Stenogramă plen

Interpelare

Dumitru Marcel Bujor

Mărirea salariilor personalului nedidactic

În cadrul audiențelor acordate în biroul senatorial din teritoriu a fost ridicată frecvent situația salarizării personalului nedidactic din învățământul preuniversitar. Personalul nedidactic din sistemul de învățământ (femei de serviciu, îngrijitori, paznici, fochiști, muncitori necalificați) este nemulțumit de condițiile de muncă și de salarizare. Personalul nedidactic ar trebui să beneficieze, în mod nediscriminatoriu, de dreptul de a primi un salariu cel puțin egal cu salariul minim pe economie. În județul Bacău lucrează aproximativ 1.500 de salariați în sistemul de învățământ preuniversitar ca personal nedidactic, cu un salariu umilitor, de 640 de lei net. Sporul de vechime este inclus în salariul de bază și nu se adaugă acestuia, astfel persoane cu vechime considerabilă în muncă au același nivel de salarizare cu un proaspăt angajat în câmpul muncii. Având în vedere faptul că personalul nedidactic este salarizat la cel mai scăzut nivel din întregul sistem de învățământ, vă întreb, domnule ministru: care sunt măsurile pe care le veți întreprinde pentru mărirea salariului personalului nedidactic din învățământul preuniversitar?

Interpelare

Dumitru Marcel Bujor

Simplificarea procedurilor de adopție

Adopția este o procedură reglementată de Legea nr. 273/2004, republicată la 19 aprilie 2012, fiind definită ca operațiunea juridică prin care se rup legăturile biologice anterioare și se creează legătura de filiație între adoptator și adoptat. Potrivit noului act normativ, copiii abandonați ar putea fi mai ușor declarați adoptabili, însă doar în teorie. Noua lege privind regimul juridic al adopției nu a influențat foarte mult procentul adopțiilor, în practică, procedurile de adopție fiind la fel de greoaie, fapt dovedit statistic. România are una dintre cele mai dificile proceduri de adopție din Uniunea Europeană, implicând timp, birocrație excesivă, evaluări psihologice și sociale. Având în vedere aceste aspecte, vă rog, doamna ministru, să-mi comunicați dacă la nivelul instituției pe care o conduceți există o statistică clară referitoare la numărul de copii care au fost adoptați în ultimii ani. De asemenea, care sunt măsurile pe care le veți întreprinde în vederea simplificării procedurii de adopție pentru creșterea numărului de adopții.

Interpelare

Mario Ovidiu Oprea

Restrângerea activității traducătorilor și interpreților judiciari

Întrebarea mea este adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției, și se referă la „Restrângerea activității traducătorilor și interpreților judiciari”. Domnule ministru, În urma unor observații-analiză pe textul Proiectului de lege privind traducătorii și interpreții judiciari, pus în dezbatere publică pe site-ul instituției pe care o conduceți, constat că acest proiect afectează un număr de 37.000 de traducători și interpreți autorizați și, exponențial, numărul de cetățeni, persoane fizice sau juridice, care ar putea să apeleze la aceștia. Ca urmare a aprobării acestui proiect de lege, un număr foarte mare de traducători angajați cu carte de muncă sau sub formă de PFA în cadrul diverselor firme de traduceri vor fi nevoiți să înceteze raporturile contractuale. Rămânând în sfera limitării activității, prin proiectul de lege se interzice traducătorului și interpretului judiciar să desfășoare sau să intermedieze alte servicii decât cele prevăzute de prezenta lege în cadrul biroului individual de traducere și interpretare juridică sau al societății profesionale de traducere și interpretare judiciară. Prin această limitare, Ministerul Justiției a intervenit în mod evident pe piața muncii, îngrădind accesul liber pe piața muncii. Continuând cu aspectele negative identificate, menționez că de o importanță majoră este faptul că nu vor mai exista decât traduceri legalizate notarial, caz în care traducerile certificate prin ștampilă și semnătura traducătorului autorizat vor dispărea de pe piață. Lista aspectelor negative este mult mai lungă și descurajatoare, în special pentru tinerii care aspiră la această meserie, motiv pentru care doresc să-mi răspundeți: cum veți evita producerea acestor dezechilibre grave, în condițiile în care prezentul proiect de lege va intra în vigoare? Solicit răspunsul în scris. Vă mulțumesc. _(Domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)_

Interpelare

Viorel Grigoraș

Numărul persoanelor aflate în concediu de creștere și îngrijire a copilului

Voi începe cu întrebarea adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Și are ca obiect respectiva întrebare: „Numărul persoanelor aflate în concediu de creștere și îngrijire a copilului”. Doamna ministru, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 reglementează concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Având în vedere această ordonanță, vă rog să-mi comunicați: – numărul persoanelor aflate în concediu de creștere a copilului în vârstă de până la un an; – numărul persoanelor aflate în concediu de creștere a copilului de până la doi ani; – numărul persoanelor care primesc stimulentul de inserție ca urmare a revenirii în activitate din concediul de creștere a copilului. Vă mulțumesc. Vă

Interpelare

Sorin Constantin Lazăr

Activitatea educativă extrașcolară

Întrebarea de astăzi o adresez domnului ministru al educației și cercetării științifice, Mihai Sorin Cîmpeanu, și se referă la „Activitatea educativă extrașcolară”. ## Stimate domnule ministru, Una din atribuțiile unui cadru didactic este să identifice și să exploateze și alte ocazii formative decât cele prezente în spațiul școlar, prin intermediul activităților denumite extracurriculare. Este normal ca elevul să rețină mult mai bine o lecție de istorie la un muzeu sau să facă o excursie tematică, să țină o lecție la o casă memorială, să meargă la un film sau la un spectacol. Tocmai de aceea, dascălul consideră că tot ce are legătură cu a merge la un teatru sau a face o altă activitate culturală corespunde cu valorile morale sau educă în mod automat. Mulți copii merg la teatru, la circ și alte activități culturale doar cu școala, pentru că, de obicei, părinții fie nu au timp, fie nu au posibilități financiare să-i însoțească. Prin apariția Ordinului MEN nr. 5.115/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, prin art. 177, se definesc activitățile extrașcolare astfel: „Activitatea educativă extrașcolară din unitățile de învățământ este concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de formare și întărire a culturii organizaționale a unității de învățământ și ca mijloc de îmbunătățire a motivației, frecvenței și performanței școlare, precum și de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.” De asemenea, art. 178 alin. (1) prevede că activitatea educativă extrașcolară din unitățile de învățământ se desfășoară în afara orelor de curs. Având în vedere atât gradul scăzut de interes al elevilor de a participa, individual sau cu familia, la acțiuni de cultură, cât și posibilitățile financiare insuficiente ale părinților, aceste reglementări pot limita accesul la cultură al acestora. În plus, excursiile, vizitele la muzeu sau mersul la teatru vor fi activități de domeniul trecutului, dacă părinții nu se mobilizează pentru a strânge bani. Vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați în vederea sprijinirii accesului la cultură al elevilor ai căror părinți fie nu au timp, fie nu au posibilități financiare să-i însoțească.

Interpelare

Octavian Motoc

Ministerul Agriculturii nu trebuie să aplice tratamente discriminatorii fermierilor persoane fizice

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Daniel Constantin, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și se intitulează „Ministerul Agriculturii nu trebuie să aplice tratamente discriminatorii fermierilor persoane fizice”. În „laboratoarele” puterii din subsolurile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale se pregătește o nouă ordonanță a Guvernului, unul dintre nenumăratele exemple prin care majoritatea actuală ocolește procesul legislativ normal, trimițând în viața reală un nou act normativ cu prevederi aberante. În neconcordanță cu legislația europeană, la care, de altfel, se face trimitere în ordonanță, Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, care se referă la norme privind plățile directe acordate fermierilor prin schema de sprijin în cadrul politicii agricole comune, pentru justificarea prevederii la care mă voi referi, ministerul coordonat de dumneavoastră încalcă, într-un mod irațional și total nejustificat, echilibrul din cadrul funcționării actuale a exploatațiilor agricole de dimensiuni medii aflate în proprietatea unor persoane fizice. După cum se știe, persoanele fizice care desfășoară activități agricole plătesc statului o sumă forfetară în funcție de suprafața de teren cultivată și numărul/categoria de animale pe care le cresc. Este un tip de impozit sigur și corect, comensurat încă de la stabilirea sa, care asigură venituri importante la bugetul de stat. Ei bine, pentru că lucrurile merg corespunzător în acest sector, de ce să nu-l destabilizăm? Astfel, Guvernul vine cu o ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Guvernanții își propun prin aceasta ca fermierii persoane fizice care au beneficiat, în anul anterior aplicării actului normativ propus spre modificare, de plăți directe în cuantum de peste 5.000 de euro să fie excluși de la aplicarea acestei forme de sprijin, dacă nu se organizează într-o formă juridică de funcționare. O astfel de condiționare este total contraproductivă, excedează prevederilor europene în materie și prevederilor constituționale. Chiar în conținutul Regulamentului european nr. 1.307/2013, la care se face trimitere în textul ordonanței aflate în pregătire, se precizează în mod foarte clar și neinterpretabil că „fermierul înseamnă o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care membrii unui astfel de grup îl dețin în temeiul legislației naționale”. De altfel, modificările prevăzute în regulamentul european la care am făcut referire nu sunt legate de categoria persoanelor fizice, ci fac trimitere la fermierii care au beneficiat de subvenții mai mari de 150.000 de euro în anul precedent (cărora li se pot aplica reduceri de subvenții de până la 5%), la cei care nu pot dovedi că desfășoară activitate preponderent agricolă sau la cei care folosesc terenurile în mod preponderent ca pășuni naturale, deci necultivate. Art. 53 din Constituția României prevede că: „(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscrimatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.” Nu cred că există vreo justificare legală pentru aplicarea unei astfel de măsuri ce devine profund discriminatorie. În forma actuală, măsura legislativă propusă va afecta un număr important de fermieri persoane fizice neafiliați unei forme juridice de organizare, de la care statul român colectează importante sume de bani cu titlul de impozite și taxe. După cum spuneam anterior, aceste sume datorate și achitate sub acest titlu sunt fixe și au cel mai mare grad de siguranță financiară dintre tipurile de impozite datorate. O mare parte dintre fermierii persoane fizice sunt în curs de derulare a unor contracte de concesiune pe terenuri agricole și pășuni, care au presupus investiții mari pentru viabilizarea lor. Aceștia au beneficiat de programe și pachete APIA, iar în cazul nerespectării clauzelor contractuale pot atrage penalizări și/sau restituiri de bani către APIA. În județul Tulcea, printre multe alte tipuri de persoane fizice afectate de această măsură, există mai multe cazuri de agricultori – oieri din Mărginimea Sibiului – care practică modelul tradițional de creștere a animalelor, în mod familial, ca model cultural de identificare a acestora, reprezentând, de secole, repere de dezvoltare a satului românesc. A încerca să spargi o tradiție de mai multe generații doar din dorința (nejustificată de realitate) de a crește nivelul de impozitare este ceva de-a dreptul grotesc. În aceste circumstanțe, stimate domnule ministru, vă adresez rugămintea de a scoate dintre prevederile viitorului act normativ pe toate acelea care se referă la discriminarea fermierilor persoane fizice. Vă mulțumesc.

Interpelare

Doina Silistru

Sporul pentru condiții grele de muncă feroviară

Întrebarea mea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, și se referă la „Sporul pentru condiții grele de muncă feroviară”. Doamnă ministru, La biroul senatorial din Vaslui am primit sesizarea unui cetățean, în calitate de angajat la CFR cu contract de muncă, în care se specifică faptul că: „sporul pentru condiții grele de muncă feroviară se acordă proporțional cu timpul cât personalul a lucrat în condițiile respective”, și, totodată, cu un act adițional la contractul de muncă, în care se prevede că: „sporul pentru condiții grele de muncă feroviară se acordă % din salariul de bază calculat corespunzător timpului efectiv lucrat”. În urma condițiilor specificate în actul adițional, s-a dispus calcularea sporului pentru condiții grele, spor care a fost contestat de către inspectorul CFI, acesta dispunând recuperarea sumei prin reținerea pe statul de plată. În acest sens, vă întreb, doamna ministru, care este încadrarea corectă a sporului de condiții grele, în funcție de specificația din contractul de muncă sau cea din actul adițional?

Interpelare

Gabriela Firea

Educației pentru sănătate

Întrebarea mea este adresată domnului Mihai Sorin Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice. Stimate domnule ministru, Potrivit datelor statistice disponibile, România se plasează pe un loc fruntaș în Europa în ceea ce privește incidența copiilor născuți de mame minore, cu accent pe categoria de vârstă sub 15 ani, iar specialiștii au identificat lipsa de educație drept una dintre principalele cauze. Vă rog să ne comunicați dacă există preocupări la nivelul ministerului pe care-l conduceți pentru găsirea de soluții pentru această gravă problemă și dacă aveți în vedere transformarea „Educației pentru sănătate” din materie facultativă, așa cum este acum, în materie obligatorie.

Interpelare

Alexandru Pereș

Acordarea de despăgubiri deponenților FNI

Am două întrebări și o interpelare, dacă-mi permiteți să le prezint pe toate trei. Prima întrebare este adresată domnului ministru Mihai Tudose, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului. Obiectul întrebării: „Acordarea de despăgubiri deponenților FNI”. Stimate domnule ministru, Prin Legea nr. 113/2013, art. II alin. (1), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Național de Investiții. Având în vedere Sentința penală nr. 423/2007 în Dosarul nr. 24.632/3/2006, foarte mulți cetățeni, inclusiv din județul Alba, așteaptă să fie despăgubiți conform legii. De aceea, vă întreb: când vor fi acordate despăgubirile deponenților FNI, conform Sentinței penale nr. 423/2007?

Interpelare

Marius Lucian Obreja

Proiectul de ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în agricultură în perioada 2015–2020

Stimate domnule ministru, Având în vedere: – ordonanța pentru aprobarea schemelor de plăți directe, care se află pe site-ul Ministerului Agriculturii; – scrisoarea Asociației Județene a Crescătorilor de Bovine Covasna, vă adresez următoarele întrebări: 1. De ce creșteți birocrația în sistemul de plăți agricole din România? Vreau să vă reamintesc că orice persoană fizică sau juridică are un cod numeric personal sau cod juridic după care poate fi bine identificată, fiind problema sistemului funcționăresc să-l încadreze și să-l urmărească. 2. De ce nu lăsați fermierii să fie fermieri, iar funcționarii publici să se ocupe de încadrarea în registrele lor la ce categorie doresc (sub 5.000 de euro sau peste 5.000 de euro)? 3. Cum protejați micile exploatații și fermierii mici sau mijlocii, având în vedere tenta evidentă de a îngreuna, prin birocratizare, existența fermelor de familie – prin ordinele ANSVSA și ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor? 4. Ați efectuat un studiu de impact asupra introducerii plafonului de 5.000 de euro înainte de a emite un proiect de ordonanță care, numai în județul Covasna, lovește direct în aproape 1.000 de ferme mici sau mijlocii? 5. Cum apreciați faptul că o propunere de act normativ influențează în mod negativ, direct și imediat, micii fermieri din zona de munte a județului Covasna, unde, prin noua politică de subvenții, vor pierde circa 3.000 de fermieri posesori a circa 10.000 de bovine și 1.000 de fermieri posesori a 115.000 de capete de ovine? Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea considerație.

Interpelare

Remus Daniel Nițu

Strategia managementului de resurse umane mai întâi

Interpelarea mea este adresată domnului Liviu Marian Pop, ministrul delegat pentru dialog social. Stimate domnule ministru, Cel mai mare agent economic din județul Vâlcea se află de doi ani în procedură de insolvență și a trecut prin mai multe etape eșuate de privatizare. Oltchim a intrat în insolvență în ianuarie 2013 și înregistrează, în acest moment, datorii de peste 800 de milioane de euro. Societatea are restanțe salariale față de cei 2.000 de angajați, dar și față de cele 960 de persoane disponibilizate, cărora le datorează plăți compensatorii. Ca urmare a disponibilizărilor, Râmnicu Vâlcea s-a încărcat cu 1.000 de șomeri care-și caută în zadar un loc de muncă, astfel încât este în real pericol să aibă soarta unor orașe care s-au găsit sufocate în dezastrul economic. ## Domnule ministru, În data de 21 ianuarie, v-ați angajat ca, până în data de 5 februarie, să prezentați o soluție pentru acordarea plăților compensatorii promise. Având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați: – care este suma totală a salariilor, sursa de finanțare și data exactă la care angajații disponibilizați vor începe să primească salariile compensatorii; – cum intenționați să reîncadrați pe piața muncii angajații disponibilizați de la Oltchim. Vă mulțumesc. Vă

Interpelare

Alexandru Cordoș

Construirea unei săli de sport polivalente în municipiul Turda, județul Cluj

Stimate domnule ministru, În prezent, sportul de performanță din România necesită susținerea tuturor celor care sunt implicați în activitatea dedicată acestei laturi importante a dezvoltării tinerii generații, precum și a celor care pot, prin demersurile lor, să sprijine această activitate. Municipiul Turda a dat, de-a lungul timpului, nume valoroase sportului național, atât sporturilor pe echipe, cât și sporturilor individuale. Actuala și viitoarea generație de sportivi turdeni au nevoie de o sală de sport polivalentă pentru a putea performa. În adresele de răspuns ale Ministerului Tineretului și Sportului și Ministerului Fondurilor Europene s-a recomandat sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrație Publice în realizarea acestui obiectiv de investiții, prin programul „Complexuri sportive”. Menționez faptul că autoritățile locale au făcut demersurile necesare. Stimate domnule ministru, Având în vedere faptul că vă preocupați de dezvoltarea tinerei generații, vă rog să-mi răspundeți: în ce stadiu se află proiectul de construire a sălii de sport polivalente din municipiul Turda, județul Cluj?

Interpelare

Alexandru Cordoș

Intersecția de pe Dealul Feleacului, județul Cluj

A doua întrebare este adresată domnului Ioan Rus, ministrul transporturilor. Obiectul întrebării: „Intersecția de pe Dealul Feleacului, județul Cluj”. Stimate domnule ministru, Autovehiculele care se deplasează de la Turda la Cluj pe drumul european E60 trebuie să traverseze Dealul Feleacului. În vârful acestuia, calea de rulare face un unghi drept, cu pante accentuate de ambele părți, virajele efectuându-se fără vizibilitate. Mai mult, în același punct, drumul european se intersectează cu alte trei drumuri comunale. Punctul de trecere reprezintă un real pericol, deoarece un șofer de pe drumul principal accelerează pe acele porțiuni pentru a finaliza urcușul. Aceștia se întâlnesc cu alte vehicule sau vehicule cu tracțiune animală care doresc să intre sau să iasă de pe drumurile laterale, intersectându-le traiectoria, generând astfel evenimente rutiere grave. Din nefericire, aproape săptămânal are loc un astfel de eveniment, de cele mai multe ori, cu consecințe tragice. În adresa Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine cu nr. 9.840 din 28.10.2013, primită în urma întrebării adresate în data de 7 octombrie 2013, s-a menționat faptul că Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a aprobat un contract de execuție lucrări: „Modernizarea infrastructurii privind circulația pe DN1, în sate liniare și puncte negre”. În contract era cuprinsă și amenajarea acestei intersecții cu un sens giratoriu. Până în prezent, acest proiect nu a fost demarat, iar evenimentele rutiere grave au loc în continuare. ## Stimate domnule ministru, Având în vedere faptul că vă preocupați de dezvoltarea și menținerea stării de funcționare a infrastructurii rutiere, vă rog să răspundeți care este stadiul de realizare a sensului giratoriu din intersecția de pe Dealul Feleacului, județul Cluj.

Interpelare

Alexandru Cordoș

Repararea tronsoanelor de drumuri naționale și a podurilor din municipiul Turda, județul Cluj

În domeniul infrastructurii rutiere, în județul Cluj sunt multe situații urgente rămase nerezolvate, printre care se numără și repararea tronsoanelor de drumuri naționale din Turda, precum și a celor două poduri de la ieșirea din oraș spre Alba Iulia. Aceste elemente de infrastructură se află într-o stare avansată de degradare, constituind un real pericol atât pentru participanții la traficul rutier, cât și pentru locuitorii din vecinătate, peste ale căror case se pot prăbuși. În adresa Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, Parteneriat Public-Privat și Promovarea Exporturilor cu nr. 6.012 din 23.06.2014, primită în urma interpelării adresate în data de 2 iunie 2014, s-a menționat faptul că Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România va transfera aceste sectoare de drumuri către administrația publică locală. Acest demers nu s-a finalizat până în prezent, iar starea elementelor de infrastructură s-a agravat. ## Stimate domnule ministru, Vă rog să-mi precizați care sunt punctele de vedere ale Ministerului Transporturilor și Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine și Parteneriat - senatori fără apartenență la grupurile parlamentare: - Valer Marian. Următorii senatori au depus interpelări scrise: - Grupul parlamentar al PSD: Doina Federovici, - Alexandru Mazăre, Gheorghe Pop; – Grupul parlamentar al PNL: Paul Ichim, Anca Boagiu, Liviu Tomoiagă, Marius Nicoară, Nicolae Vlad Popa, Ionuț Zisu, Găvrilă Ghilea, Alin Tișe, Traian Igaș, Ion Luchian, Valeriu Boeriu, Sebastian Grapă, Daniel Florian, Marin Cotescu, Vasilica Steliana Miron; - Grupul parlamentar liberal-conservator: Vasile Nistor; - Grupul parlamentar al UDMR: Rozalia Biró; - senatori fără apartenență la grupurile parlamentare: - Valer Marian. După finalizarea întrebărilor și interpelărilor și depunerea în scris, vă propun să încheiem aici sesiunea de întrebări și interpelări. Vom relua ședința în plen începând cu ora 11.00. ## PAUZĂ ## DUPĂ PAUZĂ _Conducerea ședinței a fost preluată de domnul senator Cristian Sorin Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului._

Interpelare

Ilie Sârbu

Revin cu propunerea pe care am făcut-o la ședința trecută, ca la Comisia pentru regulament, în locul domnului Popa Nicolae Vlad, să intre domnul Frătean Petru Alexandru.

Revin cu propunerea pe care am făcut-o la ședința trecută, ca la Comisia pentru regulament, în locul domnului Popa Nicolae Vlad, să intre domnul Frătean Petru Alexandru. E o discuție pe care am reconvenit-o cu liderii de grup, ca să poată comisia lucra. Altfel, sunt patru și nu au cum. Asta este problema și, ca atare, rog ca plenul Senatului să găsească o soluție care, într-adevăr, să nu ducă la o încălcare și nici la o depășire..., la un abuz de drept, cum se spune.

Interpelare

Cristian Petru Bodea

Interpelare

Nicolae Vlad Popa

Domnilor, avem un regulament care trebuie respectat. Aceste schimbări se fac în situația în care liderul grupului meu anunță acest lucru. Câtă vreme nu s-a făcut acest lucru – și eu pot să explic exact situația –, nu poate alt lider să ceară schimbarea cuiva.

Domnilor, avem un regulament care trebuie respectat. Aceste schimbări se fac în situația în care liderul grupului meu anunță acest lucru. Câtă vreme nu s-a făcut acest lucru – și eu pot să explic exact situația –, nu poate alt lider să ceară schimbarea cuiva. Pot să vă anunț că sunt dintre cei care au lucrat la regulamente încă din anul 2000. Atunci erau șapte sau șase grupuri politice în Senat și era firesc ca fiecare, pe principiul egalității în privința reprezentării, să aibă câte un reprezentant. Acum am ajuns într-o situație care, la vremea respectivă, nu putea fi bănuită, și anume să avem patru grupuri. În momentul în care comisia aceasta are patru grupuri, ea este reprezentată de patru oameni, dintre care trei au funcții: președinte, vicepreședinte, secretar și un membru. Credeți dumneavoastră că e firesc ca o comisie de genul acesta să poată lucra, în condițiile în care avem nevoie de un regulament cât se poate de bun? Unu. Doi. Ce face domnul lider al Grupului PSD este nefiresc, și anume dânsul propune schimbarea mea cu un alt membru, al Grupului PSD. Deci se încalcă regulamentul actual, care spune că: un grup, un membru, pentru că dânșii au un reprezentant, pe domnul senator Șerban Mihăilescu. Deci există un reprezentant al Grupului PSD și, acum, dumneavoastră vreți, prin această hotărâre, să încălcați regulamentul, numind al doilea reprezentant al Grupului PSD. Propunerea mea este următoarea, lucru discutat în ședința acestui minigrup de patru reprezentanți în Comisia pentru regulament: să faceți o modificare de regulament – are voie Senatul să facă această modificare – și să dublați numărul reprezentanților celor patru grupuri. În acest fel, se poate mulțumi și dorința domnilor de la PSD, să aibă un reprezentant de la PSD și un reprezentant de la UNPR, pentru că sunt două partide, dorința celor de la PC, unde sunt tot două partide și pot să aibă doi reprezentanți, fără ca, în acest fel, să se încalce, până la urmă, propriul regulament. În Biroul permanent, luni, dumneavoastră ne-ați explicat principiul după care s-a înființat această comisie: un membru de la fiecare grup. Avem patru grupuri. Da, domnul Popa trebuie să plece, că PNL-ul are doi, dar PSD-ul nu poate pune încă un membru, dacă are deja unul. Deci constatăm că domnul Popa nu mai este, dar PSD-ul nu mai pune pe cineva. Și avem patru membri în comisie, funcționează cu patru. Altfel, ne trezim că are PSD-ul doi... Exact ce ați spus dumneavoastră, pe principiul pe care am refuzat să fie doi de la fiecare.

Interpelare

Ioan Iovescu

Dată fiind importanța Comisiei pentru regulament, sigur că eu nu mai am un grup, dar și noi, cei care suntem neafiliați, și eu personal mi-aș dori foarte mult să fac parte din această Comisie pentru regulament. Sigur că, pentru asta, chiar regulamentul trebuie schimbat.

Dată fiind importanța Comisiei pentru regulament, sigur că eu nu mai am un grup, dar și noi, cei care suntem neafiliați, și eu personal mi-aș dori foarte mult să fac parte din această Comisie pentru regulament. Sigur că, pentru asta, chiar regulamentul trebuie schimbat. Eu am inițiat câteva propuneri pentru schimbarea regulamentului și, în propunerile mele, este prevăzut și acest lucru, ca un senator neafiliat să se poată autopropune. Eu asta fac. Dacă doriți să luăm în discuție și să reglementăm această comisie, v-aș ruga să-mi acordați votul, posibilitatea de a face parte din comisie. Vă mulțumesc. _(Domnul senator Cristian Sorin Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)_

Interpelare

Ioan Ghișe

Cred că soluția spusă de domnul senator Popa poate debloca situația, pentru că, dacă acceptăm ideea potrivit căreia, fiind patru grupuri, rămân patru membri în comisie, câte unul de fiecare grup, înseamnă că, dacă se mai unesc grupurile și rămân două grupuri, comisia aceasta o să aibă doi membri: pr

Cred că soluția spusă de domnul senator Popa poate debloca situația, pentru că, dacă acceptăm ideea potrivit căreia, fiind patru grupuri, rămân patru membri în comisie, câte unul de fiecare grup, înseamnă că, dacă se mai unesc grupurile și rămân două grupuri, comisia aceasta o să aibă doi membri: președinte și un membru. Și, atunci, soluția mai bună este cea propusă de domnul senator Popa, să fie câte doi de fiecare grup, și opt membri funcționează aproape la fel ca toate celelalte comisii. Și, acum, mai pun o problemă, prin dumneavoastră către Biroul permanent, deoarece activez ca senator independent. În urmă cu câteva luni, am fost desemnat de către partidul din care am făcut parte într-o comisie, fără asentimentul meu, și am făcut o solicitare, de vreo două luni aproape, să trec la Comisia pentru egalitatea de șanse. Dacă nu se poate și dacă se face Comisia pentru regulament din opt membri și pentru că am activat acolo, la rândul meu, ca senator independent, mă ofer să fac parte din comisie, dacă vor fi opt membri. Mulțumesc.

Interpelare

Sebastian Grapă

Aș vrea să vă împărtășesc în câteva cuvinte o filozofie pe care, în final, am înțeles-o.

Aș vrea să vă împărtășesc în câteva cuvinte o filozofie pe care, în final, am înțeles-o. Mergând pe principiul echilibrării forțelor politice reprezentate în Senat, putem accepta ideea că doi este foarte bine, dar ne îndepărtăm de la filozofia creării acestei comisii, pe care, eu recunosc, dumneavoastră m-ați ajutat s-o înțeleg, și experiența pe care o aveți își spune cuvântul, bineînțeles. Dumneavoastră, de altfel, sunteți înțelept, ca urmare a nenumăratelor mandate pe care le-ați avut. Și vorbeam de acea filozofie. Este foarte important ca dezechilibrele care se pot crea prin lipsa de participare a unuia din ăia doi să nu creeze un dezechilibru în aprobarea regulamentului. Am înțeles corect ce mi-ați spus la Biroul permanent. Pe de altă parte însă, noi suntem obligați, chiar dacă avem acte normative ce dezvoltă un număr foarte mare de parlamentari, suntem obligați să ținem cont de voința populară, iar această voință populară face ca, în Parlament, să existe și senatori, parlamentari, neafiliați politic. Poate că ar fi foarte bine ca și neafiliații politic să facă parte din această comisie, deși, pe bună dreptate, ei, practic, nu reprezintă o doctrină, o filozofie, o ideologie. Ei reprezintă, la un moment dat, pe cale de presupunere doar, o pseudovoință, dar asta este altă discuție pe care trebuie s-o purtăm. Însă, raportându-mă la ceea ce s-a discutat până acum, este foarte bine ca aceste grupuri să aibă un singur reprezentant, tocmai pentru a respecta motivația pentru care dumneavoastră, acum foarte mulți ani, ați înființat Comisia pentru regulament. Vă mulțumesc.

Interpelare

Petru Șerban Mihăilescu

Mă iertați, domnule președinte, am întârziat câteva minute și n-am crezut că această comisie poate crea așa o dezbatere. Sunt chiar mândru de accentele filozofice și de alte chestiuni de genul ăsta.

Mă iertați, domnule președinte, am întârziat câteva minute și n-am crezut că această comisie poate crea așa o dezbatere. Sunt chiar mândru de accentele filozofice și de alte chestiuni de genul ăsta. Eu vă garantez, fiind ceva mai vechi în această comisie, două chestiuni: Prima. Noi putem lucra cu oricâți membri dorim... dorește plenul, iertați-mă. Cu patru, cinci, șase, opt..., n-are niciun fel de importanță, pentru că regulamentul are o serie întreagă de prevederi care vor arăta că această comisie își face datoria în orice moment. Deci vă rog să stabiliți ce număr considerați că este necesar, nu are o implicație deosebită. Doi. Orice decizie a Comisiei pentru regulament este supusă, în primul rând, analizei grupurilor parlamentare, așa cum ar trebui să fie la orice lege sau propunere legislativă. Că nu este – este greșeala noastră. Toate parlamentele europene așa procedează, nu votăm fiecare... A treia chestiune. Vă rog să aveți reținere privind numirea unor colegi din rândul independenților, cu tot respectul, dar ați văzut un exemplu și ieri, pe regulamentul nostru este foarte ușor să devii independent fără niciun fel de altă obligație. Totuși, cei care sunt într-un grup, oricum s-ar chema el, reprezintă o anumită poziție și o anumită logică în gândire. Ceilalți sunt liberi pe orbită... și, atunci, ne putem aștepta la probleme care să ne încurce în activitate. Așteptăm decizia dumneavoastră și vă promitem că vom lucra, așa cum am lucrat și până acum, fără să producem atâtea discuții. Vă mulțumesc.

Interpelare

Puiu Hașotti

Înainte de a vă face o propunere, dați-mi voie să vă spun, la început, că este interesant programul de lucru în aceste două săptămâni, rezervând marți, miercuri și joi.

Înainte de a vă face o propunere, dați-mi voie să vă spun, la început, că este interesant programul de lucru în aceste două săptămâni, rezervând marți, miercuri și joi. Vreau însă să vă spun că, unu – se legiferează cu aproximativ o oră mai mult decât atunci când era programul luni și marți și important este să schimbăm programul după ce modificăm regulamentul. Și Regulamentul Senatului, dacă vrem să fim o Cameră serioasă și să lucrăm într-adevăr, să nu ne furăm singuri căciula, trebuie să comporte niște modificări. Acesta era preambulul. În al doilea rând, noi nu putem face aici propuneri care sunt în afara regulamentului. Și regulamentul spune: un membru de fiecare grup. O eventuală soluție poate fi următoarea: luni, pentru că trebuie să lucrăm totuși cu regulamentul în față, Comisia pentru regulament vine în plenul Senatului și ne face următoarea propunere, pe care o agreăm de principiu astăzi: Comisia pentru regulament se compune din nouă membri, trei are Partidul Național Liberal – opoziția, și cu președinte cu tot, domnul Grapă, cinci are puterea și unul... cred că domnul Ghișe, care a lucrat în această comisie..., independenți, hai să nu vorbim despre independenți, că au fost atât de mulți în Parlament și poate merită și ei un loc, și unul să fie pentru domnul Ghișe, care a fost președintele acestei comisii și știe despre ce este vorba. Deci poate fi această soluție, însă noi nu putem vota acum, pentru că nu putem vota o propunere pe care ne-o face comisia. Luni însă, dacă comisia vine și ne face această propunere, deblocăm situația și comisia poate lucra cu nouă membri: 3–5–1. Liderii grupurilor negociază și luni se rezolvă. Și comisia, într-adevăr, poate lucra și poate modifica substanțial Regulamentul Senatului, astfel încât nu doar să lucrăm așa cum lucrăm sau să ne facem că lucrăm și să fie un regulament foarte serios, cu dezbateri înainte de prezentarea propunerilor sau proiectelor, cu explicarea votului, cu amendamente în plen și așa mai departe. Pot fi făcute multe modificări, dar aceasta poate fi o soluție care să deblocheze situația.

Interpelare

Ilie Sârbu

Sigur că eu nu veneam astăzi cu propunerea pe care am făcut-o, dar, mă rog, așa este în viață. Discuția noastră a liderilor, până la urmă, n-a avut nicio valoare. Dar se mai întâmplă, nu este prima dată și la noi, și la dumneavoastră.

Sigur că eu nu veneam astăzi cu propunerea pe care am făcut-o, dar, mă rog, așa este în viață. Discuția noastră a liderilor, până la urmă, n-a avut nicio valoare. Dar se mai întâmplă, nu este prima dată și la noi, și la dumneavoastră. Și atunci, ca să nu venim luni, iarăși, să fim penibili, eu aș supune votului propunerea domnului Hașotti. Și dacă acum convenim așa, venim luni doar cu numele pe care le are fiecare grup, ca să nu mai venim luni, iarăși, că unul are trei, unul are cinci, unul are doi. ## **Domnul Puiu Hașotti** _(din sală)_ **:** Și cu raportul comisiei!

Interpelare

Ilie Sârbu

Și raportul comisiei, dar să nu mai pierdem vremea..., este aproape o oră, acum se face o oră de când discutăm despre comisie.

Și raportul comisiei, dar să nu mai pierdem vremea..., este aproape o oră, acum se face o oră de când discutăm despre comisie. Altfel, rămânem la formula cu patru și, dacă se descurcă, este bine.

Interpelare

Sebastian Grapă

Totuși nu m-am făcut înțeles și asta nu este bine. Trebuie să ne raportăm și la faptul că structura Parlamentului este dinamică. Sunt foarte mulți factori externi care influențează.

Totuși nu m-am făcut înțeles și asta nu este bine. Trebuie să ne raportăm și la faptul că structura Parlamentului este dinamică. Sunt foarte mulți factori externi care influențează. Eu, acum, fac o presupunere. Fac o presupunere pur și simplu: ce se întâmplă dacă peste două săptămâni structura Parlamentului va fi de la dreapta spre stânga, nu de la stânga spre dreapta, ca înclinare a balanței? Venim din nou și modificăm structura 5–3–1? ## **Domnul Puiu Hașotti** _(din sală)_ **:** În sesiunea următoare!

Interpelare

Sebastian Grapă

În sesiunea următoare? Este o soluție. _(Discuții în sală.)_ Vă spun însă, cu toată condescendența de care pot să dau dovadă acum, că eu chiar am înțeles filozofia pe care Domnia Voastră ați explicat-o. În momentul în care ați propune altceva, asta înseamnă că v-ați îndepărta de la ceea ce ați crezu

În sesiunea următoare? Este o soluție. _(Discuții în sală.)_ Vă spun însă, cu toată condescendența de care pot să dau dovadă acum, că eu chiar am înțeles filozofia pe care Domnia Voastră ați explicat-o. În momentul în care ați propune altceva, asta înseamnă că v-ați îndepărta de la ceea ce ați crezut atâta timp. Orice decide plenul este suveran și eu accept. Putem lucra și cu patru, și cu 21, pentru că oricum tot ceea ce se propune în acea comisie este supus spre validare plenului Senatului. _(Discuții în sală.)_

Interpelare

De la prezidiu

Hai, domnule Barbu... Poftiți...

Interpelare

Tudor Barbu

În momentul în care în Parlamentul României s-a statuat această regulă a jocului parlamentar, eram jurnalist care mediatiza activitatea Parlamentului și credeți-mă că am înțeles exact, la momentul acela, filozofia excluderii principiului algoritmic și a folosirii principiului care spune că reprezent

În momentul în care în Parlamentul României s-a statuat această regulă a jocului parlamentar, eram jurnalist care mediatiza activitatea Parlamentului și credeți-mă că am înțeles exact, la momentul acela, filozofia excluderii principiului algoritmic și a folosirii principiului care spune că reprezentarea este pe baza numărului de grupuri parlamentare, tocmai pentru ca puterea și opoziția să nu conteze, ci să conteze numărul de opinii politice aduse în Parlament de numărul partidelor parlamentare. Cu tot respectul pentru propunerea domnului Hașotti, eu stau și mă întreb – n-o fac retoric, mă întreb în plenul Senatului – dacă mâine vor fi 60 sau 80 de neafiliați, de ce are doar domnul Ghișe dreptul...? Eu susțin prezența domnului Ghișe, pentru că a fost unul dintre senatorii care au lucrat în această comisie și este unul dintre oamenii care chiar cunosc la nivel de detaliu ce înseamnă mecanismul de stabilire a unui regulament de Cameră. Dar, repet, așa cum bine a spus domnul președinte Grapă, dinamica în această legislatură a fost atipică. Și, atunci, prezența în grupuri, în cadrul comisiei, a reprezentanților neafiliaților trebuie judecată pe baza numărului acestora și a ponderii, pentru că, dacă este doar domnul Ghișe, și dânsul este un reprezentant, alături de cei ai PSD-ului, care sunt o grămadă de senatori. Deja lucrurile sunt debalansate din punctul de vedere al eficienței și, repet, al spectrului politic. Și termin prin a spune că grupul, dacă el există, al neafiliaților, trebuie să-și desemneze..., și eu le sugerez ca domnul Ghișe să fie cel desemnat, să-și desemneze un reprezentant sau să găsim o modificare care să permită în viitor ca cei neafiliați, și nu independenți..., neafiliați, să aibă un reprezentant, prin efectul alegerii ca un grup sau pseudogrup – aici deja sunt oameni cu mult mai multă experiență. Mulțumesc.

Interpelare

Ilie Sârbu

Îmi dau seama tot mai mult că vom complica lucrurile și, atunci, eu vă propun să le simplificăm, să rămânem la patru. Lucrează fiecare dintre ei cu ajutorul grupului, după aceea se întâlnesc în plen. Oricum, vin aici în fața noastră cu propunerea, și încheiem un subiect pe care, dacă-l deschidem, mi

Îmi dau seama tot mai mult că vom complica lucrurile și, atunci, eu vă propun să le simplificăm, să rămânem la patru. Lucrează fiecare dintre ei cu ajutorul grupului, după aceea se întâlnesc în plen. Oricum, vin aici în fața noastră cu propunerea, și încheiem un subiect pe care, dacă-l deschidem, mi-am dat seama că n-o să-l mai încheiem niciodată. Și, atunci, vă rog să supuneți, acum, la vot propunerea aceasta, să rămânem la formula care... cu patru.

Interpelare

Cristian Petru Bodea

Păi, noi trebuie să votăm, noi avem președinte la comisie, deci domnul Popa trebuie scos, prin vot, din comisie. Nu mai avem ce să alegem. _(Discuții în sală.)_

Păi, noi trebuie să votăm, noi avem președinte la comisie, deci domnul Popa trebuie scos, prin vot, din comisie. Nu mai avem ce să alegem. _(Discuții în sală.)_ Iar PSD-ul nu mai propune și, atunci, am rezolvat problema.

Interpelare

De la prezidiu

Asta a și spus.

Interpelare

Cristian Petru Bodea

Procedural, trebuie să votăm..., să luăm act că domnul Popa nu mai este în comisie, asta am vrut să subliniez.

Procedural, trebuie să votăm..., să luăm act că domnul Popa nu mai este în comisie, asta am vrut să subliniez.

Interpelare

Ioan Iovescu

Am revenit din cauza intervențiilor dumneavoastră și vă mulțumesc pentru ele.

Am revenit din cauza intervențiilor dumneavoastră și vă mulțumesc pentru ele. Ați spus că orice partid parlamentar ar fi necesar să aibă un reprezentant. Eu sunt reprezentantul PP-DD-ului.

Interpelare

Ioan Iovescu

Nu, nu, nu.

Interpelare

Ioan Iovescu

orice partid

Dumneavoastră... Luăm stenograma. Ați spus „orice partid”.

Interpelare

Ioan Iovescu

Păi, tocmai aici e problema, că noi trebuie să modificăm regulamentul. Eu nu o spun astăzi prima dată.

Păi, tocmai aici e problema, că noi trebuie să modificăm regulamentul. Eu nu o spun astăzi prima dată.

Interpelare

Ioan Iovescu

Aici este problema: una, modificarea lui și respectarea lui – poate ar fi prima obligație. _(Rumoare în sală.)_

Aici este problema: una, modificarea lui și respectarea lui – poate ar fi prima obligație. _(Rumoare în sală.)_

Interpelare

Ion Popa

Pentru a debloca situația, suntem de acord cu propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sârbu, și anume să rămânem să... Comisia să funcționeze cu patru membri.

Pentru a debloca situația, suntem de acord cu propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sârbu, și anume să rămânem să... Comisia să funcționeze cu patru membri. În acest timp, președintele comisiei, împreună cu comisia, să vină să ne prezinte un raport sau un proiect de hotărâre pe care, eventual, discutăm, dezbatem și suntem de acord sau nu. De asemenea, pentru că am decis să susținem această propunere, îl retragem pe domnul senator Popa din Comisia pentru regulament.

Interpelare

Puiu Hașotti

Doar pentru că distinsul meu coleg, liberal de marcă, Tudor Barbu, mi-a pronunțat numele.

Doar pentru că distinsul meu coleg, liberal de marcă, Tudor Barbu, mi-a pronunțat numele. Eu vreau să vă spun următorul lucru: propunerea pe care am făcut-o era viabilă. Și actuala soluție este corectă, pentru că eu doar am observat dinamica parlamentară de care s-a tot vorbit, nu am practicat-o, alții au practicat-o. Această Comisie pentru regulament este o comisie care nu are niciun fel de conotație politică, domne. Ce are a face Regulamentul Senatului? Indiferent..., pot să fie numai de la putere sau numai de la opoziție, teoretic vorbind, doar teoretic vorbind. Așadar, cu dinamica politică s-o lăsăm mai ușor.

Interpelare

Ioan Iovescu

Vedeți, domnule președinte, cum vă exprimați, înainte de a consulta secretarii! Poate că aici aveți o problemă. Nu mai priviți dumneavoastră în sală, că, oricum, nu puteți cuprinde toată sala. Întrebați-vă secretarii.

Vedeți, domnule președinte, cum vă exprimați, înainte de a consulta secretarii! Poate că aici aveți o problemă. Nu mai priviți dumneavoastră în sală, că, oricum, nu puteți cuprinde toată sala. Întrebați-vă secretarii. Domnul Purec supraveghează partea asta, colegul partea cealaltă, și atunci nu o să mai fie probleme. Referitor la programul de lucru, eu cred că am mai spus-o aici, alături de domnul Hașotti, și am spus că ne dorim să lucrăm mai mult, să nu ajungă legile în adoptare tacită și să le facem cât mai bune, dar nu voi fi niciodată de acord și, de aici încolo, nu voi mai vota programul de lucru, atâta timp cât dumneavoastră veți supune la vot o zi în care doar unii colegi vin și votează... Și chiar dacă unii au încercat să mă convingă că e foarte bun sistemul, că acești colegi vor studia acasă și vor veni cu lecția învățată aici – eu cred că este rolul nostru –, atunci hai să nu ne mai întâlnim aici, să discutăm, să vorbim acasă. Poate ar fi și bine să întrebăm electoratul și să venim aici cu opinia lor să votăm. Nu ne mai întâlnim în plen. Pentru ce ne întâlnim în plen, într-o zi, două sau câte vreți, și ne întâlnim a treia sau a nu știu câta zi să votăm? Nu voi fi de acord niciodată și, de aici încolo, nu voi mai vota niciun program care prevede ca să votăm un lucru pe care nu-l votăm imediat după ce-l discutăm. Vă mulțumesc.

Interpelare

Din sală

Nu merge!

Interpelare

Cătălin Boboc

Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Ariton Ion, fost ministru al economiei și actual membru al Senatului

Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Ariton Ion, fost ministru al economiei și actual membru al Senatului Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de urmărire penală a domnului senator Ariton Ion, fost ministru al economiei și actual membru al Senatului României, transmisă Senatului cu adresa nr. 289/C/2015 din 2 februarie 2015, În temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 12–15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, și ale art. 149 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 2005, republicat, cu modificările și completările ulterioare,

Interpelare

Ioan Ghișe

Senatul cere

Trebuie reformulat. Senatul, de principiu, dacă respectăm Constituția, că e o problemă, nu cere nimic, el aprobă. Or, așa cum e proiectul de hotărâre, că „Senatul cere”, este neconstituțional. Deci Senatul aprobă sau nu aprobă.

Interpelare

Ioan Ghișe

Senatul adoptă hotărârea că...

Cu regret vă spun: mai multe prevederi din Legea răspunderii ministeriale sunt neconstituționale în mod evident. Da? De aia v-am spus la începutul cuvântului meu. Principala problemă e dacă ne mai luăm în România sau nu după Constituție. În Constituție, la art. 72 alin. (2), se spune în mod explicit că urmărirea penală și trimiterea în judecată se pot face fără vot. Percheziția, arestarea și reținerea se pot face cu votul Camerei. Or, Senatul nu este o instituție care cere ceva, pentru că așa scrie în mod greșit într-o lege. Senatul adoptă o hotărâre: „da” sau „ba”. Cere altcineva: cere Parchetul, cere ministrul, cere nu știu cine. Deci trebuie reformulat: „Senatul adoptă hotărârea că...”, nu „Senatul cere”. Am ajuns să cerem instituțiilor din stat. Totuși, spune în Constituție că Parlamentul este organul reprezentativ al poporului suveran. Păi, dacă poporu-i suveran, prin Parlament, atunci nu cere poporul suveran nimănui nimic. Eventual, o instituție cere Senatului.

Interpelare

Cătălin Boboc

de până acum au avut aceeași formulare.

Așa este. Legea nr. 115/1999 cu privire la răspunderea ministerială prevede la art. 12 că numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală. Așadar, formularea este una care..,. probabil, e nefericită, dar e formularea din lege și toate hotărârile Senatului cu același obiect de până acum au avut aceeași formulare.

Interpelare

Ioan Ghișe

Îmi cer respectuos scuze că intervin a treia oară. Poate e atent și domnul președinte Boboc.

Îmi cer respectuos scuze că intervin a treia oară. Poate e atent și domnul președinte Boboc. Domnilor, încă o dată. Ierarhia normelor juridice înseamnă întâi Constituție, că de aia e lege fundamentală, și după aia legi organice sau ordinare. Dar totuși întâi trebuie să respectăm Constituția. Faptul că în mod nefericit a rămas o formulare nefericită într-o lege nu înseamnă că noi aplicăm legea mai presus de Constituție. Încă o dată, art. 72 alin. (2), verificați în Constituție. E în contradicție art. 12 din Legea răspunderii ministeriale cu art. 72 din Constituție. O să corectăm și legea aia, dar nu putem să cerem noi unei instituții să facă ceva. Dacă tot vrem să cerem, atunci hai să ne rugăm frumos, că e mai elegant. Deci încă o dată: Senatul adoptă hotărârea că...

Interpelare

Cristiana Irina Anghel

În logica lucrurilor. Eu nu cred că cineva din acest Senat și-a propus să ceară anchetarea penală a domnilor senatori. Nu cred că cineva și-a propus lucrul acesta. Deci e logic ceea ce spune domnul Ghișe, și nu numai logic, și legal. Noi nu cerem nimic. Nouă, dacă ni se cere ceva, aprobăm sau nu apr

În logica lucrurilor. Eu nu cred că cineva din acest Senat și-a propus să ceară anchetarea penală a domnilor senatori. Nu cred că cineva și-a propus lucrul acesta. Deci e logic ceea ce spune domnul Ghișe, și nu numai logic, și legal. Noi nu cerem nimic. Nouă, dacă ni se cere ceva, aprobăm sau nu aprobăm. Deci eu una nu cer. Și dacă este așa, ies și din sală, pentru că eu nu cer lucrul acesta.

Interpelare

Șerban Nicolae

Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală pentru membrii Guvernului, pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției.

La începutul mandatului, și ca o condiție pentru începutul mandatului de senator, depunem jurământul pe Constituție și pe Biblie și spunem: jur să respect Constituția. În Constituție, la art. 109 alin. (2), se spune: „Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală pentru membrii Guvernului, pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției.” Legea reia textul din Constituție. Îmi pare rău că trebuie să reamintesc faptul că acest act normativ, poate pentru unii banal, poate pentru unii neimportant, Constituția României, ar trebui citit, înțeles și mai ales respectat. Poate, înainte de a ne gândi la revizuirea Constituției, ar fi bine să înțelegem să respectăm textul actual. Vă mulțumesc.

Interpelare

Tudor Barbu

Domnul președinte de ședință ne-a citit în mod corect și explicit că este vorba despre o hotărâre a Senatului privind o cerere de demarare a unui proces judiciar. Asta pentru că ce

Domnul președinte de ședință ne-a citit în mod corect și explicit că este vorba despre o hotărâre a Senatului privind o cerere de demarare a unui proces judiciar. Asta pentru că ce a spus domnul Șerban Nicolae nu numai că este corect, este și prevăzut în Constituție, dar este în contradicție cu ce s-a citit aici, care este la fel de corect. Deci domnul președinte de ședință ne-a precizat acum câteva zeci de secunde că este vorba de un vot pentru o hotărâre a Senatului privind o cerere de începere a urmăririi penale. Nu este o cerere a Senatului pe care noi o supunem votului.

Interpelare

Ilie Sârbu

Noi avem un specialist, pe domnul Coca Laurențiu.

Noi avem un specialist, pe domnul Coca Laurențiu.

Interpelare

Din sală

Coca?

Interpelare

Ion Popa

Îl propunem pe domnul senator Traian Igaș.

Îl propunem pe domnul senator Traian Igaș.

Interpelare

Dumitru Pelican

Grupul nostru o propune pe doamna senator Cristiana Anghel.

Grupul nostru o propune pe doamna senator Cristiana Anghel. Mulțumesc.

Interpelare

Tánczos Barna

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl propunem pe domnul senator Vegh Sándor.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl propunem pe domnul senator Vegh Sándor. Mulțumesc.

Interpelare

De la prezidiu

Vegh Alexandru.

Interpelare

Din sală

Nu e nimeni!

Interpelare

De la prezidiu

Ca la 6 din 49!

Interpelare

Mario Ovidiu Oprea

**Domnul Mario Ovidiu Oprea:** Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel prezent Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina prezentă Ehegartner Petru absent Federovici Doina Elena prezentă Anghel Adrian prezent Fifor Mihai Viorel prezent Anghel Cristiana Irina prezentă Filip Petru prezent Antonescu Geor

**Domnul Mario Ovidiu Oprea:** Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel prezent Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina prezentă Ehegartner Petru absent Federovici Doina Elena prezentă Anghel Adrian prezent Fifor Mihai Viorel prezent Anghel Cristiana Irina prezentă Filip Petru prezent Antonescu George Crin Laurențiu absent Firea Gabriela prezentă Arcaș Viorel prezent Florian Daniel Cristian absent Ardelean Ben Oni prezent Flutur Gheorghe prezent Ariton Ion prezent Frătean Petru Alexandru prezent Atanasiu Teodor prezent Geoană Mircea Dan prezent Badea Leonardo prezent Ghilea Găvrilă absent Badea Viorel Riceard prezent Ghișe Ioan prezent Banias Mircea Marius prezent Grapă Sebastian prezent Barbu Daniel Constantin prezent Grigoraș Viorel prezent Barbu Tudor prezent Hașotti Puiu prezent Bădălău Niculae prezent Ichim Paul absent Bălu Marius absent Igaș Traian Constantin prezent Belacurencu Trifon prezent Iliescu Lucian prezent Bereanu Neculai prezent Ilieșiu Sorin prezent Biró Rozalia Ibolya absentă Ioniță Dan Aurel prezent Blaga Vasile prezent Iovescu Ioan prezent Boagiu Anca Daniela absentă Isăilă Marius Ovidiu prezent Boboc Cătălin prezent Jipa Florina Ruxandra prezentă Bodea Cristian Petru prezent Klárik László Attila absent Bodog Florian Dorel prezent László Attila prezent Boeriu Valeriu Victor prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Luchian Dragoș prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Luchian Ion prezent Bumbu Octavian Liviu prezent Marian Dan Mihai prezent Burlea Marin absent Marian Valer prezent Butnaru Florinel prezent Marin Nicolae prezent Butunoi Ionel Daniel prezent Markó Béla absent Cadăr Leonard concediu medical Mazăre Alexandru absent Calcan Valentin Gigel prezent Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent Câmpeanu Mariana prezentă Mihai Cristian Dănuț prezent Chelaru Ioan prezent Mihai Neagu absent Chiriac Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Chiru Gigi Christian prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Chiuariu Tudor Alexandru prezent Mitu Augustin Constantin prezent Coca Laurențiu Florian prezent Mocanu Victor prezent Constantinescu Florin prezent Moga Nicolae prezent Cordoș Alexandru prezent Mohanu Nicolae prezent Corlățean Titus prezent Motoc Octavian prezent Coste Marius prezent Mutu Gabriel prezent Costoiu Mihnea Cosmin prezent Nasta Nicolae prezent Cotescu Marin Adrănel absent Năstase Ilie prezent Crețu Gabriela prezentă Neagu Nicolae prezent Cristache Iulian prezent Neculoiu Marius prezent Cristina Ioan absent Nicoară Marius Petre prezent Croitoru Cătălin prezent Nicolae Șerban prezent Deneș Ioan prezent Nistor Vasile prezent Dincă Mărinică prezent Niță Mihai prezent Dobra Dorin Mircea absent Nițu Remus Daniel prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Obreja Marius Lucian prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Oprea Dumitru absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Oprea Gabriel Guvern Dumitrescu Florinel prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Dumitrescu Iulian absent Oprea Ștefan Radu prezent |Pașca Liviu Titus|absent| |---|---| |Pașcan Emil Marius|prezent| |Pataki Csaba|absent| |Pavel Marian<br>Păran Dorin<br>Păunescu Teiu|prezent<br>prezent<br>prezent| |Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru|prezent<br>prezent| |Pop Gheorghe|prezent| |Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin<br>Popa Florian|Guvern<br>prezent<br>prezent| |Popa Ion<br>Popa Mihaela|prezent<br>prezentă| |Popa Nicolae Vlad|prezent| |Popescu Corneliu|absent| |Popescu Dumitru Dian|prezent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent|| |Purec Ion Simeon<br>Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Sârbu Ilie<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|prezent| |Șova Dan Coman|prezent| |Tánczos Barna<br>Tămagă Constantin|prezent<br>prezent| |Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu|prezent<br>absent| |Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu<br>Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vâlcov Darius Bogdan<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila|Guvern<br>absent<br>prezent<br>învoire<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Vochițoiu Haralambie|prezent| |Voinea Florea|prezent| |Volosevici Andrei Liviu|prezent| |Vosganian Varujan|prezent| |Zisu Ionuț Elie|absent|

Interpelare

Laurențiu Florian Coca

Dosarului nr. 50/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Ariton Ion, fost ministru al economiei și, în prezent, membru al Senatului României Procedându-se la numărarea voturilor exprimate de către senatori, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de urmărire penală a domnului Ariton Ion, fost ministru al economiei și, în prezent, senator în Parlamentul României, s-au constatat următoarele: – numărul total al senatorilor: 168; – numărul total al votanților: 137, din care: voturi pentru: 77; voturi contra: 52; voturi anulate: 8. Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale art. 150 alin. (3) din regulament, Senatul adoptă Hotărârea privind cererea de urmărire penală a domnului Ariton Ion, fost ministru al economiei și, în prezent, membru al Senatului României, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului nr. 50/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Vă mulțumesc.

Interpelare

Din sală

Dosarului nr. 146/D/P/2010 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Aceeași comisie! Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Senatul României adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. – Senatul cere urmărirea penală a domnului senator Vosganian Varujan, fost ministru al economiei și actual membru al Senatului României, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr. 146/D/P/2010 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 12 februarie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Interpelare

Din sală

Aceeași comisie!

Interpelare

Ovidiu Liviu Donțu

Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Vosganian Varujan, fost ministru al economiei și actual membru al Senatului

Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Vosganian Varujan, fost ministru al economiei și actual membru al Senatului Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de urmărire penală a domnului senator Vosganian Varujan, fost ministru al economiei și actual membru al Senatului României, transmisă Senatului cu adresa nr. 262/C/2015 din 2 februarie 2015, În temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 12–15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, și ale art. 149 din Regulamentul Aveți cuvântul. Reamintesc că, ieri, grupurile au avut o jumătate de oră pentru dezbateri. Deci tot Senatul... Aveți cuvântul.

Interpelare

Varujan Vosganian

În primul rând, aș vrea să fac o precizare de natură colegială. Am avut ieri un dialog la fel de colegial cu colegul meu Ilie Sârbu, am avut, după aceea, o discuție și am ajuns la concluzia că fiecare, în felul său, a fost mânat de aceeași dorință de a susține economia națională. Nefiind destul timp

În primul rând, aș vrea să fac o precizare de natură colegială. Am avut ieri un dialog la fel de colegial cu colegul meu Ilie Sârbu, am avut, după aceea, o discuție și am ajuns la concluzia că fiecare, în felul său, a fost mânat de aceeași dorință de a susține economia națională. Nefiind destul timp atunci, s-a lăsat, poate, sentimentul că între noi sunt neînțelegeri pe această temă. Vreau să-l încredințez că regret felul în care s-a desfășurat acest schimb de replici și poate că, odată, vom avea ocazia să facem o discuție mai amplă și să ne reunim eforturile în direcția aceea despre care vorbeam, legat de sprijinirea economiei românești. ## Stimați colegi, Nu sunt astăzi în fața dumneavoastră pentru a-mi pleda nevinovăția. Am făcut acest lucru în octombrie 2013, atunci când DIICOT a solicitat, pentru prima oară, încuviințarea declanșării cercetării penale. Argumentele mele au fost susținute prin vot de o majoritate copleșitoare, aproape 85% din voturi, dumneavoastră considerând atunci că acțiunile mele legate de susținerea industriei de îngrășăminte chimice din România, din anul 2008, au fost îndeplinite în virtutea responsabilităților mele de ministru și nu poartă vreo răspundere de natură penală. Cu atât mai mult, țin să subliniez, cu cât ele nu cuprindeau fapte de corupție. În România, potrivit prevederilor constituționale, dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a unui senator, membru al Guvernului, pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției revine Senatului. Aceasta face ca Senatul să aibă nu numai puterea de decizie în materie, dar și să poarte pe deplin răspunderea politică și morală pentru cererile de urmărire. Este fundamental greșită exprimarea că Senatul, în mod necondiționat, ar trebui, pe bandă rulantă, să accepte toate cererile Parchetului. Actul de voință al Senatului nu este un pur detaliu procedural. Senatul nu este un ghișeu care dă avize obligatoriu pozitive, căci, atunci, tradiția constituțională, care datează de la 1866, nu ar oferi Senatului niciun rol. Autoritățile politice direct reprezentative sunt cele care decid. A pretinde că ele ar fi chemate să dea un aviz, și acela strict pozitiv, semnifică uzurparea puterilor constituționale. Această chestiune constituie în prezent o preocupare a întregii Europe. La 28 iunie 2013, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 1950 privind menținerea separate a răspunderii politice și penale. Paragraful 1 din rezoluție. Parcă această rezoluție ar fi scrisă pentru noi. Paragraful 1 din rezoluție consideră că democrația și statul de drept reclamă ca oamenii politici să fie protejați în mod efectiv de acuzații penale bazate pe deciziile lor politice. Deciziile politice trebuie să fie subiect numai al răspunderii politice, judecătorii ultimi fiind alegătorii. Conform paragrafului 3.1, procedurile penale nu trebuie utilizate pentru a penaliza divergențe politice, iar paragrafele următoare solicită ca, în evaluarea răspunderii, să se aibă în vedere, obligatoriu, criterii precum intenția de câștig personal, ceea ce, precum vedeți, în cazul meu, nu există. În concret, faptele care sunt reținute în sarcina mea, prin referatul procurorului, constituie exclusiv decizii politice în domeniul economic, potrivit atribuțiilor mele la acea dată, de ministru al economiei și finanțelor. Aceste decizii au fost luate cu susținerea integrală a Guvernului și, prin urmare, indiferent dacă ar fi fost corecte sau eronate, ele nu au niciun fel de dimensiune penală, nu pot fi calificate infracțiuni și nu pot constitui temei pentru o cercetare penală. Vă amintiți, poate, ce a declarat prim-ministrul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, de la această tribună. Dânsul a spus: fără niciun fel de ezitare, la vremea respectivă, Guvernul a aprobat nota pe care ministrul Vosganian a supus-o atenției noastre, pe baza căreia a luat deciziile care se impuneau pe cale de consecință, decizii care, doresc să subliniez, erau și atunci considerate, și astăzi decizii de politică economică. Referatul procurorului omite tocmai dimensiunea politică a deciziei mele, ignorând situația explozivă în fața căreia a fost pus Guvernul în februarie 2008. Să amintim pe scurt faptele. 2008 a fost anul celei mai mari creșteri pe piața mondială a gazului natural din întreaga istorie postbelică. Creșterile au fost explozive. Odată cu primele creșteri la prețuri la intern, în ianuarie–februarie 2008, combinatele de îngrășăminte chimice din România au anunțat că nu mai pot continua în aceste condiții. La sediul Ministerului Finanțelor și la sediile prefecturilor au fost manifestații care au implicat mii de oameni. Sindicatelor din chimie li s-au asociat federațiile sindicatelor naționale. Muncitorii au primit preaviz pentru închiderea combinatelor începând cu 1 martie. Făgăraș și Săvinești erau deja închise. Asociațiile fermierilor s-au asociat protestelor patronatelor din industria chimică, dat fiind că lipsa îngrășămintelor ar fi presupus achiziționarea îngrășămintelor mai scumpe din Ucraina și Rusia. Ministerul Agriculturii a anunțat că nu poate subvenționa prețul îngrășămintelor. Cabinetul prim-ministrului și prefecții județelor afectate – Mureș, Brașov, Bacău, Teleorman, Ialomița – cereau soluții. Presiunea presei și a opiniei publice, în general, era net favorabilă demarării dialogului. În aceste condiții, am negociat cu patronatele și cu sindicatele și am acceptat un discount, care era doar o parte din creșterea prețurilor la gazul natural, respingând celelalte solicitări ale patronatelor. Obligația a fost următoarea, ca patronatele să renunțe la preavizul de la 1 martie, să redeschidă combinatele închise, să reia producția de îngrășăminte chimice și, pe întreaga perioadă de șase luni, să nu majoreze prețurile la acestea. De asemenea, acordarea discountului era condiționată de plata cheltuielilor curente și de diminuarea datoriilor. Sindicatele se obligau să renunțe la proteste. Am înaintat în Guvern o notă în acest sens, care a fost aprobată de colegii mei din Guvern. Trebuie să vă spun că atât patronatele, cât și sindicatele, pe întreaga perioadă de șase luni, și-au respectat angajamentele. După această perioadă, facilitatea a fost continuată la solicitarea în Guvern a ministrului agriculturii de atunci, lucru pe care referatul îl omite complet. Vă citesc, foarte pe scurt, extrase din stenogramă. Dacian Cioloș: Domnule prim-ministru, în februarie–iulie 2008, combinatele au beneficiat de o reducere comercială, în condițiile în care prețul pentru îngrășămintele din import este în creștere. O concurență acerbă se înregistrează mai ales din partea Ucrainei și, în aceste condiții, dat fiind că îngrășămintele reprezintă 22% din totalul costurilor, ar putea fi afectată productivitatea la hectar, dacă nu se dau îngrășămintele. Am propus Ministerului Finanțelor să continue această politică de acordare, cu condiția ca prețul îngrășămintelor să nu crească. Călin Popescu-Tăriceanu: Acum, când văd acolo prețul la gaze, mi se ridică părul în cap. De la Ministerul Economiei îmi scriu că o să ajungă la 500, voi spuneați că o să ajungă la 600. De fapt, a ajuns la 540, cel mai mare din istoria lumii. Bun. Dacă aveți observații. Dacă nu, se aprobă..., sunt de acord. A fost o decizie în care toată lumea a avut de câștigat. Romgaz a depășit profitul net planificat și a fost mai mare cu 5% decât cel din 2007, când n-am dat discount. Față de 15% planificat, a avut 16,5%. Profitul brut a urcat la o rată de aproape 30%, cu mult mai mult decât în anul 2007. Combinatele au plătit toate facturile curente, toate obligațiile bugetare și, potrivit documentelor Romgaz, datoriile lor au scăzut simțitor în această perioadă de șase luni. Cantitatea de îngrășăminte livrată agriculturii a crescut cu 50% și prețul nu a fost modificat. Pentru tot ce vă spun aici există documente, pe care, acum un an și jumătate, le-am prezentat Comisiei juridice. Cele peste 9.000 de locuri de muncă au fost integral păstrate. În plus, Făgăraș și Săvinești și-au redeschis porțile. Nu mai vorbesc de IMM-urile, capacitățile de transport care erau angrenate pe orizontală în acest proces. Bugetul național a primit 180 de milioane de dolari, potrivit notei Ministerului Finanțelor din anul următor. Investițiile care au demarat la îngrășămintele chimice au fost, în perioada următorilor trei ani, de 600 de milioane de lei, de multe ori mai mari decât discountul pe care l-am acordat. Riscul închiderii combinatelor, măcar pentru o lună, era de câteva ori mai mare, ca și costuri, decât ceea ce am dat ca discount. Menționez că în toată această perioadă nu a existat nicio poziție contrară din partea Uniunii Europene, din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și am avut, așa cum ați văzut adineauri din stenograme, suportul integral al Guvernului. De asemenea, nu am fost avertizat prin nicio notă, pe tot parcursul anului 2008, de Serviciul Român de Informații în legătură cu pericolul acordării acestui discount, așa cum lasă să se înțeleagă Parchetul, dar fără să prezinte nicio dovadă. De altminteri, dacă eu aș fi fost sesizat, ar fi fost sesizat și domnul Tăriceanu, ar fi fost sesizat, în anul următor, domnul Boc, care a continuat discountul și care a inițiat o ordonanță în Guvern, ar fi fost sesizat domnul Traian Băsescu, care a promulgat legea, fără să clipească, privind înzecirea facilităților pe care le-am dat eu. Acuza Parchetului că am neglijat interesele Romgaz este negată de rezultatele financiare ale acesteia. Acuza că, sub aparența susținerii agriculturii, am încurajat combinatele de îngrășăminte chimice să producă este atât de absurdă, încât nici nu mai are rost s-o comentăm. De asemenea, procurorul – și atenție aici! – consideră că nu ar fi trebuit să acord această șansă combinatelor cu datorii, ci să le execut silit, ceea ce însemna, de fapt, distrugerea lor, vânzarea bucată cu bucată. Ar fi interesant ca Domnia Sa să fi propus acest lucru acum șapte ani, în fața patronatelor, a sindicatelor și a miilor de manifestanți din fața Ministerului Finanțelor. Dragii mei, Din 1990, pierderile înregistrate în sectorul de stat au fost uriașe. A dispărut Bancorex. Banca Agricolă și Banca Poștelor au fost în pragul falimentului. Au fost îngropate sub pierderi imense Republica, Vulcan, Laromet, Camioane Brașov, ARO Câmpulung, Tractoare Brașov, Electroputere Craiova etc., etc. Oltchim a avut pierderi de un miliard de dolari. La fel se întâmplă cu Poșta, cu Căile Ferate. Parchetul nu a găsit, de fapt, nici nu a căutat vreun vinovat. În anul 2008, Romgaz și-a crescut profitul brut până la aproape 30%. Și-a depășit profitul net planificat și tocmai atunci s-a găsit un vinovat. Tocmai când o industrie a fost salvată de la dispariție, atunci s-a găsit persoana care subminează economia națională! Oricum, fiți liniștiți, lucrurile s-au rezolvat. Industria de îngrășăminte chimice a murit. Victoria este un oraș depopulat. Din toți locuitorii, au mai rămas vreo 3.000, restul și-au căutat de lucru în străinătate. La fel, Făgăraș. La fel, Săvinești. La fel, Turnu Măgurele. La fel, Slobozia. Azomureș mai lucrează cu jumătate de capacitate. Așadar, suntem liniștiți. De aici înainte, nu va mai fi nimeni acuzat că ajută industria de îngrășăminte chimice, care s-a dus la muzeu, alături de multe alte industrii românești. O spun cu durere în suflet: patriotismul economic în România este tratat cu neîncredere. Nu e timp acum, dar aș vrea să vă spun ce a făcut Franța, ce a făcut Germania, ce a făcut Italia, în ultimul deceniu, pentru energiile energointensive din țările lor. Și li s-a părut perfect normal să facă lucrul acesta. Iată că la noi trebuie să te justifici pentru că ajuți o industrie să trăiască. Și, stimați colegi, Guvernul, potrivit programului politic acceptat în Parlament, este cel care guvernează, nu Ministerul Public. În caz contrar, orice ministru ar trebui fie să ia aprobare prealabilă de la procuror pentru orice decizie politică, fie să trăiască ulterior cu spaima unei acțiuni penale pentru deciziile lui politice. Acest lucru ar bloca guvernarea țării – mi-e teamă că deja se întâmplă lucrul ăsta – și ar duce la uzurparea puterii de guvernare. Senatul a apreciat că toate deciziile mele au fost de natură politică și a votat împotriva solicitării Parchetului: 120 de voturi din 140. Ceea ce s-a petrecut după aceea a fost o ignorare a hotărârii Senatului. Deși Codul penal este limpede, DIICOT nu a clasat această cercetare. Mai mult decât atât, doamna Alina Bica, inițiatoarea acestei solicitări, se arăta public dezamăgită de Senat și spunea: „Procurorii nu sunt descurajați și continuă investigațiile.” Într-adevăr, procurorii nu au fost descurajați și au continuat investigațiile, însă nu au găsit absolut nimic, ceea ce arată comparația dintre referatul de azi și referatul de acum un an și jumătate. Mai mult decât atât, nu a apărut nici cea mai mică suspiciune de interes personal și de corupție. În aceste condiții, revenirea cu această solicitare nu are nicio susținere legală. În Codul de procedură penală, această instituție a revenirii nu există. Mai mult decât atât, art. 6 din Codul penal – „ _Ne bis in idem_ ” spune limpede că o hotărâre nu poate fi reluată. O hotărâre definitivă. Și nu eu o spun, ci persoana cea mai avizată din România în această privință, vicepreședintele CSM, șeful Secției pentru procurori la acea dată, Gheorghe Muscalu, decembrie 2014: „În ce privește solicitarea de a se repeta procedurile pentru începerea urmăririi penale a parlamentarilor foști miniștri, legislația este clară. Se poate repeta numai dacă au apărut fapte noi. În absența lor, procedura nu se poate repeta.” Această revenire păcătuiește nu doar prin faptul că nu aduce fapte noi, dar ignoră toate dovezile care au apărut pe parcurs și care mă dezincriminează. Un avocat poate prezenta numai acele dovezi care îl avantajează pe clientul lui. Un procuror n-are voie să facă asta. Uite ce spune art. 131 al Constituției: „Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenești.” Procuratura este obligată să prezinte toate faptele pe care le cunoaște. Și pot să vă arăt dovezi că există numeroase fapte care mă dezincriminează, pe care Parchetul le-a solicitat și despre care nu a făcut niciun fel de vorbire. Stimați colegi, Mi s-a reproșat faptul că nu doresc aflarea adevărului. Aceasta este o acuză nefondată. În ianuarie 2012, atunci când unii din colaboratorii mei au început să fie anchetați, am cerut printr-o scrisoare deschisă, adresată șefului DIICOT: „Solicit să fiu audiat în calitatea pe care o considerați de cuviință, pentru a contribui, prin informațiile pe care le dețin și prin documentele pe care le posed, la limpezirea acestei situații.” Era, precum vedeți, o renunțare implicită la imunitate. Timp de aproape doi ani nu m-a chemat nimeni, deși vă puteți imagina că mărturia mea ar fi fost importantă pentru aflarea adevărului. M-am trezit direct cu cererea de urmărire penală înaintată de proaspăt numita în fruntea DIICOT, Alina Bica, în contextul în care eram ministrul economiei. Mi-am dat seama că nu adevărul se dorește, ci cu totul altceva. După decizia Senatului din octombrie 2013, iar a trecut un an și jumătate, iarăși nu m-a audiat nimeni. Întreb: de ce adevărul pe care îl cunoaște Vosganian nu e folositor decât dacă el este în postură de învinuit? Biblia și Constituția pe care se jură nu sunt aceleași și pentru un martor, și pentru un învinuit? Cui folosește ca Vosganian să fie numaidecât învinuit, înainte de a se cunoaște toate dovezile pe care le-ar putea aduce? Stimați colegi, Am condus cel mai mare minister din istoria României. În doi ani, am semnat acte, ca ordin de mărime, de aproape 200 de miliarde de euro. Duc o viață normală, de român din pătura de mijloc. Stau într-o casă pentru care mai am 20 de ani de plătit la bancă credit. Declarația mea de avere nu a făcut niciodată obiectul vreunei nedumeriri. De șapte ani, nu s-a găsit împotriva mea nicio acuză de corupție. Procurorii au audiat aproape 100 de martori, au răscolit documente, au cerut stenograme și înregistrări compromițătoare. Nu au găsit, în șapte ani, absolut nimic. Pentru ce trebuie să continuăm acest spectacol?! Vă rog să-mi permiteți, pentru a vă sugera un răspuns la această întrebare, să vă fac o scurtă relatare a biografiei mele din ultimul deceniu. În anul 2006, am fost propus primul comisar european al României. Imediat după aceea, însuși președintele țării mele, de conivență cu servicii de informații nu neapărat românești, a inițiat o conspirație pentru distrugerea mea. Timp de trei zile, în fața opiniei publice românești, s-a desfășurat un adevărat carnagiu. S-a dovedit că sunt absolut nevinovat și că acuzele sunt ridicole, dar a trebuit să renunț la candidatura de comisar pentru a nu știrbi prestigiul României în fața unei străinătăți care nu înțelegea – și dialogul meu cu domnul Barroso e edificator în această privință – cum e posibil ca președintele unei țări să conspire împotriva propriului candidat. În anul 2013, odată cu venirea la cârma DIICOT a doamnei Alina Bica, ale cărei relații în lumea politică sunt acum bine cunoscute, s-a încercat din nou compromiterea mea. M-am dovedit nevinovat și de această dată, dar a trebuit să demisionez din funcția de ministru, după o lungă convorbire cu prim-ministrul, pentru a evita orice posibil prejudiciu extern de imagine pentru Guvernul României. Acum se întâmplă din nou. Nu e cam mult, stimați colegi, să trebuiască, de trei ori într-un deceniu, printr-un purgatoriu greu de suportat, chiar și pentru o constituție robustă, să trebuiască să-mi dovedesc nevinovăția pentru lucruri de care nu sunt vinovat? Știu că sunt mulți care spun că ar trebui să merg la Parchet pentru aflarea adevărului. Acestora le spun câteva lucruri. În primul rând, că eu cred că nu mai am nimic în plus de demonstrat. În al doilea rând, că inconsistența unor acuzații se poate dovedi în orice fază a procedurii, iar dezbaterea din Senat este, potrivit legii, una dintre acestea. Dacă Senatul decide că faptele nu au incidență penală, nu începe nicio cercetare. Deci Senatul nu se amestecă în actul de justiție. În al treilea rând, trebuie să vă spun, stimați colegi, că mersul la Parchet nu este un simpozion pentru aflarea adevărului. Persoana cercetată iese, practic, din viața publică. Destinul lui și, implicit, al familiei lui se supun unor privațiuni și rigori pe care le presupune procedura penală. Chiar în cel mai bun caz, când ești achitat – asta se întâmplă după mulți ani –, nu poți cere statului niciun fel de daună morală, iar răspunderea magistraților nu există. Spre exemplu, procesul meu de calomnie împotriva fostului securist Liviu Turcu, cel care a fost folosit împotriva mea, durează de nouă ani. Și nu s-a terminat încă. Practic, în condițiile de azi ale țării noastre, simplul fapt că ești cercetat are, dacă ești persoană publică, efectul unei condamnări. Și, atunci, întreb: cine dorește neapărat ieșirea mea din viața publică? Cine dorește cu atâta ardoare, de 10 ani, compromiterea mea, încât folosește pentru asta calomnia, omiterea și răstălmăcirea faptelor și abuzul? Cine consideră că singurul lucru pe care îl mai pot face pentru țara în care m-am născut și pe care o iubesc este să fiu stigmatizat și trimis în cercetări penale? Îmi dau seama că nu beneficiez de un context favorabil. Lupta împotriva corupției este un deziderat cerut cu insistență de opinia publică. Nu este cazul meu legat de corupție. În același timp însă, cred cu tărie că nu trebuie să transformăm acest obiectiv esențial pentru mersul înainte al României, care este anticorupția, într-un fel de festival „Cântarea României”. Execuțiile în grup, nediferențiate, nu folosesc nimănui. Revoluția franceză a rămas ca un moment înălțător în istoria omenirii nu datorită ghilotinei, ci datorită modului în care a definit drepturile omului. Apărarea drepturilor omului presupune că fiecare om are dreptul său inalienabil la dreptate. În ultimele zile, mulți mă bat pe umăr cu compasiune, spunându-mi că, din păcate, sunt și victime colaterale. Dragii mei, eu refuz să fiu o victimă colaterală. Eu refuz să fiu figurant într-un spectacol mediatic pe care nu știu cine-l regizează și nu știu de ce. _(Aplauze.)_ Sunt de acord că unii reprezentanți ai clasei politice au comis excese, dar unor excese nu le răspunzi cu alte excese, pentru că, atunci, intrăm într-o spirală din care nu știm cu ce costuri o să ne oprim. Deja capitalul românesc este răvășit, administrația nu mai ia niciun fel de decizie importantă și curajoasă, iar asupra clasei politice se fac numeroase presiuni. Eu sunt același ca și acum un an și jumătate. Dumneavoastră sunteți aceiași ca acum un an și jumătate. Faptele sunt aceleași ca acum un an și jumătate. Dumneavoastră ați votat atunci cum v-a dictat conștiința și nimeni nu v-a cerut s-o faceți altfel. 120 de senatori din 140 au respins o solicitare fără temei. Ce s-a schimbat de atunci? Președintele Iohannis are dreptate când spune că avem nevoie de un parlament puternic. Dar un parlament puternic e acela care este stăpân pe deciziile sale, un parlament puternic nu poate fi comparat cu un pluton de recruți, care face stânga-mprejur la ordin. Noi nu putem să acceptăm necondiționat anumite solicitări. Necondiționate sunt numai supunerea și capitularea. Parlamentul nu se poate face unealta docilă a unei alte puteri a statului, indiferent care ar fi aceea și indiferent de justificare. _(Aplauze în sală.)_ ## Dragi colegi, Am petrecut aproape două decenii sub această cupolă. Pe unii dintre dumneavoastră vă cunosc încă din ’90. Am sperat, am suferit și ne-am bucurat împreună. Mi-aș dori ca, în orice împrejurare ne reîntâlnim, să nu trebuiască să ne amintim cu stânjeneală de momente ca acesta. Vă încredințez, în continuare, de afecțiunea mea. _(Aplauze în sală.)_

Interpelare

Ion Simeon Purec

Reluăm runda a doua de vot. Rog respectuos puțină atenție și să votați.

Reluăm runda a doua de vot. Rog respectuos puțină atenție și să votați. |Agrigoroaei Ionel|absent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|absent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|prezent<br>prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae<br>Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin|prezent<br>prezent<br>absent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|concediu medical| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus<br>Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian<br>Cristina Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>absent| |Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică|prezent<br>prezent<br>absent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent| ## 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/23.II.2015 |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Dumitru|absent| |---|---|---|---| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Gabriel|Guvern| |Dumitrescu Iulian|absent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Durbacă Eugen|prezent|Oprea Ștefan Radu|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| |Ehegartner Petru|absent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pataki Csaba|absent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pavel Marian|prezent| |Filip Petru|prezent|Păran Dorin|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|Păunescu Teiu|prezent| |Florian Daniel Cristian|absent|Pelican Dumitru|absent| |Flutur Gheorghe|prezent|Pereș Alexandru|prezent| |Frătean Petru Alexandru|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |Geoană Mircea Dan|prezent|Pop Liviu Marian|Guvern| |Ghilea Găvrilă|absent|Popa Constantin|absent| |Ghișe Ioan|prezent|Popa Florian|prezent| |Grapă Sebastian|prezent|Popa Ion|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popa Mihaela|prezentă| |Hașotti Puiu|prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Ichim Paul|absent|Popescu Corneliu|absent| |Igaș Traian Constantin|prezent|Popescu Dumitru Dian|prezent| |Iliescu Lucian|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent|| |Ilieșiu Sorin|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Ioniță Dan Aurel|prezent|Rădulescu Cristian|prezent| |Iovescu Ioan|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|absent| |Isăilă Marius Ovidiu|prezent|Rotaru Ion|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|prezentă|Saghian Gheorghe|prezent| |Klárik László Attila|absent|Savu Daniel|prezent| |László Attila|prezent|Sârbu Ilie|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Severin Georgică|prezent| |Luchian Dragoș|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Luchian Ion|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Marian Dan Mihai|prezent|Suciu Matei|prezent| |Marian Valer|prezent|Șova Dan Coman|prezent| |Marin Nicolae|prezent|Tánczos Barna|prezent| |Markó Béla|absent|Tămagă Constantin|prezent| |Mazăre Alexandru|absent|Tătaru Dan|prezent| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|prezent|Tătaru Nelu|absent| |Mihai Cristian Dănuț|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|prezent| |Mihai Neagu|absent|Tișe Alin Păunel|absent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Toma Ion|prezent| |Miron Vasilica Steliana|prezentă|Todirașcu Valeriu|absent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Mocanu Victor|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Moga Nicolae|prezent|Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Mohanu Nicolae|prezent|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Motoc Octavian|prezent|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Mutu Gabriel|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Nasta Nicolae|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|prezent| |Năstase Ilie|prezent|Vegh Alexandru|prezent| |Neagu Nicolae|prezent|Verestóy Attila|absent| |Neculoiu Marius|prezent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent|Voinea Florea|prezent| |Nicolae Șerban|prezent|Volosevici Andrei Liviu|prezent| |Nistor Vasile|prezent|Vosganian Varujan|prezent| |Niță Mihai|prezent|Zisu Ionuț Elie|absent| |Nițu Remus Daniel|prezent||| |Obreja Marius Lucian|prezent|Mulțumesc.||

Interpelare

Ion Simeon Purec

Da.

Interpelare

Din sală

Da! Da!

Interpelare

Din sală

Au venit! _(Discuții la prezidiu.)_

Interpelare

De la prezidiu

Nu, mai e una.

Nu, mai e una. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea are caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 69 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă. Punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea are caracter ordinar. Noi suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă. Punctul 17 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2014 pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute în România. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul și proiectul de lege. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Cu 64 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de admitere și proiectul de lege au fost adoptate. Punctul 18, și ultimul, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Legea are caracter ordinar. Suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul și proiectul de lege. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați prin vot. Restul sunt legi organice până la sfârșit.

Interpelare

Laurențiu Florian Coca

Dosarului nr. 146/D/P/2010 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Vă mulțumesc.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Varujan Vosganian, fost ministru al economiei și, în prezent, membru al Senatului României Procedându-se la numărarea voturilor exprimate de către senatori, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de urmărire penală a domnului Varujan Vosganian, fost ministru al economiei și, în prezent, senator în Parlamentul României, s-au constatat următoarele: – numărul total al senatorilor: 168; – numărul total al votanților: 132, din care: voturi pentru: 56; voturi contra: 71; voturi anulate: 5. Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, nu a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale art. 150 alin. (3) din regulament, Senatul respinge Hotărârea privind cererea de urmărire penală a domnului Varujan Vosganian, fost ministru al economiei și, în prezent, membru al Senatului României, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr. 146/D/P/2010 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Vă mulțumesc.

Interpelare

Varujan Vosganian

Vreau să mulțumesc tuturor colegilor care au crezut în mine și în temeinicia argumentelor mele și îmi manifest speranța ca acest moment să fie interpretat ca o victorie a democrației și a demnității Parlamentului României și să ofere...

Vreau să mulțumesc tuturor colegilor care au crezut în mine și în temeinicia argumentelor mele și îmi manifest speranța ca acest moment să fie interpretat ca o victorie a democrației și a demnității Parlamentului României și să ofere...

Interpelare

Varujan Vosganian

...o șansă tuturor de a așeza puterile statului pe echilibrul pe care îl dorim cu toții.

...o șansă tuturor de a așeza puterile statului pe echilibrul pe care îl dorim cu toții. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Florina Ruxandra Jipa

Dragi colegi...

Interpelare

Florina Ruxandra Jipa

Nu. Vreau să vă aduc în atenția dumneavoastră o cu totul altă problemă, care este legată de persoana mea. Și sunt un om care are demnitate și este ultimul lucru de la care voi abdica vreodată, până voi trece de aici în altă parte.

Nu. Vreau să vă aduc în atenția dumneavoastră o cu totul altă problemă, care este legată de persoana mea. Și sunt un om care are demnitate și este ultimul lucru de la care voi abdica vreodată, până voi trece de aici în altă parte. ## Stimați colegi, Suntem Camera superioară a Parlamentului. Cu regret și amărăciune în suflet am constatat că..., până acum, fiecare Cameră își desemna pentru o funcție de judecător la Curtea Constituțională unul dintre membrii săi. Este pentru prima oară când mi-a fost dat să văd că, de data aceasta, Senatul nu a mai procedat la fel. Vreau să vă spun că CV-ul meu și cariera pe care mi-am clădit-o o viață întreagă mă obligă să fac acest lucru. Vreau să se ia act în stenogramă de faptul că înțeleg să-mi depun CV-ul pentru postul de la Curtea Constituțională, atâta vreme cât acest loc aparține Senatului, nu celor de afară. Aș putea să vă spun mai multe lucruri care mi-au fost împărtășite, nu le-am văzut eu. Aseară, pe toate posturile de televiziune...

Interpelare

Florina Ruxandra Jipa

Da. Voi depune dosarul...

Interpelare

Florina Ruxandra Jipa

...la Comisia juridică și bănuiesc că se va discuta și CV-ul meu, alături de al celorlalți.

...la Comisia juridică și bănuiesc că se va discuta și CV-ul meu, alături de al celorlalți. Vă mulțumesc foarte mult că mi-ați acordat acest... _(Aplauze.)_