Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·26 februarie 2015
Senatul · MO 26/2015 · 2015-02-26
· other
29 de discursuri
Bună dimineața, stimați colegi!
Având în vedere că săptămâna trecută a fost o defecțiune de organizare, întrebările și interpelările vor fi efectuate astăzi atât de senatorii care vor să le citească, cât și de colegii care pot să le considere depuse.
Începem cu domnul senator Bujor Dumitru Marcel. Vă rog, domnule senator.
Și pentru astăzi, dacă aveți.
Mulțumesc, domnule președinte.
Prima întrebare este adresată domnului ministru Robert Marius Cazanciuc, Ministerul Justiției.
Obiectul întrebării: „Reabilitarea infrastructurii Judecătoriei Onești”.
Stimate domnule ministru,
Judecătoria din municipiul Onești, județul Bacău, se confruntă cu o infrastructură învechită și condiții improprii în vederea desfășurării actului de justiție. Mobilierul nu a mai fost schimbat din anul 1971, calculatoarele și imprimantele din 2006. Actul de justiție se desfășoară în spații mici, neaerisite, fără lumină naturală suficientă, unde se înghesuie judecători, procurori, avocați, grefieri și cetățeni.
Instanța de judecată are nevoie de lucrări de reabilitare și extindere a spațiilor existente, de reabilitarea termică a clădirii, schimbarea mobilierului învechit, adaptarea infrastructurii IT la noile coduri penale, modernizarea infrastructurii informatice și de asigurarea unor condiții optime pentru o justiție eficientă.
Având în vedere situația precară cu care se confruntă Judecătoria Onești, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă aveți în vedere identificarea unei surse de finanțare pentru reabilitarea infrastructurii instanței de judecată din Onești, prin crearea condițiilor optime de desfășurare a actului de justiție la standardele europene, atât pentru cetățeni, cât și pentru personalul instanței.
Solicit răspuns în scris.
A doua întrebare este adresată domnului Ioan Rus, ministrul transporturilor.
Obiectul întrebării: „Calendarul de realizare a autostrăzii Bacău–Brașov”, dacă se va mai realiza.
Stimate domnule ministru,
Masterplanul general de transport al României reprezintă documentul strategic obligatoriu și de referință în baza căruia vor putea fi accesate fonduri structurale pentru transport, aferente perioadei 2014–2020.
În ultima versiune a Masterplanului general de transport, legătura rutieră Bacău–Brașov apare ca proiect prioritar pe rețeaua Comprehensive, cu o investiție de 2 miliarde de euro pentru 158 de kilometri de autostradă.
Autostrada Bacău–Brașov reprezintă soluția de dezvoltare durabilă și sustenabilă a regiunii Moldova și o șansă pentru atragerea investițiilor, locuri de muncă, prosperitate și creșterea nivelului de trai. Având în vedere aceste aspecte, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care este calendarul de realizare a autostrăzii Bacău–Brașov.
Solicit răspuns în scris.
Domnule președinte, am și o mică interpelare, vă rog.
Vă rog, vă rog, domnule președinte. Poftim!
Ar fi un lucru extraordinar. Oricine din România, dacă ar putea să cumpere RAFO, e o afacere bună și pentru țară, și pentru el.
Mulțumesc tare mult.
Îl invit la microfon pe domnul...
Sau haideți să facem așa: mai e cineva din sesiunea de săptămâna trecută de interpelări și întrebări?
Nu mai e.
Mulțumesc.
Este adresată domnului Mihai Tudose, ministrul economiei, comerțului și turismului.
Obiectul interpelării: „Implementarea unui program de modernizare și investiții în vederea repornirii rafinăriei RAFO Onești”.
La începutul lunii februarie a.c., acționarul majoritar al RAFO Onești a decis începerea procedurii de desfacere (vânzare) a activelor și utilajelor aferente companiei, din cauza situației financiare cu care se confruntă rafinăria.
Sumele obținute ca rezultat al desfacerii activelor și utilajelor vor fi folosite în cadrul companiei pentru întreținerea activității curente, plata obligațiilor de mediu, întreținerea infrastructurii companiei, cu scopul viitoarei utilizări a teritoriului în calitate de platformă industrială pentru implementarea unor proiecte tehnice.
Rafinăria din Onești nu mai funcționează din anul 2008; aproximativ 800 de angajați au fost trimiși acasă, fiind păstrați 410 angajați pentru conservarea instalațiilor.
Ținând cont de faptul că starea utilajelor statice și dinamice este impecabilă, acționarul majoritar a revenit la decizia inițială de a vinde din activele și utilajele companiei, dând asigurări că lucrează la un plan de salvare a rafinăriei, având nevoie de sprijinul moral, logistic și financiar al autorităților statului pentru a demara acest proiect de dezvoltare, și nu de lichidare a rafinăriei.
Cunosc faptul că posibilitățile reale de intervenție ale Guvernului în activitatea firmelor cu capital integral privat sunt limitate. Din păcate, latura socială și economică legată de salariații acestei mari unități industriale a fost uitată de guvernanți, în condițiile în care promisiunile nu s-au materializat, iar locuitorii municipiului Onești și cei din localitățile învecinate au rămas fără locuri de muncă și, implicit, fără venituri.
Față de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri se pot întreprinde pentru a sprijini acționarul și administrația RAFO în vederea demarării unui program de modernizare și repornire a rafinăriei. De asemenea, vă rog să-mi precizați dacă există o analiză la nivelul Guvernului și al altor instituții ale statului în vederea identificării unor soluții pentru detensionarea problemelor sociale din zonă.
Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile Nistor:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Suntem în aceeași suferință cu RAFO Onești. Și eu am avut o interpelare, dar eu am cerut să ne prezinte contractul și condițiile de restructurare a RAFO, pentru că s-au semnat niște acte acolo prin care ei trebuiau să respecte unele condiții. Se pare că nu le-au respectat și, dacă lucrurile sunt așa, împreună trebuie să găsim o soluție să-i obligăm să-și respecte obligațiile contractuale sau e posibil să..., prin instanță, să anulăm contractul.
Pentru că RAFO trebuie să meargă și ea poate să meargă mâine, dacă vrem. Acolo sunt alte interese.
## **Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Domnul Bujor vrea să cumpere el RAFO.
Atunci, să citesc colegii care pot considera că le-au depus: – Rogojan Mihai Ciprian, Mohanu Nicolae, Cordoș Alexandru, Lazăr Sorin Constantin, Donțu Ovidiu Liviu, Deneș Ioan, Fifor Mihai Viorel, Popa Constantin, Vochițoiu Haralambie, Pop Gheorghe, Neagu Mihai, Silistru Doina – Grupul parlamentar al PSD;
– Tudor Doina Anca, Ichim Paul, Obreja Marius Lucian, Popa Nicolae Vlad, Luchian Ion, Motoc Octavian, Grapă Sebastian, Pereș Alexandru, Oprea Dumitru, Igaș Traian Constantin, Ghilea Găvrilă, Pașcan Emil Marius, Tișe Alin Păunel, Tătaru Nelu, Cotescu Marin Adrănel, Bodea Cristian Petru, Flutur Gheorghe, Grigoraș Viorel, Zisu Ionuț Elie – Grupul parlamentar al PNL;
– Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator;
– Vegh Alexandru, Biró Rozalia Ibolya – Grupul parlamentar al UDMR;
– Marian Valer, independent – senatori fără apartenență la grupuri parlamentare.
- Intrăm în sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi,
- 26 februarie 2015.
Domnul Bujor a citit întrebările și interpelarea.
- Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu.
## **Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Mai are și pentru astăzi o întrebare.
## **Domnul Vasile Nistor:**
Cine?
**Domnul Ion Simeon Purec**
**:** Bujor.
Păi, a citit-o! ( _Discuții la prezidiu.)_
Se pregătește domnul senator Bujor. Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea de astăzi este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.
Obiectul întrebării: „Implementarea concluziilor raportului NICE International din ianuarie 2012”.
Stimate domnule ministru,
La solicitarea Ministerului Sănătății din anul 2011, NICE International din Marea Britanie a desfășurat o investigație a sistemului de sănătate din România și a furnizat un raport final în ianuarie 2012. Raportul publicat de Ministerul Sănătății cuprinde recomandări de maximă importanță pentru reformele care se preconizau atunci.
În acest context, în temeiul regulamentului și al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, vă solicit răspuns în scris la următoarele 10 întrebări:
Prima întrebare. Care este autoritatea din cadrul Guvernului României, pe ce bază legală, cu ce justificare și în ce scop a decis angajarea cheltuirii banilor publici privind contractarea serviciilor de consultanță de la NICE International în anul 2011?
Întrebarea 2. Care a fost costul contractării de către Guvern, valoarea plătită și sursele de finanțare din care a fost plătită consultanța oferită de NICE International în anul 2011? Întrebarea 3. Care obligații nu au fost îndeplinite privind consultanța în cauză din cele asumate în anul 2011 de către NICE International?
Întrebarea 4. Care scopuri ale acestei consultanțe au rămas neîndeplinite din cele menționate în justificarea și apoi aprobarea fondurilor de către Guvern pentru această consultanță în anul 2011?
Întrebarea 5. Care sunt funcționarii din Guvern care au avut atribuții și responsabilități privind realizarea scopurilor menționate în justificarea inițială și apoi în aprobarea finanțării și ce sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea acestor obligații?
Întrebarea 6. Care sunt funcționarii care au atribuții de control și supervizare a funcționarilor menționați la întrebarea 5, câte acțiuni de sancționare au fost desfășurate împotriva acestora și în ce au constat acestea?
Întrebarea 7. Care sunt evaluările tehnologiilor medicale emise până în prezent de Ministerul Sănătății în alte domenii în afară de domeniul tratamentelor medicamentoase, așa cum sunt: serviciile de dializă, transplant renal, intervenții chirurgicale, radioterapie, diagnosticul imagistic, diagnosticul de laborator și dacă au fost conforme cu recomandările din raportul emis în 2011 de NICE International pe baza cărora au fost introduse în pachetul de bază de servicii medicale decontate de către Casa de Asigurări?
Întrebarea 8. Cine și cum evaluează tehnologiile medicale și, respectiv, cost-eficiența serviciilor ce fac obiectul decontării de către casa de asigurări din domeniile menționate la întrebarea 7, care sunt procedurile și durata evaluării acestora și dacă este condiționată alocarea fondurilor de către casa de asigurări de conformitatea cu recomandările privind cost-eficiența din raportul emis în anul 2011 de NICE International?
Întrebarea 9. Care sunt funcționarii de la Ministerul Sănătății și casa de asigurări ce au atribuții legale pentru aplicarea acestor evaluări atât în procesul definirii procedurilor de decontare de către casa de asigurări, cât și în monitorizarea aplicării acestora, câte acțiuni de sancționare au fost desfășurate împotriva acestora și în ce au constat acestea?
Ultima întrebare, nr. 10. Care sunt funcționarii din Ministerul Sănătății ce au atribuții de control al funcționarilor menționați la întrebarea 9, câte acțiuni de sancționare au fost desfășurate împotriva acestora și în ce au constat acestea?
Cu stimă, senator Valeriu Todirașcu.
## **Domnul Vasile Nistor:**
Domnule senator, mulțumesc.
Spuneți-mi, vă rog, pentru mine: întrebările sunt pentru același ministru?
**Domnul Valeriu Todirașcu**
**:**
Poftiți?
## **Domnul Vasile Nistor:**
Sunt pentru același ministru?
**Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Aceleiași autorități îi sunt adresate?
## **Domnul Valeriu Todirașcu:**
Da, este una singură. Este Ministerul Sănătății.
**Domnul Ion Simeon Purec**
**:**
Mulțumesc.
Sunt 10 întrebări.
## **Domnul Vasile Nistor:**
Nu, că altfel trebuia să le defalcăm, să le trimitem la fiecare ministru în parte. E pentru un singur ministru, da? Mulțumesc mult.
Domnilor invitați din partea Guvernului,
Cred că nu ar fi lipsit de sens să răspundeți, chiar dacă colegii nu sunt în sală, pentru că rămâne înregistrat în stenogramă.
Am să încerc să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Răzvan Vulcănescu. Nu este. Este?!
Nu este.
Asta este, probabil, săptămâna trecută.
Astăzi, domnul Radu Podgorean, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Ministerul Afacerilor Externe își reafirmă deschiderea și preocuparea continuă pentru identificarea și adoptarea unor soluții care să vină în întâmpinarea intereselor cetățenilor români de peste hotare, inclusiv prin extinderea rețelei consulare a României în străinătate.
În ceea ce privește înființarea unei reprezentanțe consulare în Transcarpatia, Ministerul Afacerilor Externe intenționează înființarea unui oficiu consular, birou consular în regiunea Transcarpatia și a întreprins o serie de demersuri în acest sens.
Astfel, dispoziții privind înființarea unei noi reprezentanțe consulare a României pe teritoriul Ucrainei au fost incluse în Acordul dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev la 2 octombrie 2014.
Acordul prevede că fiecare parte contractantă va deschide o nouă reprezentanță consulară pe teritoriul celeilalte părți contractante, pe bază de reciprocitate.
La data semnării acordului a fost transmisă o scrisoare a ministrului român al afacerilor externe, prin care partea română notifică localitatea Solotvino, aflată în regiunea Transcarpatia, ca sediu al noii reprezentanțe consulare a României pe teritoriul Ucrainei.
Totodată, menționăm faptul că partea română a finalizat procedurile privind ratificarea acordului, urmând ca documentul să intre în vigoare după notificarea de către Ucraina a finalizării acestor proceduri.
Demersurile internaționale privind funcționarea reprezentanței consulare vor începe imediat după intrarea în vigoare a Acordului privind micul trafic la frontieră.
Cu privire la aspectele semnalate pe tema acordării cetățeniei române etnicilor români din raioanele Teceu și Rahău, precizăm faptul că, în materie de cetățenie, competența aplicării legislației române revine exclusiv Autorității Naționale pentru Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției din România. Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile Nistor:**
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Îmi permit să întreb dacă la masa Guvernului, acolo, e cineva din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Nu este.
Din partea Justiției, Ministerului Justiției? Nu este.
Atunci din partea cui sunteți? Aparatul tehnic, da? Deci am închis și sesiunea de răspunsuri. Vă mulțumesc, domnilor secretari de stat.
Să aveți o zi bună!
Să mai așteptăm... Să bem o cafea.
Cu stimă, numai bine! La revedere!
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
Mulțumesc doamnei senator Doina Silistru. A ajuns exact când era programată, la și un sfert.
Vă rog, doamnă senator.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.
Domnule ministru,
Până la data de 1.01.2015, alocația de hrană pentru copiii cu nevoi speciale instituționalizați în centre sau școli speciale a fost de 7, respectiv 8 lei/zi, dată la care alocația a crescut la 12, respectiv 16 lei/zi de copil.
Cât timp alocația de hrană a fost mică, nimeni nu a verificat respectarea prevederilor Ordinului nr. 1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți.
Se știa cât de greu era să pregătești meniul cu 3 mese și 2 gustări/zi/copil, meniu care să și asigure sațietatea copiilor. Se știe, de asemenea, că, sănătos fiind, la o stare avansată de foame se instalează o altă stare: de disconfort, tremur, nervozitate și altele. Pentru masa de seară, de exemplu, budinca cu griș se prepara cu apă și se îndulcea cu marmeladă de prune, pentru că nu erau bani.
Acum, când suma aproape s-a dublat și copii ar putea mânca mai bun și mai consistent, inspectorii DSP au început controalele și, implicit, amenzile în instituțiile sus-amintite pentru nerespectarea prevederilor Ordinului nr. 1.563/2008.
O nebunie întreagă a început cu calculul lipidelor, glucidelor, caloriilor, cu neîncadrarea produselor în valorile recomandate și excluderea lor din meniul copiilor.
Astfel, s-a ajuns ca banalul biscuit „Picnic”, care are 448 kcal per pachetul de 70 de grame, să fie exclus pentru că depășește 300 de kilocalorii, maximum cât poate consuma copilul la o masă, și nici banala „Eugenie” nu mai este acceptată, deoarece are 480 kcal/100 gr. În concluzie, în economia românească doar sticksurile se încadrează în prevederile Ordinului nr. 1.563/2008!
Există, astfel, pericolul ca pe piața românească să apară produse „speciale”, care să se încadreze în acești indicatori, de genul: brânzoaice cu gust intens de brânză, brânză topită cu gust de cașcaval și altele, iar în cantine să se prepare budinca de griș cu 300 de mililitri de lapte recomandat pe zi și fără zahăr, întrucât 100 de grame de griș are 356 kilocalorii, laptele – 65 kcal/100 ml, iar zahărul – 386 kcal/100 gr.
Luând în considerare anul 2008, când a intrat în vigoare prezentul ordin, ca fiind an de plină criză, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă și când aveți în vedere modificarea Ordinului nr. 1.563/2008 și a normelor de aplicare, astfel încât copii să poată mânca într-adevăr sănătos.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc, doamnă senator.
PAUZĂ
* * *
DUPĂ PAUZĂ
Domnilor colegi,
Având în vedere că timpul a expirat, putem considera că următorii colegi au depus în scris întrebările și interpelările.
1. Interpelări:
– Rogojan Mihai Ciprian, Mohanu Nicolae, Cordoș Alexandru, Lazăr Sorin Constantin, Donțu Ovidiu Liviu, Deneș Ioan, Fifor Mihai Viorel, Popa Constantin, Vochițoiu Haralambie, Pop Gheorghe, Neagu Mihai – Grupul parlamentar al PSD;
– Tudor Doina Anca, Ichim Paul, Obreja Marius Lucian, Popa Nicolae Vlad, Luchian Ion, Motoc Octavian, Grapă Sebastian, Pereș Alexandru, Oprea Dumitru, Igaș Traian Constantin, Ghilea Găvrilă, Pașcan Emil Marius, Tișe Alin Păunel, Tătaru Nelu, Cotescu Marin Adrănel, Bodea Cristian Petru, Flutur Gheorghe, Grigoraș Viorel, Zisu Ionuț Elie – Grupul parlamentar al PNL;
– Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator;
- Vegh Alexandru, Biró Rozalia Ibolya – Grupul parlamentar
- al UDMR;
- Marian Valer, independent – senatori fără apartenență la
- grupuri parlamentare.
Să fim siguri că nu am omis pe cineva...
2. Întrebări:
– Firea Gabiela, Federovici Doina, Chelaru Ioan, Bodog Florian, Coca Laurențiu Florian, Donțu Ovidiu Liviu, Butnaru Florinel, Saghian Gheorghe, Fifor Mihai, Vochițoiu Haralambie, Popa Constantin, Cordoș Alexandru, Pop Gheorghe, Mohanu Nicolae, Mazăre Alexandru, Lazăr Sorin Constantin, Marin Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;
– Volosevici Andrei Liviu, Boeriu Valeriu, Dobra Dorin Mircea, Ichim Paul, Nițu Remus Daniel, Obreja Marius, Pereș Alexandru, Oprea Dumitru, Igaș Traian Constantin, Ghilea Găvrilă, Tișe Alin, Tătaru Nelu, Boagiu Anca Daniela, Cotescu Adrănel, Tudor Doina Anca, Bodea Cristian, Grigoraș Viorel – Grupul parlamentar al PNL;
- Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator;
- Biró Rozalia, Tánczos Barna – Grupul parlamentar al
- UDMR;
- Marian Valer, independent – senatori fără apartenență la
- grupuri parlamentare.
- Domnilor colegi, închidem sesiunea de întrebări și interpelări. O zi bună!
## _Ședința s-a încheiat la ora 10.35._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#20944„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|813588]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 26/10.III.2015 conține 4 pagini.**
Prețul: 10,00 lei