Stenogramă plen

Interpelare

Laura Georgescu

Scumpirile la gaze și electricitate

Interpelare adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministru, și domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei. Obiectul acestei interpelări: „Scumpirile la gaze și electricitate”. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru, În luna ianuarie, România a liberalizat piața energiei. În luna mai, un număr de 3,75 de milioane de contracte erau pe piața liberă, reprezentând 42% din consumatorii casnici. Restul de 5,1 milioane de gospodării aveau, la acel moment, contracte de serviciu universal. Scumpirea energiei electrice a însemnat plata suplimentară între 6 și 19 lei în plus la fiecare 100 kWh consumați. Acest lucru îi afectează mai ales pe cei care au încheiat contracte noi. Pe fondul creșterii susținute a prețului energiei electrice și gazelor din ultima vreme, discuția trebuie să se concentreze pe faptul că mulți cetățeni folosesc gazele pentru încălzire în propriile centrale termice, iar apropierea iernii nu face decât să sporească teama unui dezastru social. Potrivit art. 4 din Legea concurenței: „În sectoarele economice sau pe piețele unde concurența este exclusă sau substanțial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenței unei poziții de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al prețurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.” De asemenea, „pentru sectoare economice determinate și în împrejurări excepționale, precum situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri”. În concluzie, este necesar ca Guvernul să se sesizeze măcar în ultimul ceas cu privire la creșterea prețurilor la energie și gaze, care afectează o mare parte a populației. Vă solicit să ne precizați care sunt direcțiile strategice pe care le veți urma pentru a evita o situație complicată pentru consumatori. Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, doamna Georgescu.

Mulțumim, doamna Georgescu. Îl invit la microfon pe domnul Ionuț Neagu, senator AUR.

Interpelare

Ionuț Neagu

Numărul dosarelor de cetățenie în care s-au depus acte neautentice de stare civilă

Din câte am înțeles, suntem la sesiunea de întrebări. Eu am pregătit două întrebări. O să dau citire titlului uneia dintre acestea și celeilalte o să-i dau citire. Prima întrebare este adresată domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul interimar al justiției. Subiectul întrebării este „Numărul dosarelor de cetățenie în care s-au depus acte neautentice de stare civilă”. Iar a doua întrebare este adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Stimate domnule ministru, A devenit un loc comun în dezbaterea publică din România subiectul privind necesitatea stopării defrișărilor ilegale și despăduririi accelerate a țării. Se consideră că prioritățile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să vizeze modificarea punctuală a cadrului legislativ în domeniu: restructurarea unor instituții și reoperaționalizarea Sistemului național integrat de urmărire a trasabilității materialelor lemnoase, arhicunoscutul SUMAL. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți: 1. Care au fost măsurile urgente și inițiativele concrete pe plan instituțional, operațional, administrativ și legislativ ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în ultimele nouă luni în vederea stopării urgente a defrișării ilegale din România, a elaborării, aprobării și punerii în practică a unor politici silvice conforme interesului național și priorităților de mediu ale țării. Rugăm ca răspunsul să vizeze și măsurile privind reoperaționalizarea sistemului SUMAL. 2. Care au fost, către data de 1 ianuarie a fiecărui an din intervalul 2010–2021, suprafețele acoperite cu păduri din țara noastră, în hectare și procentual, raportat la ansamblul teritoriului național. 3. Care au fost numărul de hectare de pădure defrișate în fiecare dintre anii intervalului 2010–2020, defalcat, pe fiecare județ al țării, precum și numărul de hectare împădurite/ reîmpădurite în țara noastră, defalcat, pe fiecare județ și pe fiecare dintre anii aceluiași interval. 4. Care a fost, în expresie financiară, costul împăduririlor sau al reîmpăduririlor, defalcat, pe fiecare județ și pe fiecare an al intervalului 2010–2020, precum și care au fost sursele mijloacelor financiare implicate (alocate de la bugetul statului sau de la bugetele administrațiilor locale, alocate din fonduri externe, surse private et cetera). 5. Care au fost, în metri cubi, defalcat, pe fiecare din ultimii 10 ani, cantitățile totale de masă lemnoasă exportate din România, precum și cum s-au distribuit aceste cantități în fiecare din ultimii ani, pe fiecare țară de destinație a acestor exporturi. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea, din partea Grupului PSD.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea, din partea Grupului PSD.

Interpelare

Gabriela Firea

Întrebarea mea este adresată ministrului sănătății, oricare ar fi acesta și oricum s-ar numi el.

Întrebarea mea este adresată ministrului sănătății, oricare ar fi acesta și oricum s-ar numi el. Anul trecut, în România, ca și la nivel mondial, nu s-a înregistrat o epidemie de gripă sezonieră, dar specialiștii apreciază că anul acesta ne-am putea confrunta cu un număr foarte mare de cazuri, de aceea recomandă vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane. De aceea, vă solicit, doamna sau domnule ministru, să ne informați în legătură cu desfășurarea campaniei de vaccinare antigripală gratuite, astfel să răspundeți următoarelor întrebări: – Când începe această campanie și în ce perioadă se va derula, astfel încât să nu fie prea târziu și să fim din nou luați prin surprindere? – Câte doze de vaccin gripal au fost achiziționate, când și cum se va face repartiția acestora la nivel național? – Care este numărul total de persoane, estimat de către Ministerul Sănătății, vaccinate contra gripei sezoniere (campania națională gratuită, pe cont propriu, prin achiziționarea acestui vaccin)? – Cum veți acționa pentru a evita situațiile de anul trecut, când dozele de vaccin au ajuns foarte târziu în cabinetele medicilor de familie? – Cum se vor derula cele două campanii de vaccinare, cea contra coronavirusului și cea contra gripei sezoniere? Aveți în vedere să urmați politica de sănătate franceză, care recomandă pentru persoanele peste 65 de ani realizarea celei de a treia doze de vaccin anti-COVID concomitent cu un vaccin antigripal? Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim mult, doamna senator.

Vă mulțumim mult, doamna senator. Urmează la cuvânt doamna senator Rodica Boancă, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Rodica Boancă

Plafonarea prețului energiei electrice

Am o întrebare și o interpelare. Voi da, mai întâi, citire interpelării. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru al României, Florin-Vasile Cîțu, și vizează „Plafonarea prețului energiei electrice”. Stimate domnule prim-ministru Florin-Vasile Cîțu, Prețul energiei electrice sparge orice prag și întrece orice limită. Facturile la energie electrică au crescut considerabil în ultimele luni, iar scumpirile par a nu se opri aici. Liberalizarea pieței energiei electrice fără perspective corecte și mai ales fără a ține cont de nevoile cetățenilor și de faptul că veniturile nu au crescut în raport cu cheltuielile a făcut ca nivelul de trai să aibă de suferit. Unii consumatori au primit facturi chiar și cu 200% mai mari și acest lucru este confirmat și de miile de reclamații primite de la consumatori de către autoritatea din domeniu, ANRE. Conform pieței pentru ziua următoare, care este o componentă a pieței angro de energie electrică, pe care se realizează tranzacții orare ferme cu energie electrică, avem parte de un record istoric privind prețul acesteia – în luna august energia electrică s-a tranzacționat la valoarea de 1.000 de lei pe MWh, adică de aproape patru ori mai mare decât media de la începutul anului. Totodată, prețul energiei electrice în iunie 2021 a fost de 289 de lei, mai mare cu 141% față de iunie 2020. În conformitate cu prerogativele pe care le are, Guvernul poate plafona prețul unui produs sau al unui serviciu, dacă în intervalul unui semestru prețul articolului respectiv crește cu un procent de 30%. Plafonarea se poate realiza pentru o perioadă de până la doi ani. Astfel, conform prerogativelor dumneavoastră și în baza atribuțiilor conferite de funcția pe care o dețineți, vă

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, doamna senator.

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Marius Humelnicu, din partea Grupului PSD.

Interpelare

Marius Humelnicu

Măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili împovărați de facturile enorme la energie electrică și gaze

Interpelare adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, primministrul României, și domnului Virgil Popescu, ministrul energiei. Obiectul interpelării: „Măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili împovărați de facturile enorme la energie electrică și gaze”. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru, Creșterea majoră a prețului la energie electrică și gaze antrenează costuri suplimentare din ce în ce mai mari pentru gospodării și industrie. În contextul incertitudinii economice și politice în care se află România, impactul liberalizării pieței de energie pentru consumatorii casnici și întreprinderile mici și mijlocii este devastator. Declinul dramatic al puterii de cumpărare a românilor afectează milioane de familii din țara noastră, în timp ce afacerile mici care nu s-au închis încă vor da faliment în număr masiv la iarnă. Este adevărat că s-a votat în Camera Deputaților Legea consumatorului vulnerabil și au fost aprobate amendamentele depuse de PSD, s-a mărit pragul, într-adevăr, de la 1.810 la 1.386 și de la 1.445 la 2.053 pentru persoanele singure. Și a mai reușit ceva PSD-ul: am devansat aprobarea legii... adoptarea legii la 1 noiembrie 2021, ceea ce înseamnă că românii vor obține ajutor înainte de venirea iernii. O singură întrebare: ce elemente sau sprijin financiar veți adopta pentru IMM-urile aflate în impas financiar, pentru ca aceste companii să poată supraviețui poverii facturilor imense la energie electrică și gaze? Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, domnule senator.

Vă mulțumim, domnule senator. Urmează la cuvânt.... Îl invit pe domnul Valentin Cioromelea, domnul senator Valentin Cioromelea.

Interpelare

Valentin-Rică Cioromelea

Dragi colegi,

Dragi colegi, Am două interpelări, una adresată domnului ministru al mediului Tánczos Barna și una – doamnei guvernator AtenaAdriana Groza. O voi citi pe cea adresată domnului ministru Tánczos Barna. Stimate domnule ministru Tánczos Barna, După nenumărate întâlniri cu cetățenii din Delta Dunării, vă aduc la cunoștință că, printre multe alte probleme ale județului Tulcea, una stringentă este problema șacalilor. Șacalul auriu este o specie invazivă de prădător care s-a înmulțit necontrolat după dispariția lupului din Delta Dunării, singurul său dușman natural. Vorbim despre carnivori feroce, care, dacă nu atacă oamenii, fac prăpăd în gospodării. Înmulțirea necontrolată a șacalilor reprezintă un pericol major pentru siguranța comunităților locale din județul Tulcea, în special cele din Delta Dunării. Aceștia atacă frecvent animalele domestice, distrug culturi, iar în unele localități izolate dezgroapă morții din cimitire. Este vorba despre localitățile Caraorman și Crișan, unde oamenii privesc neputincioși cum șacalii profanează mormintele. Sunt convins că este nevoie de elaborarea unor norme clare pentru vânătoarea de șacali, care nu se poate desfășura în aceleași condiții ca la alte specii, și susțin că momentan aceasta este singura variantă prin care locuitorii Deltei Dunării se pot simți în siguranță. Pe această cale cer ARBDD, precum și Ministerului Mediului să înceapă urgent un recensământ și luarea unor măsuri pentru diminuarea populației de șacali, prin modificări legislative care să permită vânătoarea speciilor care produc daune și amenință viața locuitorilor Deltei Dunării. Astfel, conform prerogativelor dumneavoastră și în baza atribuțiilor oferite de funcția pe care o dețineți, vă

Interpelare

Vasile Dîncu

Dacă mai există în sală cineva pe care... _(Discuții.)_ OK. Îl invit pe domnul senator Cătană.

Dacă mai există în sală cineva pe care... _(Discuții.)_ OK. Îl invit pe domnul senator Cătană.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Situația agentului de poliție Feroiu

Interpelare adresată domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne. Obiectul interpelării: „Situația agentului de poliție Feroiu”. Stimate domnule ministru, În anul 2016, IPJ Gorj a cerut Poliției Capitalei un om de la structura de intervenție rapidă care să-i ajute pe polițiștii gorjeni. Astfel, a fost ales agentul Nicolae Feroiu, un luptător SAS cu multă experiență. Ulterior, începând cu data de 1 ianuarie 2018, Feroiu a rămas la IPJ Gorj în interesul serviciului și a fost desemnat să se ocupe cu pregătirea fizică, tehnico-tactică și tragere cu armele de serviciu pentru cadrele instituției. Conform legii, polițiștii operativi trebuie să efectueze lunar șase ore de antrenament, în timp ce oamenii de la birouri, care compun structurile neoperative, numai patru. În iulie 2019 a raportat conducerii faptul că a fost chemat, în timpul serviciului, de psihologul unității, care i-a făcut o evaluare. Pentru că a fost declarat respins, polițistul a contestat rezultatul și a fost supus unei testări noi. A picat pentru a doua oară, motiv pentru care, după alte misiuni pe care le-a executat în calitate de luptător al trupelor speciale, a ajuns la ordine publică, în serviciul de patrulare. La data de 4 august, fostul luptător SAS a fost înștiințat că, în urma unor adrese emise de Direcția medicală din MAI și Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul Clinic de Urgență Militar „Dr. Ștefan Odobleja” Craiova, este necesară internarea sa pentru evaluare clinică și teste psihologice specifice activității în MAI. Pentru că nu s-a prezentat, conducerea IPJ Gorj a dispus suspendarea polițistului pe o perioadă nelimitată, timp în care nu și-a mai luat salariul, iar vechimea pe cartea de muncă va fi întreruptă. Agentul principal Nicolae Feroiu a mers din proprie inițiativă la un cabinet specializat din Craiova, unde a fost găsit apt pentru a face parte din Serviciul Acțiuni Speciale (SAS). Inclusiv Comisia pentru abuzuri din cadrul Parlamentului României i-a solicitat lui Feroiu să se testeze la un cabinet civil, unde s-a constatat că agentul este apt. Nicolae Feroiu are o vechime de 15 ani în structuri ale ministerului, este instructor de tir și judo, multiplu campion al MAI la sportul de contact. În plan profesional, în perioada 2006–2020 a fost evaluat anual cu 13 calificative de „foarte bine” și două de „bine”. Specialitatea agentului este intervenție antiteroristă și acțiuni speciale (SAS). Până în anul 2018, agentul și-a desfășurat activitatea în structuri de intervenție ale Jandarmeriei Române și ale Poliției Române (DGPMB – SAS București). Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări: 1. Ce acțiuni a întreprins conducerea MAI în vederea soluționării acestui caz? 2. Cine se face vinovat de deficiențele apărute în activitatea IPJ Gorj care au condus la apariția acestui caz? Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim mult, domnule senator.

Vă mulțumim mult, domnule senator. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Mircea Dăneasă, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Mircea Dăneasă

O interpelare pentru domnul prim-ministru, foarte concisă.

O interpelare pentru domnul prim-ministru, foarte concisă. Săptămâna aceasta, în Senat s-a votat o lege pentru vânzarea vaccinurilor suplimentare care nu au fost folosite și li se apropie termenul de garanție. Domnule prim-ministru, De ce trebuie să existe o lege pentru valorificarea acestor vaccinuri, din moment ce nu a existat nicio lege aprobată, votată în Parlament pentru cumpărarea lor? Cine ar trebui să plătească vaccinurile cumpărate care nu vor fi folosite și nu vor fi valorificate în niciun fel prin vânzare sau doar revânzarea poate să fie o revalorificare a lor? Deci cine ar trebui să plătească aceste vaccinuri, care vor constitui la bugetul statului un minus semnificativ?

Interpelare

Vasile Dîncu

Constatând că nu mai sunt colegi în sală pentru a prezenta întrebări și interpelări oral...

Constatând că nu mai sunt colegi în sală pentru a prezenta întrebări și interpelări oral... Vă rog. _(Discuții.)_ OK. Domnul Ionuț Neagu, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Ionuț Neagu

Recuperarea de către România de la Ungaria a valorilor prevăzute de Tratatul de pace de la Trianon

Interpelarea mea este adresată domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe, și privește „Recuperarea de către România de la Ungaria a valorilor prevăzute de Tratatul de pace de la Trianon”. Stimate domnule ministru, Tratatul de pace de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920 de Puterile Aliate și Asociate învingătoare în Primul Război Mondial (16 state, printre care și România), pe de o parte, și, de cealaltă parte, de Ungaria, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în acest război. Art. 175 al tratatului prevede obligativitatea restituirii de către Ungaria a tuturor actelor, documentelor, obiectelor antice și de artă și a oricărui material științific și bibliografic ridicate din teritoriile invadate și aparținând statului, administrațiilor provinciale, comunale, de binefacere, bisericești, precum și altor instituții publice sau private. De asemenea, art. 176 al tratatului prevede ca Ungaria să restituie lucrurile de aceeași natură ca cele arătate la articolul precedent care au fost ridicate de la 1 iunie 1914 din teritoriile cedate, afară de lucrurile cumpărate de la particulari. Art. 177 al tratatului prevede: „Ungaria să restituie fiecăreia dintre guvernele aliate și asociate interesate toate actele, documentele și memoriile istorice aflate în așezămintele ei publice care au o legătură directă cu istoria teritoriilor cedate și care au fost ridicate din aceste teritorii de la 1 ianuarie 1868.” Din câte cunoaștem, Ungaria nu și-a îndeplinit atribuțiile asumate prin Tratatul de pace de la Trianon și nu a restituit tezaurul de documente istorice care aparțin României, referitoare la regiunile istorice Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual următoarele: 1. Ce acțiuni concrete și demersuri oficiale au întreprins autoritățile române în perioada 1920–2021 în vederea recuperării tezaurului de documente istorice și bunuri cu valoare istorică, științifică și/sau culturală, ridicate de către Ungaria din regiunile istorice Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș după 1 ianuarie 1868 și după 1 iunie 1914 și încă nerestituite României? 2. Ce acțiuni concrete și demersuri oficiale au în vedere autoritățile române în vederea recuperării acestor documente și bunuri de acum încolo? Vă rugăm să ne prezentați răspunsul dumneavoastră oral și în scris. Cu respectul cuvenit, senator Ionuț Neagu. Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris.

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris. Interpelări, la data de 8 septembrie 2021, depuse în scris: – din partea Grupului PSD: domnul Maricel Popa – interpelare care vizează instituția Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, domnul senator Angel Tîlvăr – o interpelare pentru prim-ministrul Guvernului României și Călin-Gheorghe Matieș – o interpelare multiplă: Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; – din partea Grupului PNL a depus interpelări în scris Sorin-Ioan Bumb, către Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; – din partea Grupului USR: domnul Andrei Postică – pentru Ministerul Afacerilor Interne. Și cu aceasta am încheiat lista interpelărilor. Lista întrebărilor depuse în scris astăzi, 8 septembrie 2021: – domnul Maricel Popa, instituția avizată – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Florian Bodog – evident, Ministerul Sănătății, Mirea Siminica, din partea Grupului PSD – pentru Ministerul Sănătății, domnul CălinGheorghe Matieș – pentru prim-ministru, Ministerul Afacerilor Externe și... Ministerul Afacerilor Externe, încă o interpelare; – de asemenea, din partea Grupului PNL: doamna Nicoleta Pauliuc – pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale și pentru... alte întrebări pentru Ministerul Energiei, Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății și încă o dată pentru Ministerul Sănătății; – din partea Grupului AUR au depus în scris: domnul Andrei Hangan – pentru Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, doamna Evdochia Aelenei – pentru Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Și cu aceasta am încheiat, acestea sunt listele întrebărilor și interpelărilor depuse în scris. Stimați colegi, Declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi, 8 septembrie 2021. ## Stimați colegi, Dați-mi voie să trecem la lista... conform programului aprobat, să trecem la sesiunea consacrată declarațiilor politice, timpul alocat pentru prezentarea acestora fiind de 60 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora. O invit la microfon pentru deschiderea sesiunii de declarații politice pe doamna senator Gabriela Firea.

Interpelare

Gabriela Firea

incompetență

Spuneam în aprilie 2021 că activitatea Guvernului și a coaliției se poate sintetiza într-un singur cuvânt: scandal. La acesta aș mai adăuga și „incompetență”. Timp de patru luni, preocuparea principală a guvernanților a fost cearta pe funcții, pe posturi, pe bani. Problemele reale ale populației au apărut doar la televizor: pacienți cronici fără medicamente indispensabile, peste 500.000 de locuri de muncă dispărute, zero sprijin pentru antreprenori, sărăcirea populației, o campanie de vaccinare eșuată. Iar de atunci și până acum agenda guvernanților a fost dominată în continuare doar de luptele pentru putere, funcții și bani. Totul doar pentru ei, nimic pentru oameni. Ce dacă fiecare român este astăzi mai sărac cu aproape 600 de euro, după măsurile economice halucinante și împrumuturile descreierate care au distrus puterea de cumpărare? Guvernul răspunde: românii să muncească mai mult. Creștem vârsta de pensionare, anulăm stimulentele, pe care tot noi le-am propus, pentru cei care vor să muncească după pensionare, interzicem cumulul pensiei cu salariul și la privat. Ce dacă inflația scapă de sub control? Ce dacă facturile la gaze și curent electric explodează, în cea mai netransparentă majorare de după Revoluție? Guvernul răspunde: înghețăm pensiile, salariile, alocațiile sociale. Cine nu are bani să nu mănânce pâine. Ce dacă nu sunt bani pentru plata personalului din centrele de vaccinare, pentru tratamentele de tuberculoză sau vaccinurile obligatorii ale nou-născuților? Guvernul răspunde: acestea nu sunt problemele noastre, românii să se descurce cum pot și cum vor. Iar întrebarea legitimă rămâne aceeași: cât se bat ei în coaliție, guvernează cineva? Se ocupă cineva de gestionarea valului 4, care a sufocat deja ATI-urile, de începerea anului școlar în condiții de siguranță, de protejarea pensionarilor în fața valului de scumpiri, de lipsa fondurilor pentru sănătate? Și răspunsul este același ca în aprilie: nu, nu se ocupă nimeni. Pe cei aflați la putere îi interesează doar cine va fi președintele PNL, cine va fi președintele USR PLUS, câte funcții pot obține. Prioritatea lor este renegocierea viitoarelor funcții, angajamentele ce le vor da acces la fondurile publice. Toți sunt vinovați, nu doar unii dintre ei. Detergentul e pentru spălatul rufelor, nu și pentru a îndepărta petele politicienilor de la putere. De aceea, Guvernul Cîțu, în integralitatea sa, trebuie să plece, cu toți reprezentanții partidelor din coaliție. Nu sunt unii mai curați decât ceilalți, așa cum se acreditează. Această coaliție obsedată doar de obținerea de foloase personale trebuie îndepărtată de la conducerea țării urgent, pentru că este clar că prioritatea lor nu este România și nu sunt românii. Vă mulțumesc. Gabriela Firea, senator PSD, București.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, doamna senator.

Mulțumim, doamna senator. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Sorin Lavric, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim foarte mult, domnule senator Sorin Lavric.

Mulțumim foarte mult, domnule senator Sorin Lavric. O invit la cuvânt pe doamna senator Laura Georgescu, din partea Grupului PSD.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, doamna senator.

Mulțumim, doamna senator. O invit la cuvânt pe doamna Rodica Boancă, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, doamna senator.

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Cristescu Ionel-Dănuț, din partea Grupului PSD.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, domnule senator.

Vă mulțumim, domnule senator. Urmează la cuvânt domnul senator PSD Marius Humelnicu.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Cu aceasta, constat că nu mai sunt senatori pentru a face declarații politice. O să dau citire listei senatorilor care au depus în scris declarații politice: – din partea Grupului Partidului Social Democrat – domnii Paul Stănescu, Popa Maricel, Bodog Florian-Dorel, Mirea Siminica și Mutu Gabriel; – din partea Grupului Partidului Național Liberal – domnul Bumb Sorin-Ioan; – din partea USR – Marius Bodea. Și aceasta este întreaga listă... Așa, și domnul Hangan Andrei, din partea Grupului AUR. Cu aceasta, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 8 septembrie 2021. PAUZĂ 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/23.IX.2021 DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Anca Dana Dragu

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 8 septembrie 2021.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 8 septembrie 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președinta Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Dan Ivan, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent și Comitetul liderilor, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor... Înainte de a intra pe ordinea de zi, dau cuvântul liderului Grupului parlamentar PSD. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Lucian Romașcanu

În urma discuției cu Comitetul liderilor, vă propun să votăm schimbarea programului pentru săptămâna viitoare, astfel încât ziua de luni să se mute marți, pentru că încep școlile și cutuma este ca Parlamentul să lucreze în circumscripții, pe motive evidente.

În urma discuției cu Comitetul liderilor, vă propun să votăm schimbarea programului pentru săptămâna viitoare, astfel încât ziua de luni să se mute marți, pentru că încep școlile și cutuma este ca Parlamentul să lucreze în circumscripții, pe motive evidente. Deci vă rog să supuneți la vot ca programul zilei de luni să fie marți. Mulțumesc mult.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Supun la vot propunerea reieșită din consultarea liderilor

Supun la vot propunerea reieșită din consultarea liderilor grupurilor parlamentare. Vă propun vot prin ridicarea mâinii. Cine este pentru această propunere, de a muta ziua de luni marți? Mulțumesc. Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă. Abțineri? O abținere. 72 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere – propunerea a fost adoptată. Doamnelor și domnilor senatori, Continuăm lucrările și vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și 136 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi. Votul final urmează să aibă loc într-o ședință ce va fi stabilită ulterior. La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind unele măsuri administrative și fiscale din starea de urgență (L217/2021). - Raportul Comisiei juridice este de respingere, cu - amendamente respinse, a propunerii legislative. - Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Îi dau cuvântul doamnei senatoare Rodica Boancă. Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Avem această Propunere legislativă privind măsurile fiscale și administrative din starea de urgență. Din păcate, are raport de respingere. Este vorba despre toate persoanele... sau cuprinse în acest proiect ar fi toate persoanele care au fost amendate în mod abuziv și ilegal pe perioada stării de ur

Avem această Propunere legislativă privind măsurile fiscale și administrative din starea de urgență. Din păcate, are raport de respingere. Este vorba despre toate persoanele... sau cuprinse în acest proiect ar fi toate persoanele care au fost amendate în mod abuziv și ilegal pe perioada stării de urgență. Știm cu toții, cred, sau noi, cei din AUR, știm foarte bine că în perioada stării de urgență au fost amendatele ilegal, neconstituțional foarte multe persoane din România, foarte mulți cetățeni. De cele mai multe ori, cetățenii aceștia făceau parte din pătura cea mai săracă a populației și aceste amenzi i-au împovărat și mai tare. S-au strâns la bugetul de stat, din pricina acestor amenzi, 250 de milioane de euro – la începutul verii se stabilise acest cuantum, 250 de milioane de euro –, bani care vin din buzunarele oamenilor care trăiesc, în marea majoritate, cu 1.360 de lei, salariul minim net. Ca să știe și domnul Vîlceanu, pe viitor, sau cine mai ajunge la Ministerul Finanțelor cât este salariul minim net în România! Aceste amenzi ar trebui să fie declarate ilegale, ar trebui scoase în afara legii și ar trebui returnați banii oamenilor. Noi vom vota împotriva raportului de respingere și vom susține în continuare că au fost niște amenzi neconstituționale, date ilegal. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct.

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. Votul final – nu astăzi, cred că a fost o neînțelegere în sală. Nu avem astăzi sesiune de vot. La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004 (L213/2021). Raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. _(Discuții.)_ Avem o intervenție. Domnule senator Cioromelea, vă rog.

Interpelare

Valentin-Rică Cioromelea

Motivul pentru care AUR va vota pentru raportul de respingere este că prevederile prezentei propuneri legislative contravin legislației în vigoare în domeniul mediului, sănătății populației și sanitar-veterinar, prin redimensionarea economică a exploatațiilor agricole.

Motivul pentru care AUR va vota pentru raportul de respingere este că prevederile prezentei propuneri legislative contravin legislației în vigoare în domeniul mediului, sănătății populației și sanitar-veterinar, prin redimensionarea economică a exploatațiilor agricole. Considerăm că legea este mai mult pentru popularitate decât pentru folosire.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mai avem o intervenție online, din partea doamnei senatoare Iovanovici-Șoșoacă.

Mai avem o intervenție online, din partea doamnei senatoare Iovanovici-Șoșoacă. Dacă putem stabili legătura, vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Intervenția mea este pentru primul punct, pentru care am apăsat cred că de 20 de ori să îmi permiteți să intervin în plen, având în vedere că este o inițiativă legislativă care îmi aparține.

Intervenția mea este pentru primul punct, pentru care am apăsat cred că de 20 de ori să îmi permiteți să intervin în plen, având în vedere că este o inițiativă legislativă care îmi aparține. Este obligatoriu ca această lege să treacă, având în vedere că există o decizie a Curții Constituționale care a decretat amenzile din starea de urgență ca fiind neconstituționale. Statul român a încasat bani ilegal de la acești oameni. Mai mult decât atât, avem peste 300.000 de amenzi date în starea de urgență declarate neconstituționale de Curtea Constituțională – 100.000 sunt pe rolul instanțelor judecătorești. La acest moment avem termene... primul termen inclusiv în decembrie. Este supraaglomerată justiția din România cu aceste amenzi. Mai mult decât atât, în condițiile în care 100.000 de persoane vor fi exonerate de plata acestor amenzi și-și vor recupera banii, este o discriminare față de celelalte 200.000 de persoane. Și mă refer aici la... cei mai mulți sunt bătrâni – bătrâni amendați cu 20.000 de lei de către niște polițiști abuzatori – care ieșiseră doar să-și cumpere o pâine. Sunt oameni analfabeți, care n-au știut să-și completeze o declarație. Din cauza acelor declarații oamenii au fost amendați. Raportul de respingere se raportează la faptul că ar mai exista două inițiative legislative în acest sens. Păi, conform Regulamentului Senatului, acestea trebuiau să plece către Camera Deputaților, acolo să se reunească, da, și să se voteze, de fapt, cea mai bună formă a ei. Această inițiativă nu seamănă cu celelalte două, îmi pare foarte rău, trebuiau să se uite. Dar, având în vedere că cei mai mulți nu prea știu ceea ce se întâmplă și nu prea știu să interpreteze Constituția României și nici regulamentele, am ajuns ca onor Comisia juridică să facă un raport de respingere asupra unei inițiative legislative care este impusă atât de decizia Curții Constituționale, cât și de o realitate a acestor vremuri. De aceea, vă rog frumos să votați, marți, împotriva raportului de respingere. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am reținut intervenția doamnei senatoare pentru punctul 1.

Am reținut intervenția doamnei senatoare pentru punctul 1. Revenim la ordinea de zi. Trecem la punctul 3 al ordinii de zi, unde avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2021 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 (L248/2021). Raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. - Senatul este prima Cameră sesizată. - Nu avem intervenții asupra acestui punct. - Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România (L241/2021). Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Îi dau cuvântul domnului senator Ștefan Pălărie. Vă rog.

Interpelare

Ștefan Pălărie

inițiativa nomazilor digitali

Inițiativa legislativă L241/2021, care modifică și completează Ordonanța de urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, o cunoaștem în Parlament mai bine sub numele de „inițiativa nomazilor digitali”. Nomazii digitali sunt o categorie din ce în ce mai prezentă la noi în țară, dar mai ales în lume, în special din perspectiva încurajării mobilității muncii, dar și ca urmare a fenomenului COVID-19. Cine sunt nomazii digitali? Ei bine, ei sunt străinii care vor dori să locuiască în România o perioadă mai lungă de timp, dar în același moment doresc să muncească de la distanță pentru un angajator din afara țării. Cu alte cuvinte, ei nu se încadrează, în mod normal, în regimul de vize pe care România îl emite în mod normal, ei neavând un contract de muncă cu un angajator de pe teritoriul României. Totuși această inițiativă le permite astfel accesul în România, a locui în România și a cheltui bani în România, deși acești bani sunt preluați, sub formă de salarii, de la angajatori din alte țări. O să enumăr câteva beneficii de-ale acestei inițiative: – vom continua construirea unui brand de țară în acest domeniu; și să nu uităm că cei mai mulți nomazi digitali vin în zona digitalizării și a industriei IT; – vom aduce resurse financiare în economia națională; – și vom încuraja, de asemenea, apariția de noi start-upuri, deci specialiști în domeniul IT, români sau străini, vor lucra în România, vor interacționa și vor putea iniția noi afaceri. Un calcul simplu arată că, dacă România atrage 2.000 de nomazi digitali anual, care ar cheltui, în medie, 2.000 de euro pe lună cu chirie, cu masă, cu restaurante, putem vorbi la finalul unui an de aproximativ 50 de milioane de euro aduși în economia națională. Și, atenție!, ăsta-i un calcul făcut doar la 2.000 de persoane. Gândiți-vă, la numere mai mari, despre ce bani vorbim! Prin urmare, consider că România trebuie să aibă îndrăzneala să se înscrie pe linia încurajării mobilității muncii. Să nu uităm că alte țări, precum Cehia și alte țări europene, o fac deja. Și putem face asta prin adoptare de legislație solidă, aliniată legislației Uniunii Europene, prin care trebuie să susținem prestarea de servicii și de activități specifice în circumstanțe care nu sunt neapărat strâns legate de locul prestărilor acestor activități, așa cum o făceam cu toții în trecut. Astfel că inițiativa legislativă a primit raport de admitere din partea Comisiei pentru muncă, din partea tuturor colegilor de la USR PLUS și o susținem complet. Și îi invităm pe toți ceilalți membri senatori prezenți să voteze, la momentul votului, această inițiativă, a nomazilor digitali. Mulțumesc tare mult.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul domnului senator Dăneasă. Vă rog.

Îi dau cuvântul domnului senator Dăneasă. Vă rog.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Considerăm că acest proiect de lege este incomplet, nu are nicio specificație vizavi de problemele fiscale ale nomadului digital. Dacă nu se fiscalizează într-un fel munca pe care o realizează un nomad digital în România, beneficiul României nu este unul de interes, ba dimpotrivă. Să presupunem – aș

Considerăm că acest proiect de lege este incomplet, nu are nicio specificație vizavi de problemele fiscale ale nomadului digital. Dacă nu se fiscalizează într-un fel munca pe care o realizează un nomad digital în România, beneficiul României nu este unul de interes, ba dimpotrivă. Să presupunem – așa cum a fost în Cluj, au fost foarte mulți IT-iști în Cluj, au explodat prețurile la chirie – că în România o să vină un milion de nomazi digitali din străinătate, să comparăm salariile lor cu salariile din România, să ne imaginăm cum vor evolua prețurile și toate costurile, raportându-ne la salariul din România vizavi de salariile pe care le vor avea nomazii digitali. Altă chestiune. Un nomad digital poate să fie, în viziunea acestei legi, orice român care prestează muncă pentru o firmă din afară; asta încurajează din nou o contrafiscalitate pentru bugetul țării, întrucât unei firme din afară îi convine să angajeze salariați din România, iar fiscalizarea o va face firma în țara ei. Și în cazul ăsta nu mai sunt interesate firmele străine să vină să deschidă afaceri în România, unde trebuie să plătească fiscalitatea. Și o vor face angajând persoane cetățeni români sau care locuiesc în România și fiscalizarea va fi la firmele-mamă, în țările lor. Consider că acest statut, al nomadului digital, trebuie completat cu precizări fiscale. Din acest motiv, noi o să votăm împotrivă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul domnului senator Sorin Lavric.

Îi dau cuvântul domnului senator Sorin Lavric.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Ștefan Pălărie

O să răspund la întrebare și mă bucur că putem clarifica subiecte sau termeni care sunt din secolul XXI.

O să răspund la întrebare și mă bucur că putem clarifica subiecte sau termeni care sunt din secolul XXI. Într-adevăr, poate să sperie puțin acest concept de nomad digital – alăturarea termenilor poate nu e cea mai fericită –, dar răspunsul este următorul: în acest moment există o piață a mobilității în care diferiți cetățeni ai diferitelor state membre lucrează pentru diferite companii din propria țară sau din alte țări. Un nomad digital ar putea să fie și un ceh angajat la o companie din Cehia care vine să lucreze, în regim de mobilitate, din România, un nomad digital ar putea să fie și un american care lucrează pentru o firmă din Franța, dar, împreună cu soția, hotărăște să se mute în România. Din acest punct de vedere, fiscalitatea salarială a statului român nu are nimic de a face cu aceste salarii sau cu aceste legături de muncă, relații de muncă între un angajator dintr-o țară și un cetățean al altei țări. Dar partea pe care am precizat-o și am subliniat-o este impactul economic pe care acești oameni îl au cheltuindu-și banii în această țară frumoasă – pentru că sunt convins că o s-o și viziteze – și aducând bani în economie, prin consum. Ideea de a adăuga un palier suplimentar de fiscalizare a acestor venituri n-ar face decât, în cel mai bun caz, să îndepărteze oamenii, nu să-i încurajeze, iar noi, în acest moment, inspirându-ne... Atenție, nu e găselniță românească, ci, pur și simplu, este o aducere la același nivel de practică pe care alte state europene îl desfășoară în acest moment, încurajarea unor oameni care pot lucra în condiții de mobilitate să vină la ei în țară, să li se poată oferi, într-o structură de regim de acordare a vizelor, acest tip de viză specializată pentru nomadul digital. Și, încă o dată, având în vedere că durata de ședere în România a unui astfel de cetățean străin e mai lungă decât cea obținută pe viza de turism sau scurtă ședere de sfârșit de săptămână, venit și plecat cu avionul, înseamnă mai mulți bani, mai... un aport mai bun la economia românească, prin consum, așa cum spuneam. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct.

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății (L238/2021). Raportul Comisiei pentru sănătate este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnule senator Streinu Cercel, vă rog.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Noi am... la nivelul comisiei am făcut o analiză foarte atentă a amendamentelor propuse pentru modificarea acestei legi, ținând cont că este vorba de componența consiliilor de administrație și cine poate să facă parte din consiliile de administrație ale spitalelor.

Noi am... la nivelul comisiei am făcut o analiză foarte atentă a amendamentelor propuse pentru modificarea acestei legi, ținând cont că este vorba de componența consiliilor de administrație și cine poate să facă parte din consiliile de administrație ale spitalelor. Toți membrii comisiei au fost de acord că modificarea propusă nu a fost una foarte bine gândită și, ca atare, a fost un amendament respins. De asemenea, toți membrii comisiei și-au însușit un amendament cu privire la componența consiliilor de administrație ale spitalelor și, ca atare, raportul este de admitere, cu amendamente admise și, respectiv, un amendament respins. Ținând cont că toți membrii Comisiei pentru sănătate din Senat au fost de acord cu acest lucru, propun colegilor votarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct.

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 6 avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L516/2015). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 536/2016. Raportul comun al Comisiei juridice, Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor organice. Se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. Dau cuvântul domnului senator Raoul Trifan. Vă rog.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Respingem astăzi definitiv una dintre acele inițiative legislative rușinoase care ar fi permis continuarea exercitării mandatului de consilier local sau județean, primar și președinte de consiliu județean de către o persoană condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privat

Respingem astăzi definitiv una dintre acele inițiative legislative rușinoase care ar fi permis continuarea exercitării mandatului de consilier local sau județean, primar și președinte de consiliu județean de către o persoană condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, dar cu suspendarea exercitării pedepsei. Proiectul de lege prevedea, nici mai mult, nici mai puțin, ca aleșii locali să nu își piardă mandatul în cazul în care au fost condamnați definitiv la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendare. Ca și cum închisoarea, chiar și cu suspendare, nu contează. Omul este tehnic liber, deci inițiatorii s-au gândit că își poate exercita funcția, chiar dacă a fost prins și condamnat pentru comiterea unor infracțiuni grave sau foarte grave. Acest proiect modifică o lege abrogată în anul 2019 prin Codul administrativ, deci este neconstituțional și va fi respins, dar am vrut să subliniez din nou genul de legi care se elaborau în vechea legislatură, tocmai ca să ne dăm seama cu toții ce ar însemna restructurarea majorității parlamentare în jurul PSD și PNL, așa cum pare că se întâmplă zilele acestea. Inițiativa legislativă a fost depusă în 2015, înainte de începutul campaniei electorale. Este, practic, o încercare de a obține bunăvoința primarilor chiar înaintea unor alegeri. Vi se pare cunoscut? Ca să fie clar: orice până la subminarea justiției și spolierea banului public! Noi nu vom accepta niciodată așa ceva. Cumpăniți foarte bine ce veți face în următoarele zile, colegi liberali. Românii nu vă vor ierta pentru un nou USL. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai sunt intervenții.

Nu mai sunt intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 7 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea art. 435 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L272/2020). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 845/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere a legii. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Nu sunt intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 8 al ordinii de zi avem Legea privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției (L592/2016). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 235/2020. Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisiei pentru învățământ, tineret și sport și Comisiei pentru constituționalitate este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile și-i dau cuvântul doamnei senatoare Monica Anisie, președinta Comisiei pentru învățământ. Vă rog.

Interpelare

Monica-Cristina Anisie

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 235/2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530/19.06.2020, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învă

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 235/2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530/19.06.2020, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției este neconstituțională în ansamblul său. În ședința plenului din 15 iunie 2021, Camera Deputaților a respins legea trimisă la promulgare. Cele trei comisii au votat, în unanimitate, pentru adoptarea unui raport comun de respingere. Se supune astfel la vot adoptarea unui raport comun de respingere asupra Legii privind măsurile de protecție a personalului didactic, de conducere, de îndrumarea și control din învățământul preuniversitar în îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Rodica Boancă. Vă rog.

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Rodica Boancă. Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

abținere

Această propunere legislativă este de prin 2019, dacă nu mă înșel, în circuitul celor două Camere. Eram profesoară de limba română atunci și sunt și acum, dar cu activitatea suspendată. Atunci așteptam cu interes și cu inima în gât să se întâmple ceva și să primească și cadrele didactice o brumă de respect. Din punctul de vedere al salarizării era clar că nu avem mari așteptări, din punctul de vedere al logisticii și infrastructurii, de asemenea, ne resemnasem. Știm că profesorii au acest caracter misionar – da? –, sunt văzuți ca niște dascăli chemați să facă lumină și așa ar trebui să fie. Școala nu trebuie să fie un câmp de luptă sub nicio formă, nici de o parte, nici de cealaltă. Școala trebuie să fie un mediu în care să se dezvolte copiii onest, să se dezvolte corect din punct de vedere moral, dar, în același timp, trebuie să fie o instituție în care profesorii, angajați ai statului, să fie protejați, la rândul lor, de orice fel de tentativă prin care siguranța lor și integritatea lor fizică și emoțională pot fi puse în pericol. Știm cu toții că au fost cazuri de profesori înjunghiați pe holurile școlii – da? –, în unitățile de învățământ, profesori agresați fizic și verbal de propriii elevi sau de părinți și aceste situații au dus la nevoia aceasta, de a se crea un cadru legislativ prin care și cadrele didactice să fie protejate, pentru că ele lucrează cu un material extrem de sensibil, elevul, iar felul în care societatea evoluează demonstrează că lumea în care trăim nu este neapărat cea mai cizelată și cea mai bine intenționată din lume. Cu alte cuvinte, AUR se va abține la acest vot, va vota cu „abținere”, pentru că, pe de o parte, avem prevederile de neconstituționalitate, pe care le respectăm, din partea Curții Constituționale, și nu vrem să trecem peste acest aspect, iar pe de altă parte, venind din învățământul românesc, știu câtă nevoie este de un statut al profesorului, prin care să se reglementeze și poziția acestora în învățământul românesc. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (L234/2021). Raportul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. Nu avem intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L120/2021). Raportul Comisiei pentru învățământ, tineret și sport este de admitere a propunerii legislative. - Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. Îi dau cuvântul doamnei senatoare Monica Anisie, președinta Comisiei pentru învățământ, tineret și sport. Vă rog.

Interpelare

Monica-Cristina Anisie

de reglementare instituirea gratuității transportului local al elevilor către unitățile de învățământ, fie de către regiile sau societățile de transport local din subordinea primăriilor, fie prin organizarea de curse de transport școlar, în cazul municipiilor sau orașelor. Modifi

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea gratuității transportului local al elevilor către unitățile de învățământ, fie de către regiile sau societățile de transport local din subordinea primăriilor, fie prin organizarea de curse de transport școlar, în cazul municipiilor sau orașelor. Modificarea propusă a fost introdusă în lege la art. 84 alin. (1[4] ). În luna iunie, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Între timp, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2021, intrată în vigoare la data de 17 iunie 2021, s-au făcut modificări care au generat o altă ordine, o altă numerotare a alineatelor art. 84. Drept care este nevoie ca plenul Senatului să adopte propunerea legislativă L120/2021, corectând numerotarea alineatelor art. 84. Astfel, alin. (1[4] ) din propunerea legislativă va deveni alin. (1[10] ), cu textul în forma admisă prin raportul Comisiei pentru învățământ, tineret și sport. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile.

Am încheiat aici dezbaterile. ## Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctele 11, 12, 13, 14, 15 și 16 ale ordinii de zi avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, respectiv proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona, care se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului, după cum urmează: La punctul 11 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind subvențiile străine care denaturează piața internă – COM(2021) 223 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Începem dezbaterile. Dau cuvântul doamnei senatoare Gabriela Crețu. Vă rog.

Interpelare

Gabriela Crețu

Comerțul internațional este competența exclusivă a Uniunii Europene, deci am putea zice că n-avem ce spune, în schimb, achizițiile publice sunt competență partajată și am putea face o dezbatere, dar nu din acest motiv am ieșit în fața dumneavoastră, ci ca să tragem o lecție a politicilor aplicate an

Comerțul internațional este competența exclusivă a Uniunii Europene, deci am putea zice că n-avem ce spune, în schimb, achizițiile publice sunt competență partajată și am putea face o dezbatere, dar nu din acest motiv am ieșit în fața dumneavoastră, ci ca să tragem o lecție a politicilor aplicate anterior. Timp de 3 decenii, Uniunea Europeană a fost un fervent susținător al comerțului liber, a introdus reglementări extrem de stricte și de limitative cu privire la ajutoarele de stat acordate companiilor și a criminalizat orice măsură protecționistă. A considerat că piața internă este soluție pentru toate în interior și că deschiderea granițelor este doar pozitivă economic. Și la început chiar așa a fost. Pentru marile companii, cel puțin cele din Vest, care erau mult mai competitive decât concurența lor... Au putut astfel să intre nu numai în țările din Est, unde au intrat și în procesele de achiziții publice, în cele de privatizare și, bineînțeles, pe piață, ci și în majoritatea statelor terțe, dar roata s-a schimbat. Cu ajutor de la statele lor sau fără ajutor de la statele lor, o serie întreagă de companii din țări terțe, din afara Uniunii Europene, sunt astăzi atât de competitive încât intră pe piața europeană, participă la achizițiile publice și, în genere, la procesele de privatizare, în detrimentul companiilor din interiorul Uniunii. Și în aceste condiții, fără să-și schimbe Comisia Europeană – că e foarte consecventă pe poziții – ideea că deschiderea granițelor și comerțul liber sunt numai bune, nu și-a schimbat opinia, în schimb, încearcă să adopte niște măsuri – sunt un fel de artificii, mai curând – prin care să controleze care dintre companiile din țările terțe care vor să intre pe piața internă au fost sprijinite de statele lor. Despre aceasta e vorba în regulamentul pe care îl prezentăm astăzi în fața dumneavoastră, dar într-un întreg pachet, de fapt, de documente care încearcă, printr-o măsură indirectă, să protejeze cumva piața internă, păstrând, în același timp, ideea ca regulile comerțului internațional și ale Organizației Mondiale a Comerțului să fie menținute. Doar că aceasta nu mai funcționează, întrucât, așa cum știm, Statele Unite o blochează și Curtea de Arbitraj, la care Comisia Europeană ar trebui să dea în judecată companiile care abuzează, primind din partea statelor lor sprijin prea mare, și intră pe piața europeană, deci nu funcționează și nu are unde să apeleze. Dar, în orice caz, e o măsură în acest sens. De asta am vrut să vă explic. Mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 12 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Legea privind inteligența artificială) și de modificare a anumitor acte legislative ale Uniunii – COM(2021) 206 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 13 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Strategia UE privind returnarea voluntară și reintegrarea – COM(2021) 120 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Începem dezbaterile. Îi dau cuvântul domnului senator Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Angel Tîlvăr

atenției noastre și, probabil, ținând seama și de crize de migrațiune, care există și care probabil că vor exista, vor mai fi în atenția noastră... Motiv pentru care aș vrea să fac câteva precizări care să ne ajute pe toți, pe de o parte, să înțelegem mai bine de câte ori va fi v

Strategia despre care este vorba stabilește o serie de măsuri ce implică aspectele interne, externe și operaționale ale returnării și reintegrării voluntare, divizate pe mai multe paliere. Aș vrea să fac câteva precizări. Pe lângă faptul că mulțumesc colegilor din comisie pentru abordarea constructivă și pentru faptul că am găsit o soluție, în unanimitate, de vot, vreau să atrag atenția asupra unor provocări care trebuie abordate, pentru că, așa cum ați putut observa, distinși colegi, lucrurile legate de returnarea voluntară au mai făcut obiectul atenției noastre și, probabil, ținând seama și de crize de migrațiune, care există și care probabil că vor exista, vor mai fi în atenția noastră... Motiv pentru care aș vrea să fac câteva precizări care să ne ajute pe toți, pe de o parte, să înțelegem mai bine de câte ori va fi vorba despre acest lucru, pe de altă parte, să vedem care sunt provocările la care ar trebui să răspundem ulterior. Motiv pentru care eu aș aduce în atenție abordările fragmentate, și anume faptul că statele membre, de multe ori, au abordări diferite, cărora le lipsește coerența necesară pentru ca politica să fie eficace, dar se lucrează la acest lucru și sunt necesare în acest sens proceduri și norme comune, rapide și echitabile în materie de azil și returnare. Totodată, colectarea datelor trebuie îmbunătățită. Deși s-au făcut pași importanți și în acest sens, n-am cum să nu remarc sau n-am avut cum să nu remarcăm în cadrul lucrărilor din comisie lipsa unui cadru coerent pentru consilierea în materie de returnare și a unui mecanism de orientare a persoanelor returnate către programele de returnare și de reintegrare, și anume mă refer la mecanismele de orientare. Cred că finanțarea trebuie suplimentată, pentru că, iată, costurile sunt mari și probabil că aceste crize vor continua și, nu în ultimul rând, provocările pe care pandemia de COVID-19 le-a presupus. În rest, vreau să subliniez că, odată cu intrarea în vigoare a sistemului Uniunii Europene de intrare-ieșire și cu operaționalizarea sistemului de informații Schengen pentru returnare, vor fi disponibile informații suplimentare privind acordarea unui termen pentru plecarea voluntară și returnarea voluntară a migranților din Uniunea Europeană în situații nereglementare și, totodată – și aici subliniez și aportul României –, că rolul Frontex, în calitate de componentă operațională a sistemului comun de returnare al Uniunii Europene, este esențial pentru îmbunătățirea eficacității globale a sistemului și pentru sprijinirea cu noi instrumente a utilizării practice a unui cadru consolidat al Uniunii Europene în materie de returnare voluntară și de reintegrare. Mă opresc aici și vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 14 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu – O mai bună legiferare: unirea forțelor pentru îmbunătățirea legislației – COM(2021) 219 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 15 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind Strategia către un spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient – COM(2021) 277 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Îi dau cuvântul domnului Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene. Vă rog.

Interpelare

Angel Tîlvăr

iv restabilirea spațiului Schengen fără controale la frontiere interne.

Și documentul european se bazează pe faptul că a fost publicat de către Comisia Europeană, a fost publicată Strategia către un spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient, ce are ca obiectiv restabilirea spațiului Schengen fără controale la frontiere interne. Evident că susținem și salutăm lansarea strategiei, precum și a propunerii de reformare a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, deoarece considerăm importantă consolidarea securității comune și a mobilității în spațiul Schengen. Vreau, în schimb, cu această ocazie, doamna președintă, să readuc în discuție preocuparea pe care ar trebui să o avem în permanență în ceea ce privește aderarea României la spațiul Schengen și, cu îngăduința dumneavoastră și sperând că nu depășesc timpul pe care în mod normal îl dedic intervențiilor de la tribune, vreau să vă spun că condițiile de aderare a României și adaptare a tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană și care constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin 157/2005, fac referire la procesul de evaluare Schengen, prin intermediul căruia este verificată, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, îndeplinirea condițiilor necesare aplicării tuturor părților în cauză din acquis în scopul eliminării controalelor la frontierele interne și aderării la spațiul Schengen. România a parcurs acest proces de evaluare, care a constat în mai multe etape, și anume: transmiterea declarațiilor de pregătire privind aderarea la spațiul Schengen – mă refer la 28 iunie 2007 și 2 iunie 2008 –, completarea și transmiterea răspunsurilor la chestionarul Schengen – 10 noiembrie 2008 – și desfășurarea vizitelor de evaluare Schengen pentru verificarea în teren a stadiului implementării acquis-ului Schengen. Vreau să spun și subliniez în fața Senatului României că toate rapoartele de evaluare Schengen aferente misiunilor desfășurate – și mă refer la perspectiva MAI – au fost aprobate în cadrul Grupului de lucru pentru evaluarea Schengen de la Bruxelles, iar principala concluzie a celor opt rapoarte de evaluare a fost că România este pregătită să adere la spațiul Schengen. Concluziile Consiliului din 9 iunie 2011 au recunoscut oficial îndeplinirea condițiilor de aderare și finalizarea procesului la nivel tehnic. Totodată, și Parlamentul European a avizat, cu o largă majoritate, proiectul de decizie privind aplicarea integrală Schengen în România și Bulgaria la data de 8 iunie 2011. Separat de procesul de adoptare a deciziei pe dosarele europene gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, România a demonstrat permanent susținere pentru eforturile europene de întărire sau reformare a spațiului Schengen, atât în procesul de adoptare al acquis-ului, cât și în procesul de implementare. În ceea ce privește implementarea obligațiilor, rapoartele anuale ale agenției Frontex adresate Parlamentului European și Consiliului demonstrează fără dubiu că România are una dintre cele mai mari și active contribuții la operațiunile desfășurate la frontiere externe. Nu am cum să nu observ că primul raport privind funcționarea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, publicat de Comisia Europeană în noiembrie 2020, poziționează România pe primul loc în topul desemnării experților naționali în cadrul misiunilor de evaluare Schengen a statelor membre, fapt care atestă încă o dată efortul și implicarea țării noastre. Vreau să vă spun că eforturile au fost priorități și ale președinției României la Consiliul Uniunii Europene și că, la data de 2.06.2021, Comisia Europeană a lansat Strategia către un spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient și Propunerea legislativă privind regulamentul de instituire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Subliniem solicitarea Comisiei pentru finalizarea procesului de aderare în cazul României, Bulgariei și Croației. Considerăm că aderarea acestora este, în cele din urmă, crucială pentru consolidarea încrederii reciproce între statele membre și reprezintă o așteptare, precum și o obligație legală a acestor state. Vizavi de COM, singura observație pe care vreau să o fac – și aici închei, rugându-vă să mă scuzați că am vorbit atât de mult: atragem atenția că neeliminarea controalelor de la frontierele sale cu alte state membre afectează profund cel puțin două libertăți fundamentale pe care este clădită Uniunea Europeană: a persoanelor și a bunurilor. Vă mulțumesc foarte mult, doamna președintă.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Delta Dunării

Într-adevăr, este un subiect foarte important pentru noi și intens dezbătut în cadrul Comisiei pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 16 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind mijloacele terapeutice împotriva COVID-19 – COM(2021) 355 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 17 al ordinii de zi avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative. Biroul permanent al Senatului, în ședința din 6 septembrie 2021, a analizat solicitarea Comisiei pentru mediu privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (L214/2021). Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, „caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent”. Urmează să supunem votului aprobarea prelungirii termenului de dezbatere și adoptare în cadrul sesiunii de vot final. Stimați colegi, ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă această ședință a Senatului. Mulțumesc. _Ședința s-a încheiat la ora 13.04._ **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro &JUYEJT|337775] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 133/23.IX.2021 conține 20 de pagini.** Prețul: 50,00 lei