Stenogramă plen

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Deci vă rog să luați loc.

Domnule Zamfir!

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 11 iunie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 82 de senatori.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, ca vicepreședinte, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii – nu sunt –, vă

Programul de lucru pentru această zi: între ora 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 16.00, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „26 mai vă cere demisia, domnule Meleșcanu!”, dezbaterea inițiativelor legislative; ora 17.00, vot final; întrebările și interpelările... propunerea Biroului permanent a fost să se depună în scris, ca și declarațiile politice de mâine.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Goțiu.

Bună ziua!

Da, susțin ca să nu devină o regulă – am mai spus acest lucru – întrebările și interpelările, pentru că sunt așteptate și răspunsuri orale, și, de asemenea, și declarațiile politice să rămână cum e normal, să poată fi și citite de cei care doresc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Vă supun întâi la vot propunerea Biroului permanent.

Avem o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992..., în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea lit. k) a art. 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura;

2. Legea pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative;

3. Legea privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant – procedură de urgență;

4. Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie – procedură de urgență;

5. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiții „Canal magistral Siret–Bărăgan” din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – procedură de urgență;

6. Legea privind cerințele minime de creștere a mobilității salariaților între statele membre prin îmbunătățirea dobândirii și păstrării drepturilor la pensie suplimentară – procedură de urgență;

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Republica Moldova este zguduită de o nouă criză majoră, de data aceasta o criză constituțională de proporții, care a dus la apariția a două guverne, a două instituții prezidențiale și a unei falii periculoase de dezbinare în imediata vecinătate a României și a Uniunii Europene.

Cunosc bine acest mediu politic și pot afirma cu exactitate că ceea ce se întâmplă în Republica Moldova are legătură strânsă atât cu trecutul dramatic al acestui ținut, cât și cu fenomene nefaste din prezent. Trecutul dramatic, mereu actualizat, în Republica Moldova e de amestecul permanent și degradant al Federației Ruse asupra proceselor politice interne, unde, apropo, a ajuns în vârful puterii marioneta Moscovei, Igor Dodon. Dintre fenomenele prezentului, corupția politică este viciul care erodează fragila democrație și paralizează modestele vlăstare ale statului de drept. Mai clar, Republica Moldova este azi un stat ocupat de o grupare mafiotă, ascunsă în spatele ștampilei unui partid politic, ascuns la rându-i în buzunarul oligarhului Plahotniuc.

În vara anului 2018 Parlamentul European a fost prevestitorul crizei de azi în republică. Din 5 iulie 2018 el a dat definiția exactă a situației notând că – citez: „Republica Moldova este coruptă, capturată de interese oligarhice, cu o concentrare a puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane, care exercită influență asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, justiției și presei.” Citat încheiat. A fost o notă gravă a instanței europene, care, din păcate, n-a avut niciun impact asupra guvernării politice de la Chișinău.

Mai grav e faptul că însăși Curtea Constituțională din Republica Moldova a fost transformată într-o armă împotriva statului de drept.

În consecință, vă îndemn să privim evenimentele de la Chișinău care au dus la instalarea unei dualități de putere, exclusiv prin prisma hotărârii luate de noul Parlament ales în urma sufragiului din 24 februarie. E vorba de declarația care statuează că Republica Moldova este un stat „capturat”, subliniez. Este important să ne dăm seama că în asemenea condiții nu poate fi vorba de susținerea chemării Partidului Democrat la alegeri anticipate în data de 6 septembrie, zi de vineri. E o capcană pentru cetățeni și o petardă fumigenă pentru noi, pentru instituțiile internaționale.

Chem Parlamentul României să redacteze de urgență o adresare de susținere a noului Guvern al Republicii Moldova, constituit în ziua de 8 iunie. Să acordăm sprijin moral Guvernului Maia Sandu și să-i încurajăm în complicata misiune pe care o au, de demafiotizare a Republicii Moldova. Statul de drept trebuie restabilit în Republica Moldova. Trebuie create condiții ca el să devină funcțional și să tragă demnitarii la răspundere, dacă e cazul, atât pentru uzurpare de putere, cât și pentru înaltă trădare.

Domnule senator, haideți să închideți, vă rog.

Astfel, vom fi alături de țările partenere nouă și prietene Republicii Moldova: Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia, Suedia, Uniunea Europeană, Statele Unite, Alianța Nord-Atlantică, alte guverne și structuri internaționale.

Să ne adresăm cu o chemare și către fosta guvernare, să se conformeze și să asigure transferul pașnic al puterii în stat, să evite dezastrul transformării Republicii Moldova într-o Venezuelă a Europei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ion Hadârcă, senator de Vaslui.

Deci în Birourile permanente reunite de astăzi, domnule senator, s-a stabilit că cele două comisii de politică externă vor face analiza asupra situației din Moldova și vor prezenta plenului celor două Camere un punct de vedere.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „26 mai vă cere demisia, domnule Meleșcanu!”, inițiată de un număr de 35 de senatori, conform art. 164 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului.

## Stimați colegi,

Având în vedere că tema moțiunii simple vizează probleme de politică externă, vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 166 din Regulamentul Senatului, a fost îndeplinită procedura de avizare de către Comisia pentru politică externă.

Avizul se regăsește pe pagina de internet a Senatului. Întreb dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să-și retragă semnătura?

Nu există.

Dacă nu sunt, constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și-l invit pe domnul... la microfon, pe domnul senator Goțiu, pentru a prezenta moțiunea simplă.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

## Bună ziua!

Stimate colege și stimați colegi senatori, Domnule președinte al Senatului,

Domnule ministru al afacerilor externe,

Încă din anul 2016 USR și PNL s-au opus numirii domnului Meleșcanu în fotoliul de ministru al afacerilor externe. Aveam motive temeinice să ne îndoim încă de pe atunci de modul în care dumnealui a ghidat ministerul într-o perioadă atât de bogată în evenimente și atât de importantă pentru România și pentru Uniunea Europeană.

Însă ce s-a întâmplat pe 26 mai la secțiile de votare din diasporă a fost picătura care a umplut paharul. Nu mai putem tolera proasta gestionare a Ministerului Afacerilor Externe, a acestui minister-far care este responsabil de dezvoltarea relațiilor bilaterale și multilaterale și de imaginea României, acest minister care suferă cumplit din cauza domnului Meleșcanu.

## Domnule ministru,

Când ați fost învestit în funcție, v-ați asumat un program de guvernare față de cetățenii României din țară și din diasporă și față de colegii dumneavoastră din Parlament. V-ați asumat atunci – și citez: „Pregătirea corespunzătoare, conform competențelor legale, a proceselor electorale din străinătate, astfel încât toți – și subliniez –, toți cetățenii români să poată exercita dreptul de vot în condițiile prevăzute de lege.” Am încheiat citatul din programul de guvernare, pagina 233.

Ați eșuat lamentabil și irevocabil în fața cetățenilor acestui stat în a le asigura dreptul fundamental de vot pe 26 mai. Vă cerem formal și explicit să vă dați demisia, domnule Meleșcanu. Domnule ministru, USR și PNL vă solicită demisia din cauza a două motive mari:

1. modul iresponsabil în care ați gestionat alegerile pentru europarlamentare și referendumul din 26 mai 2019 în străinătate;

2. modul iresponsabil în care ați gestionat Ministerul

Afacerilor Externe din 2016 și până în prezent.

O să dezvolt primul argument pe care l-am adus în discuție, cel al proastei gestionări a alegerilor europarlamentare și a referendumului din 26 mai în străinătate.

a) Secții insuficiente de votare Stimați colegi,

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Bun.

## Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propune repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupuri: punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile – 15 minute; dezbateri pe grupuri – 45 de minute, repartizate după cum urmează: PSD – 23 de minute, PNL – 8 minute, USR – 4 minute, ALDE – 4 minute, UDMR – 3 minute, senatori neafiliați la grupuri – 3 minute. Total – 45 de minute.

Sunt intervenții? Dacă nu, supun...

votului dumneavoastră repartizarea timpilor.

Rog senatorii care doresc să ia cuvântul pentru dezbaterea moțiunii să se înscrie la domnul senator Ganea. Dau cuvântul domnului ministru Teodor Viorel Meleșcanu, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea prezentată.

Deci, domnule ministru Meleșcanu, vă rog.

**Domnul Teodor Viorel Meleșcanu** _– ministrul afacerilor externe_ **:**

Câte am? 20, da? 20 de minute.

Da. Microfonul 1, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau, în primul rând, să vă mulțumesc celor care ați semnat această moțiune, pentru că ea ne oferă prilejul ca să discutăm într-adevăr deschis, să avem o dezbatere pe o temă care este extrem de importantă pentru toți românii, dar în special pentru românii din diasporă.

Din acest punct de vedere, vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit faptul că putem să avem această discuție la nivelul Parlamentului, unde se discută și temele referitoare la alegerile europene, și nu numai la radio sau la televizor.

Vreau să vă spun de la început și să vă dau o veste proastă, în primul rând domnului Goțiu. Potrivit Legii nr. 33/2007, entitatea care se ocupă, care are competențe legate de organizarea procesului de votare în străinătate și a pregătirii secțiilor de votare este biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate.

E adevărat însă că și Ministerul Afacerilor Externe, pe aceeași lege, are anumite atribuții. Și atribuția principală a Ministerului Afacerilor Externe este aceea de a asigura sprijin logistic pentru activitatea biroului electoral pentru secțiile din străinătate, ceea ce înseamnă: punerea la dispoziție de spații; înseamnă, în al doilea rând, punerea la dispoziție de personal; în al treilea rând, confecționarea urnelor de vot și a cabinelor de vot; și, mai ales, are una din sarcinile importante, aceea de a publica, cu o lună înainte de alegeri, lista centrelor de votare și adresa acestora.

Pentru a îndeplini această condiție, care-i cea mai importantă – o să revin după aceea și la alte chestiuni pe care le-ați ridicat, punctuale –, la 8 februarie 2019 am transmis o circulară tuturor oficiilor diplomatice prin care i-am rugat să ne facă propuneri în legătură cu numărul de secții de votare pe care doresc să-l aibă în țara lor. Și am precizat că lucrul cel mai important este să facă aceste propuneri în consultare cu asociațiile de români, cu organizațiile neguvernamentale care sunt implicate în acest proces.

Ca urmare a tuturor răspunsurilor pe care le-am primit, Ministerul de Externe și-a asumat responsabilitatea de a decide crearea unui număr de 441 de secții de votare, mă rog, dublu față de secțiile de vot din precedentele alegeri europarlamentare. Așa, ca să vă dau o singură idee: față de anul 2004, numărul a fost dublat în Olanda, Belgia și Franța; a fost triplat în țări ca Austria și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, iar în Germania s-a dezvoltat o perioadă foarte intensă, s-au format peste cinci secții de votare, de cinci ori mai multe secții de votare decât am avut la alegerile precedente.

Domnule ministru, dacă puteți să sintetizați.

Poftiți?

Dacă puteți să sintetizați.

Voiam să răspund la câteva lucruri concrete, dar poate... nu mai am nicio altă șansă.

De la Grupul PSD, vă mai dăm minutele necesare...

OK, mersi mult.

...dar vă rog să sintetizați.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Votul prin corespondență – da, există o lege, nr. 288 din noiembrie 2014, care s-a aplicat la alegerile parlamentare. Vă informez că dintre românii care trăiesc în străinătate s-au înscris 8.889 și au votat efectiv 4.052 de români.

Mutarea ambasadei române la Ierusalim este un _fake news_ , ca să nu spun o minciună grosolană. Ați citat acolo că: „ați anunțat, domnule Meleșcanu, că trebuie să ne mutăm ambasada la Ierusalim”. Poziția noastră – n-am spus niciodată așa ceva. Când o găsiți, veniți și vă dau un galben, dacă găsiți undeva această poziție a României. Și vă asigur că poziția noastră este aceeași privind soluția celor două state, Israel și Palestina, care să coexiste în pace și securitate.

În același timp, am transmis... Ați ridicat și problema ambasadorilor în Belgia și în Israel. Vreau să vă dau o veste bună. Ambasadorul României în Belgia a fost aprobat de președintele Iohannis, s-a primit cererea de acreditare în Belgia și urmează în zilele următoare, când va fi semnat decretul, să plece. În ceea ce privește ambasadorul în Israel, prima propunere am făcut-o în martie 2018, a doua propunere la sfârșitul anului 2018 și până acum nu am obținut niciun fel de răspuns.

Dânșii le-au pus în...

Bun, atunci, am vrut să vă spun doar un singur lucru, care cred că interesează pe toți, și o să închei aici. Ați vorbit despre Schengen. Vreau să vă spun că în perioada mandatului meu, pentru prima oară România a primit accesul la sistemul VIS, care e un sistem specializat pentru vize, și la sistemul SIS, pentru schimb de informații în cadrul Schengen. Admiterea noastră din punct de vedere tehnic la aceste două sisteme a făcut ca România să fie, de fapt, un stat membru Schengen și se comportă ca atare. Singura chestiune pe care vreau să v-o spun – v-ați referit la Consiliul pentru Afaceri Interne și Justiție – e că ministrul afacerilor externe nu participă și nu are acces la aceste forme.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă doriți, vă stau la dispoziție în continuare, cu orice întrebări.

Mersi mult.

Vă mulțumim și noi.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Cîțu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Am să încep cu câteva declarații ale domnului Teodor Meleșcanu din ultimele trei săptămâni.

„În ceea ce privește pregătirea și organizarea alegerilor din Parlamentul European, acestea revin Biroului Electoral Central. MAE asigură logistic procesul de votare. Ca să fie foarte clar, responsabilitatea este a biroului electoral pentru secțiile de votare.”

La câteva zile urmează o altă declarație: „Principala cauză a fost dublarea scrutinului cu referendumul. Au fost estimări nerealiste de la multe ambasade.”

Și a treia declarație, cea mai recentă: „Propunem un vot anticipat prelungit în diasporă. E singura modalitate.”

Așa cum am spus, acestea sunt declarații făcute de domnul Meleșcanu în ultimele trei săptămâni.

Doar dacă ne uităm peste aceste declarații înțelegem că, dincolo de faptul că domnul ministru se contrazice de la o zi la alta, avem de-a face cu o problemă mult mai gravă: PSD–ALDE nu și-a dorit și nu își va dori niciodată înlesnirea votului pentru românii din diasporă. Și asta trebuie s-o spunem clar, de la bun început. Un vot simplu pentru românii din diasporă nu este în interesul celor de la PSD–ALDE și niciodată nu vor face niciun demers ca acest vot să meargă mai rapid, ca să avem mai mulți votanți acolo.

Mai mult, ministrul Meleșcanu și PSD–ALDE au boicotat în mod deliberat organizarea simultană a ambelor scrutine, prin neîndeplinirea unor obligații clare prevăzute în lege. Singura autoritate care avea atribuții legale pentru suplimentarea secțiilor de votare din diasporă și asigurarea întregii logistici necesare organizării referendumului este Ministerul Afacerilor Externe, condus de dumneavoastră, domnule ministru. Peste tot vă apărați invocând doar Legea nr. 33/2007 privind alegerile europarlamentare, uitând deliberat de obligațiile pe care le aveați conform Legii nr. 3/2000, Legea referendumului, în ceea ce privește organizarea referendumului. Art. 18 vă obligă ca în 15 zile de la data publicării Decretului președintelui Iohannis nr. 420 din 25 aprilie 2019 privind convocarea referendumului să suplimentați secțiile de votare din diasporă, cele solicitate anterior de misiunile diplomatice, pentru o bună organizare a celor două scrutine.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt două minute.

Domnul senator Alexandrescu, din partea Grupului USR. Aveți 4 minute.

Doamnelor și domnilor senatori,

Diplomația românească se află la un moment de răscruce. Situația din jurul țării noastre este din ce în ce mai tensionată, atât cu crize în vecinătatea noastră estică, cât și cu o aparentă paralizie a proiectului european din care facem parte. Războiul hibrid înghețat din Ucraina, ascensiunea Rusiei ca o putere revizionistă în regiunea extinsă a Mării Negre, precum și criza constituțională și politică de la Chișinău au creat un context geopolitic instabil și impredictibil.

Astăzi, mai mult decât niciodată, România are nevoie de un ministru de externe competent. Avem nevoie de un ministru capabil să conducă diplomația românească în aceste vremuri tulburi și care să nu-i înjosească pe românii din diasporă. Teodor Meleșcanu nu este acest ministru!

Sub conducerea domnului Meleșcanu, diplomația românească a avut parte de eșecuri pe bandă rulantă. România a pierdut șansa de a obține un loc în Consiliul de Securitate al ONU din cauza politicii externe absurde privind statutul Ierusalimului pe care domnul Meleșcanu a promovat-o. În privința Republicii Moldova, declarațiile domnului Meleșcanu ne pun pentru prima dată pe poziții divergente față de cele ale partenerilor noștri strategici, inclusiv Statele Unite și Uniunea Europeană. Or, ceva nemaipomenit în istoria afacerilor externe românești, Ministerul de Afaceri Externe a prezentat astăzi o poziție diferită de cea a propriului ministru.

Întrucât poziția ministrului nostru de externe contrazice interesele României și pe cele ale cetățenilor moldoveni, precum și pe ale cetățenilor români din Republica Moldova, noi, Uniunea Salvați România, am depus astăzi la Biroul permanent reunit o solicitare pentru ca Parlamentul României să adopte o declarație politică prin care să recunoască noul guvern, condus de Maia Sandu.

Probabil însă cea mai gravă eroare în calitatea sa de ministru a fost umilirea cetățenilor români din diasporă nu pentru prima, ci chiar pentru a doua oară în cariera sa de ministru de externe.

Doamnelor și domnilor senatori, Uniunea Salvați România a depus această moțiune de cenzură ca urmare a felului în care Ministerul de Externe, sub conducerea domnului Meleșcanu, a organizat și a desfășurat alegerile din 26 mai 2019. Atunci zeci de mii de români nu și-au putut exercita dreptul constituțional de a alege, pentru că ministerul condus de domnul Meleșcanu a eșuat să organizeze suficiente secții de votare, cu suficient personal și buletine de vot. Analiza depusă de MAE cu privire la dezastrul din 26 mai demonstrează, dacă mai era nevoie, incapacitatea domnului Meleșcanu de a judeca obiectiv și realist realitatea existentă. Din păcate, domnul Meleșcanu nu mai este capabil nici să analizeze obiectiv fapte ce s-au petrecut sub conducerea sa și nici să înțeleagă magnitudinea răului pe care l-a produs cetățenilor acestei țări.

Domnule senator, vă rog să concluzionați.

În final, ce vreau să vă spun, domnule Meleșcanu, este că ați devenit o vulnerabilitate pentru România. Iar cu fiecare zi pe care o petreceți în plus la conducerea Ministerului de Externe această vulnerabilitate națională crește. E cazul să faceți un lucru bun pentru țara care vă plătește pensia specială și salariul. Plecați astăzi, domnule ministru, și lăsați diplomația românească pe mâini mai bune și mai responsabile! Românii nu vor uita umilințele la care i-ați supus. Domnule ministru, demisionați din funcția de ministru!

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul președinte, domnul senator Tăriceanu. Vă rog.

Stimați membri ai Senatului,

Am ascultat prezentarea făcută de domnul ministru și după aceea, ca într-un adevărat dialog al surzilor, am asistat la luări de poziție care, evident, nu au vrut să țină seama de niciunul din argumentele factuale prezentate de ministrul de externe care au determinat situația pe care o cunoaștem la alegerile din ziua de 26 mai. Faptul că președintele a anunțat cu o zi după ce Ministerul de Externe publicase lista secțiilor de votare în Monitorul Oficial și nu mai avea posibilitatea de a suplimenta aceste secții pare să nu-i fi impresionat pe cei care au luat cuvântul.

Numai că haideți să discutăm puțin dintr-o altă perspectivă. Ministerul de Externe a prezentat clar dimensionarea secțiilor de votare, care ar fi permis, teoretic, unui milion cinci sute de mii de români să voteze. În pofida acestei dimensionări generoase, la anumite secții de votare au avut loc mari aglomerări de cetățeni care doreau să voteze. Unii au tras concluzia că Guvernul a vrut să-i umilească pe acești cetățeni ai noștri. Nu știu unde este încercarea de umilință. Cred că și eu, ca și dumneavoastră, în ziua de 26 mai a trebuit să stau peste jumate de oră la coadă să aștept să votez și nu m-am simțit nicidecum umilit. Nu a existat nici cea mai mică intenție din partea Guvernului de a împiedica în vreun fel realizarea votului.

Numai că, așa cum v-a explicat Ministerul de Externe, prin persoana ministrului, dimensionarea secțiilor de vot a fost făcută pe baza aprecierilor, subliniez, aprecierilor misiunilor diplomatice și consulatelor românești din străinătate. Nu există nicio evidență a locurilor și a numărului de români care locuiesc în străinătate. Nu avem nicio evidență globală, nu avem nicio evidență locală. Dumneavoastră, cei de la USR, care sunteți într-o bună prietenie cu PLUS-ul, care are legături cunoscute cu oamenii din fosta Securitate și cu copiii lor, probabil că aveți informații ceva mai multe, pe care noi nu le avem. Asta e realitatea.

Ce avem de făcut în continuare? Pentru că nu există nicio garanție că inclusiv prin majorarea numărului de secții de vot în viitor se va rezolva această problemă.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Novák. Vă rog.

## **Domnul Novák Csaba Zoltán:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Citind textul moțiunii simple inițiate de colegii din opoziție am constatat că UDMR este de acord cu majoritatea obiecțiilor formulate.

Este evident faptul că în deceniile trecute politica externă a fost punctul forte al politicii românești, cea mai mare realizare fiind aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Trebuie să constatăm însă că, după îndeplinirea acestor obiective majore, politica externă a României nu s-a mai ridicat la nivelul acestor perioade. Mai mult, a intrat într-un declin.

În același timp, nu putem să nu constatăm prestația foarte slabă a Ministerului de Externe în gestionarea atribuțiilor care provin din președinția Consiliului Uniunii Europene. În timp ce alte țări europene au reușit să impună priorități strategice importante pe parcursul exercitării mandatului de președinte al Consiliului, în momentul de față se pare că România a ratat această șansă, mai ales în privința obiectivului major de aderare la spațiul Schengen. Trebuie să menționăm și un alt eveniment recent, un alt eșec răsunător al diplomației românești: pierderea poziției de membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU pentru perioada 2020–2021.

Semnatarii acestei moțiuni simple au atras atenția asupra unei probleme foarte grave: pregătirea necorespunzătoare a procesului electoral din străinătate, motiv pentru care un număr mare de cetățeni români aflați în țările Europei nu și-au putut exercita dreptul de vot în condițiile prevăzute de lege. Considerăm că Ministerul de Externe a dat dovadă de neseriozitate și neprofesionalism în organizarea votului din străinătate.

Comunitatea maghiară este stupefiată și de modul în care Ministerul de Externe a gestionat situația cimitirului din Valea Uzului, raportându-se cu indiferență și parțialitate la încălcarea flagrantă de către autoritățile locale din comuna Dărmănești a acordurilor internaționale și bilaterale privind administrarea cimitirelor de război asumate și de România. Condamnăm, în același timp, refuzul ministerului de a purta un dialog în spiritul parteneriatului strategic cu partea ungară, în vederea soluționării acestei situații.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumesc.

De la grupul... Neafiliați, domnule Ionașcu, vă rog. Domnule senator, maximum 3 minute, da?

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă rog să îmi permiteți să mă adresez direct domnului ministru Meleșcanu. Domnule ministru,

Vă rog să mă ajutați să răspund la două întrebări care mi s-au pus mie, în calitate de senator.

Prima întrebare este a unui tânăr din Tudor Vladimirescu, Călărași, pe nume Dinu. Lucrează de ceva vreme în Anglia, în Birmingham. Îmi explica în dimineața zilei de 27 că el, împreună cu o mulțime de tineri, dar și români de alte vârste, a trebuit să stea, în ploaie, la secția de votare circa șapte ore și nu a reușit să voteze. Ba mai mult...

Unde?

În Birmingham, am spus. În Anglia.

Ba mai mult, domnule ministru, îmi spunea concetățeanul nostru mai tânăr că înainte cu un sfert de oră secția de votare nu mai avea buletine de vot. Mă întreba cine se face vinovat de a-i fi încălcat dreptul să aleagă? Credeți-mă că mi-a fost greu să răspund.

A doua chestiune, bunica lui Daniel, pe nume Olga, din Republica Moldova, din Slobozia Mare, județul..., pardon, raionul Cahul, nepotul acesteia fiind minor, dar și cetățean român, după declarația dumneavoastră...

Vă rog să închideți.

...de ceva timp în urmă, mi-a pus întrebarea: domnul Meleșcanu este ministru de externe și ne sugerează alegeri anticipate în Moldova cu ce drept?! Bineînțeles, în cadrul discuției doamna Olga, domnule ministru, era îngrijorată de protecția pe care statul român trebuie să i-o ofere nepotului său, Daniel.

Eu vă mulțumesc și cred că în a doua parte a discuției dumneavoastră mă ajutați să formulez cele două răspunsuri. Vă mulțumesc.

Și vă mulțumesc, domnule președinte.

Bine, vă mulțumim.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei pentru politică externă. Vă rog.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Am asistat astăzi la o serie de discursuri pe care parcă nu aș fi vrut să le aud în Senatul României, legat de o temă care însă este cu adevărat importantă.

În primul rând, vreau să vă spun foarte clar că, așa cum mă știu de când sunt în politică, de foarte mulți ani, și o singură persoană dacă nu votează înseamnă că nu este bine pentru democrație. Ăsta e crezul meu personal. Deci acesta este crezul meu personal și a existat întotdeauna. Dar de aici și până la a gestiona o așa-zisă „victorie” încercând să obțină cineva beneficii pe baza unor lucruri care există și s-au întâmplat, dar care au explicații logice de ce s-au întâmplat ca atare, ajungem la întrebarea: _qui prodest_ ? Ce vrem noi să facem din țara asta?

Dacă am ajuns ca chiar și în politica externă să nu putem să vorbim aceeași limbă, dacă am ajuns, cu prilejul unei discuții care ar trebui să fie constructivă, la ideea să spunem că România nu a făcut nimic la președinția Consiliului Uniunii Europene, când am închis 90 de dosare – mai mult decât ultimele două președinții la un loc –, ajungem să spunem că „a fost o politică externă în România, un minister de externe care a introdus România în NATO și Uniunea Europeană”... Păi cine era ministru atunci când s-a întâmplat?! Tot domnul Meleșcanu, domnilor! Tot Ministerul de Externe... Era același minister de externe.

Domnule senator lider de grup de la USR, erați ambasador la un moment dat și ați făcut politica externă a țării noastre. Credeți că este bine să vorbim că „nu se face nimic”, în condițiile în care știți foarte bine ce se întâmplă în Republica Moldova, știți foarte bine ce eforturi s-au făcut de către președinția României a Consiliului Uniunii Europene să punem pe agendă în continuare Parteneriatul estic!? Noi, parlamentarii din Parlamentul României, cu ocazia acelei importante reuniuni a președinților de Comisii pentru politică externă și pentru apărare care a avut loc la București, am discutat aceste lucruri.

Unde vreți să ajungeți? Unde vreți să duceți țara?

Tot asta e.

Domnilor și doamnelor, haideți să revenim la realitate. Domnilor de la USR, ați obținut un rezultat bun. Rezultatul se datorează, probabil, și dumneavoastră și se datorează, în primul rând, unei idei care nu este o idee pe care trebuie să o susținem foarte tare, atâta timp cât nu este susținută de către Comisia de la Veneția: de a perturba alegerile pentru Parlamentul European cu subiecte de agendă internă, cum a fost acest referendum. Dar nu la asta mă refer, asta este o chestiune politică. Mă refer la un singur lucru și cu asta vreau să închei: că acest referendum a produs, din punct de vedere tehnic... Și noi, ca Comisie pentru politică externă, am vorbit cu ambasadori din diverse țări, care cu șase luni de zile înainte chiar îmi spuneau că – nu am să spun care ambasador și din ce capitală –, de exemplu, USR-ul era foarte activ și a venit la toate întâlnirile și a făcut toate propunerile. Dar, dacă, în loc de 1.000..., în sfârșit, de un milion de persoane, cum fusese calculat, reduci timpul, o matematică minimă spune că nu se poate.

Problema care se pune acum este – și a spus-o și președintele Tăriceanu: ce facem în viitor? Și știți foarte bine, domnilor, doamnelor și domnișoarelor de la USR, că am apreciat întotdeauna, inclusiv în comisii, propunerile legate de votul pentru diasporă, dar am spus totdeauna că trebuie să fie o chestiune consensuală – și salut această comisie care a fost înființată –, pentru ca responsabilitatea să o purtăm cu toții, și nu să o dăm în grădina Ministerului Afacerilor Externe, spunând că nu și-a făcut treaba.

Realitatea este că, încă o dată revin, un singur vot dacă nu se poate exercita, inima unui adevărat democrat plânge. Plâng!

Vă mulțumesc.

Grupul PSD, din 23 de minute, 3 minute i le-a dat domnului Meleșcanu, 10 minute – domnul Cristi Dumitrescu. Mai sunt 10 minute – domnul Șerban Nicolae. Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Potrivit Constituției, prin moțiune simplă Senatul își exprimă un punct de vedere pe o problemă de interes general sau pe o chestiune care a făcut obiectul unei interpelări. Senatul nu se poate pronunța pe o colecție de lozinci, de declarații propagandistice și politicianiste. Pentru că, dacă ar fi să fim corecți, ar trebui să începem cu începutul, așa ar fi normal. De foarte multă vreme se spune că titularul politicii externe în România este Președintele României. Dacă este titularul politicii externe, ar trebui să-l întrebați pe el în primul rând ce a făcut pentru buna organizare a alegerilor în secțiile de votare din diasporă. Și am să vă spun de ce: pentru că a numit ambasadori exact în țările în care apar probleme.

Poate că ambasadorii numiți de Klaus Werner Iohannis ca reprezentanți personali în acele țări nu au știut până în ultima clipă că cel care i-a trimis are de gând să organizeze și un referendum și de aia au trimis necesarul de logistică pentru secțiile de votare (cabine, ștampile, buletine de vot și așa mai departe) doar pentru alegerile europarlamentare.

Să presupunem, cu naivitate, că nu îndrăzniți să-l întrebați pe domnul Klaus Werner Iohannis de ce nu l-a anunțat pe prietenul său Emil Hurezeanu, spre exemplu, din Germania, despre faptul că are de gând să organizeze și un referendum

și de ce l-a amânat până în ultima clipă pe prietenul său, domnul Luca Niculescu, de la Paris.

E adevărat, domnule Meleșcanu, ați fi putut să faceți un lucru important: să îl trimiteți pe Baconschi la Paris. La cinci secunde votul, s-ar fi putut obține un rezultat ceva mai bun la prezență.

Să-l întrebați, spre exemplu, pe domnul Dan Mihalache. Domnule senator, vreți să știți cum s-a votat la Birmingham? Luați-vă inima în dinți, duceți-vă la Ambasada României de la Londra și întrebați-l pe ambasadorul Mihalache – nu trebuie să-mi răspundeți din sală –, întrebați-l pe ambasadorul Mihalache ce a făcut pentru secția din Birmingham.

Lăsați ipocriziile! Haideți să fim cinstiți, nu ați făcut niciodată propuneri. Haideți să fim de acord că cetățenii români sunt egali, că, dacă în vârful muntelui se votează la secția de votare prin deplasarea persoanei indiferent de vârstă, dacă are peste 18 ani, până la secția de votare, să nu facem pentru alți cetățeni drept de vot din vârful patului, prin corespondență sau electronic. Să nu facem distincție.

Știți foarte bine că ambasadorii numiți de Klaus Werner Iohannis, de care nu îndrăzniți să vă luați, au organizat aceste alegeri. Știți foarte bine că atunci când s-a spus în secțiile de votare „Bucureștiul ne-a închis tableta!”, de fapt era serviciul de securitate, erau cei de la URSS–PLUS, ca să vă fie foarte clar! Pentru că...

, pentru că nu Bucureștiul a închis tabletele; dar nu aveți curajul să vă luați de stăpânii dumneavoastră, pentru că vă plătesc și vă comandă.

Această moțiune, ca și referendumul, reprezintă un fake, nu poate să fie poziția publică a Senatului o colecție de lozinci, nu poate să fie o formulă de teme politicianiste ieftine și care în niciun caz nu și-ar găsi rezolvarea cu demisia ministrului de externe.

Aveți curajul, ridicați-vă semeț în genunchi și cereți demisia Președintelui României, cereți demisia ambasadorilor numiți de acesta în țările unde au fost probleme. Că lucrul ăsta e foarte important! Pentru că, altminteri, vă iese ipocrizia pe față.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă domnul Meleșcanu mai vrea să răspundă, un minut. Vă rog.

Vă rog, domnule senator, da, se poate. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Mulțumesc tuturor celor care au luat cuvântul și și-au prezentat opiniile pe tema care făcea obiectul...

În legătură cu Valea Uzului, vă informez respectuos, distinși colegi de la UDMR, că, dacă nu aș fi discutat ieri la...

, astăzi ați fi avut manifestație la Valea Uzului.

În al doilea rând...

## **Domnul Tánczos Barna**

**:**

Am plecat deja, suntem la București.

Acum suntem la București, da. Președinția la Uniunea Europeană.

Vreau să vă spun că într-o 100 de zile România, în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene, a rezolvat un număr de 90 de dosare, timp în care alte țări, cu intervalul deplin de șase luni, fără alegeri parlamentare europene, au realizat jumătate din ce am făcut noi.

Birmingham.

Da, îmi pare foarte rău, scuze! Într-adevăr, din păcate, trebuie să îl întrebați totuși pe domnul Mihalache de ce nu a organizat acolo într-un mod în care oamenii să nu stea în ploaie la coadă și să poată să își exprime opțiunile.

Buletin de vot.

E o minciună! Cine vă spune acest lucru minte, iar cine continuă să spună aceste lucruri nu face decât să colporteze o minciună. Nu există nicio secție de votare în care să nu fi rămas buletine de vot și nici pe departe să fie lipsă de... de voturi.

În legătură cu doamna Olga din Moldova.

Vă rog să-i spuneți din partea mea că declarația dânsei, părerea dânsei a fost scoasă din context. Ceea ce am spus – și ceea ce susțin în continuare –, am spus că într-un stat democratic voința cetățenilor se exprimă prin vot și că este singura modalitate care asigură un proces politic bazat pe dialog. Susțin în continuare acest lucru. El este, de fapt, inclus și într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe de astăzi, care a fost inițiată de către noi împreună cu alte structuri ale statului, inclusiv cu aprobarea președintelui și a prim-ministrului.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumim și noi, domnule ministru. Stimați colegi, Conform prevederilor art. 168...

Deci eu am crezut că ați dat USR-ului, că a depășit cu trei minute, dar dacă vreți să mai interveniți un minut...

Un minut, vă rog.

Domnul Cîțu.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Le-ați dat fără acordul meu. Acum, asta este, m-am obișnuit.

Doar vreau să vă aduc din nou aminte două lucruri – o coincidență ciudată, nu?: două scrutine, aceleași probleme,

aceleași persoane care le-au administrat – PSD, același ministru al afacerilor externe.

Și, poate nu a fost clar prima dată când am citit, că se pare că nu a fost clar, art. 18 din Legea nr. 3/2000 spune foarte clar: 15 zile de la data publicării Decretului președintelui Iohannis nr. 420/15 aprilie privind convocarea referendumului trebuie să suplimentați secțiile de votare din diasporă. Nu doar buletinele, ci și ștampilele, pentru că acolo știm că a fost problema.

Și îmi pare bine de această soluție a domnului Șerban Nicolae – am văzut că vreți să trimiteți Executivul la Cotroceni. S-ar putea să fie o soluție mai bună data viitoare. Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Bun. Conform prevederilor art. 168 alin. (1) din regulament, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

- Conform art. 137 alin. (1) din regulament, votul secret

- asupra moțiunii poate fi exprimat prin bile sau electronic. Vă propun vot electronic, pentru celeritate. Sunt observații? Nu.

-

- a fost aprobată.

Vă rog să pregătiți votul secret electronic. Trecem la votul asupra moțiunii.

-

- Cu 37 de voturi pentru și 69 împotrivă, moțiunea a fost

- respinsă.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 17–22 iunie 2019:

- luni, 17 iunie, zi liberă;

- marți, program normal de zi de luni;

- miercuri, lucrări în comisii permanente..., miercuri și joi,

- în comisii permanente;

- vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Sunt intervenții în legătură cu programul? Nu.

Dacă nu,

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

1. Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2017/1.371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (b241/2019).

Dacă se susține?

Da.

Vă rog, microfonul 9.

Doamna secretar de stat, vă rog. ## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat_

_în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul solicită procedură de urgență, având în vedere dispozițiile art. 17 din directivă, care prevede în mod expres: „Statele membre adoptă și publică, până la data de 6 iulie 2019, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se putea conforma prezentei directive.” Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Mulțumim.

Supun la vot procedura de urgență.

2. Proiectul de lege privind reglementarea fondurilor de investiții alternative și pentru modificarea și completarea unor acte normative (b243/2019).

Inițiator, Guvernul României. Cine?

Microfonul 10, vă rog.

**Domnul Eleodor Mihai Mandreș** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Susținem procedura de urgență, domnule președinte.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Domnul Mihai Mandreș, da? Vă mulțumesc.

Supun la vot procedura de urgență, aprobarea procedurii de urgență.

Cine este pentru?

Vă rog, votați.

Vot!

3. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (b249/2019).

Se susține? Nu se susține...

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu**

**:**

Ba da.

Da? Domnul Fenechiu.

Domnul senator, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem inițiativa. Ea este justificată de împrejurarea că nu se mai poate constitui o majoritate democratică în Baroul București și este o propunere venită de la organul profesiei. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc și eu. Supun aprobării dumneavoastră.

La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 11 iunie 2019, pe baza avizului Comisiei de constituționalitate și potrivit art. 35 din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și a adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale (b104/2019).

2. Propunerea legislativă privind protecția operatorilor economici împotriva abuzurilor instituțiilor statului (b91/2019). A doua propunere pentru Camera Deputaților.

La punctul 5, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 6 iunie 2019, a unei inițiative legislative: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precum și pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului național din 26 mai 2019 (L223/2019).

Inițiativa se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 146 din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise în secțiunea II a ordinii de zi.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, semnat la Abu Dhabi la 17 octombrie 2018 (L162/2019).

Adoptat de Camera Deputaților.

Reprezentantul Guvernului, doamna Diana Severin, da? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, semnat la Abu Dhabi la data de 17 octombrie 2018.

Proiectul reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor destinate utilizării de către misiunile diplomatice ale celor două state. Acordul a fost semnat la Abu Dhabi la data de 17 octombrie 2018 de către domnul Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru politică externă, domnul senator Dumitrescu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre un raport suplimentar pe care Comisia pentru politică externă l-a întocmit, la solicitarea plenului, pentru a se clarifica o anumită problemă legată de o obiecțiune pe care au ridicat-o colegi de-ai noștri.

În conformitate cu uzanțele noastre, ne-am adresat Ministerului Afacerilor Externe, care ne-a răspuns în scris și prin prezența secretarului de stat, lucru pentru care obiectul acordului este... Nu mai fac referire la titlul acestui acord și subiectul despre care s-a făcut prezentarea, ci vreau să vă spun din interiorul acordului că obiectul acordului este strict limitat la posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor destinate bunei funcționări a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale celor două țări, Ministerul Afacerilor Externe nefiind competent să inițieze negocieri și să încheie acorduri având ca obiect achiziționarea terenurilor de către persoane fizice sau juridice, în general, lucru pentru care se răspunde și la întrebarea care a fost adresată în cadrul plenului.

Pe baza acestui raport, comisia de specialitate, adoptând acest raport suplimentar, vă propune să adoptăm raportul.

Menționăm că acest raport – și el – are avizul Consiliului Legislativ, favorabil.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul suplimentar al comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Camera decizională.

Trecem la următorul punct, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 247 din 10.04.2015 (L168/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Executivului, doamna secretar de stat Diana Severin.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative deoarece este necesară clarificarea intenției de reglementare în ce privește domeniul de aplicare _ratione materiae_ , întrucât propunerea legislativă vizează atât contractele de împrumut bancar, cât și pe cele de împrumut nebancar.

În consecință, din redactarea propusă ar rezulta că sunt avute în vedere cel puțin toate contractele de împrumut de consumație, dacă nu chiar și contractele de împrumut de folosință, care ar putea fi încadrate în noțiunea de împrumut nebancar.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Microfonul 5.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Comisia juridică în ședința din 28 mai 2019 a analizat propunerea legislativă și a hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumim, domnule senator Diaconu. Dacă sunt dezbateri, intervenții? Nu sunt.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere că suntem după ora 17.00,

La punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 14 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (L174/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă inițiatorul este? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, doamna secretar de stat Diana Severin, da?

Vă rog. Microfonul 9.

Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative întrucât prevederile legale în vigoare acoperă posibilitatea organizării unei consultări a locuitorilor prin referendum.

Astfel, potrivit prevederilor alin. (2) art. 2 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, se poate organiza și desfășura și referendumul local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unitățile administrativ-teritoriale.

Vă mulțumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/26.VI.2019

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte Cârciumaru, domnul senator Cârciumaru, să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație și cei ai Comisiei juridice au dezbătut propunerea legislativă și, având în vedere observațiile cuprinse în avizele și punctele de vedere transmise, au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație și Comisia juridică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Consiliul Economic a dat aviz negativ.

Guvernul nu susține.

Comisia pentru drepturile omului, de asemenea, a dat aviz negativ.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să vorbesc și din calitatea de fost primar al unui municipiu de reședință de județ.

O astfel de prevedere în legislația românească este absolut necesară, din punctul meu de vedere, mai ales că unele dintre aceste proiecte, fie că fac parte din programele de finanțare externă sau, în cele mai frecvente cazuri, proiecte cu finanțare multianuală, depășesc mandatul unui consiliu local sau al unui primar. Sunt exemple la noi, în România, prin care proiecte care au fost începute din veniturile proprii ale unităților administrativ-teritoriale au fost abandonate. Numai în orașul meu sunt câteva exemple de genul acesta.

Așadar, pentru situații în care cheltuielile de dezvoltare depășesc..., inițiatorul a propus de trei ori bugetul anual al unei autorități publice locale, evident, să se organizeze referendum, știut fiind faptul că niciunul dintre aleșii locali sau consiliile locale nu a avut vreo răspundere despre eșecul proiectelor respective. Cred că cel mai elocvent exemplu este cel din capitala României, unde sistemul de termoficare nu a fost finanțat corespunzător și, iată, asistăm la una din declarațiile cu frisoane ale primarului general al capitalei. Consider că...

Suntem totuși la organizarea și desfășurarea referendumului, da?

Am finalizat, am finalizat!

Consider că o astfel de propunere legislativă ar trebui votată de Parlamentul României.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale,

Supun la vot propunerea legislativă.

Deci propunerea a fost respinsă.

Mai avem timp.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și pentru modificarea Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L175/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, microfonul 9, doamna secretar de stat Severin. Vă rog.

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât propunerea formulată nu este una de natură să ofere soluții corespunzătoare problematicii complexe din perspectiva suprapopulării penitenciarelor. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Diaconu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Punctul de vedere al Guvernului nu este singular.

Aviz nefavorabil are și de la Consiliul Economic și Social. De asemenea, Comisia pentru muncă și Comisia pentru drepturile omului au avizat negativ această inițiativă legislativă.

Așadar, Comisia juridică în ședința din 28 mai 2019 a analizat propunerea și a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnule senator, microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Mă aflu printre coinițiatorii acestui proiect de lege și venim cu această propunere în fața dumneavoastră pentru a îndrepta o eroare imensă comisă de Parlamentul României, și anume Legea recursului compensatoriu.

Știm din datele statistice pe care le avem până la acest moment că, din cele 13.000 de persoane care au fost eliberate până în prezent, aproape 800 dintre acestea s-au reîntors în penitenciar și alte câteva sute sunt în acest moment în fața organelor judiciare în cadrul unor proceduri și probabil că urmează să fie, la fel, condamnați și să se reîntoarcă în penitenciar. E clar că această Lege a recursului compensatoriu a fost o greșeală. Vedem persoane care sunt eliberate și în mai puțin de 48 de ore produc, comit noi infracțiuni, astfel încât ajung înapoi în penitenciar. Ceea ce s-a întâmplat cu această Lege a recursului compensatoriu, mai ales în Camera Deputaților, care a denaturat în totalitate ideea de la care s-a pornit, este o eroare foarte gravă și avem obligația s-o îndreptăm. De ce? Pentru că vorbim aici de siguranța populației, de siguranța familiilor noastre și a cetățenilor români.

Vă dau un singur exemplu. În Camera Deputaților s-a adoptat un amendament care a transformat întru totul această Lege a recursului compensatoriu.

Practic, dacă o cameră dintr-un penitenciar nu îndeplinește condițiile înseamnă că întreg penitenciarul nu îndeplinește condițiile impuse de decizia CEDO. Astfel, în acest moment beneficiază de eliberare condiționată și persoanele care sunt cazate în condiții improprii, și persoane care sunt cazate în condiții de lux sau decente în cadrul acelor penitenciare.

În calitate de avocat, am fost și am văzut că există mai multe tipuri de cazare în aceste penitenciare.

Avem obligația să revenim la vechiul sistem și să oferim din nou cetățenilor siguranța de care au nevoie. Și am să vă rog pe toți să votați acest proiect de lege, pentru a reveni la forma inițială dinainte de a adopta acea monstruozitate numită Legea recursului compensatoriu.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră.

-

- voturi pentru, raportul nu a întrunit numărul necesar. Supun la vot propunerea legislativă.

Domnule senator Nicolae, vă rog.

Listă pentru cele două voturi, vă rog, la liderii de grup. Domnule senator Nicolae, ați cerut cuvântul. Nu?

Stimați colegi, vă fac o propunere. E vorba de punctul 10 din ordinea de zi (L149/2019).

Am discutat și cu colegi de la celelalte grupuri parlamentare și cu cei cu care am apucat să discut am convenit că e o chestiune de interes general, și anume: propunerea privind aprobarea sau respingerea Ordonanței nr. 7/2019 să fie retrimisă la comisie, cu termen două săptămâni.

Suntem Camera decizională.

Dacă ajungem la o concluzie mai devreme, cu atât mai bine, dar, din punctul nostru de vedere, ea suscită câteva discuții de detaliu, care nu au fost avute în vedere la momentul elaborării raportului.

De aceea, vă propun retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră, votului dumneavoastră, propunerea făcută de domnul senator Nicolae. Vă rog.

- Cu 57 de voturi pentru, 16 împotrivă, 5 abțineri,

- propunerea a fost aprobată.

- Mai avem trei proiecte de lege cu termen de adoptare

- tacită.

- Dacă sunteți de acord să prelungim programul cu câteva

- minute pentru cele trei proiecte de lege? Da?

- Vă propun prelungirea programului până la punctul 8,

- 7 inclusiv, să le parcurgem.

- Cine este pentru?

- propunerea a fost adoptată.

- Haideți să lăsăm gluma!

Doriți listă? Solicitați mai serios, așa, domnule senator. Propunerea... Lista pentru liderii de grup, vă rog.

- Propunerea legislativă de abrogare a Legii nr. 100... Nu. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7 din

- 13 martie 1996 a cadastrului și publicității imobiliare (L165/2019).

- Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul...

- 6 de pe ordinea de zi. Nu este.

- Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru

- prezentarea punctului de vedere.

- Tot dumneavoastră, da?

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Microfonul 9, doamna secretar de stat Severin.

Pentru punctul 6 pe ordinea de zi, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât generează un impact negativ asupra veniturilor bugetului general consolidat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Domnule senator Diaconu, vă rog.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut în ședința din 29 mai 2019 și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mai avem una organică la punctul 5, îmi cer scuze că am sărit peste ea: Propunerea legislativă de abrogare a Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare și de completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (L186/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Doamna secretar de stat Diana Severin, vă rog.

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât abrogarea mecanismului inclus prin Legea nr. 169/2017 fără propunerea unui nou mecanism de compensare este de natură să determine ca problematica inițială a suprapopulării penitenciarelor și a condițiilor de executare a pedepselor sau măsurilor privative de libertate în România, recunoscută ca problemă sistemică, să rămână în continuare fără soluții.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Domnule senator Diaconu, vă rog, microfonul 5.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

După ce au analizat inițiativa legislativă, membrii Comisiei juridice în data de 28 mai 2019 au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Ultimul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L166/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este cazul. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere, domnul secretar Bobescu, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Vă rog, microfonul 8.

**Domnul Mihai Valentin Bobescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul comun de respingere elaborat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități, domnul senator Diaconu.

Această comisie a elaborat un raport comun cu Comisia de apărare.

Vă rog, microfonul 5.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și cei ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut propunerea legislativă și au analizat observațiile cuprinse în avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, fără amendamente.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiei este de respingere a propunerii legislative. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

punctul nr. 1 de la vot final. A fost dezbătută în data de 5.06.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiei este de respingere a propunerii. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

- 58 de voturi pentru, 11 contra, 10 abțineri.

- Raportul nu a întrunit numărul necesar.

Vă supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Se solicită listă, da? La lideri. Și pentru raport, și pentru proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Declar ședința de astăzi închisă.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**A B O N A**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||70 lei/an||

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218449]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 74/26.VI.2019 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei