Stenogramă plen

Interpelare

Maricel Popa

Construire stadion municipal Iași, municipiul Iași

Am o întrebare adresată domnului ministru al dezvoltării și lucrărilor publice, domnul Attila Cseke, referitoare la „Stadiul obiectivului de investiții «Construire stadion municipal Iași, municipiul Iași”. Capitala Moldovei, centrul unui județ cu peste un milion de locuitori, nu are stadion conform statutului său. Demersuri pentru construirea unui stadion modern în municipiul Iași au fost întreprinse în anii trecuți, existând solicitări depuse în acest sens la nivelul Companiei Naționale de Investiții. Proiectul stadionului municipal al Iașiului se află între obiectivele de investiții de pe lista sinteză din cadrul subprogramului „Complexuri sportive” derulat de CNI. În ciuda solicitărilor întreprinse de autoritățile locale, nu s-au alocat fonduri necesare pentru construirea unui obiectiv atât de util tuturor ieșenilor. Până în prezent, noi, ieșenii, nu am văzut decât randări ale unei viitoare arene, fără a avea un termen în care machetele să devină realitate. Motivat de acest lucru, vă rog să îmi comunicați de ce CNI-ul nu a alocat fonduri necesare pentru demararea lucrărilor de construire a unui stadion în municipiul Iași, care este stadiul actual al proiectului, care sunt sumele alocate pentru anul 2021 pentru acest obiectiv și care sunt termenele de implementare asumate de ministerul pe care îl coordonați, precum și de CNI. Să nu uităm, domnule ministru, că pentru București, primul oraș al țării, s-au alocat pentru patru stadioane mari, pentru Iași nu s-a alocat niciun ban, nici măcar pentru un stadion. Vă mulțumesc. Aștept și

Interpelare

Vasile Dîncu

Fiind o situație specială, sunt de acord. Vă rog.

Fiind o situație specială, sunt de acord. Vă rog.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, domnule senator.

Vă mulțumim, domnule senator. Continuăm sesiunea de întrebări, interpelări și o invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea.

Interpelare

Gabriela Firea

ivul urmărit? Câte dintre aceste teste au presupus plata manoperei? Este legală această solicitare de plată a manoperei? Ministerul Sănătății a fost la curent cu această practică întâlnită în anumite farmacii? De ce au fost incluse doar șase farmacii din București în acest progra

Dragi colegi, Întrebare către domnul ministru Cseke Attila, ministrul dezvoltării și ministrul interimar al sănătății. În București DSP a introdus doar șase farmacii în proiectul de testare gratuită finanțat de către Guvern. Doar în trei dintre acestea testarea se realizează gratuit, în celelalte fiind solicitată achitarea manoperei. De asemenea, reprezentanții farmaciilor susțin că au primit o recomandare de la Ministerul Sănătății potrivit căreia doar anumite categorii de persoane pot beneficia de teste gratuite, și anume: gravidele, pacienții oncologici și personalul medical. Vă solicit, așadar, să ne răspundeți la următoarele întrebări: câte teste gratuite au fost realizate în total în farmaciile din București de la lansarea acestui program? Care este bugetul acestuia? Care este obiectivul urmărit? Câte dintre aceste teste au presupus plata manoperei? Este legală această solicitare de plată a manoperei? Ministerul Sănătății a fost la curent cu această practică întâlnită în anumite farmacii? De ce au fost incluse doar șase farmacii din București în acest program, știut fiind faptul că în București sunt aproape 4 milioane de cetățeni? Mai are acest program vreo relevanță, în aceste condiții, sau reprezintă doar o acțiune de PR? Care este situația la nivel național? Câte farmacii au fost incluse în program, câte teste au fost realizate pe plan național? Există obligativitatea de plată a manoperei și în alte orașe sau doar în capitală? Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, doamna senator.

Mulțumim, doamna senator. O invit la cuvânt pe doamna senator Rodica Boancă, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Rodica Boancă

Carantinarea șoferilor de tir și camioane

Am astăzi de adresat o interpelare domnului prim-ministru al României, Florin-Vasile Cîțu, o întrebare domnului ministru al transporturilor și infrastructurii, Dan Vîlceanu – întrebarea are ca obiect „Carantinarea șoferilor de tir și camioane” și o voi depune spre a fi trimisă –, și mai am o întrebare către domnul ministru al sănătății, Attila Cseke, despre „Spitalul Județean de Urgență Ploiești”. Astăzi voi da citire interpelării adresate domnului prim-ministru al României, Florin-Vasile Cîțu, interpelare care vizează „Contractele de cumpărare a vaccinurilor”. Stimate domnule prim-ministru Florin-Vasile Cîțu, A trecut mai bine de un an de când ați demarat campania feroce de vaccinare împotriva COVID-19. Nu discutăm acum despre rezultatele slabe ale acesteia sau despre strategiile cel puțin amuzante prin care ați încercat să convingeți sau să obligați românii să accepte un ser care se află încă în stadiul de testare, ci dorim să ne interesăm de contractele de achiziționare a vaccinurilor. În spațiul media avem o avalanșă de informații cu privire la cantitățile vaccinurilor anti-COVID pe care statul român le-a contractat în decursul ultimului an, iar, pentru a elimina fake news-urile, vin cu această interpelare direct la sursă. Lipsa de transparență și secretomania care au caracterizat întreaga campanie pe care Guvernul, împreună cu marile companii farmaceutice, a desfășurat-o și despre care credem că este cazul să se facă lumină ne determină să facem această interpelare. Este timpul ca afacerile de miliarde care stau în spatele acestei campanii naționale, care nu se bucură deloc de un PR bun, din moment ce ați recurs la mici sau manele, să iasă la lumină sau, în caz contrar, să fie dezmințite. Iar cea mai nimerită persoană care poate să facă acest lucru sunteți încă dumneavoastră. Astfel, vă cer să prezentați public toate contractele încheiate cu diferite companii farmaceutice privind achiziționarea vaccinurilor anti-COVID. Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, doamna senator.

Mulțumim, doamna senator. O invit la cuvânt pe doamna senator Aelenei Evdochia.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Operele brâncușiene

Stimate domnule președinte, Stimați colegi, Am o interpelare adresată domnului Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, și se referă la „Operele brâncușiene”. Domnule ministru, În urma sesizărilor primite de la diverși cetățeni, vă aducem la cunoștință faptul că pe Strada Eroilor din Târgu Jiu, care face legătura între operele brâncușiene, lucrările începute de peste un an și jumătate nu sunt finalizate, în pofida valorii istorice și turistice însemnate pe care o are orașul, care este transformat într-un veritabil șantier. Se poate constata cu ușurință că reprezintă un real pericol pentru cetățeni, dar mai ales pentru elevii Școlii Gimnaziale „Alexandru Ștefănescu”, care sunt nevoiți să traverseze strada pe o punte improvizată de lemn, ce face legătura dintre Școala Gimnazială „Alexandru Ștefănescu” și Hotelul Miami, devenind un pericol și mai mare în timpul iernii. Din punctul meu de vedere, acesta poate reprezenta un motiv plauzibil pentru respingerea dosarului de integrare a operelor lui Constantin Brâncuși în patrimoniul UNESCO. Mai mult, vă aduc la cunoștință faptul că, recent, presa locală a expus un caz al unei persoane în vârstă care a beneficiat cu greutate de intervenția ambulanței din cauza drumului aflat într-o situație precară. De asemenea, instituțiile publice aflate pe această stradă sunt grav afectate, într-o situație similară aflându-se și locuitorii, nevoiți să-și parcheze autoturismele personale pe străzile învecinate. Este evident că zona a devenit una greu practicabilă din cauza noroiului și a prafului produse de lucrările nefinalizate și abandonate.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, doamna senator.

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la cuvânt, în continuare, pe domnul senator Costel Vicol.

Interpelare

Costel Vicol

Înființarea comisiei mixte pentru a avea în sfârșit o evidență a situației instituțiilor de învățământ de pe întreg teritoriul României

Dragi invitați, Întrebare adresată domnului Florin Cîțu – prim-ministru, ministru interimar al investițiilor și proiectelor europene, domnilor miniștri: Sorin Cîmpeanu – ministrul educației, AttilaZoltan Cseke – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, ministru interimar al sănătății, Barna Tánczos – ministrul mediului, apelor și pădurilor, ministru interimar al cercetării, inovării și digitalizării, Lucian Nicolae Bode – ministrul afacerilor interne, ministru interimar al justiției. Obiectul întrebării: „Înființarea comisiei mixte pentru a avea în sfârșit o evidență a situației instituțiilor de învățământ de pe întreg teritoriul României”. Stimate domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, A început un an nou școlar. Întotdeauna începutul unui an școlar a reprezentat un moment deosebit pentru elevi, părinți și pentru profesori. Anul acesta vorbim despre un altfel de început, un început condiționat de măsurile speciale impuse de pandemie. După ce anul trecut școala a fost puternic perturbată de pandemie, să sperăm că în acest an școlar cursurile se vor desfășura normal (cu prezență fizică) cât mai mult timp cu putință. Eu, personal, nu am dorit să fiu un simplu actor într-un spectacol festiv fără substanță, atâta timp cât în mediul rural și în mediul urban încă mai sunt școli fără avize ISU, cu grupuri sanitare în curte, ca pe vremea bunicilor, iar școlile care sunt funcționale se plâng de lipsă de spațiu, clase supraaglomerate, mai ales în mediul urban (în medie, fiind chiar și 30-40 de elevi într-o singură clasă), fapt care a determinat conducerea unor școli să primească copiii la cursuri în mai multe schimburi. Conform estimărilor presei, peste 5.500 de elevi din toată țara sunt nevoiți să facă cursuri online deoarece școlile nu au fost terminate la timp. Și se pare că acest număr este dublu față de cel al elevilor care participă la cursuri online din cauza restricțiilor impuse de rata mare de infectare cu COVID-19. Un exemplu concret este cel al Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București, caz intens mediatizat. La nivelul întregii țări, dar și în capitală există situații de acest gen. Școlile nu au condiții pentru a primi elevii în siguranță, iar autoritățile locale sunt veșnic luate pe nepregătite, motivele invocate fiind, ca de obicei, cele legate de infrastructură sau contracte nefinalizate. Cum este posibil ca după doi ani de zile de la apariția pandemiei autoritățile să fie luate prin surprindere și să fie deficitare la capitolul renovări/reabilitări de clădiri, mergând până la găsirea unor soluții de compromis, adică la amplasarea de containere pentru ca elevii să se poată prezenta fizic la cursuri? O altă problemă majoră, care nu poate fi tratată cu indiferență, este existența imobilelor care adăpostesc instituții de învățământ, deși sunt încadrate în diverse clase de risc seismic. Conform unor statistici publice, se pare că în București sunt peste 30 de școli și grădinițe adăpostite în clădiri din clasa de risc seismic II, iar la nivel național sunt 474. În clasa de risc I sunt 101 clădiri școlare în toată țara. Situația nu se prezintă prea bine nici la Tulcea, județ pe care îl reprezint. Cu regret, am aflat că, deși suntem în secolul 21, încă există un număr de 19 instituții de învățământ unde copiii sunt nevoiți să utilizeze toaletele exterioare (conform situației prezentate de către inspectoratul școlar județean). Această situație se regăsește însă la nivelul întregii țări. Ce s-a făcut oare cu fondurile alocate? La Tulcea există, din fericire, și exemple de bună practică, cum ar fi Școala „Gheorghe Banea” din Măcin, recent reabilitată, și alte patru unități de învățământ total reabilitate din comuna Jurilovca. Cred că se impune, în regim de urgență, înființarea unei comisii mixte: Ministerul Sănătății (cu direcțiile publice de sănătate), Ministerul Educației (cu inspectoratele școlare județene), Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (cu inspectoratele de stat în construcții). Misiunea acestei comisii mixte ar trebui să fie aceea de a efectua o analiză, la nivel național, a tuturor instituțiilor de învățământ (facultăți, școli, licee, grădinițe, creșe) privind: identificarea disfuncționalităților, existența clădirilor cu risc seismic, evaluarea condițiilor de igienă, lipsa utilităților (apă potabilă, canalizare, iluminat, încălzire). În baza analizei, comisia va întocmi și prezenta public un centralizator general, dar și un plan concret privind remedierea deficiențelor constatate la nivelul întregii țări. În acest fel, vom avea în sfârșit o evidență clară a situației tuturor deficiențelor existente la nivelul instituțiilor de învățământ de pe întreg cuprinsul României. Să ne rugăm la Dumnezeu să nu ajungem vreodată în situația în care să facem inventariere și raportare a deceselor provocate de un eventual cutremur sau a celor provocate de COVID-19. Greu de înțeles de ce noi, românii, autoritățile locale, dar și societatea civilă, lăsăm întotdeauna pe ultimul loc problemele reale care țin de educația și sănătatea copiilor. Întrebare: domnule prim-ministru, domnilor miniștri, credeți că este posibilă înființarea comisiei mixte sus-menționate, pentru a avea în sfârșit o evidență a situației instituțiilor de învățământ de pe întreg teritoriul României? Cu deosebită considerație, Costel Vicol, senator USR Tulcea. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, domnule senator.

Vă mulțumim, domnule senator. O invit la cuvânt pe doamna senator Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Solicitarea de clarificări cu privire la fundamentele operaționale, juridice sau de altă natură care au determinat modificările de structură și pe cele nominale intervenite în conducerea Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar

Prima interpelare de astăzi este adresată domnului ministru al educației, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, iar obiectul interpelării constă în „Solicitarea de clarificări cu privire la fundamentele operaționale, juridice sau de altă natură care au determinat modificările de structură și pe cele nominale intervenite în conducerea Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar”. ## Domnule ministru, Știm cu toții că școlile și grădinițele din România au primit, la debutul guvernării PNL–USR PLUS sau recent, la sfârșitul lunii august, un nemeritat cadou: directori fără experiență managerială sau chiar fără experiență didactică, în foarte multe dintre situații. Totuși ați considerat că acest fapt nu este suficient și ați operat, folosind aceleași criterii de selecție, și importante schimbări în conducerea ARACIP. Mai exact, ați inițiat la începutul acestei luni un proiect de act normativ care modifică substanțial structura Consiliului de conducere al ARACIP, înlocuind experții din această structură cu reprezentanți ai administrației publice locale, centrale sau/și ai societății civile, aceste categorii de persoane fiind cele ce ar trebui să intre în componența Comisiei consultative ARACIP, nicidecum în structurile manageriale ale acestei instituții. Astfel, în conducerea ARACIP ajung să rămână doar câțiva experți (din 15, doar 4), evaluarea calității unităților de învățământ fiind lăsată pe mâna unor persoane din cele trei categorii amintite în prealabil, persoane fără experiență în domeniu și, evident, cu un grad ridicat de subordonare politică, astfel fiind serios afectate independența și autonomia instituției. Și, ca și cum aspectul prezentat mai sus nu ar fi contrazis suficient așteptările pe care sistemul de învățământ și partenerii acestuia le aveau de la conduita dumneavoastră, în locul președintelui ARACIP, demisionar, în mod just, pe motiv că nu a fost consultat și implicat în procesul de reorganizare drastică și fără noimă a instituției, ați numit în fruntea organizației care acreditează și autorizează toate școlile și grădinițele de stat și particulare din România o persoană pe care nu o recomandă nici experiența profesională, nici alte aspecte, respectiv un fost manechin, recunoscut drept organizator al mai multor ediții ale Balului bobocilor, în diferite unități de învățământ. Dat fiind faptul că elementele prezentate mai sus reconfirmă că guvernarea actuală nu poate lua decizii corecte, totul fiind dovada relei-credințe sau a nesiguranței, a nepriceperii, a neprofesionalismului sau a slugărniciei, a promovării diletantismului exclusiv pe criterii politice, vă rog să ne oferiți răspunsuri/clarificări în ceea ce privește următoarele aspecte: 1. Care au fost studiile, premisele, fundamentele care stau la baza modificării substanțiale a structurii Consiliului de conducere al ARACIP începând cu toamna acestui an? 2. De ce fostul președinte, demisionar, al acestei instituții, în persoana doamnei Alina Paraschiv, nu a fost consultat în privința pseudoreformei ce urmează să afecteze grav activitatea entității, așa cum Domnia Sa a precizat? 3. Pe ce criterii de experiență și expertiză profesională și managerială a fost numit domnul Silviu Iordache în funcția de președinte al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar? Cea de a doua interpelare este adresată domnului prim-ministru, Florin-Vasile Cîțu. Obiectul acesteia constă în „Blocajul generat de Executiv în procesul de decontare a transportului elevilor între localitatea de domiciliu și localitatea în care învață”. Domnule prim-ministru, În cursul lunii mai a anului curent atrăgeam atenția, tot printr-o interpelare ce v-a fost adresată, asupra potențialului blocaj ce va interveni în decontarea cheltuielilor aferente asigurării gratuității pentru transportul elevilor, aceasta – decontarea – făcându-se de la bugetul de stat, prin transfer către unitățile administrativ-teritoriale, urmând ca acestea să efectueze subvenționarea operatorului de transport, conform Legii serviciilor publice, actualizată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, s-au succedat o serie de evenimente negative, care au demonstrat faptul că elevii sunt bătaia de joc a actualului Executiv, dezinteresul față de aceștia fiind mai mult decât evident: – Legea nr. 226/2020 nu a putut fi sau nu este aplicabilă din cauza faptului că în procesul de elaborare a bugetului de stat nu s-au alocat fonduri suficiente pentru asigurarea acestor gratuități; – ulterior, cu o întârziere excesivă, abia după încheierea anului școlar, respectiv în data de 17 iunie 2021, ați emis Ordonanța de urgență nr. 50/2021 pentru modificarea și completarea Legii educației; mai mult, într-un mod rușinos, în expunerea de motive a acesteia afirmați că „Legea nr. 226/2020 a altor modalități de decontare a cheltuielilor de transport pentru elevi a făcut imposibilă asigurarea gratuității transportului elevilor” pentru toate formele de transport și, „implicit, a avut efecte negative asupra asigurării dreptului la învățătură”, deși ați deținut luni bune toate instrumentele de a clarifica aceste aspecte și nu ați acționat deloc; – mai mult, normele de aplicare a Ordonanței de urgență nr. 50, respectiv metodologia pentru decontarea navetei școlare, au fost publicate abia după jumătatea lunii iulie a anului curent, fără ca acestea să se fi aflat în dezbatere publică, după ce organizațiile de elevi au depus plângere penală împotriva domnului Sorin Cîmpeanu, în calitate de ministru al educației. În contextul celor anterior prezentate, vă rog să ne oferiți clarificări consistente și fundamentate cu privire la următoarele aspecte: 1. Cine este responsabil de blocajul generat pe o perioadă de luni bune în asigurarea gratuității transportului elevilor între localitatea de domiciliu și localitatea în care învață? 2. Deține Guvernul României, în prezent, certitudinea că dreptul în cauză este respectat și că toate UAT-urile din România dispun de resursele necesare și au urmat toate procedurile legale impuse pentru asigurarea gratuității transportului elevilor, pentru a nu fi afectat „dreptul la învățătură”, așa cum ați afirmat în preambulul Ordonanței de urgență nr. 50/2021? Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, doamna senator.

Mulțumim, doamna senator. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Dănuț Bica, din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Interpelare

Dănuț Bica

Achiziția de material rulant nou destinat transportului regional și suburban feroviar de călători

Prima mea interpelare este adresată domnului Dan Vîlceanu, ministru interimar al transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării: „Achiziția de material rulant nou destinat transportului regional și suburban feroviar de călători”. ## Stimate domnule ministru, În ultimii ani, Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” – SA se confruntă cu grave disfuncții din cauza materialului rulant extrem de uzat atât din punct de vedere fizic, cât și moral. Prin urmare, nu este întâmplător faptul că în acest an incidentele provocate de locomotivele care s-au defectat pe traseu au fost destul de numeroase. Încă din anul 2016 Guvernul României și-a declarat intenția de a demara proceduri specifice pentru achiziția de material rulant nou. Pentru perioada 2017–2019 se promitea cumpărarea a peste 100 de trenuri electrice și diesel noi, proiect foarte bun, dar care, din păcate, nu a fost materializat niciodată. Mai mult decât atât, procedura demarată în anul 2019 pentru atribuirea contractului de achiziție publică privind „Achiziția de material rulant nou destinat transportului regional și suburban feroviar de călători (trenuri electrice regionale RE-R)”, având anunțul de participare SEAP nr. CN 1010410/3.04.2019, JOUE nr. 2019/S 066-154054, a fost recent anulată de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară. În acest context, organizarea unei licitații ce va avea acest obiect trebuie reluată de la zero. Având în vedere faptul că materialul rulant învechit utilizat în prezent de CFR Cătători pune în pericol siguranța circulației călătorilor pe calea ferată, vă solicit următoarele informații: 1. Când se preconizează reluarea procedurilor cu privire la achiziția de material rulant nou pentru transportul de călători în România? Pot fi decontate asemenea investiții prin Planul național de redresare și reziliență? 2. Care este numărul ramelor ce vor fi propuse pentru achiziție în fiecare dintre următorii 5 ani, în condițiile în care în prezent aproape întregul parc feroviar deținut de CFR Călători este uzat fizic și moral? 3. În contextul în care accesarea fondurilor europene se poate realiza cu prioritate pentru investițiile în sistemele de transport electric, care este poziția Ministerului Transporturilor și Infrastructurii cu privire la includerea electrificării și modernizării căii de rulare și sistemelor auxiliare pe ruta București–Pitești între proiectele ce se vor finanța prin Planul național de redresare și reziliență? Menționez că această importantă magistrală feroviară este neelectrificată, permite un regim de viteză foarte scăzut și este inclusă de peste 30 de ani în programele de modernizare ale tuturor guvernelor.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog.

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Plățile restante pentru personalul din centrele de vaccinare

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului ministru interimar al sănătății, Cseke Attila, iar obiectul este „Plățile restante pentru personalul din centrele de vaccinare”. Stimate domnule ministru interimar, Prin prezenta, cu stimă, vă rog să îmi comunicați următoarele: – Care este motivul pentru care, conform predecesoarei dumneavoastră la funcția de ministru al sănătății, doamna doctor Ioana Mihăilă, personalul medical din centrele de vaccinare nu a fost plătit din luna mai? – Despre câte persoane neplătite este vorba și care este suma totală restantă? și – Când vor fi aduse aceste plăți la zi? Vă mulțumesc pentru colaborare.

Interpelare

Vasile Dîncu

O invit la microfon pe doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, senator neafiliat.

O invit la microfon pe doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, senator neafiliat.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Dovada existenței SARS-CoV-2 (COVID-19) și cercetările acestuia

Prima întrebare este adresată domnului ministru Attila Cseke, Ministerul Sănătății, domnului ministru Lucian-Nicolae Bode, Ministerul Afacerilor Interne, domnului secretar de stat Raed Arafat, Departamentul pentru Situații de Urgență. Obiectul întrebării: „Dovada existenței SARS-CoV-2 (COVID-19) și cercetările acestuia”. Stimați domni miniștri, Domnule secretar de stat, Având în vedere prelungirea la infinit a unei așa-zise „stări de alertă”, fără să ni se comunice dovezile științifice ce stau la baza acestei hotărâri, precum și inexistența unui temei legal de instituire a acesteia, vacanța binemeritată pe care și-a luat-o SARS-CoV-2 (COVID-19) pentru câteva luni de vară, anunțată cu surle și trâmbițe de toți medicii influenceri ai Guvernului României, apoi revenirea la restricțiile abuzive fără să ne fie prezentate dovezile științifice pe care vă bazați în implementarea lor, precum și instituirea restricțiilor numai pentru anumite persoane și locații (pentru copii, în școli, restricții abuzive, dar pe stadioane și la festivalul Untold – 100.000 de persoane, fără nicio restricție), creșterea numărului de infectați în acte oficiale, dar în realitate nu, față de toate aspectele inexplicabile și contradictorii existente, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Vă solicit ca, de urgență și cu precădere, să-mi transmiteți dovada izolării virusului SARS-CoV-2 (COVID-19), dovezile științifice care atestă existența virusului, punându-mi la dispoziție toate actele de cercetare și dovezile materiale ale existenței virusului SARS-CoV-2 (COVID-19), toate studiile științifice prin care virusul a fost izolat și cercetat. 2. Vă solicit ca, de urgență și cu precădere, să-mi transmiteți dovezile științifice, actele de cercetare și dovezile materiale ale faptului că în perioada lunilor de vară 2021 virusul SARS-CoV-2 (COVID-19) s-a aflat în vacanță, astfel cum ați anunțat atât dumneavoastră, cât și Președintele României, precum și data de la care a intrat în vacanță, dovezile științifice ale acestei date, precum și dovezile științifice, actele de cercetare și dovezile materiale ale reapariției virusului SARS-CoV-2 (COVID-19), data reapariției, izolarea acestuia la reapariție, locul izolării, laboratoarele și specialiștii care au realizat aceste cercetări și data la care virusul SARS-CoV-2 (COVID-19) va reintra în vacanță și perioada acesteia. 3. Vă solicit ca, de urgență și cu precădere, să faceți dovada existenței variantei delta a SARS-CoV-2 (COVID-19), să-mi transmiteți dovezile științifice, actele de cercetare și dovezile materiale ale izolării, ale testării acesteia, precum și dovada și actele de cercetare că vaccinurile împotriva SARSCoV-2 (COVID-19) achiziționate de România până la acest moment opresc și vindecă varianta delta a virusului SARS-CoV-2 (COVID-19). Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Doamna senator, vă rugăm să rezumați și...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Da, o să rezum.

Da, o să rezum. ...în număr de 26.500, aruncați în saci de plastic goi, fără respectarea demnității umane după moarte, și înmormântați fără respectarea tradițiilor creștine, fără participarea rudelor, fără identificare, fără autopsie și despre care ulterior s-a demonstrat că numai 227 ar fi murit de COVID, iar ceilalți au fost trecuți eronat la morți de COVID? 7. Care este motivul pentru care nu v-ați autosesizat cu privire la oamenii îngropați de vii în timpul pandemiei de COVID-19, fiind doar anesteziați și aruncați adormiți în gropi? 8. Care este motivul pentru care nu v-ați autosesizat cu privire la abuzurile psihoemoționale exercitate de politic, în special de miniștrii învățământului, sănătății, afacerilor interne și mai ales secretarul de stat Raed Arafat, asupra copiilor, în cadrul procesului de învățământ pe timp de pandemie? Sunt foarte multe întrebări pe care le-am adresat. Iar prin interpelare am solicitat..., dacă-mi permiteți să spun, în situația Răchiteni, Ceplenița, din județul Iași, am solicitat trimiterea corpului de control al ministerelor Afacerilor Interne și Sănătății și verificarea tuturor aspectelor învederate, mai ales actele și dovezile ce au stat la baza instituirii scenariului roșu/carantinării, precum și verificarea obligativității sau condiționării vieții normale de un act medical, în speță, al vaccinării anti-COVID-19. În plus, am solicitat verificarea condițiilor vaccinării copiilor și a îndeplinirii condițiilor impuse de Legea nr. 272/2004 cu privire la respectarea interesului superior al copilului. Vă mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Vasile Dîncu

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/4.X.2021

Doamna senator, mulțumesc și eu pentru înțelegere. Îl invit la microfon pe domnul Constantin-Bogdan Matei, din partea Grupului Partidului Social Democrat. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/4.X.2021

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Întrebarea mea este adresată Ministerului Educației.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Educației. Stimate domnule ministru, Legea nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea și protecția solului, în vigoare de la 1 ianuarie 2021, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1.057 din 10 septembrie 2020. Prin art. 32 se reglementează faptul că autoritatea administrației publice centrale de educație și cercetare are următoarele atribuții și răspunderi: – adaptează planurile și programele de învățământ la toate nivelurile; – asigură promovarea programelor de cercetaredezvoltare în domeniul științelor solului și finanțarea acestora; – asigură fundamentarea unor programe școlare în scopul extinderii cifrei de școlarizare în învățământul preuniversitar și universitar. În acest sens, vă rog să-mi comunicați o situație, doar o singură situație, cu măsurile adoptate referitoare la implementarea prevederilor acestei legi. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Vasile Dîncu

Îl invit la microfon pe domnul Ionuț Neagu, din partea Grupului AUR.

Domnule senator, mulțumesc foarte mult. Îl invit la microfon pe domnul Ionuț Neagu, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Ionuț Neagu

Costurile operațiilor pentru schimbare de sex în România

Astăzi am pregătit două întrebări și o interpelare. O să încep cu întrebarea. Prima întrebare este adresată domnului Attila-Zoltan Cseke, ministrul interimar al sănătății, iar obiectul întrebării îl constituie „Costurile operațiilor pentru schimbare de sex în România”. Stimate domnule ministru, Potrivit presei naționale, în România au fost făcute mai multe tratamente hormonale și operații chirurgicale pentru schimbare de sex, după ce un număr de cetățeni români considerați a fi afectați de sindromul transsexualității au obținut în instanțele judecătorești române aprobarea pentru schimbarea de sex. Presa națională informează că în toate aceste cazuri cheltuielile au fost decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din bani publici. Medicii specialiști români au explicat pentru presă că intervențiile chirurgicale pentru schimbare de sex nu sunt considerate intervenții estetice, ci corecții ale unor aspecte psihice și că în străinătate o astfel de intervenție costă între 20.000 și 60.000 de euro. De precizat că persoanele care recurg la operații chirurgicale de schimbare de sex nu se limitează la o singură intervenție chirurgicală, în cazul acestora fiind vorba despre intervenții repetate, la diverse intervale. Pe de altă parte, în România multe tratamente hormonale, operații chirurgicale și tratamente de strictă necesitate nu se bucură de o decontare adecvată din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți: 1. Numărul de intervenții chirurgicale pentru schimbare de sex efectuate în România în ultimele 3 decenii, defalcate pe fiecare an. 2. Costul mediu pe persoană al tratamentelor hormonale și al operațiilor chirurgicale pentru schimbare de sex. 3. Dacă există cazuri în care persoanele care au fost supuse tratamentelor hormonale și medico-chirurgicale pentru schimbare de sex, așa-zisa „conversie sexuală”, au inițiat procedurile de revenire la sexul inițial, așa-zisa „reconversie sexuală”, cu toate consecințele de rigoare. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Iar interpelarea este adresată domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe. Stimate domnule ministru, Prin Tratatul de pace de la Saint-Germain, semnat la 10 septembrie 1919 de Puterile Aliate și Asociate învingătoare în Primul Război Mondial (formate din 16 state), pe de o parte, și, pe de altă parte, de Austria, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în acest război, prin acest tratat, căruia România i s-a alăturat la 9 decembrie 1919, Austria a fost obligată să renunțe, în favoarea României, la toate drepturile asupra Bucovinei. Prin articolele 191–193 ale acestui tratat s-a prevăzut obligativitatea ca Austria să restituie României „toate actele, documentele, obiectele antice și orice material științific și bibliografic ridicate din teritoriile invadate și aparținând fie statului, fie administrațiilor provinciale, comunale, de binefacere sau ecleziastice ori ale altor instituții publice sau particulare”. Art. 196 al acestui tratat a prevăzut: „În ceea ce privește obiectele având un caracter artistic, arheologic, științific sau istoric și făcând parte din colecții care aparțineau în trecut guvernului monarhiei austro-ungare sau Coroanei, în cazul când aceste obiecte nu sunt supuse altor dispoziții ale prezentului tratat, Austria se obligă: să negocieze cu statele interesate, când i se va cere aceasta, un acord amical în virtutea căruia parte din colecțiile și obiectele sus-arătate, care trebuie să aparțină patrimoniului spiritual al districtelor cedate, vor putea fi, în mod reciproc, repatriate în districtele lor de origine.” La fel, statul austriac se mai angaja: „Să nu înstrăineze nimic sau să nu risipească din numitele colecții și să nu dispună de niciunul din obiecte timp de douăzeci de ani, excepție numai dacă n-a intervenit înaintea expirării acestui termen vreo învoială specială, dar să le pună la adăpost și să asigure și buna lor păstrare și să le țină, împreună cu inventarele, cataloagele și documentele administrative privitoare la acele colecții, la dispoziția studenților fiecăreia dintre Puterile Aliate și Asociate”, se mai stipula în acest tratat. Opinia publică românească nu cunoaște în ce grad și-a îndeplinit sau nu Austria obligațiile asumate prin tratatul de pace privind restituirea tezaurului de documente istorice care aparțin României referitoare la regiunea istorică Bucovina. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați, punctual: 1. Ce acțiuni concrete și demersuri oficiale au întreprins autoritățile române în perioada 1920–2021 în vederea recuperării tezaurului de documente istorice și bunuri cu valoare istorică, științifică sau culturală ridicate de către Austria din regiunea istorică Bucovina și încă nerestituite României. 2. Ce acțiuni concrete și demersuri oficiale au în vedere autoritățile române pentru recuperarea acestor documente și bunuri de acum încolo. Vă rog să ne prezentați răspunsul dumneavoastră oral sau în scris. Cu respectul cuvenit, senatorul de Covasna Ionuț Neagu. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, domnule semnator.

Mulțumim, domnule semnator. Stimați colegi, vă propun să prelungim cu câteva minute, pentru a epuiza întreaga listă de întrebări, interpelări, urmând să recuperăm din timpul declarațiilor politice. În consecință, îl invit la microfon pe domnul Adrian Hatos, din partea Grupului PNL... _(Discuții.)_ OK! Mulțumim. Îl invit, atunci, la microfon pe domnul Călin-Gheorghe Matieș, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Elevii din Apuseni, prinși între incompetența și ignoranța PNL-ului, de la nivel local, județean și național

Aveam mai multe întrebări și interpelări, dar, fiind timpul scurt, mă voi limita la o singură interpelare, adresată domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. „Elevii din Apuseni, prinși între incompetența și ignoranța PNL-ului, de la nivel local, județean și național” Domnule ministru, În comuna Ocoliș nu există școală cu clasele V–VIII, iar părinții din satul Lunca de Arieș, ce ține de comuna Poșaga, au optat să facă școala gimnazială la Sălciua. Elevii prinși între incompetența și ignoranța PNL, siliți să ajungă la școală prin forțele proprii, sunt nevoiți să meargă împreună cu părinții 30 de kilometri dus–întors. În prezent, microbuzul de la școala din comuna Sălciua, administrată de un primar PNL, nu are licență de transport, ITP, asigurare, iar șoferul care lucra pe el în anul școlar precedent și-a dat demisia, din cauza salariului de nimic, după ce norma i s-a înjumătățit. Cel mai grav este însă că microbuzul care ar trebui să transporte elevii înscriși la școala gimnazială din Sălciua este o epavă. Interesul pe acest subiect al Inspectoratului Școlar Județean Alba, condus de oameni de bază ai PNL-ului, se ridică la înălțimea genunchiului broaștei, iar primarul PNL din Sălciua este la fel de indiferent la această situație. Cel mai grav este că faptele acestor oameni sunt săvârșite cu premeditare, după ce timp de luni bune, cât a fost vacanța, nu au luat nicio măsură. ## Domnule ministru, Vă solicit pe această cale să prioritizați problema acestor copii, să alocați bani pentru achiziționarea unui autobuz școlar care să le ofere o șansă egală la viitor. În încheiere, vreau să vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris, pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mai avem două interpelări.

Domnule senator, vă mulțumim pentru înțelegere și celelalte întrebări le vom trimite în scris destinatarilor. Mai avem două interpelări. Domnul senator Mircea Dăneasă, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Mircea Dăneasă

informare despre vaccin

Foarte scurt și concis. O interpelare adresată domnului încă prim-ministru Cîțu. Domnule prim-ministru, De ce trebuie ca printr-o lege să fie stimulată vaccinarea și să li se ofere, prin această lege, celor care se vor vaccina stimulente în bonuri de masă și tombole? Prima întrebare. A doua: nu credeți că această ofertă făcută cetățenilor spre a se vaccina în viitor constituie o discriminare față de cetățenii României care s-au vaccinat până acum, fără niciun fel de stimulent? Fac această interpelare către prim-ministru, și nu către ministrul sau Ministerul Sănătății, întrucât am constatat că Ministerul Sănătății nu se mai ocupă de sănătate, ci de transpunerea în practică a unor decizii politice a căror origine nu este clar detectată. Oricum, se vede cu ochiul liber, fără microscop, că sunt interese clandestine și nu neapărat de origine autohtonă. Ieri, 13 septembrie, în Comisia pentru buget, finanțe a apărut acest proiect de lege – la care bineînțeles că m-am opus – pentru finanțarea acestor stimulente. Întrebându-l pe reprezentantul Guvernului – care, nu știu din ce cauză, nu era reprezentantul Ministerului Sănătății, ci al Ministerului Economiei –, punându-i aceeași întrebare pe care i-o pun domnului prim-ministru, știți ce mi-a răspuns? Că nu este vorba despre o șpagă sau despre o mită dată pentru a se realiza vaccinul – pentru că eu așa l-am întrebat, de ce dau mită pentru vaccinări pe viitor –, ci despre informare. Și dumneavoastră, domnule prim-ministru, considerați că aceste stimulente – care, în mod clar, sunt mită – reprezintă „informare despre vaccin”? Vă mulțumesc și

Interpelare

Vasile Dîncu

Îl invit la microfon pe domnul Marius Humelnicu. _(Discuții la prezidiu.)_

Îl invit la microfon pe domnul Marius Humelnicu. _(Discuții la prezidiu.)_

Interpelare

Marius Humelnicu

Interpelare adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației.

Interpelare adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației. Încă din luna iulie a acestui an Organizația Mondială a Sănătății a recomandat testarea elevilor și a cadrelor didactice pentru a se evita închiderea școlilor și revenirea la învățământul la distanță în cazul unei creșteri a numărului de cazuri de COVID-19. Din iulie până la jumătatea lui septembrie, când a început școala, era suficient timp să implementați o serie de măsuri care să contribuie la scăderea ratelor de infectare și la evitarea închiderii școlilor. Ați declarat că pandemia a accentuat abandonul școlar și cunoașteți foarte bine faptul că învățământul la distanță a amplificat acest fenomen, care a făcut ravagii în învățământul românesc în ultimul an. Iată că anul școlar 2021–2022 a început și nu ați făcut nimic pentru testarea în școli a copiilor și profesorilor. Domnule ministru Sorin Cîmpeanu, Nu trebuie să inventați roata testării în școli. Au inventat-o alții și au aplicat-o cu succes. De aceea, vă întreb: cunoașteți ce măsuri au aplicat alte țări atât în privința prevenirii transmiterii virusului în școli, cât și pentru asigurarea desfășurării cursurilor cu prezență fizică? Vă solicit să răspundeți în scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Dați-mi voie, stimați colegi, pentru că am epuizat listele și am depășit timpul, să citesc foarte repede lista senatorilor care au mai depus întrebări și, pe urmă, interpelări. Au mai depus întrebări la data de 15 septembrie 2021: – din partea Grupului Partidului Social Democrat: doamna Mirea Siminica, domnul Angel Tîlvăr, Mihail Genoiu, Ion Prioteasa, Ion-Cristinel Rujan, domnul Călin-Gheorghe Matieș – alături de... o declarație pe care a făcut-o în scris –, domnul Gabriel Mutu; – din partea Grupului Partidului Național Liberal: domnul Sorin-Ioan Bumb, domnul Adrian Hatos, doamna Monica Anisie; – din partea Grupului AUR: Sorin-Cristian Mateescu, Andrei Hangan; – apoi, din partea grupului... neafiliați, doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă a rămas cu cea de a patra întrebare, legată de Răchiteni, Ceplenița. Pentru interpelări depuse în scris la data de 15 septembrie 2021: – din partea Grupului Partidului Social Democrat: BiancaMihaela Purcărin, doamna senator Liliana Sbîrnea, domnul Mihail Genoiu, domnul Ion-Cristinel Rujan, domnul Călin Matieș – o serie de întrebări care au rămas necitite –, domnul Gabriel Mutu; – din partea Grupului PNL, domnul senator Ioan Sorin Bumb; – din partea Grupului USR, Cristi Berea; – de asemenea, domnul Sorin-Cristian Mateescu. Și, cu aceasta, am epuizat lista întrebărilor și interpelărilor depuse în data de 15 septembrie. Declar deschisă sesiunea de declarații politice și, stimați colegi, permiteți-mi să-l sprijinim pe un coleg de-al nostru care trebuie să plece foarte repede la un alt eveniment, așa încât îl invit la cuvânt pe domnul Andrei Postică, din partea Grupului USR.

Interpelare

Andrei Postică

nu» deciziilor politice!

Declarație: „Decizii pentru oameni și «nu» deciziilor politice!”. În aceste zile participăm la un festival al interpretărilor constituționale, voit sau nu, dar cu un interes major politic, și nu unul pentru interesul cetățenilor sau în slujba acestora. Asistăm, pentru prima dată în istoria României postdecembriste, la cum un drept fundamental garantat de Constituție, cel al unei moțiuni de cenzură, este încălcat flagrant de către PSD, PNL și UDMR, blocat sistematic în Birourile permanente reunite. Patru ședințe au fost boicotate de cele trei partide. Constituția este foarte clară: în cel mult 5 zile de la data depunerii, moțiunea de cenzură trebuie prezentată în ședința comună a celor două Camere, iar după 3 zile de la prezentare trebuie dezbătută și votată, conform art. 113. Momentul citirii moțiunii de cenzură duce din nou la o încălcare flagrantă a Constituției. Am asistat joi, 9 septembrie, la o ședință de citire a moțiunii acaparată ilegal de către domnul deputat Florin Roman, acesta ținându-se de microfonul Camerei Deputaților și neacordând președintelui Senatului, Anca Dragu, dreptul constituțional de a conduce ședința celor două Camere. Conform art. 30 din Regulamentul ședințelor comune, lucrările ședințelor comune sunt conduse, alternativ, de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului. Vedem cum boicotarea unor ședințe ale Birourilor permanente ale celor două Camere, special pentru amânarea votului pe moțiune, și neacordarea președintelui Senatului a dreptului de a conduce ședința duc la o încălcare voită a Constituției, totul cu un scop politic, acela de a-l menține pe Florin Cîțu în funcția de premier și de a câștiga președinția Partidului Național Liberal. Interesul pentru români este astfel trecut în subsidiar, totul pentru că un om se agață de putere. Am asistat, în cursul zilei de ieri, la un simulacru al democrației desfășurat în cadrul Comisiei pentru constituționalitate, comisie din care fac parte. S-a transmis un punct de vedere către Curtea Constituțională prin care se declară neconstituțional demersul moțiunii, pentru că semnăturile nu au fost depuse cu respectarea Constituției. Din nou asistăm la metode de împiedicare a unui demers democratic și constituțional. S-a creat un precedent periculos: pentru prima dată dreptul unor parlamentari este blocat. Constituția nu mai reprezintă reperul după care trebuie să ne ghidăm, ci doar un mecanism care este folosit doar când conferă avantaje celor aflați la putere. Trebuie să încetăm să mai considerăm Constituția ca fiind opțională. Să ne oprim din a o respecta doar atunci când ne convine. Constituția este, indiferent de poziția pe care o ocupăm în stat, literă de lege. Nu este facultativă și nici interpretabilă. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Hatos.

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Hatos.

Interpelare

Vasile Dîncu

Invit la cuvânt pe doamna Aelenei Evdochia, din partea Grupului AUR.

Invit la cuvânt pe doamna Aelenei Evdochia, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, doamnă senator.

Vă mulțumim, doamnă senator. Îl invit la microfon pe domnul Ion Mocioalcă, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Interpelare

Vasile Dîncu

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lavric, din partea Grupului AUR.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lavric, din partea Grupului AUR.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Bica Dănuț, din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Securitatea României versus luptele de partid

Astăzi am să vă vorbesc despre „Securitatea României versus luptele de partid”. Pe 12 august, acum aproape o lună, scriam despre avionul de mici dimensiuni Antonov AN-2 care a intrat ilegal în România, a staționat timp de 45 de minute în zona Vicovu de Sus, iar autoritățile din Ucraina l-au interceptat în momentul în care acesta a ieșit de pe granițele României. Ieri am aflat, tot de la vecinii noștri, din Moldova de această dată, că o nouă aeronavă a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, a ajuns în România, a petrecut o oră undeva în teritoriul României, iar la întoarcere a aterizat pe un câmp din Hlinaia Mică, raionul Edineț. Este incredibil ce se întâmplă! Noi mai avem autorități? Păzește cineva granițele României? Contrabandiștii au ajuns să fie șefi pe spațiul aerian al României și se pare că nimeni nu dorește să-i deranjeze. Ne plângem că nu suntem primiți în spațiul Schengen și, din păcate, spunem că este doar o luptă politică. Asta în timp ce oricine vrea să intre și să iasă în și din spațiul aerian al României o poate face nestingherit. Aici a dus lipsa de comunicare și de coordonare între instituții. Mentalitatea instituțiilor statului – și pot extrapola aici puțin și să spun și „a angajatului de la stat” – este de a nu vedea imaginea de ansamblu, de a nu comunica și de a încerca să-și facă treaba la minimumul posibil, astfel încât să nu atragă atenția asupra lor. Și lucrul ăsta se întâmplă de 30 de ani. Dacă vii cu o idee, dacă vii să îmbunătățești un proces, ești văzut ca cineva care încearcă să se substituie șefului, care deranjează ordinea firească a lucrurilor. Și atunci când șeful este numit politic, de cele mai multe ori incompetent sau, mai rău, analfabet funcțional, ajungi în situația în care suntem astăzi. Avem servicii, avem instituții care se ocupă de paza frontierei, avem poliție, avem armată. Practic, avem tot ce ne trebuie ca să securizăm granițele țării. Ce nu avem este voință. Cu voință, în 6 luni de zile putem avea un sistem care să funcționeze, dar din păcate avem doar politicieni mărunți, implicați în luptele de partid. Asta în timp ce ne pierdem credibilitatea în fața partenerilor noștri europeni. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Urmează la cuvânt, din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Matieș Călin-Gheorghe.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Matieș Călin-Gheorghe.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

România educată

Declarația mea politică de astăzi este despre: „«România educată» – educația desființată!”. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor senatori, De ani de zile tot auzim rostindu-se nostalgic, de la cea mai înaltă tribună a statului, sintagma „România educată”, un titlu pompos pentru o țară cu un sistem educațional în derivă, subfinanțat și rupt de realitatea secolului în care trăim. Școala românească a rămas un ansamblu învechit, blocat în timp, din toate punctele de vedere. Reformele anunțate pompieristic an de an nu contenesc să ne uimească, să ne umilească și să ne priveze copiii de dreptul lor constituțional de a li se asigura un acces gratuit la educație și școală performantă într-un mediu sănătos. Sistemul educațional românesc este definiția paradoxului. Subfinanțăm educația ca să facem din ea subiect de campanie electorală. Promovăm școala online, dar nu le dăm tablete copiilor. Le dăm tablete după un an, dar copiii de la țară își fac temele la lumina lumânării, pentru că triplăm prețul energiei electrice. Așa se vede „România educată” din județul Alba și sigur, dragi colegi, că și în județele dumneavoastră lucrurile stau la fel. În Alba, Liceul Tehnologic „Țara Moților” din Albac se luptă de luni bune cu Ministerul Educației pentru înființarea unei clase profesionale de lucrători în agroturism. Dragilor, în „Mica Elveție”, în Munții Apuseni, turismul este viitorul. Ceea ce avem acum, doar croșetarea de niște ciorapi și niște mici pensiuni, nu este viitorul unei stațiuni montane de valoare. În comunele Ocoliș și Poșaga, copiii nu au microbuz pentru a ajunge la școală, în comuna Sălciua. Părinții își duc zilnic copiii cu mașinile, deși PNL-ul în județul Alba conduce absolut tot, toate instituțiile, și putea rezolva din pix această problemă. Eu, personal, îl voi interpela pe ministrul educației cu privire la această situație, voi solicita Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației alocarea de fonduri pentru achiziția unui microbuz școlar. Domnilor guvernanți, vă spun: să vă fie rușine! Nu vă bateți joc de copiii acestei țări! Mulțumesc, stimați colegi.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim și noi, domnule senator.

Vă mulțumim și noi, domnule senator. Urmează la cuvânt, din partea Grupului USR, domnul senator Ștefan Pălărie.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Un nou an școlar, ultimul an în care ne amăgim copiii

Declarația mea politică se numește „Un nou an școlar, ultimul an în care ne amăgim copiii”. Copiii noștri au reînceput școala. Fiecare început de an școlar este marcat de speranță, iar în ochii copiilor se poate vedea bucuria revenirii la școală. Este datoria noastră să nu îi mai amăgim cu nobile discursuri pline de promisiuni făcute la ceremoniile de deschidere, ci să le oferim prin decizii și fapte cadrul școlar de care au nevoie: infrastructură de calitate, cadre didactice motivate și pregătite, curriculum echilibrat. Toate acestea nu pot fi implementate decât cu un management școlar performant. Din păcate, în această vară, pe lângă provocările generate de pandemie, o parte dintre politicienii din România au ales ca, în loc să pună binele copiilor pe primul plan, să continue politizarea unităților de învățământ. Anul acesta, când aveam nevoie mai mult decât oricând de stabilitate, construcție și predictibilitate la nivelul conducerilor școlare, în multe dintre județele țării inspectorii școlari au pus pe primul plan, fără nicio rușine, agenda de partid. Aceștia au înlocuit mii de directori de școală, culminând cu cazuri halucinante, precum cel al județului Dolj, în care peste 50% dintre școli au început luna septembrie cu directori noi, numiți din pix. Mai precis, speranțele copiilor din județul Dolj stau în mâna unor oameni numiți directori cu două zile înainte de începerea anului școlar. Acest lucru este absolut inadmisibil! Eu încă mai sper să trăiesc ziua în care politica de partid să fie definitiv eliminată din școală. Dacă ne întrebăm cum alte țări au performanță educațională, răspunsul este simplu: ei au eliminat politica de partid din școală. Profesorii, părinții, reprezentanții societății civile, elevii din România, cu toții își doresc unități de învățământ fără ingerințe politice. Toți aceștia enumerați mai sus ne-au dat mandat să fim aici, pe scaunele din Senatul României. De ce amânăm să punem în aplicare mandatul pe care ni l-au dat? Copiii noștri au reînceput școala. Îmi doresc ca anul acesta să înceapă reforme capitale în educație, tocmai pentru ca educația să fie în centrul real al unui nou proiect de țară. Ne putem juca cu orice, dar nu ne mai putem juca cu speranțele copiilor noștri. Mulțumesc tare mult. Ștefan Pălărie, senator USR PLUS, Circumscripția nr. 42 București. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Invit la cuvânt pe doamna Breahnă-Pravăț Ionela-Cristina, din partea Grupului USR... PSD. _(Discuții.)_

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

România educată

Stimate domnule președinte, Stimați domni secretari, Stimați colegi, Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Debutul anului școlar 2021–2022 sub auspiciile unui proiect de țară, «România educată», eșuat cu desăvârșire”. Stimați colegi, Educația din România a devenit SRL-ul guvernării PNL–USR PLUS, așa cum am afirmat și cum s-a mai afirmat, iar proiectul „România educată” – o utopie în care nici măcar Președintele României nu mai crede, deși nimeni nu deține certitudinea că ar fi crezut cineva vreodată în acest „mare” proiect de țară. Trăim vremuri complicate, care au afectat enorm procesul educativ. Astfel, am ajuns ca în școala românească ceea ce aparținea normalității să devină aproape nefiresc și imposibil, deși, de multe ori, autoritățile nu sunt capabile să ofere explicații pentru deciziile care conduc la astfel de situații. Da, e nefiresc ca, în timp ce ne putem plimba liberi la mall, școlile să fie închise. Da, e normal ca ai noștri copii să poată purta mască ore în șir la școală, când sunt atâtea alte evenimente care nu impun utilizarea acesteia? Nu, nu e normal. Da, e nedrept ca într-o țară în care cu toții plătim taxe și impozite testarea noninvazivă pentru preșcolari și elevi, măcar cei din ciclul primar, să aparțină imposibilului. Da, e injust să nu se conștientizeze că sistemul de învățământ și nivelul de trai din anumite zone ale României nu sunt compatibile cu modelul online, impus fără explicații de foarte multe ori. Astfel, declarația mea politică își propune să evidențieze succint elementele unui inventar care reflectă modul în care au înțeles actualii guvernanți să întâmpine debutul anului școlar 2021–2022, după cum urmează: – neimplementarea niciunei măsuri pentru reducerea ratei abandonului școlar, care ne asigură locul fruntaș pe podiumul Uniunii Europene; – lipsa aplicării unor instrumente legislative, educaționale sau sociale care să conducă la reducerea numărului de elevi absolvenți ai clasei a VIII-a care nu se prezintă la evaluarea națională și numărului de elevi absolvenți ai claselor a XII-a și a XIII-a care nu susțin examenul de bacalaureat; – promovarea unor idei care consfințesc încercarea actualei puteri politice de a desființa învățământul special și integrarea copiilor cu CES (cerințe educaționale speciale) în învățământul de masă începând cu anul școlar 2022–2023, fapt confirmat prin aserțiunea de la pagina 47 a raportului aferent proiectului „România educată”; – neasigurarea fondurilor necesare pentru testarea elevilor în anul școlar 2021–2022; – lipsa demersurilor pentru promovarea unei forme noninvazive de testare a preșcolarilor și elevilor claselor primare; – promovarea unor acte normative care oferă posibilitatea unităților de învățământ de a renunța la catalogul fizic pentru a opta exclusiv pentru catalogul electronic, fără a oferi certitudini financiare pentru aplicarea unitară a acestei măsuri; – anihilarea autonomiei și calității activității Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar printr-o serie de măsuri nefundamentate, care au vizat modificarea structurii consiliului de conducere al acesteia sau promovarea pe funcția de președinte a unei persoane lipsite de experiența și expertiza necesare; – neasigurarea manualelor școlare pentru elevii claselor a IX-a și pentru cei ai școlilor profesionale și calitatea precară a celor aflate în uz; – revenirea la planurile-cadru aprobate în anul 2009 pentru elevii claselor a IX-a, generația-experiment a ministerului, după 8 ani de zile în care această generație a funcționat după o programă nouă și un curriculum bazat pe competențe; – lipsa adaptării programelor școlare la cerințele actuale ale societății. Evident, acest inventar ar putea continua. Însă dreapta politică este prea ocupată cu organizarea concursurilor pentru funcția de director de școală sau cu organizarea marelui congres al Partidului Național Liberal, încât să asculte măcar nemulțumirile exprimate de către reprezentanții asociațiilor de elevi, care, extrem de justificat, afirmau recent: „Educația a ajuns bătaia de joc a autorităților din România, chit că ne referim la premieri, miniștri, primari, inspectori. În fiecare an, criminalii învățământului se pozează inocenți în fața școlilor, în prima zi de școală, pentru a-și crește capitalul politic. După ani de zile de ticăloșie, este momentul să spunem lucrurilor pe nume, să arătăm vinovații, să cerem măsuri concrete. Învățământul este condus de indivizi siniștri care vor să-l îngroape, iar, dacă societatea civilă nu va acționa, aceștia vor reuși.” Într-adevăr, sintagma „România educată” riscă să devină nu numai perimată, ci și ridicolă, cât timp aceasta este invocată numai la festivitățile de deschidere a anului școlar, de către un președinte de țară și un premier care nu au făcut nimic pentru a reduce rata abandonului școlar sau de către primari sau viceprimari PNL/USR care într-un an de mandat nu au fost în stare să deconteze nici măcar un leu pentru bursele școlare, drepturi fundamentale ale elevilor. A se vedea, în această situație, cazul din municipiul Bacău, unde atât primarul USR, cât și viceprimarul PNL au avut curajul nesăbuit de a urca pe scenele de debut al anului școlar 2021–2022 când într-un an de mandat nu au plătit măcar un leu pentru bursele școlare elevilor din municipiul Bacău. Mulțumesc. Cristina Breahnă-Pravăț, senator PSD Bacău.

Interpelare

Vasile Dîncu

Vă mulțumim, doamna senator.

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Andrei Hangan, din partea Grupului AUR. Urmează domnul senator Trifan Raoul-Adrian.

Interpelare

Andrei Hangan

Inflație, deficit bugetar, scumpiri masive – ce mai urmează?

„Inflație, deficit bugetar, scumpiri masive – ce mai urmează?” ## Stimați colegi, Subiectul declarației mele de astăzi se concentrează asupra incompetenței și incapacității actualei guvernări de a face bine României. Este de neacceptat ca nivelul de trai al românilor să scadă atât de mult de la începutul acestui an. Nu mai e o noutate cum toate deciziile luate de cei aflați la putere vizează propriile interese sau ambiții politice, nicidecum bunăstarea românilor. În România, rata anuală a inflației a urcat la 5,3% în luna august, de la 5% în luna iulie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 8%, iar mărfurile alimentare și serviciile cu aproape 3%. Oficialii care ne conduc spun că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună. În realitate, nici pe departe, din contră! Avem oameni care nu mai fac față scumpirilor masive la alimente, energie electrică și gaze. Avem 900.000 de pensionari cu pensie lunară de 800 de lei, care vor trebui să se descurce singuri, din nefericire, în fața valului de scumpiri la energie care va acompania sezonul rece. Alături de ei sunt și angajații cu salariul minim pe economie, pentru care nu se face nimic. Niciun sprijin oferit, niciun ajutor, nicio măsură benefică pentru cetățeni. Austeritatea e la ea acasă. Inflația crește constant, iar, pe deasupra, România a înregistrat un deficit comercial de aproape 13 miliarde de euro în primele 7 luni ale acestui an. Cum pot românii să mai aibă încredere în oamenii pe care cândva i-au votat cu încredere când acum sunt tratați cu atâta dezinteres? Românii nu mai au de ce să aibă încredere în actuala putere, iar acest lucru se resimte în toate sondajele. Și pe bună dreptate. Guvernarea a demonstrat că se află în antiteză totală cu nevoile cetățenilor. Eu și colegii mei din AUR vom transforma orice demers benefic pentru români într-o prioritate. Dacă nimeni nu vrea să ia partea românilor, o vom face noi, iar împreună vom schimba ceva! Vă mulțumesc. Andrei Hangan, senator AUR.

Interpelare

Vasile Dîncu

Urmează, din partea Grupului USR, domnul Trifan RaoulAdrian și se pregătește, din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Bodog Florian-Dorel.

Urmează, din partea Grupului USR, domnul Trifan RaoulAdrian și se pregătește, din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Bodog Florian-Dorel.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Cât vrei să o închidem acum?

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cât vrei să o închidem acum?”. Întrebarea aceasta a fost adresată de premierul în funcție unui lider local al PNL. Mi-a rămas întipărită în memorie pentru că mi se pare foarte important să stăm un pic și să analizăm implicațiile mai profunde ale acestei întrebări. În ea întrezărim disponibilitatea premierului Cîțu de a tranzacționa bani, personali sau publici, pentru a determina rezultatele cursei interne pentru președinția Partidului Liberal. Observăm foarte clar familiaritatea „noii speranțe a PNL” cu comportamentul vechilor politicieni, cei care sunt dispuși să dea orice la schimb pentru putere. Și mai vedem și că premierul crede implicit că politica nu este despre oameni, ci despre putere și despre bani. Să ne mirăm atunci că același program de așa-zisă „dezvoltare” locală conceput de Udrea și perfecționat de Dragnea a fost copiat din scoarță în scoarță de premier și folosit ca un instrument de fidelizare a primarilor partidului? Să ne mirăm că același premier a abuzat de funcția pe care o ocupă datorită partenerilor de coaliție pentru a-i ataca și umili pe aceștia în mod repetat? Să ne mirăm că noua majoritate PSD–PNL încalcă Constituția, legile țării și regulamentul parlamentar pentru a-l ține pe Florin Cîțu în perfuzii la Palatul Victoria? Toate acestea în timp ce inflația este la un nivel dublu față de cel preconizat, iar prețurile cresc în ritm amețitor. Aș vrea să ne gândim puțin la cum ar fi fost dacă aceste lucruri s-ar fi întâmplat în perioada guvernărilor PSD–Dragnea. Sunt curios dacă cineva din acest Parlament crede că nu am fi avut ample mișcări de stradă împotriva acestor indubitabile dovezi de aroganță și „misecuvinism” politic. Această ignorare totală a nevoilor românilor în favoarea interesului politic de moment. Dragi colegi liberali, PNL se îndreaptă cu viteză spre un zid, în timp ce echipa așa-zis „câștigătoare” apasă și mai tare pe accelerație. Știm că vă dați seama de asta. Mai presus de interesul partinic stă cel al românilor, motivul pentru care facem politică și pentru care ne aflăm în Parlament. Chiar credeți că aceștia vă vor ierta pentru această sfidare? Chiar credeți că vă vor ierta pentru un nou USL? Răspunsurile le aveți deja, le știți instinctiv. Mai rămâne doar să recunoașteți că aveți o mare problemă și să acționați în consecință. Raoul Trifan, senator USR PLUS de Timiș. Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Îl invit la cuvânt pe domnul Bodog Florian-Dorel.

Îl invit la cuvânt pe domnul Bodog Florian-Dorel. Urmează domnul Scarlat George, din partea Grupului PNL.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

de dreapta

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Guvernanții «de dreapta» vor să-l contrazică pe Einstein!”. Stimați colegi, În timp ce guvernanții noștri sunt concentrați pe crizele și vendetele lor personale, românii se confruntă cu probleme grave: valul patru al pandemiei, o inflație enormă, factura la energie, penuria infernală a forței de muncă, deprecierea dramatică a leului, începutul de an școlar în condiții incerte. Agenda românilor nu se intersectează deloc cu agenda coaliției „de dreapta”. Luni a fost prima zi din noul an școlar, însă, din păcate, nu avem niciun motiv de bucurie. Nici măcar nu putem privi spre viitor cu optimism, pentru că în școlile din România, sub guvernarea „de dreapta”, nu s-a schimbat nimic concret, esențial, nici măcar acum, în plin avânt al valului patru pandemic, val care are o mai mare incidență și în rândul copiilor și al tinerilor. Pentru mintea guvernanților, valurile anterioare au fost degeaba, nu au înțeles nimic. Pe cale de consecință, nici nu au făcut nimic. Și mai rău este că nici nu au de gând să facă nimic pentru a schimba situația. Elevii și profesorii nu vor fi testați periodic, preventiv, cum, de altfel, se face în mai toate țările spre al căror nivel de dezvoltare și civilizație tindem. Mai mult, în școli vor preda profesori vaccinați și nevaccinați fără a exista o evidență clară, iar explicația cu GDPR-ul se potrivește pentru a răspunde toți și niciunul. Părinții sunt lăsați în incertitudine, nu au decât să se descurce cu diferitele scenarii și școli online. Între timp, în mai toate orașele țării sirenele ambulanțelor domină acustica urbană. Numărul de infectați crește dramatic, iar campania de vaccinare merge la fel de prost ca și până acum. Degeaba se tot schimbă miniștrii sănătății, guvernarea merge prost! Ministerul Educației este încremenit în proiect și nu reușește să schimbe nimic – nimic spre binele copiilor și nimic pentru siguranța școlilor. Criza politică și guvernamentală escaladează în fiecare zi, însă președintele Iohannis nu are niciun stres. Pentru el și acoliții săi „chestiunea guvernamentală nu este absolut deloc îngrijorătoare”. „România educată” suportă și asta. Albert Einstein spunea că „nebunie este a face același lucru în același fel, dar să te aștepți la rezultate diferite”. Guvernanții „de dreapta” țin cu tot dinadinsul să-l contrazică, chiar și cu prețul vieții românilor. Din punctul lor de vedere, Albert Einstein nu a înțeles nimic. Einstein habar nu a avut ceea ce pot PNL și USR, chiar și atunci când se ceartă! Să vedeți ce pot Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Raluca Turcan, Lucian Bode, Dan Barna și ceilalți politruci! Să vedeți ce poate Iohannis! Dumnezeu să ne aibă în paza Lui și să ne ocrotească pe toți! Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD Bihor.

Interpelare

Vasile Dîncu

Interpelare

Vasile Dîncu

școlii ne-a oferit ocazia unor declarații de strictă actualitate și vocea Parlamentului trebuie să se audă.

Mulțumim, domnule senator. Vă propun, stimați colegi, să prelungim cu câteva minute timpul alocat declarațiilor politice, pentru că tema școlii ne-a oferit ocazia unor declarații de strictă actualitate și vocea Parlamentului trebuie să se audă. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Îl invit la cuvânt pe domnul Adrian Costea și urmează doamna Rodica Boancă.

Îl invit la cuvânt pe domnul Adrian Costea și urmează doamna Rodica Boancă.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. O invit la microfon pe doamna senator Rodica Boancă.

Interpelare

Rodica Boancă

Dubla măsură în societatea românească

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Dubla măsură în societatea românească”. Vineri, 10 septembrie, Cluj-Napoca – 75.000 de persoane fără mască participă la festivalul Untold pe stadionul Cluj Arena. Sâmbătă, 11 septembrie, București – 40.000 de persoane fără mască participă la festivalul SAGA în hangarele de la Romaero. Duminică, 12 septembrie, București – 36.000 de spectatori fără mască asistă la derby-ul Steaua–Dinamo pe stadionul Arena Națională. Luni, 13 septembrie, București – 40 de părinți stau cu măști la gură pe trotuarul din fața unei grădinițe din cartierul Militari, în prima zi în care copiii dumnealor pășesc pe poarta instituției de stat. Tot luni, 13 septembrie, de această dată în Slobozia – școlarii pășesc, de asemenea, cu măști la gură în prima zi de școală și sunt doar 25 de elevi în clasă. Nu vin în fața dumneavoastră cu aceste cifre să vă spun că nu este normal ca la un festival de muzică sau la un meci de fotbal să fie atât de multă lume. Ba, dimpotrivă, mă bucură interesul românilor pentru socializare și distracție după un an în care toate evenimentele au fost închise. Românii au îndurat destul în această perioadă și merită din plin să iasă din case, să cânte, să danseze sau să se bucure alături de prieteni. Însă vă spun că dubla măsură, care este aplicată cu bună știință de reprezentanții ministerelor Sănătății și Educației, nu este deloc normală. Ba, mai mult, este ilogică, neconstituțională și discriminatorie. Nu este normal ca părinții să nu-și poată duce de mână copiii de 3-4 ani până în clase, să nu poată imortaliza acest eveniment unic prin fotografii sau doar cu simple amintiri întipărite în minte, din cauza unor măsuri ilogice. Nu este normal ca un elev de 6-7 ani să fie traumatizat de purtatul unor măști care mai sunt cumpărate și din banii părinților, din cauză că statul nu alocă fonduri pentru ei. Măcar nu ne faceți părtași la aceste lucruri, domnilor guvernanți! Aveți măcar acest minim bun-simț! Sunt momente în care îmi este dor să mă întorc în clase, să fac ceea ce-mi place, să clădesc caractere sau doar să recit o poezie alături de copii. Însă cel mai mult îmi este dor să-i privesc în ochi și să le văd zâmbetul. Însă îmi este teamă că nu i-aș recunoaște cu acele măști pe figură sau, mai rău, îmi este teamă că nu aș putea să le explic de ce recităm Eminescu sau Arghezi cu mască, prin mască, iar dacă „recită” din DJ Afrojack sau DJ Alok o pot face fără probleme și fără mască. Vă mulțumesc. Semnat, un părinte, un profesor, un senator AUR – Rodica Boancă.

Interpelare

Vasile Dîncu

Ultima înscrisă astăzi pe lista noastră de declarații politice este doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Ultima înscrisă astăzi pe lista noastră de declarații politice este doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Interpelare

Vasile Dîncu

Mulțumim, doamna senator.

Mulțumim, doamna senator. Înțeleg că am reușit să epuizăm întreaga ordine de zi, a doua cea mai lungă ședință de declarații politice, întrebări și interpelări din ultima vreme. Foarte rapid voi da citire listei cu senatorii care au depus declarații politice în scris: – Stănescu Paul, Purcărin Bianca-Mihaela, Mirea Siminica, Mutu Gabriel, Prioteasa Ion, Genoiu Mihai, Humelnicu Marius, Matei Constantin-Bogdan, Rujan IoanCristinel, Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai – de la PSD; – din Grupul PNL – domnul Bumb Sorin-Ioan; – de la USR – domnii Bordei Cristian, Cernic Sebastian, Bodea Marius. Am încheiat lista. _(Discuții.)_ Pe domnul Popa Maricel, care a și citit declarația politică, l-am sprijinit să fie încă de la început. Doamnelor și domnilor colegi, Cu aceasta, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și declarații politice din data de 15 septembrie 2021. Vă mulțumesc foarte mult. ## PAUZĂ * ## DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Anca Dana Dragu

Instrumentul European pentru Pace (EPF)

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 15 septembrie 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președinta Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Dan Ivan, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului, precum și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, Continuăm lucrările și vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și 136 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi; votul va fi într-o ședință viitoare. La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2021 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății primei tranșe din cotizația României la bugetul instrumentului financiar al UE „Instrumentul European pentru Pace (EPF)”, aferente anului 2021 (L272/2021). Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței. Face parte acest proiect de lege din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile și îi dau cuvântul, pentru început, doamnei Daniela Gîtman, din partea Ministerului Afacerilor Externe. Vă rog, doamnă. ## **Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** – _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:** Mulțumesc, doamna președinte al Senatului. Acest proiect de lege derivă din obligațiile asumate de statul român la cel mai înalt nivel prin adoptarea de către liderii statelor membre ale Uniunii Europene a cadrului financiar multianual 2021–2027, care include Instrumentul European pentru Pace. Acesta este un instrument financiar extrabugetar care, în acest cadru financiar nou, a înglobat mecanismul Athena pentru operații și misiuni cu caracter militar și Facilitatea africană pentru pace pentru măsuri de asistență în sprijinul operațiilor și misiunilor. Acest al doilea pilon va integra și misiuni de asistență pentru vecinătatea estică. În acest context este necesară asigurarea bazei legale pentru plata contribuției asumate de țara noastră la Instrumentul European pentru Pace, inclusiv contribuția pentru acest pilon II – Măsuri de asistență –, care să asigure un caracter global și echilibrat al susținerii vecinătăților Uniunii Europene în domeniile militar și de apărare. În primul semestru al anului 2021 a fost asigurată tranziția de la instrumentele financiare din fostul cadru financiar multianual la Instrumentul European pentru Pace, însă la finalul lunii iunie 2021 s-a încheiat această perioadă de tranziție. Începând cu luna iulie, statele membre trebuie să asigure resursele financiare pentru instrumentele financiare din actualul cadru, inclusiv pentru Instrumentul European pentru Pace. Guvernul susține acest proiect de lege, care reconfirmă capacitatea României de îndeplinire a obligațiilor financiare asumate, inclusiv din perspectiva atingerii obiectivelor de politică externă ale țării noastre. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu. Vă rog.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu. Vă rog.

Interpelare

Gabriela Crețu

Mă bucur că este ministerul prezent, pentru că am o problemă care este mai curând procedurală. Această ordonanță nu a trecut pe la Comisia de afaceri europene. Or, plata se face în baza unei decizii a Consiliului, nr. 509/2021, Consiliu care este al doilea legiuitor al Uniunii.

Mă bucur că este ministerul prezent, pentru că am o problemă care este mai curând procedurală. Această ordonanță nu a trecut pe la Comisia de afaceri europene. Or, plata se face în baza unei decizii a Consiliului, nr. 509/2021, Consiliu care este al doilea legiuitor al Uniunii. Dacă ar fi trecut, aș fi spus următorul lucru: că forma aleasă pentru a aproba este total ciudată și incorectă. O dată: am trecut organisme... o facilitate care este în afara bugetului Uniunii, nu este în afara Uniunii, pe lista organizațiilor internaționale la care România e parte, deși e o chestie de legislație europeană. Atunci, trebuia să trecem și Tratatul Uniunii pe lista aia și nu există tratatul acolo. În al doilea rând, nu e vorba de 18.000 de euro, ci e vorba de 92 de milioane de euro, întrucât facilitatea are 5,6 miliarde aproximativ și repartiția s-a făcut pe baza unei cheițe. Și noi trebuie să plătim 92 de milioane de euro la facilitatea respectivă și atunci..., ca să știm măcar ce să votăm. Dar mie mi se pare că forma juridică aleasă este total inadecvată. Ceea ce ar fi trebuit să facem era să discutăm decizia Consiliului, înființarea acestui instrument de apărare a păcii, pentru că merită orice asemenea instrument discuții, inclusiv conceptul de apărare a păcii, că am apărat-o și în Irak, și în Afganistan până n-am mai apărat-o. Din punctul acesta de vedere, aș vrea un răspuns de la doamna secretar de stat: de ce au ales această formă și vin în fața Parlamentului cu bucățica? Acum vin cu prima sumă, după aceea o să vină cu a doua sumă, a treia sumă, a patra sumă..., până ce o să plătească 92 de milioane de euro. Și Secretariatului General am să pun întrebarea, întrucât nu se mai face ședința cu participarea președinților de comisii: de ce nu au trimis documentul la afaceri europene pentru aviz măcar? Mulțumesc mult.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul doamnei secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat. Doamna Gîtman, vă rog, dacă puteți să ne ajutați cu un răspuns la cele ridicate de doamna senatoare Crețu? Vă rog. Mulțumesc.

Interpelare

Daniela Anda Grigore Gîtman

În legătură cu întrebările doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene pot să subliniez următoarele: într-adevăr, România are de plată 92 de milioane de euro, care însă vor fi distribuiți pe parcursul celor 7 ani de valabilitate a actualului cadru financiar multianual. Contribuția Românie

În legătură cu întrebările doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene pot să subliniez următoarele: într-adevăr, România are de plată 92 de milioane de euro, care însă vor fi distribuiți pe parcursul celor 7 ani de valabilitate a actualului cadru financiar multianual. Contribuția României se calculează în funcție de coeficientul GNI, respectiv 1,62%, astfel că rezultă o sumă totală de 92 de milioane, care va fi defalcată în funcție de acest coeficient, deci produsul intern brut, de fapt, _gross national income_ . De aceea, având în vedere că acesta fluctuează de la an la an, contribuția care va fi stabilită de-a lungul celor 7 ani pentru România fluctuează. Ce am încercat să facem în legătură cu forma? Ce am încercat să facem prin... ne-am dorit să facem prin acest proiect de lege este să includem pe lista organizațiilor internaționale la care România trebuie să plătească cotizații pe baze anuale, astfel încât să nu mai facem hotărâri de guvern pentru fiecare contribuție și tranșă în parte pe care ne-o solicită Uniunea Europeană, ci să intrăm la poziția, cred, 59 sau 60 a organizațiilor internaționale la care România și-a asumat că va plăti aceste contribuții. În ceea ce privește înglobarea celor două instrumente, aceasta însă nu a ținut de... nu a fost o decizie a României, ci a fost decizia statelor membre asumată în discuțiile privind cadrul financiar multianual, în care partea extrabugetară de operațiuni și asistență va fi achitată de statele membre, în timp ce instrumentul pentru pace – Instrumentul European pentru Pace – va fi achitat din contribuții bugetare. Mulțumesc. Dacă am răspuns...

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Claudiu Târziu, liderul Grupului parlamentar AUR.

Dau cuvântul domnului senator Claudiu Târziu, liderul Grupului parlamentar AUR. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Îmi permit să întrerup puțin dezbaterile cu un singur, simplu și scurt anunț. Nu putem să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic în ultimele două săptămâni și să ne continuăm dezbaterile în Parlament, ignorând că există o moțiune de cenzură blocată la vot.

Îmi permit să întrerup puțin dezbaterile cu un singur, simplu și scurt anunț. Nu putem să ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic în ultimele două săptămâni și să ne continuăm dezbaterile în Parlament, ignorând că există o moțiune de cenzură blocată la vot. Noi, cei de la AUR, cel puțin, nu putem admite să asistăm la felul în care se încalcă în mod grosolan Constituția. Nu putem consimți la aceasta, participând în continuare la lucrările Parlamentului fără niciun fel de obiecție, fără niciun fel de protest. Ieri a fost termenul-limită până la care trebuia să fie dezbătută și votată moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Nu s-a întâmplat. Pentru că există o nouă majoritate în Parlamentul României, PNL, PSD, UDMR, care nu vrea asta. Nu există niciun motiv pentru care să nu fi votat moțiunea. Pretextul că așteptăm un răspuns din partea Curții Constituționale este fals. Niciun caz de la Curtea Constituțională nu blochează niciun proces, darămite o moțiune de cenzură. Noi trebuia să ne facem treaba și apoi Curtea să se pronunțe, dacă vrea. Oricum, ce va spune Curtea este previzibil. Nu are... a se pronunța în această cauză. Din aceste motive, vă anunț că Grupul parlamentar AUR intră în grevă parlamentară: rămânem în Parlament, dar nu participăm la dezbateri și la vot. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

O intervenție și din partea liderului Grupului parlamentar PSD.

O intervenție și din partea liderului Grupului parlamentar PSD. Vă rog, domnule senator Romașcanu.

Interpelare

Lucian Romașcanu

O singură remarcă, dacă domnul Târziu ar vrea să și asculte... Singura alianță formalizată în acest moment este PNL, USR PLUS, AUR – PNL prin președintele partidului și restul prin semnarea acelei moțiuni. În rest, nu pot decât să-l citez. Nu fac apărarea nimănui. Am spus că Partidul Social Democrat

O singură remarcă, dacă domnul Târziu ar vrea să și asculte... Singura alianță formalizată în acest moment este PNL, USR PLUS, AUR – PNL prin președintele partidului și restul prin semnarea acelei moțiuni. În rest, nu pot decât să-l citez. Nu fac apărarea nimănui. Am spus că Partidul Social Democrat nu se poziționează de nicio parte în acest conflict. Totuși, pentru colegi și pentru cei care ne urmăresc în acest moment lucrurile sunt foarte clare: există un precedent pe care chiar domnul Orban l-a creat anul trecut, în august, când a refuzat discutarea moțiunii de cenzură a Partidului Social Democrat până se pronunță Curtea Constituțională. În al doilea rând, este un exemplu pe care toată lumea care vrea îl înțelege: putem să dăm acest guvern jos, vine un nou premier care va depune jurământul, iar când se va pronunța Curtea vom consta că domnul Cîțu este și el premier. Și, credeți-ne, un Cîțu e mult, doi ar fi deja prea mult. Deci lucrurile sunt foarte clare. Sper că lumea care nu are parti-pris-uri politice le înțelege, iar Curtea Constituțională trebuie să fie pentru toată lumea – dar pentru absolut toată lumea! – un stâlp al democrației. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Bun. Sesiunea de declarații politice a fost dimineață. Pentru reacții la aceste declarații dau cuvântul domnului senator Mircescu, viceliderul Grupului USR PLUS.

Bun. Sesiunea de declarații politice a fost dimineață. Pentru reacții la aceste declarații dau cuvântul domnului senator Mircescu, viceliderul Grupului USR PLUS. Vă rog. ## **Domnul Lucian Romașcanu** _(din sală)_ **:** Reacție la reacție.

Interpelare

Ion-Narcis Mircescu

Reacție la suprareacție.

Reacție la suprareacție. În momentul de față lucrurile sunt mai mult decât evidente. Constituția este încălcată, pentru că avem o aliniere a noului USL, Ciolacu–Cîțu, care nu mai ține cont de Constituție, atât timp cât are voturile în Biroul permanent. Nu există niciun fel de altă alianță. USR PLUS nu are, nu va avea alianță cu AUR. Este o moțiune de cenzură pe care noi am anunțat-o și am depus-o și care a fost semnată și de alți parlamentari. Restul este decât o retorică pe care n-o mai crede nimeni referitoare la neimplicarea Partidului Social Democrat și la acea moțiune de cenzură pe care PSD o ține în sertar și o scoate decât atunci când va fi sigur că ea nu va trece. Faceți în continuare această opoziție, că cine trebuie să vadă vede. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Vreau să revenim. Nu. Nu! Gata. Am terminat declarațiile politice. Îmi pare foarte rău.

Vreau să revenim. Nu. Nu! Gata. Am terminat declarațiile politice. Îmi pare foarte rău. Stimate domnule lider, 30 de secunde, vă rog.

Interpelare

Lucian Romașcanu

5 secunde!

Interpelare

Anca Dana Dragu

5.

Interpelare

Lucian Romașcanu

este doar

Pentru că a fost Ziua limbii române, se zice „este doar”, nu „decât”. _(Râsete, aplauze.)_ Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Revenim la ordinea de zi, vă rog.

Revenim la ordinea de zi, vă rog. Și avem comentariul doamnei senatoare Crețu, pentru care cred că ar fi cazul... _(Discuții.)_ O secundă, vă rog. ...să avem o consultare a liderilor grupurilor parlamentare, care ar putea cere retrimiterea. Deci, dacă dumneavoastră discutați cu liderii acum și cer retrimiterea, putem cere această procedură. _(Discuții.)_ OK. Dumneavoastră vreți să luați cuvântul? _(Discuții.)_ OK. Vă rog, un minut. OK. Mulțumesc.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Pe punctul 1, procedură.

Pe punctul 1, procedură. Nu vom cere retrimiterea la comisie, însă ne reiterăm observația că toate aceste contribuții ale României la absolut orice instituție trebuie aprobate prin bugetul de stat, și nu prin ordonanțe de urgență. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Bun. Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct.

Bun. Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final, pentru sesiunea plenului când vom organiza sesiune de vot. Mai departe. La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate (L253/2021). Raportul Comisiei pentru sănătate este de admitere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Vă rog, domnule senator. Da.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Este o realitate de necontestat faptul că pentru cele 15.537 de persoane diagnosticate cu TSA la nivelul anului 2019 numărul de unități publice specializate pentru abilitarea, reabilitarea gratuită a persoanelor cu TSA este insuficient în raport cu nevoile acestora.

Este o realitate de necontestat faptul că pentru cele 15.537 de persoane diagnosticate cu TSA la nivelul anului 2019 numărul de unități publice specializate pentru abilitarea, reabilitarea gratuită a persoanelor cu TSA este insuficient în raport cu nevoile acestora. Costurile lunare pentru terapia de recuperare ce necesită implementarea intensivă, zilnic, cel puțin 4 ore, se ridică la suma de 6.000 de lei lunar. În aceste condiții, cea mai mare parte a familiilor copiilor cu TSA este dependentă de serviciile furnizate de organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul autismului și tulburărilor de sănătate mintală asociată. Aproximativ 500 de asociații și fundații au înființat centre de terapie, furnizând servicii de recuperare-reabilitare prin intermediul unor echipe multidisciplinare. Aceste servicii se circumscriu serviciilor conexe actului medical, astfel cum sunt definite de Legea nr. 151/2010 și normele de aplicare. Cu toate acestea, dispozițiile legale nu recunosc acestor furnizori posibilitatea autorizării, acreditării și evaluării pentru serviciile efectiv, real prestate. Prin proiectul de lege se propune modificarea Legii nr. 151/2010 în sensul introducerii unităților de servicii de sănătate conexe actului medical pentru persoane cu tulburări din spectrul autist și tulburări de sănătate mintală asociate ca furnizoare de servicii conexe actului medical în categoria unităților unde pot fi prestate servicii de natura celor reglementate de lege. De asemenea, se propune menționarea expresă în aceeași categorie a unităților în care pot fi prestate servicii și a structurilor publice sau private furnizoare de servicii sociale, dat fiind că acestea se regăsesc exclusiv în normele de aplicare, nu și în actuala reglementare a legii. Grupul Partidului Social Democrat va vota pentru această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul doamnei senatoare Iovanovici-Șoșoacă. Vă rog.

Dau cuvântul doamnei senatoare Iovanovici-Șoșoacă. Vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

În ceea ce privește copiii cu autism, se disting mai multe forme de autism. Nu avem foarte mulți specialiști în acest domeniu. M-am ocupat în ultimii 15 ani de reprezentarea copiilor bolnavi de autism, inclusiv de spectrul Asperger, care este unul mult mai facil.

În ceea ce privește copiii cu autism, se disting mai multe forme de autism. Nu avem foarte mulți specialiști în acest domeniu. M-am ocupat în ultimii 15 ani de reprezentarea copiilor bolnavi de autism, inclusiv de spectrul Asperger, care este unul mult mai facil. Problema este că nu pot fi integrați în școală. Profesorii, învățătorii nu sunt educați în a-i accepta. Acești copii, în general, au nevoie de însoțitor. Au reacții nervoase, intempestive. Au reacții, ei nu cunosc ce-i acela pericolul. Am avut un caz în care copilul se urcase pe balcon la etajul 6 și voia să se arunce în cap, crezând că e la piscină. Sunt părinți care nu-și acceptă copiii. La acest moment cred că această lege ar trebui modificată în sensul că ar trebui să se atribuie foarte mulți bani de la bugetul statului, astfel încât acești copii să aibă parte de ajutor specializat continuu, pentru că toate ONG-urile nu fac față numărului mare de copii autiști. Numărul copiilor autiști este în creștere. Vorbeați în art. 3 alin. (2) din inițiativa legislativă de medici, psihopedagogi, psihiatri în pediatrie și așa mai departe. Nu. Ei trebuie să fie specializați în spectrul autismului. Nu poate orice psiholog sau orice psihiatru în pediatrie să se ocupe de acești copii. Este o lege care nu va rezolva problemele, dar trebuie votată, dar trebuie să încercăm să ne aplecăm mult mai adânc asupra acestei probleme, pentru că, de fapt, acești copii nu au parte nici de educație adecvată, nu sunt primiți nici la școală, nu sunt primiți nici măcar să socializeze cu colegii lor, sunt marginalizați, iar părinții nu fac față cheltuielilor cu tratamentul lor și cu însoțitorul. Însoțitorul ar trebui să fie subvenționat de către stat. Iar să vă spun: DGASPC-urile nu au specialiști pentru a acorda ajutor acestui tip de copii, cu acest fel de afecțiune. Iar, doamna președintă, în ceea ce privește ședința, cred că ar trebui să fie ales un alt secretar. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Domnul senator Streinu Cercel. Vă rog.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

În Comisia pentru sănătate din Senat am discutat și am dezbătut acest punct foarte mult. Comisia a votat, în unanimitate, acest raport, ca atare, evident că noi, cei de la PSD, vom vota pentru și vă rugăm și pe dumneavoastră, ceilalți colegi, să votați tot pentru.

În Comisia pentru sănătate din Senat am discutat și am dezbătut acest punct foarte mult. Comisia a votat, în unanimitate, acest raport, ca atare, evident că noi, cei de la PSD, vom vota pentru și vă rugăm și pe dumneavoastră, ceilalți colegi, să votați tot pentru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind unele măsuri de sprijin financiar acordate Comitetului Olimpic și Sportiv Român (L256/2021). Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnule senator Bogdan Matei, vă rog.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

În primul rând, inițiativa legislativă este una lăudabilă, asta pentru că se încearcă să aducem un plus din punctul de vedere al finanțării sportului din România.

În primul rând, inițiativa legislativă este una lăudabilă, asta pentru că se încearcă să aducem un plus din punctul de vedere al finanțării sportului din România. Aici textul de lege face referire la taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, face referire la procente care ar trebui să meargă către sportul de performanță și înaltă performanță. Textul inițial făcea referire doar la Comitetul Olimpic Sportiv și Român, dar, după cum bine știm, la Olimpiada de la Tokyo, pentru că este cea mai recentă, am avut participare din partea sportivilor români, coordonați de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român, dar am avut și jocurile paralimpice, Comitetul Național Paralimpic, unde știm foarte bine că am înregistrat un succes și, da, pentru prima dată am intrat și în istoria jocurilor paralimpice, pentru că am avut – România – singurul ministru care a reușit să câștige și o medalie. Și pentru acest lucru trebuie felicitat, chiar și de aici, de la nivelul Senatului României. _(Aplauze.)_ Merg mai departe... Merg mai departe și vreau să le mulțumesc colegilor mei pentru că au înțeles modificarea inițiativei legislative și am reușit ca, pe lângă acest procent de 1%, care să meargă către Comitetul Olimpic și Sportiv Român, 0,2% să meargă către Comitetul Paralimpic Român. Mulțumesc atât colegilor mei din comisiile avizatoare, cât și colegului meu, domnul senator Cristescu, pentru modul în care a susținut și prezentat amendamentul nostru în comisia raportoare. Și vreau să vă rog pe toți, pentru sportul românesc, să votăm pentru această inițiativă legislativă. Mulțumesc frumos. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai sunt alte intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Nu mai sunt alte intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. Dați-mi voie acum să anunț prezența în sală, la balcon, a 30 de persoane din Grecia, din zonele afectate de incendii. Este invitație la inițiativa doamnei senatoare Gabriela Vrânceanu Firea. Bine ați venit! _(Aplauze.)_ Mai departe, la punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L264/2021). Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Dau cuvântul domnului senator Ștefan Pălărie. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Ștefan Pălărie

O să fiu extrem de concis. Așa cum o spune raportul de respingere a acestei inițiative legislative, transmitem încă o dată inițiatorilor că ideea de a încerca să adăugăm pe lista

O să fiu extrem de concis. Așa cum o spune raportul de respingere a acestei inițiative legislative, transmitem încă o dată inițiatorilor că ideea de a încerca să adăugăm pe lista localităților afectate de poluarea remanentă localități în care nu se poate pune problema de consecințe grave ale unui sistem de poluare intensivă pentru mulți ani nu e un lucru care poate să facă bine sistemului de pensii din România. Pe scurt, colegii de la PSD au încercat să adauge pe lista localităților care să beneficieze de posibilitatea de pensionare anticipată două localități din județul Dolj – e vorba de Craiova și de Ișalnița –, aducând argumentul că gradul de poluare din Craiova e asemănător cu Zlatna, principala... sau una dintre cele trei localități datorită căreia legea, acum un număr de ani, a fost creată. Nu vreau să fac un caz mare din acest lucru, doar vreau să anunț că, în întregime sau în totalitate, colegi de la USR PLUS vor vota de fiecare dată împotriva unor măsuri mai degrabă populiste, care nu au legătură cu un sistem coerent de stat, în care să putem face față cu brio presiunilor care se află în acest moment pe sistemul de pensii național. Mulțumesc tare mult. Deci raportul nostru e de respingere, o să votăm împotrivă. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Ion Prioteasa. Vă rog.

Dau cuvântul domnului senator Ion Prioteasa. Vă rog.

Interpelare

Ion Prioteasa

Vreau să vă spun că nu este vorba despre niciun populism, ci este o problemă adevărată ceea ce s-a întâmplat la marginea Craiovei toți acești ani, este un lucru care nu se întâlnește foarte des, nu numai în România, ci nici în alte părți, pentru că atât combinatul chimic, cât și termocentrala de la

Vreau să vă spun că nu este vorba despre niciun populism, ci este o problemă adevărată ceea ce s-a întâmplat la marginea Craiovei toți acești ani, este un lucru care nu se întâlnește foarte des, nu numai în România, ci nici în alte părți, pentru că atât combinatul chimic, cât și termocentrala de la marginea Craiovei au produs ani de zile pe un areal de circa 10 kilometri în jur daune foarte importante pentru oameni și în mod special pentru sănătatea lor. Este creat un precedent în România, mai multe localități au putut să obțină anumite avantaje, este și motivul pentru care noi, delegația de parlamentari din județul Dolj ai Partidului Social Democrat, am depus acest amendament, pe care ni-l susținem cu toată forța. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra punctului 4 al ordinii de zi.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra punctului 4 al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 5 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii (L266/2021). Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Dau cuvântul domnului senator Maricel Popa. Vă rog.

Interpelare

Maricel Popa

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61 privind alocația de stat pentru copii. Mă bucur, stimați colegi, foarte mult că aveți în vedere și vă îndreptați atenția către copii, chiar dacă prin acest proiect este vizată doar categoria specială de tineri. Vreau doar să vă re

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61 privind alocația de stat pentru copii. Mă bucur, stimați colegi, foarte mult că aveți în vedere și vă îndreptați atenția către copii, chiar dacă prin acest proiect este vizată doar categoria specială de tineri. Vreau doar să vă reamintesc că până de curând ați făcut parte din guvernul care a refuzat să respecte aceeași lege pe care doriți astăzi să o modificați, respectiv prevederile privind majorarea alocațiilor pentru copii. Ați etapizat, ați amânat, doar ca să nu se dubleze alocațiile. Tare îmi este frică de o nouă amânare a termenului de majorare stabilit de Guvern pentru ianuarie 2022. Acesta este respectul pe care-l arătați copiilor românilor. Acum sunteți în opoziție, dar până acum ați fost la guvernare. Dacă nu știți, permiteți-mi să vă aduc aminte, să vă aduc la cunoștință că avem în România copii care nu au haine să meargă la școală, nu au bani de rechizite, iar scumpirile care deja au loc în țara noastră vor sărăci și mai mult aceste familii. Nu înțeleg de ce această guvernare de dreapta susține doar scumpirile, nu și măsuri care să ajute cu adevărat oamenii. Pentru foarte multe familii alocația reprezintă o gură de oxigen și o posibilitate pentru ca tinerii să-și poată continua cursurile. Sper ca prevederile legale să fie aplicate fără întârziere. Și așa s-au amânat prea mult! Dragi colegi de la USR, față de dumneavoastră, cei care totdeauna, la orice lege pentru oameni propusă de PSD, votați împotrivă, noi, Grupul PSD, vom vota pentru majorarea alocației, deoarece această lege propusă de PSD este pentru copiii românilor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Ștefan Pălărie. Vă rog, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ștefan Pălărie. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Ștefan Pălărie

elevi în învățământul gimnazial special

Eu mă bucur că avem în sfârșit dezbatere parlamentară autentică. Voi vorbi nu doar în calitate de președinte al Comisiei de muncă, ci și de inițiator al acestei legi. Ea a ajuns să fie în spațiul nostru de preocupare în momentul în care am avut câteva audiențe cu părinți care au copii cu cerințe educaționale speciale, încadrați în învățământul special, și care aveau această situație absolut nedorită, de a ajunge cu acești copii, care încă figurează la învățământul gimnazial, cu o vârstă biologică de peste 18 ani... Discutăm de cazuri de deficiențe severe de dezvoltare neuropsihică, iar în aceste cazuri, efectiv, acești copii sunt siliți să repete anul de mai multe ori. Ce ne-am propus noi și am realizat este să facem o corecție pe Legea alocațiilor, în așa fel încât, în textul explicit, care spune că, pe lângă faptul că alocația este un drept nediscriminatoriu al tuturor cetățenilor României până la vârsta de 18 ani, în lista excepțiilor, și anume elevi în învățământul liceal și profesional, să fie adăugată explicit această sintagmă: „elevi în învățământul gimnazial special”, pentru că până acum – și ăsta e un lucru, zic eu, destul de grav – am descoperit că statul român nu avea același timp de tratament de la județ la județ. În anumite județe acești copii primeau alocația după împlinirea vârstei de 18 ani, în alte județe, din cauza interpretării legii, o lege neclară, nu mai primeau acest drept. Noi facem această corecție. Mă bucur că avem toți colegii de partea acestei inițiative și cred că asta s-a văzut cât se poate de clar prin raportul de admitere, cu amendamente admise, dat în unanimitate de către Comisia de muncă. Deci ne așteptăm la un vot pozitiv pentru această inițiativă. Mulțumesc mult. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (L298/2021). Raportul Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative. - Senatul este prima Cameră sesizată. - Începem dezbaterile. Dau cuvântul domnului senator Romașcanu, liderul Grupului parlamentar PSD. - Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Lucian Romașcanu

zero hârtii în administrația publică

Îi felicit pe colegii de la USR PLUS pentru această inițiativă. Digitalizarea este o necesitate mai mult decât stringentă și vom vota pentru. Totuși, un plus la USR PLUS îl reprezintă modul în care au reușit să spună „zero hârtii în administrația publică”. Atunci când au părăsit Guvernul, toți miniștrii au plecat cu saci cu documente. Deci iată că se poate și cu zero hârtii în administrația publică. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mai sunt intervenții asupra acestui punct? Dau cuvântul domnului senator Andrei Postică. Vă rog.

Mai sunt intervenții asupra acestui punct? Dau cuvântul domnului senator Andrei Postică. Vă rog.

Interpelare

Andrei Postică

Vedem în aceste zile cum Constituția este încălcată cu bocancii. Transparența decizională cred că devine o utopie pentru mulți români.

Vedem în aceste zile cum Constituția este încălcată cu bocancii. Transparența decizională cred că devine o utopie pentru mulți români. Mulțumim domnului coleg că va susține acest proiect și sperăm să aducem și transparența decizională în România la un nivel european. Acest proiect de lege privind transparența decizională este un proiect conceput să pună cetățeanul în mijlocul administrației publice. Drepturile cetățenești provenite din implementarea Legii nr. 52/2003 sunt în vigoare de două decenii. În prezent, participarea cetățenilor este una inaccesibilă pentru multe categorii de români. Multe autorități publice locale și centrale nu publică proiectele de acte normative. În acest moment, în România, pentru a putea urmări proiectele de acte normative puse în dezbatere, cetățenii sunt nevoiți să consulte zeci de site-uri ale autorităților publice. Prin acest proiect se are în vedere crearea unei platforme online centralizate la nivel național. Astfel, vor putea fi publicate toate proiectele de acte normative la nivel local sau central, cu scopul de a asigura un proces unitar de transparență decizională. Inițiativa oferă posibilitatea tuturor cetățenilor să participe la aceste procese decizionale, precum și la elaborarea actelor normative. Proiectul de lege are, într-adevăr, raport negativ. Colegii de la PSD au votat chiar pentru acest raport negativ. Ea este clar... se demonstrează foarte clar că transparentizarea dorită este la nivel politic. Vă îndemn pe toți să votăm împotriva raportului de respingere a legii. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

ive concrete, mai degrabă tehnice, aș spune.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 7 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea plății contribuției financiare pentru participarea Centrului Național al Cinematografiei la Asociația Directorilor Agenției Europene de Film – EFAD, precum și pentru completarea anexei nr. 2.2 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (L303/2021). Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Îl avem ca invitat pe domnul secretar de stat András Demeter, de la Ministerul Culturii, pe care îl invit să ne spună despre această inițiativă. Vă rog. ## **Domnul Demeter András István** – _secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:** Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Proiectul de lege inițiat de Guvernul României are două obiective concrete, mai degrabă tehnice, aș spune. Primul este aprobarea plății contribuției financiare pentru participarea Centrului Național al Cinematografiei la Asociația Directorilor Agenției Europene de Film, din bugetul Centrului Național al Cinematografiei, și al doilea obiectiv este completarea anexei nr. 2.2 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, pentru ca și pe viitor, adică începând cu acest an, 2021, această apartenență, această calitate de membru în respectiva organizație, să poată să aibă cadrul legal pentru plata cotizațiilor. Referitor la primul obiectiv, vorbim despre un cuantum de 20.000 de euro, acumulați într-o perioadă de 6 ani, de când s-a restructurat, reorganizat această Asociație a Directorilor Agenției Europene de Film și până în anul 2020. Pe viitor, evident, plățile anuale vor fi mult mai mici. În considerarea celor de mai sus, vă rugăm să susțineți demersul nostru, pentru că, practic, această apartenență a Centrului Național al Cinematografiei la respectiva asociație a contribuit și va contribui pe viitor pentru o mai bună prezență și o mai bună colaborare în materie între cineaștii români și cei europeni, și nu numai, pentru că respectiva asociație cuprinde membri și din afara spațiului comunitar european. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Mulțumim, domnule secretar de stat. Nu mai sunt alte intervenții asupra acestui punct de pe ordinea de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 8 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2021 pentru instituirea unor măsuri privind buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare (L252/2021). Raportul Comisiei pentru învățământ, tineret și sport este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței. Acesta face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Nu avem intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 9 avem Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (L465/2020). Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere, cu amendamente admise, a legii, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulate de Președintele României. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. _(Discuții.)_ Nu avem intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 10 al ordinii de zi avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative, respectiv Propunerea legislativă privind modificarea art. 131 și 132 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (b238/2021). Urmează să supunem votului aprobarea transmiterii către Camera Deputaților în cadrul sesiunii de vot final, într-o ședință viitoare. La punctele 11 și 12 ale ordinii de zi avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, care se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului, după cum urmează: La punctul 11 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea – COM(2021) 189 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu sunt intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 12 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele asimilate mașinilor – COM(2021) 202 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu sunt intervenții nici asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Stimați colegi, ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința Senatului. Mulțumesc. _Ședința s-a încheiat la ora 12.53._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro &JUYEJT|337829] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 138/4.X.2021 conține 28 de pagini.** Prețul: 70,00 lei