Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Senatul · 31 octombrie 2016 · monitorul.ai

Cristiana Irina Anghel

#5148

Mulțumesc. Întrebare.

Adresată domnului Ioan Dragoș Tudorache, ministru, Ministerul Afacerilor Interne.

Obiectul întrebării: „Asigurările de viață pentru pompieri și dotarea unităților de pompieri IGSU”.

Domnule ministru,

Având în vedere pericolele zilnice la care sunt supuși pompierii români, întreb, domnule ministru, dacă aceștia beneficiază de asigurări de viață și/sau sănătate plătite din bugetul ministerului sau din bani de la bugetul de stat.

În cazul în care răspunsul este negativ, vă întreb: care este motivația legală și morală și când veți rezolva problema punctual?

Vă întreb, de asemenea: câte controale ați efectuat privind cheltuirea sumelor alocate pentru dotarea unităților de pompieri, știut fiind faptul că se lucrează pe și cu mașini vechi de peste 30 de ani (exemplu: orașul Caracal)?

Care sunt demersurile dumneavoastră, în calitate de ministru, pentru rezolvarea acestei grave probleme?

Cu mulțumiri, Cristiana Irina Anghel, senator.

Și ultima întrebare.

Doamnei Ancuța Gianina Opre, președintele Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Obiectul întrebării: „Legalitatea înființării (și ființării) Biroului de Credit de către băncile din România”.

Vă sesizez iar o posibilă vulnerabilitate la adresa siguranței naționale prin înființarea, la inițiativa sectorului bancar românesc, a unui așa-zis birou de credit, de fapt, o simplă societate comercială, în baza doar a unui aviz al fostului președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și fără niciun control din partea instituțiilor statului sau a societății civile.

Menționez că, după umila mea părere, o simplă decizie a unui președinte vremelnic al unei instituții nu poate reprezenta bază legală atunci când se gestionează datele cu caracter personal a milioane de conturi de către o societate comercială, fără niciun fel de garanție.

Având în vedere faptul că ocrotirea dreptului la viață privată este obiectul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal,

având în vedere poziția instituției, care se întemeiază pe prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, ale Directivei 95/46/EC privind protecția persoanelor fizice referitoare la prelucrarea datelor personale, ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, ale art. 26 din Constituția României și pe principiile de prelucrare a datelor personale statuate atât pe plan european, cât și prin legislația națională,

având în vedere necesitatea respectării dreptului persoanelor de a nu fi supuse unor decizii individuale automate de natură a evalua aspecte precum credibilitatea sau solvabilitatea,

având în vedere că societatea comercială Biroul de Credit a fost înființată la inițiativa sectorului bancar românesc, prin urmare este o inițiativă a sectorului privat, care apără interesele acestui sector,

având în vedere faptul că acest birou gestionează atât date negative, cât și date pozitive,

având în vedere că biroul este unul singur și are poziție de monopol,

având în vedere numărul imens (peste 9 milioane) de conturi gestionate fără controlul niciunei instituții a statului,

luând în considerare riscurile pentru viața intimă, familială și privată a persoanelor fizice prezentate de prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace automate de natură a evalua aspecte precum credibilitatea sau solvabilitatea,

având în vedere că operațiunile realizate asupra datelor cu caracter personal incluse în sistemele de evidență de tipul birourilor de credit constituie prelucrare de date cu caracter personal supusă prevederilor Legii nr. 677/2001, modificată și completată, și sunt susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru dreptul la viață intimă, familială și privată,

luând în considerare necesitatea asigurării unei protecții eficiente a drepturilor persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt supuse prelucrării în cadrul sistemelor de evidență de tipul birourilor de credit, datorită naturii datelor prelucrate și scopului prelucrării acestor date, pentru evitarea producerii unor abuzuri în activitatea de înscriere a datelor personale în sistemele de evidență de tipul birourilor de credit, care pot produce efecte asupra unui număr considerabil de cetățeni, având în vedere că biroul de credit este operațional din data de 16 august 2004 și, în prezent, gestionează date negative și pozitive, date referitoare la fraudulenți și inadvertențe, provenite din surse bancare și nonbancare, deși Decizia nr. 105 a fost emisă în data de 15 decembrie 2007, prin urmare și-a început activitatea printr-o flagrantă încălcare a legislației naționale și europene,

având în vedere faptul că o societate comercială gestionează o listă cu fraudulenți,

având în vedere faptul că o societate comercială gestionează o listă cu date privind săvârșirea de infracțiuni, având în vedere abuzurile acestui așa-zis birou de credit și ale băncilor, societăți private, comise împotriva consumatorilor români,

având în vedere faptul că, din data de 13 noiembrie 2013, la această imensă bază de date au acces și societățile financiare nonbancare, înfrângându-se astfel confidențialitatea bancară,

având în vedere faptul că se invocă drept garanție Protocolul privind schimbul de informații dintre Banca Națională a României și Biroul de Credit încheiat la data de 6.09.2006, deși avizul ANSPDCP datează din 2007 (mai mult, Banca Națională a României neagă existența unui astfel de protocol),

vă cer să investigați și să luați măsurile legale care se impun: interzicerea activității acestei societăți comerciale și transferul bazei de date la BNR, singura îndrituită de lege să gestioneze un astfel de birou.

Vă informez, cu tot respectul, că, în cazul în care veți refuza iar să intrați în legalitate, voi formula plângere penală împotriva instituției pe care o conduceți pentru abuz în serviciu.

Doresc răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ionel Agrigoroaei

#13432

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș, din partea senatorului Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Politica externă a României”. Domnule președinte, Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

România este extrem de apreciată ca un furnizor de bunuri și produse și de tehnologie. Asta ne deschide cele mai mari oportunități pentru a fi exploatate în interesul național al țării.

Din nefericire, motivați de o gândire subiectivă și de idei preconcepute, unii factori decizionali ai țării noastre au neglijat, în ultimii 25 de ani, aceste oportunități de acțiune pentru România.

Deși sunt convins că voi fi criticat în continuare de către persoane care nu înțeleg fenomenele economice mondiale și evoluțiile politice la nivel internațional, voi continua a vă aduce argumente noi, argumente care să motiveze factorii responsabili de decizie din statul român, pentru ca aceștia să ia măsuri urgente, astfel încât să nu rateze nicio oportunitate în interesul României, chiar dacă ar trebui să mergem la capătul lumii pentru a ne atinge acest obiectiv.

Silviu Brucan, dușmanul de moarte al lui Nicolae Ceaușescu, recunoștea că fostul Președinte al României, chiar dacă a făcut și multe erori în politica internă, în politica externă însă era genial. Și sunt de acord cu afirmația lui Silviu Brucan.

Când am fost primit, acum doi ani, de președintele statului african Zimbabwe, Excelența Sa Robert Mugabe, am reținut cu multă emoție și mândrie de a fi român următoarea afirmație:

„Domnule senator, cei mai buni piloți ai Africii sunt pregătiți în România, în urma acordului pe care l-am încheiat cu țara dumneavoastră. Noi am avut și suntem dispuși în continuare să reîncepem și să intensificăm relațiile bilaterale România–Zimbabwe și cu toată Africa, ambele țări putând profita de imensele oportunități.”

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

În toate delegațiile în care am fost solicitat să mă implic – fără niciun cost din partea statului român, de fiecare dată costurile fiind suportate de către statul care m-a invitat –, am urmărit să identific toate oportunitățile existente în interesul României, iar, acolo unde România chiar nu putea oferi nicio șansă unei oportunități, în acel caz am promovat o altă țară europeană prietenă.

România trebuie să intensifice de urgență identificarea tuturor oportunităților (în interesul ei național) în toate țările din afara Europei, Africa, Asia și America Latină. Pot oferi mari avantaje României, care trebuie să promoveze agresiv toate produsele noastre, fabricate în România, în orice colț al lumii. Așa cum țări importante ale Europei au fost pionieri și deschizători de drumuri în România, uneori având de pierdut țara noastră, la fel și România poate fi un deschizător de drumuri, un precursor pe piețele unor țări în plină dezvoltare din Africa și Asia. Avem toată aprecierea și am lăsat, ca națiune, multe amintiri plăcute în memoria popoarelor din Asia și Africa privind România și românii.

Domnule prim-ministru, doresc răspuns în scris la această solicitare privind măsurile imediate ce le veți lua în urma celor relatate.

Cu deosebit respect, senator al Partidului România Unită, Ionel Agrigoroaei.

Domnule președinte, am și o întrebare, vă rog mult.

Ionel Agrigoroaei

#16800

Titlul întrebării: „Birocrația naște corupție, corupția alimentează economia subterană, iar statul român pierde 15 miliarde de euro pe an”.

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Între 2010 și 2011, Banca Mondială a făcut 11 analize funcționale care ar fi trebuit să ducă la regândirea administrației. La bază stăteau descentralizarea fiscală și transparența decizională. Acum există un program asemănător, cu termene limită și strategii pe următorii șase ani, care va înghiți peste 40 de milioane de euro.

Birocrația atrage nemulțumirea populației, dar, mai grav, se face vinovată de tragedii așa cum a fost cea din clubul Colectiv.

Românii au o percepție publică asupra administrației extrem de proastă. Conform studiilor Băncii Mondiale, România este singura țară din Europa în care nivelul încrederii populației în instituții sau aparatul de stat este negativ, cu mult, foarte mult sub media europeană.

România avea în 1989 cu puțin peste 800.000 de bugetari, asta în condițiile în care erau foarte multe cadre militare sau din poliție. Acum numărul de personal din cadrul armatei sau al forțelor de pază și protecție este la jumătate. Cu toate acestea, numărul bugetarilor a tot crescut. În 2000, erau peste 1,3 milioane de bugetari, în timp ce acum avem 1,2 milioane. Problemele cele mai mari sunt în administrație, de la primării până la ministere. În administrația centrală, conform datelor statistice, lucrează aproape 200.000 de oameni, iar în cele locale, încă pe atât. Un calcul simplu arată că avem un funcționar la 50 de cetățeni. Acești oameni sunt foarte prost plătiți și așa apare fenomenul de corupție. Pentru că au salarii de mizerie, se generează corupție și, dacă apare corupția, oamenii nu pot fi bine plătiți, pentru că economia subterană este uriașă.

Conform datelor oficiale, economia neagră este de 28%! Media europeană este de 18%. Eradicarea acesteia este, clar, imposibilă, dar dacă am fi măcar la media europeană, asta ar însemna că PIB-ul ar crește cu 10%, adică 15–16 miliarde de euro pe an. Cu acești bani se pot dubla salariile profesorilor și ale personalului din administrația publică. Din păcate, acest sistem este susținut de la vârf,

pentru că un sistem economic corupt permite drenarea banilor negri.

Domnule prim-ministru, Domnule președinte, Stimați colegi,

Dacă toate eforturile s-ar îndrepta spre reducerea drastică a marii evaziuni fiscale, atunci multe din problemele actuale ale României ar putea avea o soluție reală de rezolvare. Nu schimbarea unui guvern sau a unui ministru este cheia, ci acțiuni ferme și de lungă durată duse împotriva economiei subterane, dar, repet, acțiuni ferme la marii evazioniști, și nu la micii producători români.

Domnule prim-ministru, în urma celor relatate, vă rog să-mi comunicați în scris care sunt măsurile imediate pe care le veți lua.

Cu deosebit respect, senator al Partidului România Unită, Ionel Agrigoroaei.

Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința