Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 2 aprilie 2019 · monitorul.ai

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

Ne confruntăm cu amenințări tot mai complexe, atât clasice, cât și asimetrice și hibride, provenind din multiple direcții strategice, care tind să afecteze în moduri tot mai subtile NATO.

De aceea, este nevoie de coeziune politică internă în fiecare stat aliat, precum și de unitate politică și solidaritate la nivelul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

## Doamnelor și domnilor,

Este nevoie ca NATO să își întărească în continuare postura de descurajare și apărare pe flancul estic. În acest scop, trebuie să îmbinăm rolul unic și cuprinzător pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă cu abordarea integratoare a Uniunii Europene în gestionarea crizelor.

Putem realiza această corelare dacă aducem împreună, într-un efort bazat pe sinergie și complementaritate, instrumentele și resursele de care dispun cele două organizații. Rezultatele vor fi, fără îndoială, în beneficiul cetățenilor, pentru că va crește securitatea europeană și euroatlantică.

De altfel, unitatea și coeziunea definesc fundamental prioritățile președinției în exercițiu a României la Consiliul Uniunii Europene.

Acordăm o atenție specială avansării cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană în toate domeniile de interes comun și, în special, pentru îmbunătățirea mobilității militare pe continentul european, pentru creșterea rezilienței partenerilor și pentru combaterea amenințărilor hibride.

România va continua să contribuie activ în acest sens.

Totodată, țara noastră va continua să susțină întărirea solidarității în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relației transatlantice.

În NATO relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington.

## Doamnelor și domnilor,

Profesionalismul, devotamentul și spiritul de solidaritate ne permit să avem în acest moment o alianță credibilă și puternică, capabilă să asigure securitatea cetățenilor noștri, precum și să mențină sau să readucă pacea, acolo unde este amenințată sau afectată.

Țara noastră acționează constant și consecvent pentru a-și consolida profilul în cadrul Alianței, pe mai multe dimensiuni strategice: politică și diplomație, apărare, _intelligence_ și comunicare strategică, ceea ce dă o perspectivă clară obiectivelor pe care ni le propunem în NATO.

Trebuie să înțelegem însă cu toții că apărarea colectivă începe acasă și necesită investiții atât în resurse umane, cât și în capabilități militare din partea fiecărui aliat.

În ultimii ani am obținut rezultate semnificative prin alocarea a 2% din produsul intern brut pentru apărare...

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

#11312

Creșterea constantă a activităților militare în Crimeea, recentul incident din strâmtoarea Kerci, conflictul în desfășurare din estul Ucrainei, precum și actele provocatoare la adresa avioanelor și navelor aliate prezente în Marea Neagră nu fac decât să demonstreze că amenințările din Est continuă să afecteze stabilitatea regiunii.

De aceea, este necesară asigurarea unei prezențe consistente a navelor aliate în Marea Neagră, precum și stabilirea chiar în regiunea noastră a unor structuri militare de comandă și control cât mai eficiente.

România este un promotor al continuării politicii „ușilor deschise” a Alianței. Istoria ne arată că opțiunea de a adera la NATO a tot mai multor țări a făcut posibilă promovarea unui climat de pace și stabilitate, a deschis noi posibilități de cooperare și a generat cadrul pentru o construcție euroatlantică bazată pe valori comune, pace și democrație.

## Doamnelor și domnilor,

Nu pot să închei fără a sublinia încă o dată faptul că NATO a devenit, în cei 70 de ani de existență, singura organizație care poate oferi un mediu de securitate robust, cu garantarea eficientă a securității tuturor membrilor săi. Efortul comun al tuturor aliaților a permis ca organizația să se afirme pe plan mondial ca un garant al stabilității, păcii și dialogului.

Reafirm cu tărie că România va continua să fie un aliat de încredere, un promotor al valorilor comune împărtășite de membrii Alianței și al consolidării sale în continuare și un pilon

de stabilitate și securitate în regiunea Mării Negre, astfel încât cetățenii români să fie în siguranță.

Ca președinte, voi continua să acționez cu determinare pentru ca NATO să fie tot mai puternică, iar profilul României în Alianță să fie tot mai vizibil și consolidat.

Vă asigur că vom rămâne un actor relevant și de încredere în cadrul NATO, care își respectă toate angajamentele asumate!

La mulți ani, România!

- La mulți ani, NATO!

Nicolae Liviu Dragnea

#13444

**:**

Domnule președinte Klaus Iohannis,

- Domnule președinte al Camerei Deputaților, Liviu

- Dragnea,

- Doamnă prim-ministru, Viorica Dăncilă, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor parlamentari, Domnule președinte Emil Constantinescu,

- Domnule președinte Traian Băsescu,

- Excelențele Voastre membri ai Corpului diplomatic, Stimați invitați,

În data de 2 aprilie 2004 drapelul României era arborat la sediul NATO de la Bruxelles, în rând cu drapelele tuturor statelor membre ale Tratatului Atlanticului de Nord. Prin acea ceremonie de acum 15 ani a fost evidențiată simbolic și revenirea României în rândul țărilor din lumea liberă, de care fusese despărțită aproape jumătate de secol.

Aniversăm astăzi în Parlamentul României și împlinirea a 70 de ani de la înființarea NATO, la 4 aprilie 1949. Alianța a fost creată atunci pentru a garanta pacea și securitatea colectivă în spațiul dintre nordul Atlanticului și Europa de Vest în acele vremuri tulburi, când popoarele Europei erau copleșite de distrugerile și ororile celui de-al Doilea Război Mondial, iar „cortina de fier” devenea, din păcate, o realitate a separării dureroase între Occidentul democratic și Răsăritul totalitar comunist.

Pentru România, ca membru cu responsabilități și drepturi depline în cel mai mare și cel mai de încredere sistem de autoapărare colectivă din istorie, dubla aniversare de astăzi are o relevanță sporită în actualul mediu de securitate, tot mai imprevizibil și fluid, caracterizat de riscuri care emană de la actori statali și nonstatali, de la forțe militare și de la entități teroriste, cibernetice și hibride. Amenințările balistice, proliferarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă constituie, de asemenea, pericole la adresa securității tuturor.

Avem deci toate motivele să reflectăm la rolul pe care îl joacă NATO în protejarea libertății și securității cetățenilor noștri. În fața tentativelor de reabilitare a dreptului forței de către actori cu predispoziții hegemonice este necesar ca multilateralismul și beneficiile perene ale unei ordini globale bazate pe reguli să fie redescoperite și reafirmate, iar încrederea reciprocă și solidaritatea democratică a popoarelor de pe cele două părți ale Atlanticului să nu se diminueze.

Aceasta presupune însă costuri pentru țara noastră și aș dori să evoc sacrificiul pe care bravii noștri soldați l-au făcut în misiunile NATO la care România participă și să exprim profunda mea recunoștință familiilor militarilor români care și-au pierdut viața în teatrele de operații, iar celor răniți slujind sub drapel le transmit gratitudinea mea deplină. Sacrificiul lor în luptă, alături de militarii altor state membre ale NATO, garantează națiunii noastre propria apărare, în legătură strânsă cu solidaritatea transatlantică și indivizibilitatea securității aliate.

Totodată, reiterăm astăzi profundul nostru respect pentru toți cei care au participat și participă la misiunile asumate de România în cadrul NATO, pentru curajul, profesionalismul și devotamentul lor exemplar.

## Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi,

În 2018 am organizat, sub egida Senatului României și în parteneriat cu Senatul Poloniei, primul summit parlamentar al Formatului „București 9” sau „B9”, cum mai este denumit, care a reunit participare parlamentară de înalt nivel din cele nouă țări ale flancului estic al Alianței. Pe agenda dezbaterilor s-au aflat importanța contribuției acestor țări la securitatea întregii Alianțe, diversificarea și întărirea prezenței înaintate a NATO, de la Marea Neagră la Marea Baltică, partajarea echilibrată a cheltuielilor, proiectarea stabilității, postura de apărare și descurajare, combaterea terorismului și mobilitatea militară.

O concluzie importantă care s-a desprins atunci este că unul dintre cele mai importante obiective ale diplomației parlamentare pe flancul estic este acela de a promova cultura democratică a dialogului și a controlului parlamentar real, dincolo de frontierele răsăritene ale Alianței. Pentru că, așa cum s-a consemnat în documentul final al primului summit parlamentar al Formatului B9 de la București, „popoarele și națiunile ajung la unitate autentică prin dialog, și nu prin cantonarea în principiul de tristă reputație: «o țară, o națiune, un conducător»”.

În ultimii 15 ani România a crescut împreună cu NATO, participând în mod direct la transformarea și adaptarea acesteia și transformându-și valențele pe care le-a arătat permanent și, totodată, demonstrând cu consecvență atașamentul față de valorile, principiile și țelurile Alianței. De aceea, apartenența României la NATO trebuie fructificată prin consolidarea Formatului B9, menit să asigure coeziunea flancului estic, prin continuarea politicii „ușilor deschise” și menținerea Mării Negre ca prioritate pe agenda aliată.

Închei prin a adresa un apel generațiilor care nu au avut experiența vieții în regimul de dinainte de 1989. Au crescut în societatea liberă și democratică a ultimilor 30 de ani și nu au termeni personali de comparație cu România totalitară și izolată internațional, cu partidul-stat, care planifica viitorul părinților lor în opoziție încrâncenată cu Occidentul și valorile liberale.

Adresez acest apel, în egală măsură, tuturor politicienilor români cu activitate în țară sau la Bruxelles. Tinerii noștri trebuie să cunoască și să înțeleagă pe deplin beneficiile apartenenței României la NATO, că umbrela de securitate a Alianței, deopotrivă cu întărirea rolului României ca furnizor de securitate, ne garantează condițiile de a prospera în pace și libertate.

Totodată, tinerii noștri trebuie să învețe că suntem o națiune mândră, de sine stătătoare și demnă, că suntem de încredere și predictibili, capabili să ne apărăm și să contribuim la apărarea aliaților noștri și, așa cum se intitulează campania internațională care le este dedicată, să știe că „noi suntem NATO!”.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Nicolae Liviu Dragnea

#19948

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule președinte al Curții de Conturi, Domnule avocat al poporului,

Domnule președinte al Consiliului Legislativ, Domnule vicepreședinte al Academiei Române,

Stimați reprezentanți ai Corpului diplomatic, Doamnelor și domnilor deputați și senatori, Stimați invitați,

Sunt onorat să mă adresez astăzi dumneavoastră și tuturor românilor, în această zi de o mare însemnătate pentru istoria modernă a țării noastre. Azi România împlinește 15 ani de la aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Sunt 15 ani de existență activă a României în cadrul NATO; este o cifră rotundă și care se potrivește frumos, așa cum s-a mai spus, cu o altă cifră rotundă: 70 de ani de existență a Alianței Nord-Atlantice.

Alianța este cea mai importantă organizație de securitate colectivă din toate timpurile și cea mai relevantă în complicatul context de securitate al zilelor noastre. Este cu certitudine cea mai importantă garanție de securitate a României.

Așa cum am mai spus, țara noastră a fost tot timpul un membru activ al Alianței. Astăzi toți partenerii noștri din cadrul NATO apreciază în mod deschis contribuția, loialitatea și mai ales determinarea cu care țara noastră a participat la operațiunile Alianței.

Amintesc faptul că am organizat la București a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, un eveniment de succes pe linia diplomației parlamentare, la cel mai înalt nivel, care a reunit la Palatul Parlamentului peste 600 de participanți, din peste 50 de delegații parlamentare naționale din statele membre și din statele cu statut de asociat, de partener regional și mediteraneean asociat, dar și de observatori din cadrul NATO.

Alături de celelalte două sesiuni ale adunării organizate în 1997 și în 2011, evenimentul a arătat că Parlamentul României este determinat să promoveze misiunea Alianței, de a fi pilon democratic puternic, pe care să se sprijine stabilitatea și securitatea în regiune.

Trebuie însă să subliniez că această bună reputație a României în cadrul NATO s-a câștigat în primul rând prin devotamentul și sacrificiul militarilor români. Ca țară, ca stat suveran, ne-am respectat angajamentele în cadrul Alianței, însă proba de foc au dat-o militarii români care au luptat și luptă sub steagul NATO. În acest foc iute a fost călită cu sacrificii reputația României de membru de bază, de încredere, în această Alianță. Aniversarea de astăzi poate ar trebui să fie, în primul rând, un omagiu în memoria soldaților români care au căzut în misiuni desfășurate sub drapelul NATO. Ei se alătură eroilor eterni ai neamului românesc. În primul rând datorită lor România este astăzi un membru respectat și apreciat în cadrul Alianței. În primul rând datorită acestor eroi români țara noastră beneficiază astăzi de cea mai solidă garanție de securitate a timpurilor noastre.

La acești eroi români, căzuți sub steagul NATO, trebuie să ne gândim și noi, decidenții politici, atunci când luăm decizii cu privire la rolul și la viitorul pe care trebuie să îl aibă România în această Alianță. Și să nu-i uităm niciodată pe eroii noștri.

## Stimați invitați,

Pentru o țară ca România, care a parcurs istoria dureroasă a statelor din spațiul ex-sovietic, aderarea la NATO a reprezentat un act decisiv de desprindere totală și ireversibilă de reminiscențele regimului comunist. Așa au gândit atunci românii.

Ca om politic, sunt mândru că partidul pe care îl reprezint a avut un rol major în realizarea acestui obiectiv atât de important pentru țara noastră. Este o dovadă că un partid mare poate face lucruri mari pentru România și poate genera un consens național, în momentele cu adevărat importante pentru țara noastră. A fost un consens pe care, sincer, și eu, precum și mulți alți colegi de-ai mei ne-am dori să îl regăsim și în zilele noastre în jurul unor obiective majore ale României, cum ar fi: apărarea intereselor României în Parlamentul European, adoptarea monedei euro de către țara noastră sau menținerea alocării procentului de 2% din produsul intern brut pentru apărare, ca parte a angajamentului nostru ferm față de partenerii din NATO. Nu cred că există un obiectiv mai important decât securitatea României. Nimic nu se poate realiza, nimic nu poate fi durabil dacă nu avem garanția certă că țara noastră este la adăpost față de toate provocările exprimate, din ce în ce mai des, în zona Mării Negre și chiar amenințări.

Celor care își dau cu părerea că alocăm prea mult pentru apărare le spun următorul lucru: în afara scutului NATO, România ar fi nevoită să cheltuiască mult mai mult pentru înzestrarea armatei, fără a obține nici pe departe beneficiile de securitate de care ne bucurăm în prezent.

Și mai trebuie să le spunem românilor că acești bani se cheltuiesc cum trebuie. Se duc la Armata română, una dintre cele mai importante instituții ale României; se duc în industria de apărare a României, care contribuie la dezvoltarea economică. Se creează locuri de muncă, se creează venituri, valoare adăugată, se plătesc taxe, din care se plătesc ulterior pensii și salarii. Industria de apărare trebuie să devină un motor serios de dezvoltare a economiei românești, iar alocarea a 2% din PIB îl pune în mișcare.

Prin urmare, consensul politic pentru respectarea acestui angajament al României, de a aloca 2% din PIB pentru apărare, nu poate fi nici opțional, nici negociabil. Este, în primul rând, cuvântul pe care România și l-a dat în fața partenerilor săi. Este temelia de încredere pe care țara noastră s-a clădit în această Alianță. Partea politică pe care o reprezint... Ne-am exprimat în această privință, atât prin vorbă, ca și alții, cât mai ales prin fapte. Am intrat deja în al treilea an al guvernării PSD–ALDE, care coincide cu al treilea buget al României în care este prevăzută alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

Ce a făcut acest Guvern atacat în permanență? A mărit salariile militarilor și le va mări în continuare.

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

#30255

Consensul național care a sprijinit acest proiect, atât la nivelul clasei politice, cât și la nivelul opiniei publice românești, a făcut posibilă înfăptuirea acestui deziderat și a demonstrat că unitatea de voință și acțiune este crucială în înfăptuirea marilor proiecte naționale.

Privind în urmă, este cât se poate de evident că prin integrarea în NATO țara noastră a obținut cel mai înalt grad de securitate de la formarea României ca stat național.

Prin dezvoltarea României în acord cu sistemul de valori euroatlantic am dobândit capacitatea de a contribui la procesul de elaborare și implementare a politicilor NATO.

Să nu uităm că, de-a lungul procesului de integrare, România a întreprins cu succes un amplu proces de modernizare și democratizare a statului, de construcție instituțională în sectoare-cheie, necesare adaptării la standardele aliate.

Observ cu mândrie că, la aproape 30 de ani de la căderea comunismului în România, jumătate din parcursul țării noastre este alături de cea mai puternică alianță politicomilitară din lume.

În toată această perioadă România a trecut de la statutul de beneficiar la acela de furnizor de securitate. Ne-am asumat nu numai drepturile care ne revin din apartenența la Alianța Nord-Atlantică, ci și responsabilitățile asociate acestui statut, conturându-ne un profil de aliat credibil și predictibil.

Mă adresez astăzi ca prim-ministru al unui stat care are o voce respectată și apreciată în formatele aliate de consultare. De aceea, deciziile adoptate la summiturile din Țara Galilor, în 2014, Varșovia, 2016, și, ulterior, Bruxelles, 2018, au condus la creșterea securității în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Stabilirea unei prezențe avansate, adaptate la Marea Neagră, pe linie terestră, aeriană și maritimă, a sporit securitatea întregii Alianțe.

Așa cum noi am beneficiat de măsurile istorice adoptate pentru consolidarea posturii NATO de apărare și descurajare pe flancul estic, vom continua să fim un contribuitor activ și responsabil la asigurarea securității și stabilității spațiului euroatlantic, dar și la proiectarea acestor valori în vecinătatea Alianței.

Guvernul pe care îl reprezint rămâne ferm angajat în asigurarea acestui rol activ al României.

## Doamnelor și domnilor,

Sfârșitul Războiului Rece a oferit europenilor, nouă, tuturor, speranță pentru pace și stabilitate, dar a dus și la apariția unor noi tipuri de amenințări.

Crizele din regiune, de la frontierele spațiului euroatlantic, au determinat adaptarea Alianței la noile provocări ale mediului de securitate. De altfel, observăm că NATO s-a adaptat permanent pentru a putea răspunde optim riscurilor și amenințărilor cu care a fost confruntată. În tot acest timp, NATO a generat pace în întreaga comunitate euroatlantică, garantând atât apărarea colectivă a membrilor săi, cât și un sistem performant de cooperare și parteneriate. S-a implicat în eforturile de gestionare a crizelor, de stabilizare și dialog politic, legitimitatea fiind dată de valorile pe care a fost clădită Alianța și pe capacitatea acesteia de a proiecta aceste valori în vecinătate.

Evoluțiile recente la nivel internațional, chiar în vecinătatea imediată a României, au repus în discuție securitatea spațiului euroatlantic și, în acest context, revitalizarea misiunii principale care a fundamentat existența NATO, respectiv apărarea colectivă.

În actualul context de securitate, complex și impredictibil, capacitatea Alianței Nord-Atlantice de a oferi un răspuns echilibrat și eficient rămâne esențială.

Este de datoria noastră, a României, ca, alături de toți ceilalți aliați, să contribuim activ și solidar la consolidarea apărării colective, la reamintirea valorilor care au stat la baza creării NATO în urmă cu 70 de ani.

Vom depune toate eforturile pentru ca NATO să continue să reflecte angajamentul ferm pentru apărarea tuturor aliaților.

România participă, în acest sens, la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic, pe teritoriul național, la Marea Neagră și în Polonia; acordăm sprijin partenerilor noștri din vecinătatea estică, respectiv Republica Moldova, Georgia și Ucraina; găzduim elemente ale sistemului de apărare antirachetă la Deveselu.

Dorim o Alianță puternică, robustă și relevantă, care să garanteze interesele noastre de securitate și pe cele ale aliaților noștri.

Guvernul pe care îl conduc este conștient că acest lucru nu se poate realiza fără un parteneriat transatlantic consolidat, element-cheie al securității europene.

Europa și America de Nord trebuie să acționeze împreună, într-o manieră care să asigure o distribuție echilibrată a responsabilităților pe ambele maluri ale Atlanticului, așa cum ne-am angajat la summitul din 2014.

Guvernul pe care îl reprezint și-a asumat cu toată responsabilitatea obligațiile care îi revin în cadrul NATO. Suntem parte a acestui efort cuprinzător, asumându-ne obligațiile în direcția respectării celor trei cerințe legate de angajamentul privind cheltuielile de apărare: cheltuieli, capabilități și contribuții.

Referitor la cheltuieli. Este al treilea an consecutiv în care România îndeplinește acest angajament asumat prin programul de guvernare al PSD–ALDE, alocând 2% din PIB pentru apărare.

Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

#35503

Același lucru este valabil și pentru alocările de resurse financiare pentru achizițiile majore de echipamente, care, potrivit cerințelor NATO, trebuie să reprezinte 20% din bugetul pentru apărare.

În ceea ce privește capabilitățile, România continuă să investească în echipamente militare moderne, ca parte a diverselor programe militare de înzestrare, pentru a răspunde eficient atât cerințelor NATO, cât și provocărilor regionale de securitate. Nu în ultimul rând, România a fost și este unul dintre contribuitorii importanți la operațiunile și misiunile NATO. În 2019 ne vom menține printre primele cinci state contribuitoare cu trupe la misiunea din Afganistan. Vom contribui, de asemenea, la coaliția globală.

Expresia ultimă a angajamentului asumat de România o reprezintă sacrificiul militarilor români care și-au pierdut viața în teatrele de operații aliate. Gestul lor trebuie să ne reamintească de lecțiile învățate în fiecare etapă a parcursului nostru euroatlantic. Doar astfel vom putea oferi și altora opțiunea alegerii unui drum nou și sigur, având conștiința faptului că securitatea tuturor depinde de angajamentul individual al fiecăruia dintre noi.

Doamnelor și domnilor,

În încheiere, la aniversarea celei mai ample runde de extindere a NATO, care a inclus, alături de România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia, doresc să îmi exprim convingerea că Alianța Nord-Atlantică va continua să reprezinte principalul garant al securității României, acționând anticipativ și proactiv în arhitectura globală de securitate, confruntată în prezent cu provocări numeroase.

Prin îndeplinirea programului de guvernare vom consolida profilul strategic al țării noastre în cadrul NATO.

România va continua să acționeze cu demnitate în cadrul Alianței, pentru a contribui în mod activ și semnificativ atât la procesul decizional, cât și la misiuni și operații alături de aliații noștri.

Azi am venit la o ședință solemnă dedicată aderării țării noastre la NATO. Regret că acest eveniment important a fost transformat de Președintele României într-un eveniment de campanie electorală.

Florin Iordache

#38213

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Voi da citire Declarației Parlamentului României cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și a 70 de ani de existență a NATO.

Alăturarea României, ca membru cu drepturi depline, la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, în 2004, constituie un reper fundamental al istoriei contemporane a României, confirmând apartenența la o comunitate fundamentată pe valori democratice, puternice legături transatlantice și garanții solide de securitate. Bilanțul celor 15 ani care au trecut de la acel moment evidențiază, deopotrivă, valențele euroatlantice ale societății românești și caracterul vizionar al demersului de aderare.

Cu sprijinul puternic al societății și al întregii clase politice românești, aderarea la NATO a deschis drumul recâștigării

locului și rolului binemeritat într-o comunitate euroatlantică unită, liberă și prosperă. Beneficiile acestei opțiuni sunt vizibile și cuantificabile în viața de zi cu zi a cetățenilor români: parcursul democratic, dezvoltarea economică, progresul social au fost favorizate de protecția de securitate, pe termen lung, a NATO.

Validitatea premiselor care au stat la baza aderării la NATO se reafirmă constant în profilul României la nivelul Alianței, de membru valoros, predictibil și solidar la sistemul transatlantic de apărare colectivă și de factor de stabilitate la nivel regional.

În actualul climat global politic și de securitate, caracterizat de fluiditate, impredictibilitate și proliferarea amenințărilor și riscurilor, NATO continuă să fie cea mai puternică alianță politico-militară, devenind o organizațiereper nu numai datorită celor 70 de ani de activitate, ci și pentru capacitatea sa de reformare și modernizare.

Pentru a asigura protecția împotriva amenințărilor în creștere, generate de proliferarea rachetelor balistice, NATO a dezvoltat și o capacitate defensivă în acest domeniu, care este parte integrantă a posturii de descurajare și apărare.

O politică de importanță deosebită pentru contribuția pe care NATO o are în asigurarea păcii și securității regionale și internaționale a fost primirea de noi membri care împărtășesc valorile și principiile înscrise în Tratatul de la Washington. Calitatea de membru al NATO și responsabilitățile conexe își demonstrează în continuare validitatea și eficiența în regiunea Balcanilor de Vest, ca un adevărat instrument de stabilizare în centrul și sud-estul Europei.

Cei 70 de ani de evoluție a NATO au demonstrat că partajarea echitabilă a responsabilităților este esențială pentru eficiența și coeziunea comunității euroatlantice. Acționând în consecință, România a fost în mod constant un aliat de încredere, îndeplinindu-și toate responsabilitățile asumate.

Jertfa militarilor români în teatrele aliate de operații, cărora dorim să le aducem și cu acest prilej un omagiu, reprezintă dovada supremă a angajamentului nostru în cadrul NATO.

În contextul aniversării a 15 ani de la aderarea României la NATO și a 70 de ani de la înființarea NATO, Parlamentul României:

Reafirmă atașamentul față de principiile, valorile și țelurile NATO și susține ferm o Alianță puternică și consolidarea relației transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euroatlantică.

Susține continuarea consolidării capacității NATO de a gestiona eficient toate provocările și amenințările la adresa statelor membre, indiferent de zona de proveniență a acestora, în cadrul unei abordări cuprinzătoare.

Salută progresele notabile în ceea ce privește asigurarea unei posturi de descurajare și apărare credibile, eficiente și coerente și evidențiază importanța prezenței aliate înaintate pe flancul estic.

Subliniază implicațiile evoluțiilor din vecinătatea estică a continentului european pentru întreaga securitate euroatlantică și, în mod specific, importanța strategică a regiunii extinse a Mării Negre și a consolidării rolului NATO în această regiune.

Exprimă îngrijorarea față de diversificarea și intensificarea amenințărilor de securitate la adresa aliaților și susține demersurile NATO în domeniul apărării antirachetă, cibernetic și al combaterii amenințărilor hibride. Subliniază importanța continuării politicii „ușilor deschise” a NATO și salută aderarea Muntenegrului și a Republicii Macedonia de Nord la NATO.

Susține consolidarea politicii de parteneriate a Alianței, pe baza valorilor comune, a respectului pentru dreptul internațional și angajamentele asumate, în scopul promovării stabilității, precum și a sprijinului pentru creșterea capacităților de apărare ale partenerilor.

Reafirmă susținerea pentru aspirațiile europene și euroatlantice ale Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova, sprijinul ferm pentru integritatea teritorială a acestor state în interiorul granițelor recunoscute internațional și pentru aprofundarea cooperării lor practice cu NATO, pe baza intereselor și nevoilor specifice ale acestora.

Subliniază importanța unică a cooperării NATO–Uniunea Europeană și sprijină consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două organizații.

Recunoaște că apărarea colectivă începe cu apărarea și reziliența națională și va continua să asigure un procent de 2% din PIB pentru apărare, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel aliat. România va continua să contribuie, totodată, la menținerea credibilității și a capacității de acțiune a Alianței, precum și la securitatea regională și internațională.

Reiterează importanța parlamentelor naționale să contribuie la definirea și punerea în practică a obiectivelor

acestei instituții, prin impulsionarea și dezvoltarea dialogului interparlamentar, inclusiv cu partenerii Alianței.

Cuprins

Stenograma

Alocuțiuni consacrate aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și a 70 de ani de existență a NATO

Prezentarea Declarației Parlamentului României cu ocazia aniversării a 15 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică și a 70 de ani de existență a NATO (adoptată)