Ședință comună a Camerelor

Pe ordinea de zi a ședinței comune de astăzi avem prezentarea de către doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a stadiului procesului de pregătire și a temelor de interes care vor sta la baza programului de lucru al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

O invit la tribună pe doamna prim-ministru Viorica Dăncilă. Doamnă prim-ministru, aveți cuvântul.

**Doamna Vasilica Viorica Dăncilă** – _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Stimați invitați,

La 1 ianuarie 2019, România va prelua pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se va derula într-un context european și internațional complex și trebuie să țină seama de actualele procese de anvergură

care vor modela Uniunea Europeană, precum reflecția asupra viitorului Uniunii Europene, procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, tranziția spre un nou ciclu legislativ, ca urmare a alegerilor europene, și, implicit, finalul de mandat al Comisiei Europene și al Parlamentului European, respectiv negocierile privind documente strategice de referință ale Uniunii, precum noul cadru strategic de acțiune post-2019, uniunea economică și monetară și viitorul cadru financiar multianual.

În același timp, provocările par a fi din ce în ce mai semnificative, în condițiile menținerii unui grad relativ ridicat de instabilitate la nivel global. Acestea obligă Uniunea să-și asume un rol mai important pe plan internațional, în acord cu Strategia globală, a cărei punere în practică va continua.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene are astfel oportunitatea de a se implica, în sprijinul Înaltului reprezentant pentru politica externă și politica de securitate și în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă, în activitatea de reprezentare externă a Uniunii și în activitățile subsumate Strategiei globale a Uniunii Europene.

Există însă și alte dinamici pentru care trebuie să fim pregătiți. În vederea consolidării proiectului european, este astăzi mai mult decât necesară întărirea legăturii dintre cetățeni și Uniune, prin implicarea mai activă a acestora în procesele decizionale.

Exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene este, prin definiție, un exercițiu eminamente tehnic. Cu toate acestea, un asemenea mandat are nevoie de sprijinul Parlamentului și de angajamentul tuturor reprezentanților României în diferitele formate europene. De aceea, în procesul de elaborare a temelor de interes, din perspectiva președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Guvernul României a solicitat puncte de vedere tuturor instituțiilor publice, Parlamentului României, Administrației Prezidențiale, reprezentanților noștri din Parlamentul European, Comitetului European al Regiunilor și Comitetului Economic și Social European. Trebuie să lucrăm împreună pentru a avea un mandat de succes!

În context, președinția României la Consiliul Uniunii Europene își propune să dea dovadă de viziune și de spirit de inovare, rămânând în același timp în limitele tradiției exercitării unei președinții a Consiliului Uniunii Europene.

România va avea oportunitatea de a prelua președinția Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă caracterizată de efortul comun al statelor membre pentru identificarea unor răspunsuri la provocările majore la adresa proiectului european și de definirea evoluției acestuia pe următorul deceniu, din dorința de a se asigura bunurile publice pe care acesta le-a oferit încă de la început: pace, libertate, stabilitate, prosperitate, solidaritate socială sau coeziune.

În cadrul acestui efort colectiv România va putea să demonstreze fermitate în susținerea consolidării proiectului european, pe baza respectării depline a angajamentului de a continua furnizarea acestor bunuri publice. Acest principiu va reprezenta, de altfel, ancora tuturor acțiunilor pe care România le va desfășura pe perioada celor șase luni de mandat.

Nicolae Titulescu, un mare vizionar al unității europene, afirma în urmă cu aproape un veac – citez: „Politica României este dominată de o perfectă convergență între interesele române și europene. Toate acțiunile noastre prezente și viitoare din domeniul politicii externe au izvorât și vor izvorî din această premisă fundamentală.”

Astfel, exercitarea de către România a viitoarei președinții a Consiliului Uniunii Europene va reprezenta o oportunitate de a dovedi voința politică și capacitatea administrativă necesare pentru a contribui la consolidarea unității și coeziunii statelor membre, bazate pe un model de cooperare viabil și incluziv, pe solidaritatea dintre statele membre și dintre diferitele segmente ale corpului social, care să conducă la o Uniune mai puternică, capabilă de acțiuni eficiente în interiorul și în afara sa, în favoarea și în beneficiul cetățenilor europeni.

Pe lângă cele aproximativ 1.400 de reuniuni care urmează a avea loc în afara țării, ne propunem să organizăm în România alte 300 de evenimente și reuniuni ale grupurilor de lucru. Guvernul României va organiza summitul de la Sibiu, reuniunile ministeriale informale de la Palatul Parlamentului, dar și acțiuni în toată țara, pentru ca timp de șase luni cetățenii României să simtă că această președinție este a tuturor.

În acest sens, doresc să mulțumesc autorităților publice locale pentru sprijinul oferit în găzduirea acestor reuniuni în țară și sunt convinsă că și dumneavoastră, în circumscripțiile pe care le reprezentați, veți răspunde pozitiv demersurilor noastre de a duce președinția în toate zonele țării.

România va putea să demonstreze, în exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene, că poate fi generator de soluții și poate să sprijine în mod real avansarea proiectului european, care rămâne cel mai potrivit cadru al dezvoltării statelor membre, având la bază principiile fundamentale ale construcției europene.

România, în exercitarea mandatului său de președinție a Consiliului Uniunii Europene, va acționa coordonat într-un format de trio de președinții, alături de Finlanda și Croația.

Fiind primul stat membru din trio, România va elabora programul său de lucru, în paralel cu programul de lucru al Consiliului, pentru 18 luni, ceea ce oferă posibilitatea de a avea continuitate în atingerea obiectivele asumate.

În primul semestru al anului 2019 există astfel responsabilități pe care România trebuie să și le asume și așteptări cărora trebuie să le răspundă. Pregătirea președinției trebuie să se facă numai prin definirea unor obiective și a acțiunilor necesare atingerii acestora.

Obiectivul principal trebuie să fie acela de consolidare a statutului și reputației internaționale a României de stat membru al Uniunii Europene, capabil să ducă la bun sfârșit responsabilități în urmărirea atingerii obiectivelor comune europene.

Reputația României va fi influențată nu numai de ceea ce obține pe perioada mandatului său, dar și de modul în care ajunge la acest rezultat.

Avem oportunitatea să demonstrăm maturitate politică, un înalt profesionalism în gestionarea provocărilor instituționale complexe, precum și abilități de negociere și de construire a compromisului în cadrul negocierilor în sistemul decizional european.

Exercitarea de către un stat membru a președinției Consiliului Uniunii Europene este o modalitate de a demonstra capacitatea de generare a consensului la nivelul Uniunii Europene pe dosarele active. Așteptările concrete vor fi de finalizare a negocierilor legislative pe dosarele pe care le vom prelua de la președinția Austriei, la 1 ianuarie 2019.

De aceea, România va acționa la Bruxelles de la 1 iulie 2018 precum o președinție din umbră, lucrând îndeaproape cu Austria, pentru a putea prelua fără sincope procesele de negociere derulate la nivel comunitar, cu scopul de a acționa eficient încă din prima zi a mandatului nostru.

Astfel, folosind expertiza instituțiilor europene, dar și a președințiilor anterioare, am demarat, încă de anul trecut, programele de formare a celor peste 1.500 de funcționari implicați în acest proces.

De asemenea, prin substanța discuțiilor din cadrul reuniunilor informale organizate în România, vom avea oportunitatea de a prezenta mai multe teme relevante, inclusiv din perspectivă națională.

În centrul responsabilităților președinției României la Consiliul Uniunii Europene se va afla actualul program legislativ al Uniunii, care se va regăsi în faza sa finală, exercițiu în care președinția va fi implicată împreună cu Parlamentul European și Comisia Europeană. Vor exista multe dosare legislative, care vor cere un efort major pentru a fi finalizate înainte de alegerile europene din mai 2019.

În identificarea formulelor de compromis în cadrul Consiliului Uniunii Europene și în dialogul cu Parlamentul European, președinția României își va asuma responsabilitatea care îi revine în fața Europei celor 500 de milioane de cetățeni pentru finalizarea agendei strategice definite în 2014. În 2019, un ciclu politic de cinci ani se va încheia, un altul va începe. Măsura în care agenda legislativă din 2014 își va găsi reflectarea în deciziile adoptate până în primăvara lui 2019 va fi unul dintre elementele evaluate în exercițiul democratic al alegerilor pentru Parlamentul European. Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va putea astfel contribui la definirea reperelor următorului ciclu financiar multianual post-2020. Propunerile Comisiei Europene, prezentate în mai–iunie 2018, vor intra într-o fază crucială, poate finală, de negociere politică, în perioada ianuarie–iunie 2019. Acest buget multianual va trebui să ofere Uniunii resursele necesare pentru atingerea obiectivelor în următorii șapte ani. Angajamentul Președinției României, atât la nivel politic, cât și tehnic, precum și cooperarea cu Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană se pot dovedi importante pentru rezultatul final al negocierilor.

Suplimentar acestui angajament, va fi semnificativ efortul cerut președinției în negocierile celor 37 de dosare de legislație sectorială, care trebuie finalizate la timp, pentru a permite pregătirea și lansarea utilizării fondurilor Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2021.

În acest sens, în funcție de decizia liderilor europeni, care va fi adoptată la reuniunea Consiliului European din 28–29 iunie 2018, cu privire la rapiditatea angajării procesului de negociere a Cadrului financiar multianual 2021–2027, modul în care se va raporta președinția României la Consiliul Uniunii Europene la aceste negocieri foarte importante va fi diferit. În ambele situații România rămâne însă pe deplin angajată în depunerea eforturilor necesare pentru a realiza, pe perioada mandatului său, progrese notabile în negocierea Cadrului financiar multianual post-2020, astfel încât programele financiare să poată fi începute cât mai repede, iar proiectele finanțate să producă efecte pozitive asupra creșterii economice.

La 29 martie 2019, într-unul din cele mai marcante momente ale istoriei construcției europene de la tratatele constitutive din anii ’50, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Discuțiile privind viitorul Europei după Brexit au început la Consiliul European din Bratislava, în 2016. Președintele Consiliului European a avansat aceste discuții, în special pe baza Agendei liderilor. România va găzdui reuniunea informală a Consiliului European de la Sibiu, în care liderii europeni vor decide prioritățile și direcțiile strategice ale Uniunii pentru următorii ani. România va prezida, de asemenea, Consiliul Uniunii Europene pentru primele trei luni de după momentul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Într-un an de schimbări pentru Parlamentul European și Comisia Europeană, președinția României la Consiliul Uniunii Europene va fi unul dintre punctele de stabilitate și de continuitate la nivelul Uniunii.

Organizând în România reuniunile ministeriale și de înalți funcționari, vom avea ocazia de a propune și încuraja dezbaterile și schimburile de idei pe tematici politice, economice și sociale, care vor oferi contextul necesar intrării

într-o nouă fază a proiectului european, pentru următorii 10 ani.

Proiectarea agendei de lucru a viitoarei președinții are în centru perspectiva conform căreia orice viziune despre viitor trebuie construită în jurul principiilor fundamentale care au ghidat evoluția Uniunii Europene de-a lungul timpului.

În centrul construcției europene se află cei 500 de milioane de locuitori din statele membre, iar agenda de lucru a președinției României la Consiliul Uniunii Europene va avea în prim-plan cetățeanul european.

Eforturile României se vor concentra cu precădere pe dosarele legislative și nelegislative cu impact direct și imediat asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor.

Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, spunea, referindu-se la construcția comunitară, că: „Noi nu coalizăm statele, ci unim oamenii.”

Obiectivul tuturor este de a aduce bunăstare și stabilitate cetățeanului european. Or, iată, astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie să identificăm acele politici europene care aduc beneficii în viața de zi cu zi a celor pe care îi reprezentăm.

Nu întâmplător, procesul de elaborare a programului de lucru al viitoarei președinții a demarat la nivel național printr-o largă consultare și dezbatere publică, facilitată și de crearea unui forum dedicat acestui scop.

Dincolo de valoarea evidentă a ideilor prezentate cu această ocazie, exercițiul a urmărit transmiterea unui mesaj public cu privire la necesara și așteptata angajare a cetățenilor români în pregătirea exercitării de către România, pentru prima dată, a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Din aceste motive, România va urmări ca, prin activitatea pe care o va desfășura la președinția Consiliului Uniunii Europene, să obțină rezultate concrete pentru cetățeni și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune solidară, puternică și coezivă le poate aduce fiecărui cetățean în parte.

De asemenea, președinția României la Consiliul Uniunii Europene va urmări ca politicile Uniunii să se raporteze în permanență la principiul coeziunii, între statele membre și între diferitele categorii socioeconomice.

Avem în vedere coeziunea atât ca valoare comună europeană, cât și ca expresie a unității între statele și regiunile din Uniunea Europeană.

După cum se menționează și în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, promovarea convergenței economice, sociale și teritoriale este esențială pentru dezvoltarea armonioasă, echilibrată și durabilă a Uniunii, prin reducerea disparităților structurale între diversele regiuni și promovarea de oportunități egale, reale pentru toți cetățenii.

În prefața Cartei albe privind viitorul Uniunii, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, evoca principiul unității statelor membre, menționând că: „pe măsură ce decidem încotro ne îndreptăm, ar trebui să ne amintim că Europa a fost întotdeauna în forma ei cea mai bună atunci când am dat dovadă de unitate, de curaj și de convingerea că ne putem croi viitorul împreună”.

În complementaritate cu propunerile liderilor europeni în formularea tematicilor de interes ale președinției, România are în vedere cetățeanul atât ca sursă, cât și ca finalitate.

Pe de altă parte, la nivel de conținut, preocuparea principală în formularea tematicilor este orientată către măsura în care acestea corespund principiilor înscrise în tratate și servesc interesele tuturor cetățenilor europeni.

Totodată, prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene sunt corelate cu agenda legislativă a Uniunii Europene, pentru asigurarea implementării lor la nivel european.

Agenda de lucru se va concentra pe patru piloni principali:

1. asigurarea unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergență, coeziune, inovare, digitalizare și conectivitate;