizată în nenumărate rânduri. De altfel, Comisia Europeană a inclus în rețeaua TEN-T traseul Timișoara–Sebeș–Turda–Târgu-Mureș–Iași–Ungheni. Acest fapt denotă că autostrada este finanțabilă cu fonduri europene. Mai mult, este considerat a fi un traseu de importanță europeană, având în vedere că traversează munții Carpați, conectează două state membre UE (România și Ungaria) cu doi vecini importanți (Republica Moldova și Ucraina) și scurtează ruta europeană Est-Vest la nivel de autostradă cu peste 300 de kilometri. Domnule ministru, Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicați strategia ministerului pentru a realiza o infrastructură necesară pentru regiunea Moldova. Vă mulțumesc. Vă

Interpelare

Iulian Cristache

Când va fi revirimentul industriei românești de apărare?

Am o întrebare adresată domnului ministru al apărării naționale, domnul Mircea Dușa. Obiectul întrebării: „Când va fi revirimentul industriei românești de apărare?”. Domnule ministru, În contextul actului terorist din 7 ianuarie 2015 de la Paris, al poziției geografice a țării noastre, în apropierea conflictelor din Ucraina și a vecinătății rusești la est, problema securității naționale și a apărării teritoriului românesc capătă noi valențe. România are nevoie de mai multă securitate, bugetul actual fiind prea mic pentru a acoperi angajamentele luate față de NATO. De aceea, este foarte important acordul din 12 ianuarie 2015, anunțat de președintele Klaus Iohannis după consultările cu partidele politice, acord în urma căruia s-a obținut consensul acestora asupra creșterii bugetului apărării la 2% din PIB începând cu 2017. Ca țară NATO, România s-a angajat, în vara anului 2014, și a semnat punctul 14 al Declarației finale a Summit-ului NATO de la Newport, care menționează creșterea bugetului apărării la 2% din PIB. Cu alte cuvinte, vom avea un miliard de euro în plus la dispoziția armatei din 2017, bani care vor fi cheltuiți exclusiv pentru înzestrare și industria de armament. Nu este o sumă mare în comparație cu alte state membre NATO, dar poate însemna un nou început pentru industria românească de apărare, care poate și trebuie să devină un producător important în cadrul Alianței, cu o singură condiție: dacă va avea sprijinul guvernelor, indiferent de culoarea lor politică. Industria militară românească, aflată acum la nivelul subzistenței, poate fi, cât de cât, salvată pe anumite segmente de producție, pe care sunt convins că le cunoașteți. Întrebare: considerați că este momentul revirimentului, în 2017, al industriei românești sau cumpărăm din import echipamente și tehnologii? Vă pun această întrebare întrucât locurile de muncă din România au devenit tot mai puține. Cu considerație, senator Iulian Cristache. Mulțumesc mult.

Interpelare

Valeriu Todirașcu

Încadrarea în termenul legal de cinci ani pentru rezolvarea dosarelor de retrocedări

Întrebarea de astăzi este adresată domnului George Băeșu, președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Obiectul întrebării este „Încadrarea în termenul legal de cinci ani pentru rezolvarea dosarelor de retrocedări”. Stimate domnule George Băeșu, președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, având în vedere că, așa cum este anunțat pe site-ul ANRP: „la data de 30.12.2014 se află în așteptare 27.612 dosare” și „ritmul actual de lucru – minimum 700 de dosare/lună”, rezolvarea dosarelor în așteptare ar dura 39 de luni. Dacă aceste estimări sunt corecte, procesul retrocedărilor se va încheia în termenul legal de cinci ani. Totuși, analizând activitatea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor în fiecare lună a anului 2014, se poate constata că numărul de dosare soluționate lunar este de aproximativ 200–350, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate din cele 700 de dosare rezolvate lunar, pe care ANRP le anunță pe site. În plus, se pare că numărul total de dosare pe care trebuie să-l rezolve ANRP va fi mult mai mare decât cele 27.000 anunțate, având în vedere numărul mare de dosare care zac în primării și care nu au fost luate în calcul. În acest context, în temeiul Regulamentului Senatului și al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații publice, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este în prezent numărul total de dosare complete, inclusiv cele aflate în posesia autorităților locale, pe care ANRP trebuie să le soluționeze în termenul legal de 60 de luni (respectiv 36 de luni pentru dosarele de fond funciar), conform art. 34 al Legii nr. 165/2013? 2. Câte dosare au fost rezolvate în anul 2014 și ce procent reprezintă ele din totalul dosarelor complete? 3. Care este durata de timp estimată pentru rezolvarea tuturor dosarelor, dacă se păstrează același ritm de rezolvare a lor? 4. Ce măsură se preconizează pentru accelerarea ritmului rezolvării dosarelor? 5. Există o listă de așteptare conform căreia titularul dosarului poate afla data aproximativă a soluționării dosarului și, dacă nu există, preconizați alcătuirea unei astfel de liste? Cu stimă, senator Valeriu Todirașcu. Domnule președinte, a doua întrebare, dacă se poate. A doua întrebare este adresată domnului Vasile Ciurchea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Obiectul întrebării: „Decontarea serviciilor imagistice high-tech, TC și RMN”. Stimate domnule președinte al Casei de Asigurări, După estimările specialiștilor, cel puțin 20% din ceea ce se decontează din Fondul de sănătate către furnizorii de servicii de sănătate reprezintă risipă sau furt, o parte se produce prin decontări exagerate ale serviciilor imagistice high-tech, TC și RMN, prin „stimularea” medicilor trimițători cu sume rezultate din beneficiul obținut de către furnizori. Casa de Asigurări este răspunzătoare în fața asiguraților de gestionarea fondurilor asiguraților, conform prevederilor Legii nr. 95/2006, art. 270. Astfel, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații publice, solicit un răspuns în scris la următoarele întrebări: 1. Câte investigații imagistice high-tech, TC și, separat, RMN au fost decontate de Fondul de asigurări către furnizorii privați de servicii de sănătate, care a fost valoarea acestor decontări și cât a fost costul mediu decontat pentru un examen în fiecare din anii 2012, 2013 și 2014? 2. Care a fost costul mediul al unui examen TC și RMN în unitățile medicale publice aparținând Ministerului Sănătății sau consiliilor județene și ale municipiului București în fiecare din anii 2012, 2013 și 2014? 3. Care a fost procentul investigațiilor imagistice high-tech care au arătat modificări patologice care să justifice efectuarea acestor investigații în aceiași trei ani: 2012, 2013 și 2014? 4. Care a fost metodologia de calcul prin care s-a stabilit suma cu care s-au decontat investigațiile imagistice în aceeași perioadă? 5. Care a fost numărul furnizorilor privați de servicii imagistice high-tech ce au avut contract cu casele județene de asigurări și a municipiului București în aceeași perioadă, aceiași trei ani? 6. Care a fost ponderea decontărilor pentru investigații imagistice high-tech, raportată la suma totală decontată de Fondul de asigurări în anii 2012, 2013 și 2014 către furnizorii privați? 7. Care a fost numărul controalelor efectuate de Casa de Asigurări în aceeași perioadă? 8. Care au fost sumele recuperate pentru raportările false în aceeași perioadă? 9. Cine are obligația verificării corectitudinii decontărilor? 10. Și, ultima întrebare, care sunt pedepsele care se impun în cazul nerespectării acestor obligații? Cu stimă, senator Valeriu Todirașcu. Mulțumesc.

Interpelare

Sorin Constantin Lazăr

Priorități susținute prin bugetul aprobat pentru anul 2015

Prima întrebare o adresez domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Se referă la „Priorități susținute prin bugetul aprobat pentru anul 2015”. Stimate domnule ministru, Nu este prima dată când aduc în discuție situația Sistemului național antigrindină, sistem care și-a demonstrat eficiența în ultimii ani prin cele două centre puse deja în funcțiune în județele Prahova și Iași. Vă rog să-mi comunicați care sunt prioritățile susținute prin bugetul aprobat pentru 2015 în domeniul menționat și, în mod particular, pentru județul Iași.

Interpelare

Sorin Constantin Lazăr

Priorități susținute prin bugetul aprobat pentru anul 2015

O adresez domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției. Se referă la „Priorități susținute prin bugetul aprobat pentru anul 2015”. Stimate domnule ministru, Implementarea Codului penal și a Codului de procedură penală, a dispozițiilor acestora, precum și a pachetului legislativ privind executarea pedepselor presupune, practic, reforma sistemului de probațiune. În acest sens, vă rog să-mi comunicați care sunt prioritățile sistemului de probațiune susținute prin bugetul aprobat pentru anul 2015 și, în mod particular, pentru județul Iași.

Interpelare

Doina Silistru

pentru organizarea și exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terțe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii

Interpelarea mea este adresată domnului Victor Ponta, prim-ministrul Guvernului României. Domnule prim-ministru, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale reglementează accesul la activitatea economică, procedura de înregistrare în registrul comerțului și de autorizare a funcționării și regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice, precum și al întreprinderilor individuale și familiale. Potrivit art. 24, „pentru organizarea și exploatarea întreprinderii sale, întreprinzătorul persoană fizică, în calitate de angajator persoană fizică, poate angaja terțe persoane cu contract individual de muncă, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, potrivit legii”. Totodată, alin. (2) al art. 1 prevede că „prezenta ordonanță de urgență nu se aplică profesiilor liberale, precum și acelor activități economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale”. În acest sens, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați legile speciale și activitățile economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale, pentru care nu se aplică prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008.

Interpelare

Doina Elena Federovici

Neacordarea de indexări pensiilor militare

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Mircea Dușa, ministrul apărării naționale. Obiectul întrebării: „Neacordarea de indexări pensiilor militare”. Stimate domnule ministru, La cabinetul meu parlamentar am primit mai multe sesizări de la pensionari militari care reclamă faptul că nu beneficiază de indexările/majorările acordate de Guvernul României tuturor categoriilor de pensionari. În același timp, pensionarii militari solicită precizări privind modul de calcul al drepturilor de pensie după principiul contributivității, având în vedere faptul că perioadele de muncă în condiții speciale și/sau deosebite nu au fost luate corect și complet în calcul la stabilirea acestor drepturi de pensie și există o clară discriminare între militarii ieșiți la pensie până la 31.12.2010, pe Legea nr. 164/2001 – și au avut pensiile diminuate în urma procesului de recalculare/revizuire –, și cei cu pensii crescute sau ieșiți la pensie începând cu 1.01.2011, pe Legea nr. 263/2010. Prin urmare, vă întreb, domnule ministru: care este motivația pentru care pensiile militare nu beneficiază de indexări, militarii în rezervă – vorbim de aproximativ 5.000–6.000 de persoane – fiind singurii pensionari cu pensiile „înghețate” din România, și de ce există decizii de pensie cu cuantumuri diferite, calculate pentru același beneficiar, conform petiției anexate prezentei întrebări?

Interpelare

Doina Elena Federovici

Oportunitatea modificării legislației privind unele drepturi acordate veteranilor de război

Am și o interpelare, adresată tot domnului ministru Mircea Dușa, ministrul apărării naționale. Obiectul interpelării: „Oportunitatea modificării legislației privind unele drepturi acordate veteranilor de război”. Stimate domnule ministru, În conformitate cu prevederile Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, art. 16 lit. a) precizează că „Veteranii de război și văduvele de război care locuiesc în mediul rural au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 12 călătorii interne, dus-întors, gratuite pe mijloacele de transport auto, dacă nu există posibilitatea să călătorească pe calea ferată.” Această formulare destul de ambiguă conduce la interpretări subiective, astfel încât veteranii de război sunt puși în situația de a nu se putea folosi de aceste drepturi care le sunt acordate. În plus, Curtea de Conturi a imputat contravaloarea tichetelor de călătorie pentru acei veterani care au utilizat aceste tichete pentru mijloacele de transport auto, deși în comuna de reședință era haltă de cale ferată. Un caz concret este cel semnalat la cabinetul meu parlamentar de domnul Bazarcă Ghiorghi, veteran de război, domiciliat în comuna Todireni, județul Botoșani. Pentru a se deplasa la Spitalul Județean Botoșani, aflat în municipiul Botoșani, domnul Bazarcă ar trebui să se deplaseze 3 kilometri pe jos până la gara din Todireni sau 4 kilometri până la gara din Jijia, din comuna alăturată, Albești, iar durata deplasării pe calea ferată până la Botoșani ar fi de șase ore. În situația în care ar apela la transportul auto, durata deplasării s-ar reduce la doar 40 de minute. Modificarea legislației, în sensul oferirii posibilității de a folosi cupoanele de transport neîngrădit, CFR și auto, în funcție de necesitățile fiecărui veteran, se impune din cauza următoarelor motive semnalate de veteranii din județul Botoșani, dar care sunt ferm convinsă că se regăsesc pe întreg cuprinsul țării: – unele halte se află la distanțe mari față de domiciliul veteranilor (de exemplu, comuna Vorniceni – opt kilometri față de centrul de comună, comunele Văculești și Corni – cinci kilometri față de centrul comunei etc.); – veteranii de război au vârsta înaintată și nu se pot deplasa pe jos până la halta CFR; – timpul de deplasare de la localitățile de domiciliu la reședința de județ este mai mic când se folosesc mijloace de transport auto. Cu putere de exemplu, menționez că, la nivelul județului Botoșani, există în prezent un număr de aproximativ 2.000 de veterani de război și aproximativ 4.000 de văduve de război, iar cel mai tânăr veteran de război are respectabila vârstă de 86 de ani, fiind născut în anul 1929. Vârsta acestor persoane, mobilitatea și dispoziția acestora la călătorii între localități sau între localitatea de domiciliu și alte regiuni din țară sunt și așa reduse, în primul rând, din cauza afecțiunilor specifice vârstei, iar atunci când totuși se apelează la aceste călătorii, se face pentru accesul la serviciile de sănătate. În acest context, consider că aceste persoane sunt supuse unor rigori legislative care excedează spiritului legii menționate, o lege prin care se stabilesc anumite drepturi și nu se instituie obligații. Vă transmit această solicitare și în semn de maxim respect pentru cei care au luptat cu arma în mână pentru România, pentru sacrificiile pe care le-au făcut și cărora trebuie să le asigurăm condiții de trai decente și nerestrictive, mai ales că această prevedere este una discriminatorie față de alte categorii de pensionari.

Interpelare

Gabriela Firea

Domnule senator, vă rog frumos. Domnul Saghian.

Interpelare

Gheorghe Saghian

Înscrierea în clasa pregătitoare zero

Întrebarea mea este adresată domnului Sorin Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice. Obiectul întrebării: „Înscrierea în clasa pregătitoare zero”. Stimate domnule ministru, Încă din anul 2012, înscrierea în clasa pregătitoare și în clasa I a stârnit controverse, părinții vorbind despre libertatea de a alege școala la care vor să-și ducă copiii. Potrivit proiectului de Metodologie de înscriere în învățământul primar, copiii care stau în vecinătatea școlii au prioritate, iar concurența la școlile bine cotate este foarte mare. Multitudinea cererilor de schimbări de domiciliu sau reședință din ultimii ani reflectă faptul că limitarea acestei libertăți contravine art. 3, care enumeră principiile fundamentale ale educației în România, între care: principiul descentralizării, în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii principali direct implicați în proces; principul participării și responsabilității părinților; principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare; principiul respectării dreptului la opinie al elevului, ca beneficiar direct al sistemului de învățământ. De asemenea, art. 9 al Legii educației naționale enunță principiul finanțării ce urmează elevul; finanțarea de bază în învățământul preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează elevul”, în baza căruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață. Mai mult, art. 21 stipulează caracterul deschis al educației, în sensul că sistemul de învățământ preuniversitar are caracter deschis. În învățământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o școală la alta, de la o clasă la altă, de la un profil la altul sau de la o filieră la alta este posibilă în condițiile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Toate aceste prevederi ale Legii educației naționale implică tot atâtea principii care indică mai degrabă direcția deschiderii a ceea putem numi o piață a serviciilor de educație, care să ofere mai multe opțiuni de alegere familiei. În acest sens, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă legislația secundară cu privire la alegerea școlii respectă prevederile Legii educației naționale.

Interpelare

Gabriela Firea

...Ioan Rus, ministrul transporturilor.

...Ioan Rus, ministrul transporturilor. Stimate domnule ministru, În proiectul inițial de modernizare a traficului, pe tronsonul nordic al șoselei de centură a municipiului București era prevăzută amenajarea unor sensuri giratorii la intersecțiile cu DN 1A, DJ 200B (Tunari) și DJ 200 (Ștefănești). Dintre acestea, cel din intersecția șoselei de centură cu DJ 200B nu a mai fost executat, ceea ce face ca respectiva intersecție să fie una dintre cele mai periculoase, fapt atestat și de numeroasele accidente care au avut loc aici. Vă rog să ne comunicați, domnule ministru, dacă în bugetul pe 2015 au fost cuprinse sumele necesare finalizării sensului giratoriu de la intersecția șoselei de centură cu șoseaua Pipera–Tunari, iar dacă răspunsul este afirmativ, când estimați că vor începe lucrările. Având în vedere că anul acesta vor fi demarate procedurile de achiziție publică a lucrărilor privind finalizarea ultimului tronson din A3, și anume accesul în București, Primăria Municipiului București și Primăria Voluntari au solicitat CNADNR realizarea unui pasaj rutier și pe șoseaua Petricani/București-Nord, peste CF București–Constanța, acesta fiind absolut necesar pentru asigurarea accesului din și spre A3 din cât mai multe direcții, pentru fluidizarea traficului. Cele două primării menționate sunt de acord să transmită porțiunile de teren necesare pentru realizarea acestui acces. În aceste condiții, vă rugăm să ne precizați, domnule ministru, dacă aveți în vedere propunerea autorităților locale.

Interpelare

Cristiana Irina Anghel

Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV)

Întrebare adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății. Eu, Cristiana Irina Anghel, prin prezenta, vă supun atenției memoriul doamnei Ciocoi Alexandra, din Călărași. Vă rog să analizați și să luați măsurile legale care se impun privind minorul despre care face vorbire. Este un copil cu grave probleme medicale și spune că nu are tratamentul pentru cancerul pe care-l are copilul. Și, o interpelare, o temă mai dificilă. Domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției. Obiectul interpelării: „Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV)”. Domnule ministru, Eu, Cristiana Irina Anghel, senator, prin prezenta, vă solicit să-mi puneți la dispoziție un studiu complet despre Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) referitor la România. Vreau să știu: când a fost instituit, baza juridică, cine a semnat din partea României, cine a solicitat această monitorizare, procedeul exact de documentare a celor ce întocmesc raportul, sursele de documentare și, nu în ultimul rând, costurile și sursa de finanțare. Vreau să știu de ce toate aceste informații nu se regăsesc pe site-ul ministerului.

Interpelare

Andrei Liviu Volosevici

Anunț oficial că, de astăzi, îmi desfășor activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PNL.

Anunț oficial că, de astăzi, îmi desfășor activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PNL. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

De la prezidiu

Să se explice! _(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Cristiana Irina Anghel.)_

Să se explice! _(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Cristiana Irina Anghel.)_

Interpelare

Cristiana Irina Anghel

N-am votat legea aceasta pentru că a fost propusă de dumneavoastră. Am votat această lege din conștiință și am votat această lege pentru că era mult așteptată. Le doresc profesioniștilor din aviație cer senin pentru Camera Deputaților și Dumnezeu să le lumineze mintea celor de acolo și să nu mai înt

N-am votat legea aceasta pentru că a fost propusă de dumneavoastră. Am votat această lege din conștiință și am votat această lege pentru că era mult așteptată. Le doresc profesioniștilor din aviație cer senin pentru Camera Deputaților și Dumnezeu să le lumineze mintea celor de acolo și să nu mai întoarcă legea sau să n-o strice, cum au fost stricate altele. _(Aplauze.)_

Interpelare

Din sală

Listă!

Interpelare

Tudor Barbu

Mă folosesc de o procedură parlamentară clasică, aceea a explicării votului, pentru a mulțumi Grupului parlamentar al PSD. _(Discuții în sală.)_

Mă folosesc de o procedură parlamentară clasică, aceea a explicării votului, pentru a mulțumi Grupului parlamentar al PSD. _(Discuții în sală.)_