Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·9 martie 2015
Camera Deputaților · MO 34/2015 · 2015-03-09
· questions interpellations
· other
1 discurs
Stimați colegi,
Interpelare
Vasile Popeangă
V-aș ruga să-mi permiteți – am patru interpelări parlamentare – să citesc două și două să le depun sau considerați că trebuie să le citesc pe toate? Poftim?
V-aș ruga să-mi permiteți – am patru interpelări parlamentare – să citesc două și două să le depun sau considerați că trebuie să le citesc pe toate? Poftim?
Interpelare
Vasile Popeangă
Prima interpelare este adresată domnul ministru Nicolae Bănicioiu și se referă la faptul că au fost încălcate criteriile și nerespectate condițiile legale de numire a noului șef al Sanepid Gorj.
Prima interpelare este adresată domnul ministru Nicolae Bănicioiu și se referă la faptul că au fost încălcate criteriile și nerespectate condițiile legale de numire a noului șef al Sanepid Gorj. În urma mai multor articole apărute în presa locală, dar și a unor sesizări primite la cabinetul parlamentar referitoare la numirea noului inspector-șef al Sanepid Gorj, în persoana domnului Dobrin Adrian Virgil, vă rog, domnule ministru, să dispuneți verificarea condițiilor de numire a acestuia în respectiva funcție de conducere și dacă au fost respectate prevederile legale în vigoare pentru a putea ocupa funcția de inspector-șef al Sanepid Gorj. Vă aduc la cunoștință faptul că există suspiciunea că acest domn ar fi fost numit la conducerea Sanepidului în mod ilegal, ca urmare a legăturilor de prietenie pe care le are cu ministrul secretar de stat Alin Iulian Țucmeanu. Mai mult, se pare că domnul Dobrin Adrian nu deține studiile de specialitate necesare nici măcar pentru a ocupa funcția de inspector la Sanepid, fiind absolvent al Facultății de Științe Economice, iar în anul 2009, când s-a încercat promovarea sa în cadrul Sanepidului, Ministerul Sănătății s-a opus, arătând că poate ocupa un post superior doar în structurile economice ale Direcției de sănătate publică, date fiind studiile sale economice. Chiar și așa, domnul Dobrin a fost promovat tot ilegal atunci pe postul de consilier principal în cadrul Sanepidului. În situația creată prin pensionarea fostului șef de la Sanepid Gorj, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici arată cât se poate de clar, la articolul 92, că „exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere vacante sau temporar vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcționar public care îndeplinește condițiile de studii și de vechime în specialitatea studiilor pentru ocuparea funcției publice și care nu are o sancțiune disciplinară aplicată, care nu a fost radiată, în condițiile prezentei legi”. Deci înlocuitorul, fie el și temporar, al fostului șef Sanepid trebuia să fie neapărat medic conform legii. Mai am încă o interpelare pentru domnul ministru Bănicioiu și se referă la fondurile pentru analize medicale care, la nivelul județului Gorj, sunt foarte mici și se epuizează în primele cinci zile ale lunii. O a treia interpelare parlamentară este adresată domnului ministru Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției, și se referă la întreprinderea demersurilor necesare în vederea transferării imobilelor Centrului de pregătire și perfecționare a cadrelor de jandarmi „Gheorghe Magheru” din Bumbești-Jiu, județul Gorj, de la Ministerul de Interne la Ministerul Justiției, pentru a putea fi transformate în spații de deținere. ## Domnule ministru, Din analiza făcută la nivelul județului Gorj a spațiilor disponibile și având în vedere faptul că toate unitățile penitenciare clasificate – regimul de executare închis, semideschis și deschis – se confruntă cu fenomenul de supraaglomerare, fenomen cauzat de creșterea infracționalității și de repatrierea cetățenilor români aflați în penitenciarele din statele membre al Uniunii Europene, vă rugăm să ne sprijiniți cu demersurile necesare în vederea transferării imobilelor Centrului de pregătire și perfecționare a cadrelor de jandarmi „Gheorghe Magheru” din Bumbești-Jiu, județul Gorj, de la Ministerul de Interne la Ministerul Justiției, pentru a putea fi transformate în spații de deținere. Menționez că, în urma unei scurte analize efectuate, locația se pretează transformării, cu fonduri financiare reduse, într-un centru de deținere modern, în care pot fi asigurate drepturile prevăzute de lege pentru persoanele private de libertate. Față de cele prezentate, precizez că aștept un răspuns în scris. Și cea de-a patra interpelare este adresată domnului Gabriel Oprea, domnul viceprim-ministru Gabriel Oprea, și se referă la același subiect, având în vedere că acest centru de pregătire și perfecționare a cadrelor aparține Ministerului de Interne. Vă mulțumesc pentru atenție.
Interpelare
Ion Eparu
Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministru sănătății.
Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministru sănătății. Stimate domnule ministru, La cabinetul parlamentar am primit în audiență un cetățean din colegiul pe care-l reprezint, care mi-a sesizat un aspect legat de distribuirea tratamentului pentru scleroză multiplă. După cum se știe, aceasta este o boală autoimună, o afecțiune cronică a sistemului nervos central, ale cărei cauze nu sunt cunoscute și pentru care nu există un tratament curativ. Este cea mai invalidantă boală a adultului și afectează sistemul nervos central, în mod special creierul, măduva spinării și nervii optici. Scleroza multiplă poate provoca dificultăți în forța și controlul muscular, tulburări de vedere, de echilibru, ale sensibilității și tulburări ale funcțiilor mentale. Bolnavii cu scleroză multiplă care sunt înscriși în Programul național beneficiază de tratament imunomodulator în mod gratuit. Programul este coordonat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin Comisia de experți în domeniu, și se derulează în 11 unități sanitare la nivel național. Una din aceste unități sanitare este și Spitalul Universitar de Urgență București, Clinica de neurologie. Până în anii 2012–2013, tratamentul era primit la domiciliu de către bolnav, prin intermediul unei firme de distribuție a medicamentelor, în baza contractului încheiat între această firmă și Spitalul Universitar de Urgență București – Clinica de neurologie. După anul 2013, ca și în prezent, nu s-a mai încheiat un astfel de contract, motiv pentru care tratamentul nu se mai primește acasă de către bolnav, ci acesta este obligat să se prezinte personal la spital pentru a-l primi, indiferent dacă domiciliază în București sau în altă localitate din țară. Nu se acceptă unui membru al familiei bolnavului să primească tratamentul pentru acesta, ceea ce constituie o umilire atât a bolnavului, care, deși poate prezenta deficiențe motorii, este nevoit să facă deplasări lunare în București, dar este vorba de umilirea și a familiei acestuia, care îl îngrijește, a bolnavului. Totodată, este inexplicabilă și nejustificată această regulă impusă, de vreme ce persoana care ridică tratamentul este identificată prin carte de identitate, CNP, semnătură, așa cum, de altfel, farmaciile eliberează medicamentele prescrise pe rețetele compensate. Evident că bolnavul este obligat să se prezinte atunci când i se face evaluarea periodică, la șase luni, dar nu în fiecare lună. Pentru a evita deplasarea bolnavului în București, vă solicit, domnule ministru, să rezolvați problema eliberării tratamentului, care să se facă în mod obligatoriu nu numai bolnavului, ci să se poată acorda și unui membru al familiei, care poate face dovada gradului de rudenie și care poate fi identificat prin actele de stare civilă.
Interpelare
Florin Gheorghe
transferul contribuțiilor pentru pilonul II de pensii pentru angajații români din străinătate.
Am o întrebare către ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, doamna Rovana Plumb. Obiectul întrebării: transferul contribuțiilor pentru pilonul II de pensii pentru angajații români din străinătate. ## Doamnă ministru, Potrivit statisticilor mai mult sau mai puțin oficiale, numărul românilor care lucrează în prezent în baza unui contract de muncă în străinătate și care pot contribui, potrivit vârstei, în calitate de participant la fondurile de pensii obligatorii administrate privat, implementate prin Legea nr. 411/2004, se ridică la peste un milion de cetățeni. Din păcate, așa cum bine știți, chiar dacă cetățenii români contribuie la fondurile de asigurări sociale sau echivalentul asigurărilor pentru pensii în statele în care muncesc, contribuțiile lor nu sunt transferate către pensiile obligatorii administrate privat, pilonul II. Mai mult, așa cum a demonstrat istoria migrației din ultimul secol, cetățenii care au migrat pentru un loc de muncă au tendința de a se întoarce în țara lor, nereușind să beneficieze de toate drepturile pentru care au contribuit în perioada activă. În aceste condiții, vă rog, doamnă ministru, să aduceți următoarele clarificări: 1. ce măsuri veți întreprinde pentru ca cetățenii români care lucrează temporar în străinătate să beneficieze de transferurile către fondurile de pensii obligatorii administrate privat; și 2. ce demersuri ar trebui să facă un cetățean român care lucrează temporar în străinătate pentru a justifica acea perioadă ca stagiu de contributivitate și a primi în contul personal de pensie administrată privat sumele corespunzătoare.
Interpelare
Liviu Laza-Matiuța
Aș dori să adresez o interpelare domnului ministru Daniel Constantin.
Aș dori să adresez o interpelare domnului ministru Daniel Constantin. Reprezentanți ai asociațiilor crescătorilor de oi și capre din Bihor, Sălaj, Sibiu și Mureș, i-au trimis o scrisoare deschisă domnului ministru al agriculturii Daniel Constantin, în care se plâng de neaprobarea subvențiilor pentru sectorul zootehnic, dar și de faptul că, în prezent, România nu are o lege a zootehniei, un statut al oierilor, o lege a fiscalizării în domeniul zootehnic și nici un program național referitor la PNADNR 2014–2020, prin care fermierii să-și facă un plan de venituri și cheltuieli. Vă rog să precizați în scris, domnule ministru, care este cuantumul subvenției ajutor național tranzitoriu pe cap de ovină/caprină aferent anului 2014 și până la ce dată va fi achitată. De ce nu se publică pe site-ul APIA listele cu toți crescătorii de animale beneficiari de subvenții, așa cum s-a întâmplat până în anul 2011? Vă rog să precizați care este strategia pentru zootehnie cuprinsă în Programul agricol al României pentru perioada 2014–2020, transmis la Comisia Europeană.
Interpelare
Sorin Avram Iacoban
Bahlui e-navigabil
Astăzi, pentru stenogramă, depun o întrebare și o interpelare. Întrebarea este adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei ministru Grațiela Gavrilescu. ## Stimată doamnă ministru, În urmă cu 15 ani, ieșenii erau anunțați de demararea unor proiecte importante, care au menirea să dezvolte potențialul turistic al Iașiului, capitala Moldovei. Acest proiect nu putea fi demarat decât după efectuarea unor lucrări specifice de regularizare a râului Bahlui, lucrări care au început în anul 2011 și care au fost semnalizate în anul 2014. Lucrările respective au avut ca scop reducerea riscurilor de inundații în bazinul hidrografic Prut–Bârlad, având o finanțare europeană în procent de 80% prin Programul Operațional de Mediu, Axa 5 – prevenirea inundațiilor, și o finanțare cu capital autohton de 20%, asigurată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Din păcate, așa cum a sesizat și presa locală și cum, de altfel, a recunoscut și beneficiarul, Administrația bazinală de apă Prut–Bârlad, lucrările efectuate au fost executate deficitar, fiind necesare lucrări de remediere specifice. Dacă aceste lucrări de regularizare nu au fost executate corespunzător, autoritățile din Iași nu pot demara cele două proiecte, anume: amenajarea ca zonă de agrement a 2,5 km lungime de râu între Podul de Piatră și Podul Tudor Vladimirescu, precum și derularea Proiectului „Bahlui e-navigabil”, realizat în parteneriat cu Ministerul Societății Informaționale. Având în vedere cele menționate, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Care este stadiul de realizare a lucrărilor de regularizare a cursului râului Bahlui și dacă lucrările efectuate prezintă siguranță pentru populație. 2. Dacă lucrările de regularizare efectuate permit amenajarea în regim de agrement a râului Bahlui între Podul de Piatră și Podul Tudor Vladimirescu. 3. Dacă autoritățile din Iași au depus documentație pentru proiectul de amenajare pe râul Bahlui a unei zone de agrement. Vă rog să-mi răspundeți, pentru fiecare întrebare în parte, în termenul prevăzut de lege.
Interpelare
Vasile Horga
Interpelarea mea se adresează domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției.
Interpelarea mea se adresează domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției. Sunt tot mai dese, în ultima vreme, cazurile de infractori denunțători care, profitând de prevederile Codului de procedură penală, fac anumite dezvăluiri în legătură cu fapte infracționale la care au participat alături de alte persoane. Procedura utilizată de aceștia este una cât se poate de legală și cred că, până la un punct, este și una benefică descoperirii și rezolvării mai rapide a unor fapte, în contradicție cu legea penală, și care profită denunțătorilor. Avantajele de care aceștia beneficiază, sub umbrela legii penale, sunt pentru ei certe, motiv pentru care tot mai multe persoane apelează la această modalitate. Nu știu, statistic, care este efectul asupra diminuării corupției din România, însă cred că, din punctul de vedere al recuperării prejudiciilor săvârșite de astfel de persoane, lucrurile nu sunt tocmai în regulă. Cred cu tărie că orice metodă prin care atacul asupra banilor publici ar putea fi controlat într-o oarecare măsură, iar corupția diminuată trebuie pusă în aplicare. Cu o condiție însă: indiferent de calitatea celui care a produs un prejudiciu asupra proprietății cuiva prin mijloace care încalcă legea penală, nu poate fi iertat sub niciun motiv de restituirea acelui prejudiciu, indiferent de calitatea lui, de denunțat sau de denunțător. Sunt de acord că în anumite situații un denunțător ar putea fi tratat cu indulgență de către justiție pentru serviciile prestate, în niciun caz însă nu poate să se bucure de o avere făcută prin fraudă și pusă la adăpost printr-un denunț. Vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți, în scris și oral, dacă statul român își poate permite să lase la dispoziția acestor infractori denunțători averile strânse prin fraude asupra proprietăți publice și private, doar pentru că ei sunt utili în descoperirea unor alți infractori. Deputat Vasile Horga, Colegiul nr. 1 Dâmbovița. Mulțumesc.
Interpelare
Ovidiu Alexandru Raețchi
Interpelarea mea este adresată domnului Victor Ponta, prim-ministru, și vizează situația cimitirelor eroilor din Chișinău, Republica Moldova.
Interpelarea mea este adresată domnului Victor Ponta, prim-ministru, și vizează situația cimitirelor eroilor din Chișinău, Republica Moldova. ## Stimate domnule prim-ministru, Am vizitat recent rămășițele Cimitirului Eroilor situat pe bulevardul Dacia din Chișinău, Republica Moldova. Această necropolă în care se află osemintele eroilor din ambele războaie mondiale a devenit loc de adăpost pentru oamenii străzii și, parțial, a fost acoperită de un centru comercial. Pe lângă cei 234 de soldați ruși, cei 29 de soldați austrieci, cei 39 de militari cehi, 35 de soldați francezi și cei 6 soldați polonezi, în Cimitirul Eroilor din Chișinău își dorm somnul de veci 431 de soldați români. Autoritățile sovietice au construit în anul 1959 un spital direct peste morminte, fiind păstrate doar coloanele care marcau intrarea în monument. În anul 2007, unitatea sanitară a fost dărâmată de către Executivul condus de Vasile Tarlev, iar terenul a fost vândut unei firme interesate de dezvoltarea unui mall și a unui depozit de materiale. Stimate domnule prim-ministru, Având în vedere importanța și sensibilitatea temei semnalate, vă rog să-mi comunicați dacă Guvernul României a depus vreun demers prin oricare din organismele sale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Ministerul Cultelor, pentru salvarea mormintelor celor 431 de eroi români. Dacă nu, ce direcții de acțiune are în vedere Guvernul Ponta pe această temă?
Interpelare
Mihai Tararache
Voucherele de vacanță – cine nu vrea dezvoltarea turismului românesc
Sunt patru interpelări. O să le prezint pe scurt, dacă-mi permiteți, pentru că sunt probleme foarte importante. Prima interpelare este adresată ministrului finanțelor publice, domnul Darius Bogdan Vâlcov, și tema este „Voucherele de vacanță – cine nu vrea dezvoltarea turismului românesc”. ## Domnule ministru, ## Stimați colegi, Așa cum bine știți, am adoptat anul trecut Legea voucherelor de vacanță. Trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2015. Mai mult, în luna decembrie a anului trecut am depus o interpelare referitoare la normele de aplicare a voucherelor de vacanță și stadiul în care se află ele. Mi s-a răspuns atunci că normele de aplicare sunt în procedură de avizare la ministere. Astăzi se plimbă hârtii între Autoritatea Națională de Turism și Ministerul Finanțelor. Se trimit observații, dar important este că legea nu are aplicare. Ea trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2015. Prin urmare, avem o lege adoptată în Parlamentul României care nu se aplică. Cine a mințit atunci când a spus că susținem această lege? Și, de aceea, domnule ministru, vă întreb: de ce trenează avizarea normelor de aplicare? Când veți termina cu observațiile și cu corespondența între minister și Autoritatea Națională de Turism și veți da avizul pe aceste norme de aplicare? Când veți aviza memorandumul depus de ANT privind suplimentarea posturilor necesare în desfășurarea activității acestei instituții? ## Domnule ministru, În calitate de deputat de Constanța și în calitate de susținător al acestei legi – sunt membru al Comisiei pentru industrie și servicii care a adoptat prima dată această lege – și ca unul care m-am bătut pentru ca această lege să intre în vigoare, vă rog și vă cer, în numele constănțenilor, să încheiați odată aceste negocieri și aceste observații între minister și autoritate! Trimiteți doi oameni de la dumneavoastră din minister și cu doi oameni de la Autoritatea Națională de Turism să se pună odată de acord să se avizeze normele de aplicare și să intre în vigoare, pentru că, vă spun, toți operatorii din turism așteaptă această lege, așteaptă ca această lege să se aplice, au nevoie ca de aer de această lege. Aștept și