Stenogramă plen

Interpelare

Gabriela Firea

Mii de copii ai românilor care s-au întors de la muncă din străinătate s-au înscris la școală în județele țării, dar cei mai mulți dintre ei au dificultăți reale de adaptare și de învățare, generate de faptul că nu vorbesc limba română. Profesorii nu le pot acorda o atenție specială, de aceea acești

Mii de copii ai românilor care s-au întors de la muncă din străinătate s-au înscris la școală în județele țării, dar cei mai mulți dintre ei au dificultăți reale de adaptare și de învățare, generate de faptul că nu vorbesc limba română. Profesorii nu le pot acorda o atenție specială, de aceea acești copii nu pot învăța la fel ca colegii lor. Soluția oferită de stat de a participa Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor secretari, Dragi colegi, Interpelare către domnul Florin Cîțu, premier interimar, și către domnul Cseke Attila, ministrul interimar al sănătății. la ore timp de un an fără a fi evaluați este considerată – și pe bună dreptate – pierdere de timp de către părinți și de către profesori. Așadar, vă solicit să ne răspundeți la următoarele întrebări: Care este numărul real al elevilor înscriși în anul școlar 2021–2022 care anterior au studiat în străinătate (pe județe și pe clase)? Cum intenționați să-i sprijiniți pe acești copii și pe familiile lor, având în vedere această mare dificultate de a nu cunoaște bine limba română și deci de a nu se descurca la școală? Vă mulțumesc.

Interpelare

Dorinel Cosma

Stadiul lucrărilor de la barajul de la Vârfu Câmpului

Interpelare adresată domnului Barna Tánczos, ministrul interimar al mediului, apelor și pădurilor. Obiectul interpelării: „Stadiul lucrărilor de la barajul de la Vârfu Câmpului”. Stimate domnule ministru, Este revoltător că în România anului 2021 există lucrări începute încă din anul 1987 și nefinalizate până în prezent. Un exemplu elocvent în acest sens este barajul de la Vârfu Câmpului, care reprezintă unul dintre cele mai mari proiecte de amenajare hidrologică din nord-estul României și care așteaptă să fie finalizat de aproape 34 de ani. Acesta este ritmul în care autoritățile statului român construiesc barajul cu lacul de acumulare de pe râul Siret, în zona localităților Vârfu Câmpului și Cândești, din județul Botoșani, și Zamostea și Zvoriștea, din județul Suceava. Construirea acestui baraj de pe râul Siret va permite atât alimentarea cu apă a mai multor localități, cele mai importante fiind localitățile Botoșani și Dorohoi, cât și extinderea sistemelor de irigații la nivelul județului Botoșani. Prin realizarea acumulării de la Vârfu Câmpului se mai urmăresc și alte obiective, alături de cele precizate mai sus, și anume: asigurarea debitelor pentru realizarea unei microcentrale; asigurarea unei scurgeri salubre pe râul Jijia, în aval de Dorohoi, în special în perioadele de secetă; de asemenea, îmbunătățirea condițiilor de calitate a apei pe sectorul aval de la confluența cu râul Sitna, prin tranzitarea unor debite de diluții corespunzătoare; asigurarea apei pe sistemele de irigații din zonele limitrofe râului Jijia. Început în anul 1987, la barajul de la Vârfu Câmpului s-a lucrat efectiv între anii 1987 și 1993, după care lucrările au căpătat un caracter sporadic, de fiecare dată autoritățile competente invocând lipsa de fonduri pentru continuarea lucrărilor. Prin urmare, vă rog, domnule ministru, să aveți în vedere alocarea de fonduri pentru finalizarea acestei lucrări, care este de o importanță crucială pentru locuitorii județului Botoșani. Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Care sunt fondurile alocate din buget în acest an pentru finalizarea acestei lucrări? 2. Când preconizați că vor fi finalizate lucrările de la barajul de la Vârfu Câmpului? Vă

Interpelare

Maricel Popa

Finanțarea institutului regional de medicină cardiovasculară de la Iași

Am o întrebare adresată domnului ministru interimar al investițiilor și fondurilor europene, domnului Florin Cîțu, proaspăt demis. „Finanțarea institutului regional de medicină cardiovasculară de la Iași” Stimate domnule ministru, La începutul acestui an au fost demarate documentațiile tehnico-economice de investiții pentru construirea la Iași a unui institut regional de cardiologie. Iașiul este unul dintre cele mai mari centre de medicină din țară, iar actuala locație în care funcționează unitatea medicală de cardiologie este improprie asigurării unui act medical de calitate, la standarde europene, așa cum merită și beneficiază... ar trebui să beneficieze locuitorii din Regiunea Nord-Est. Conform documentației, spitalul va cuprinde un sector de spitalizare și intervenții, investigații și explorări funcționale, cu 450 de paturi pentru spitalizarea curentă. Acest sector va cuprinde un compartiment de primiri urgențe, un laborator de radiologie și imagistică, unul de medicină nucleară. Secția spitalizare de zi va avea 50 de locuri, urmând a cuprinde și un laborator de analize medicale, unul de anatomie patologică, precum și trei săli pentru explorări funcționale. În cadrul acestui spital intră și un laborator de recuperare, medicină fizică și balneologie, dar și o secție de chirurgie cardiovasculară pentru adulți și copii, un compartiment de cardiologie medicală, dar și unul de prevenție și recuperare cardiovasculară. Costul total estimat al investiției este de aproximativ 300 de milioane de euro. Mai mult, pentru a fi sigur că proiectul va avea finalitate, am inițiat Proiectul de lege pentru asigurarea finanțării institutului de cardiologie de la Iași, care, la acest moment, a primit votul Senatului și urmează să fie pus în dezbatere la Camera Deputaților. În acest context, vă rog să precizați dacă proiectul de construire a institutului de medicină cardiovasculară de la Iași are asigurată finanțare prin Programul național de redresare și reziliență și, dacă da, ce procent din suma totală poate fi asigurat prin fondurile pe care România urmează să le primească din partea Comisiei Europene.

Interpelare

Maricel Popa

Regina Maria

Astăzi voi avea o interpelare către ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnul Cseke Attila. „Finanțarea proiectului «Sala Polivalentă „Regina Maria” din Iași»”. ## Domnule ministru, Iașiul este al doilea oraș ca mărime și populație din țară, după București – peste un milion de locuitori. Cu toate acestea, la acest moment fosta capitală istorică a Moldovei nu beneficiază de o sală polivalentă modernă. O astfel de investiție ar putea dinamiza activitatea sportivă a comunității și ar aduce un plus din punct de vedere economic, ținând cont de posibilitatea atragerii la Iași a unor competiții sportive de anvergură națională și internațională. Acum aproximativ un an și jumătate, consiliul local a aprobat indicatorii tehnico-economici și devizul general de construire ale proiectului sălii polivalente de la Iași, cu denumirea „Regina Maria”, ținând cont că Iașiul în 1916, 1918, 1919 a fost capitala României, iar regina Maria a avut un rol important la Iași. Recent, municipalitatea ieșeană a anunțat că proiectul „Sălii Polivalente «Regina Maria»” a fost inclus de Compania Națională pentru Investiții pentru finanțare prin subprogramul „Săli de sport”. Cu toate acestea, verificând site-ul Companiei Naționale de Investiții, am constatat că acest proiect nu se regăsește printre cele de care Iașiul ar putea beneficia în următoarea perioadă prin subprogramul menționat anterior. Din acest motiv, vă rog să clarificați acest aspect și să precizați când vor fi alocate fondurile necesare pentru demararea investiției pentru sala polivalentă de la Iași, un obiectiv major de investiții de care orașul trebuie să beneficieze prin fondurile guvernamentale, așa cum în anii trecuți s-a întâmplat la Cluj, la Craiova și în alte localități cu o comunitate asemănătoare ca mărime și număr de locuitori. Vă mulțumesc. Cu deosebită respect, senator Maricel Popa.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Clarificări privind noua strategie enunțată privind plafonarea contribuțiilor în sănătate

Cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta o scurtă întrebare, pentru început. Ea este adresată domnului Dan Vîlceanu, ministrul finanțelor publice, și vizează solicitarea de „Clarificări privind noua strategie enunțată privind plafonarea contribuțiilor în sănătate”. ## Domnule ministru, Ați declarat săptămâna aceasta, deși faceți parte dintr-un Guvern deja demis, că sunteți pregătit să vă asumați reformarea sistemului de contribuții sociale către sectorul sanitar, prin plafonarea acestora pentru angajații cu venituri peste medie. Ați susținut că nu considerați corect ca un salariat care este foarte bine plătit să plătească... să vireze câte 10% din veniturile sale lunare către sănătate, iar un muncitor cu un salariul minim să beneficieze de aceleași servicii medicale, deși contribuie cu o sumă considerabil mai mică la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, raportată la veniturile încasate. Având în vedere acest derapaj mediatic, vă solicit să-mi transmiteți un draft al acestei reforme la care ați făcut referire, având în vedere gravitatea implicațiilor care decurg din afirmațiile dumneavoastră. Care ar trebui să fie serviciile medicale de care ar urma să beneficieze românii? Ați ținut cont de faptul că și în momentul de față oamenii sunt nevoiți să își achiziționeze singuri seringile, pastilele din spital și chiar bandajele? În toate statele civilizate sistemul public de sănătate este centrat pe ideea solidarității, iar, în acest sens, v-aș întreba: de ce nu apelați la solidaritatea spitalelor private de a prelua pacienți bolnavi de COVID, având în vedere că situația este deja tragică, iar românii zac efectiv în corturile din curțile spitalelor și mor din lipsa unui pat disponibil? În încheiere, vă solicit să-mi răspundeți în scris, atât pe adresa de e-mail personală, cât și pe adresa Grupului senatorial al PSD. O interpelare adresată domnului ministru Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, care vizează „Solicitarea unor clarificări privind scandalul burselor de merit pentru elevi”. Domnule ministru, Educația nu reprezintă doar fundamentul unei societăți, ci și viitorul unei națiuni. O educație performantă nu se mai poate baza în secolul al XXI-lea doar pe devotamentul elevilor și pe dăruirea profesorilor. Sistemul de învățământ are nevoie de o finanțare adecvată și substanțială, nu doar pentru a progresa, ci mai ales pentru a recupera deficiențele față de statele cu adevărat dezvoltate, iar, din acest punct de vedere, menținerea burselor de merit la un nivel motivațional este o premisă de la care niciun ministru sau prim-ministru nu ar trebui să facă rabat. Este nedemn și injust să vă prevalați de o propunere a Consiliului Național al Elevilor – care viza, în esență și în integralitatea sa, alte aspecte și alte nuanțe – și să preluați, atât în documentele oficiale, cât și în comunicarea publică, frânturi din dezbaterile cu reprezentanții Consiliului Național al Elevilor, pentru a ciunti intenționat bugetul destinat burselor copiilor. Este dezamăgitor pentru miile de elevi din toată țara. Este nedrept să le băgați brațul lung al guvernului în buzunare și să le luați banii. Este inadmisibil deja că refuzați mărirea alocațiilor așa cum prevede legea. Elevii își cer drepturile. Considerați că bursele acestora se numesc întâmplător burse de merit? Este meritul lor, al elevilor merituoși, că, în detrimentul condițiilor inadecvate în care aceștia studiază, au rezultate deosebite și promovează. Vă solicit, în acest sens, să clarificați de urgență aceste aspecte și să acordați o importanță sporită finanțării și acordării burselor elevilor din România, cu rugămintea de a-mi comunica demersurile pe care le-a întreprins ministerul pe care îl coordonați încă, ministerul de resort, în acest sens. Vă cer, de asemenea, să faceți eforturi susținute pentru majorarea acestora, a burselor elevilor, și nu pentru diminuarea cuantumului lor. În încheiere, vă solicit să-mi răspundeți în scris, atât pe adresa de e-mail personală, cât și pe adresa de e-mail a Grupului senatorial al PSD. Și o scurtă, scurtă interpelare adresată domnului FlorinVasile Cîțu, încă prim-ministrul României. Vizează această întrebare: „Situația dezastruoasă privind imposibilitatea decontării transportului elevilor către școală”. Domnule prim-ministru, În legătură cu acest subiect, vă aduc la cunoștință faptul că, săptămâna ce a trecut, Curtea de Apel București a decis să sesizeze Curtea Constituțională în privința Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2021 referitoare la decontarea navetei elevilor, în procesul prin care Asociația Elevilor din București și Ilfov au cerut suspendarea... cele două asociații au cerut suspendarea executării ordinului de ministru ce stabilește metodologia de decontare a transportului elevilor. Problema care a ajuns un subiect fierbinte pe masa judecătorilor nu este doar una punctuală, ci și una regională, chiar și națională. Din cauza faptului că nu există o reglementare clară, unii operatori de transport nu emit abonamente și nu acceptă decontarea biletelor. Astfel, unitățile școlare refuză să opereze plățile, iar elevii sunt nevoiți să suporte integral costurile aferente transportului de la domiciliu la unitatea de învățământ în care aceștia studiază. În acest scenariu, în condițiile în care se apropie iarna, dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru asigurarea cadrului legal și a bugetului necesar decontării transportului elevilor, există riscul ca o mare parte dintre elevi să abandoneze școala. Bineînțeles că acest lucru este o consecință directă și a lucrurilor fantastice pe care le-ați promulgat de-a lungul exercitării mandatului dumneavoastră de prim-ministru în procesul de distrugere a economiei naționale, însă vreau să știți că elevii au nevoie de susținere, nu de supereroi, cum vă place să vă autointitulați. Vă solicit, în acest sens, să bugetați urgent banii necesari și să rectificați cadrul legal. Nu putem lăsa copii să meargă pe jos la școală, prin zăpadă și frig. Nu încurajați abandonul școlar! În încheiere, vă solicit, de asemenea, răspuns în scris, atât pe adresa de e-mail personală, cât și pe adresa de e-mail a Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Cu considerație, senator PSD de Bacău Cristina BreahnăPravăț. Mulțumesc.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Solicitări privind gradul de vaccinare la nivelul Guvernului

Am o întrebare către domnul prim-ministru sau fost primministru, domnul Florin Cîțu. „Solicitări privind gradul de vaccinare la nivelul Guvernului” Domnule prim-ministru demis, Ați declarat, în repetate rânduri, că românii sunt vinovați pentru amploarea valului patru al pandemiei, pentru că au preluat un exemplu de la dumneavoastră și nu s-au vaccinat, nu au respectat regulile impuse de Guvern, deși aceste reguli și măsuri n-au fost respectate nici de partidul dumneavoastră – vă amintiți de cei 5.000 adunați la Romexpo –, nici măcar de președintele țării, domnule prim-ministru, al țării care a eșuat. În acest sens, vă solicit să-mi răspundeți: câte persoane din întreaga componență a Guvernului au fost vaccinate, câți dintre consilierii dumneavoastră, câți angajați din cadrul personalului Secretariatului General al Guvernului sunt vaccinați și câți secretari de stat, din totalul acestora? Și vreau să vă spun, domnule prim-ministru, că nu este vina poporului. Ca și în viață, când un produs nu este prezentat cum trebuie, nici nu se vinde. La fel, dumneavoastră nu ați prezentat cum trebuie! În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris, pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Vă mulțumesc. O interpelare către domnul Lucian Bode, ministrul afacerilor interne. „Cu ce sumă a fost amendat domnul președinte Klaus Werner Iohannis pentru nepurtarea măștii de protecție la congresul PNL?” Domnule ministru, Având în vedere că Președintele României a fost surprins la congresul PNL în apropierea prim-ministrului României și a președintelui Camerei Deputaților fără să poarte mască și având în vedere că aceasta era obligatorie pentru orice eveniment desfășurat în interior – și mai ales că au participat 5.000 de persoane –, domnule ministru, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări: – A fost amendat cetățeanul Klaus Werner Iohannis pentru nepurtarea măștii în cadrul participării acestuia la congresul PNL, având în vedere că s-a desfășurat într-un spațiu închis, alături de alți 5.000 de cetățeni, care și ei, la rândul lor, au încălcat legea? – Având în vedere că președintele nu a purtat mască de protecție, deși era flancat de prim-ministru și de președintele Camerei Deputaților, putem afirma că a fost în pericol siguranța națională a țării? În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți atât oral, cât și în scris, pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Baza legală a condiționării locului de muncă de efectuarea vaccinării anti-COVID-19

Întrebarea mea le este adresată – mă rog, atât cât poate fi numit prim-ministru al României, că nimeni din Guvern nu mai e, la acest moment România e neguvernată – domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, domnului ministru Attila Cseke, Ministerul Sănătății, domnului ministru LucianNicolae Bode, Ministerul Afacerilor Interne, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, Ministerul Educației, doamnei Raluca Turcan, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, doamnei Renate Weber, avocatul poporului, domnului Csaba Ferenc Asztalos, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, domnului Dantes-Nicolae Bratu, de la Inspecția Muncii. Obiectul întrebării: „Baza legală a condiționării locului de muncă de efectuarea vaccinării anti-COVID-19”. Stimate doamne, ## Stimați domni, Încă înainte de apariția OUG nr. 68/2021 cu privire la adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID, pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19, angajatorii români au amenințat angajații, în toate domeniile, că în cazul refuzului vaccinării anti-COVID aceștia vor fi demiși sau li se va suspenda contractul de muncă pe perioadă nedeterminată, până când vor accepta vaccinarea. În cazul în care vor alege testarea, aceasta va fi realizată pe cheltuiala proprie. Asistăm de câteva luni la cele mai mari presiuni, abuzuri, restricționări, condiționări ale locurilor de muncă de un act medical. Nenumărate persoane lipsite de posibilități financiare au cedat presiunilor angajatorilor și s-au vaccinat împotriva voinței lor, în caz contrar, pierzându-și locul de muncă. Altele au ales să demisioneze, mai ales în sistemul sanitar, unde și așa este deficit de personal. Profesorii nu au avut încotro și s-au vaccinat, în proporție de peste 60%, neputând suporta costurile testării COVID săptămânal sau bisăptămânal, deși mulți aveau contraindicații. Niciun cadru medical nu le-a expus efectele adverse posibile și nici nu li s-a prezentat numărul de telefon la care să anunțe efectele adverse, încălcând prevederile Legii nr. 46/2003 și ale Convenției de la Oviedo. Mai mult, discutăm despre vaccinuri în fază experimentală, astfel că se încalcă Codul de la Nüremberg. Este nevoie de aplicarea dozei a treia, a patra et cetera pentru a te putea lupta cu pandemia. În condițiile în care locul de muncă a fost condiționat de vaccinarea anti-COVID, fie prin obligativitate directă, fie indirectă, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este baza legală prin care este condiționată păstrarea locului de muncă de vaccinarea anti-COVID sau de orice act medical? 2. Care este baza legală prin care este încălcat dreptul la confidențialitatea stării de sănătate și a actelor medicale pe care orice persoană alege sau nu să le efectueze? De când starea de sănătate poate fi expusă public, în baza căror dispoziții legale? 3. Care este baza legală prin care o persoană care nu este operator de date cu caracter personal are dreptul să verifice acte confidențiale cu privire la starea de sănătate și să le prelucreze? 4. Câte doze de vaccin anti-COVID-19 vor fi necesare pentru ca un cetățean român să-și păstreze locul de muncă? 5. Câte controale s-au realizat cu privire la aceste încălcări de drepturi și libertăți? 6. Care sunt sancțiunile aplicate angajaților de către autorități cu privire la aspectele invocate? 7. Care sunt rezultatele acestor controale și care sunt măsurile impuse de autorități astfel încât astfel de încălcări flagrante ale drepturilor fundamentale să nu mai existe? 8. Ce despăgubiri au primit angajații? 9. Care este motivul pentru care testarea nu este gratuită, având în vedere că discutăm de politici de sănătate publică în vreme de pandemie, precum și grija Guvernului față de popor, pe care o afișează cu obstinație doar în privința vaccinării? 10. Care sunt soluțiile propuse pentru a nu mai exista condiționarea păstrării locului de muncă de un act medical, respectiv vaccinarea anti-COVID-19, testare, trecere prin boală? 11. Care sunt procentele de demisii, concedieri și suspendări ale contractelor de muncă din cauza problemelor invocate? 12. În cazul în care personalul medical nevaccinat va fi demis sau va demisiona, mai ales raportat la deficitul de personal medical, care sunt măsurile pe care le aveți în vedere pentru a contracara un și mai mare deficit de personal? Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Situația sistemului de sănătate din România

În cazul României, criza pandemică a coronavirusului a evidențiat faptul că – în principal, toate țările, dar în special România – nu a fost deloc pregătită să facă față unei astfel de situații. Pentru aceasta, trebuie ca procentul de la buget care trebuie alocat sănătății chiar să fie disponibilizat în acest sens, într-o strategie unică și bine pusă la punct, să se realizeze spitale, unități sanitare, industrie farmaceutică, sistem de distribuție a medicamentelor, să existe preocupare pentru ideea de a dispune sau a procura aparatură medicală și instrumentar care să facă posibilă lupta împotriva unei asemenea evoluții cum este cea a COVID-19. În domeniul sănătății sunt importante atât infrastructura specifică acestui domeniu și dotările care există, cât și stocurile care se creează (mai ales cu medicamente deficitare, cu medicamente care sunt de strică urgență sau cu posibile medicamente în cazul apariției unor noi epidemii). Evoluția pandemiei a arătat, ca în cazul multor alte pandemii, că apar alte tulpini. Ar fi fost normal să existe multe autopsii, pe baza cărora specialiștii să poată să identifice și să descopere efectul pe care îl are acest virus asupra unor comorbidități, în cazul în care are loc și infectarea cu acest nou virus. Aceasta ar fi ajutat la gândirea și completarea schemelor de tratament ale persoanelor suferinde sau ale unor cazuri de posibilă infectare cu coronavirus, așa încât să se treacă de la tratamentele curative la cele preventive, care să ocolească, pe cât posibil, apariția îmbolnăvirilor. Uniunea Europeană va acorda sprijin financiar țărilor membre în funcție de efectul pe care l-a avut această criză sanitară asupra evoluției economico-sociale din fiecare țară. Am trecut printr-o vacanță de vară de peste 3 luni, în care președintele vostru a anunțat că am învins pandemia. Apoi s-a anunțat că va veni valul patru. Nimeni nu a solicitat accesarea fondurilor europene pentru a extinde paturile ATI, nu a achiziționat tratamentul cu anticorpi monoclonali, arbidolul se aduce ilegal, pentru că nimeni nu-l aprobă, tratamente anti-COVID nu sunt folosite și nici achiziționate de Guvern, antiviralele nu sunt folosite, nu s-a adus aparatură medicală et cetera. Fostul președinte al Casei Naționale de Sănătate (CNAS), chirurgul Lucian Duță, a lansat o serie de acuzații foarte dure la adresa autorităților responsabile cu pandemia. Toată vara s-a jucat golf și nimeni nu s-a pregătit de valul patru. Nu s-au făcut achiziții de medicamente pentru tratarea bolnavilor de COVID pentru că Guvernul s-a gândit că are vaccinuri și a spus că a învins pandemia. Oamenii au înțeles că vaccinarea înseamnă mici și bere, libertate, circulație în străinătate, loterie. În niciun caz sănătate. Când au existat efecte adverse și decese postvaccinare, nimeni nu le-a explicat oamenilor care sunt riscurile. Când testele COVID au fost fals pozitive și fals negative, s-a ascuns gunoiul sub preș. Acum se dă vina pe nevaccinați și influenceri, fără să se menționeze că vaccinații se îmbolnăvesc și transmit boala. Nevaccinații sunt și ei români, se îmbolnăvesc și mor, la fel ca vaccinații. Doctorul Lucian Duță a menționat adevărul din spitale, adevăr pe care cei mai mulți îl ascund. Acesta este: „– Nu există tratamente în spitale. – Nu se asigură testare gratuită în masă și nici nu se izolează pacienții vaccinați, dar care sunt contacți. Ei devin vector de transmisie a bolii, la fel ca nevaccinații, dacă nu sunt izolați. Și, da, medicii tac! – Poate că pot fi de acord cu faptul că așa-numitul «vaccin» e bun. Dar cu o singură condiție, și anume să spunem adevărul: vă dăm acest produs în ipoteza că veți face o formă acceptabilă de boală. Dar veți fi contagioși, veți putea transmite boala, ar trebui să fiți izolați, dacă deveniți pozitivi (la fel ca nevaccinații), iar efectele adverse pe termen mediu și lung sunt necunoscute, iar responsabilitatea e a voastră. Pentru că, bineînțeles, doar plătiți, dar riscurile sunt la voi. Dar, sigur, pe termen scurt, nu muriți. E OK și așa! – Imunitatea dobândită în urma infectării este mai solidă decât cea prin vaccinare. Pentru că structura anticorpilor este mai complexă – organismul ia contact cu toată structura virusului, nu numai cu antigene specifice proteinei Spike, așa cum se întâmplă în cazul vaccinului. – Pacienții infectați pot fi tratați foarte bine dacă sunt depistați în primele zile. Ceea ce înseamnă că, dacă testezi și tratezi eficient, vei avea oameni imunizați natural, iar mortalitatea ar fi foarte mică. – Tratamentul pentru COVID există, dar ni se ascunde. Sclavii nu trebuie să știe asta sau li se spune că este scump și nu este pentru ei. – Vaccinul nu este singura variantă pentru a fi oprită pandemia. Odată ce ești infectat, poți fi tratat eficient printr-o singură perfuzie și pleci acasă. În 24 de ore nu mai ai nimic. Iar organismul își va sintetiza imunitate pentru toate formele de virus timp de cel puțin un an. Este vorba de anticorpii monoclonali. – Ni s-a spus că, dacă ne vaccinăm, vom reveni la o viață normală. Fals: cei vaccinați transmit boala la fel ca cei nevaccinați. Adică sunt la fel de periculoși pentru societate ca cei nevaccinați. Cu alte cuvinte, contacții vaccinați ar trebui să stea în carantină, la fel ca cei nevaccinați. – Există efecte secundare ale vaccinului. Pe termen scurt, aceste efecte sunt prezente uneori, chiar dacă sunt negate (unele chiar fatale). Pe termen mediu și lung, efectele sunt necunoscute. – Vă administrați tratamente pe ascuns! Acuze aduse politicienilor.” Aceasta este declarația domnului doctor Lucian Duță. Raportul UK PHE Vaccine Surveillance menționează că populația vaccinată complet, cu vârsta între 40 și 70 de ani, a pierdut deja 40% din capacitatea sistemului imunitar. Aceasta continuă să scadă săptămânal cu 5%. Childrenʼs Health Defence Europe, 23 septembrie 2021: „Accidentele vasculare sunt reale și sănătatea copiilor este cea mai importantă.” Conform dr. Mike Yeadon, fost vicepreședinte și director științific al Pfizer Global R&D, vaccinurile ARNm au probabilitatea de 50 de ori mai mare de a produce decese la copii în comparație cu COVID. În câteva luni vaccinul COVID a generat deja mai multe decese și boli decât toate vaccinurile la un loc pe o perioadă de 20 de ani. Deciziile oarbe ale FDA, ale Agenției Europene a Medicamentelor și ale guvernelor au produs morți inutile în rândul adolescenților și tinerilor. În cazul lor, balanța beneficiu–risc este clar negativă, pentru că ei nu mor de COVID și nici nu transmit boala. Se spune că miocarditele nu sunt grave... Este o afectare a inimii care lasă sechele grave și numeroși pacienți vor muri în următorii 5 ani. Acum câteva săptămâni, la Bousval, în Belgia, un nou-născut al unei mame care s-a vaccinat a făcut o tromboză la 3 zile după naștere, cu afectare cerebrală gravă. Doctorii au afirmat că accidentul nu este în legătură cu vaccinul, care este sigur și eficient. Cazul nu a fost raportat. Tot acest dezastru, toate victimele de până acum și cele viitoare sunt consecința tuturor celor care refuză să vadă realitatea așa cum este, pentru că sunt în joc cariera lor, reputația lor, credibilitatea lor și mai ales culpabilitatea lor inconștientă. Senta Depuydt, mamă și jurnalistă, președintă a CHD Europe. Având în vedere toate aceste aspecte, precum și multe altele pe care nu le-am expus, dar de care aveți cunoștință, vă solicit să-mi comunicați: ce acțiuni ați întreprins pe perioada vacanței de vară, când ați învins pandemia, pentru a întâmpina valul patru de COVID? Care sunt fondurile accesate de la Uniunea Europeană pentru a ajuta sistemul sanitar din România, în condițiile în care se anunța valul patru? Care sunt tratamentele achiziționate pentru COVID-19? Care sunt echipamentele medicale achiziționate pentru a vă pregăti de valul patru? Care sunt cercetările și rapoartele cu privire la COVID-19? Care este motivul pentru care nu ați achiziționat tratamentul cu anticorpi monoclonali, arbidol, tocilizumab et cetera? Care este motivul pentru care nu achiziționați butelii de oxigen de la Oltchim Râmnicu Vâlcea? Care este motivul pentru care Institutul „Cantacuzino” nu produce polidin și cantastim și nu este implicat în eradicarea pandemiei de COVID-19? Care este motivul pentru care Antibiotice Iași și Cluj nu produc medicamente pentru tratarea COVID-19? Care este motivul pentru care nu faceți nimic pentru români și acceptați ca sistemul sanitar să clacheze? Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Și eu vă mulțumesc mult.

Interpelare

Maricel Popa

Demagogia și ipocrizia PNL-iste nu au limite!

Am văzut zilele trecute o declarație care m-a revoltat peste măsură. Premierul demis de Parlament pentru incompetența cu care a guvernat România a atacat în mod josnic primarii social-democrați. Pentru a justifica o alocare de fonduri pe criterii strict politice, Florin Cîțu a dat vina pe aleșii locali ai PSD-ului. Este o încercare patetică a celui mai slab premier din istoria României de a masca ceea ce și un copil poate să vadă: a dat banii doar către primarii PNL-ului și UDMR-ului, ignorând cu bună știință românii care au ales primari de altă culoare politică. Este o nedreptate pe care doar justiția o mai poate îndrepta. Cum să spui că primarii social-democrați, cei mai mulți din țară, sunt de vină că tu, din birou, dai bani doar pe criterii politice? Tu știi că, spre deosebire de tine, care te-ai cocoțat pe funcții prin jocuri de culise, primarii sunt aleși direct de români să le reprezinte interesele? Știi că, spre deosebire de tine, care stai și dai directive din birou, ei discută zilnic cu oamenii și încearcă să le rezolve problemele? Probleme cu care se confruntă zi de zi din cauza Guvernului de dreapta al PNL și USR. Însuși modul în care pune problema cel mai slab premier din istoria României este eronat. Tu, premier, nu dai din banii tăi la primari, ci aloci fonduri publice pentru români indiferent de cine e la conducerea unei primării. Primarul este veriga dintre tine și români, pentru ca fondurile publice să fie cheltuite unde este nevoie mai mare într-o comunitate. Și cine să știe cel mai bine care sunt nevoile unei comunități dacă nu primarul, cel în care membrii comunității și-au pus încrederea și speranța? Un primar social-democrat din Iași, cu multe mandate în spate, mi-a spus că pentru prima dată regretă că este primar al comunei, din cauza situației disperate în care l-a adus Florin Cîțu. Alții au fost nevoiți să renunțe la proiecte europene din cauză că, sistematic, în ultimii doi ani, primarii social-democrați au fost ignorați de guvernele de dreapta și au primit fonduri insuficiente sau chiar nu au primit nimic. Lipsa fondurilor pentru cofinanțarea proiectelor a blocat investițiile în comunități, inclusiv cu fonduri nerambursabile. Cât de demagog, cât de ipocrit poți să fii, încât de doi ani să nu aloci fonduri către comunitățile conduse de aleșii social-democrați și apoi tu, mare premier, să vii și să spui că e vina lor că nu au bani?! Să nu uităm cine face aceste acuzații: omul care a făcut închisoare în Statele Unite ale Americii pentru că a condus beat, premierul care a fost dat jos de Parlament cu cele mai multe voturi din istoria postdecembristă a României, cel care a condus țara într-o prăpastie din punct de vedere economic, social și, poate cel mai important în această perioadă de pandemie, din punct de vedere medical. Din păcate pentru noi toți, mandatul de premier al lui Florin Cîțu va rămâne drept o mare pată neagră în istoria poporului român. Vă mulțumesc.

Interpelare

Mircea Dăneasă

iv de țările pe care agenda globalismului și-a propus să le subordoneze scopului propriu, scop nedeclarat încă, acela de guvernanță mondială.

Globalismul, prin ideologia sa, nu are niciun interes să exprime în noțiuni clare stări de fapt și intenții ce ar putea fi contracarate în mod obiectiv de țările pe care agenda globalismului și-a propus să le subordoneze scopului propriu, scop nedeclarat încă, acela de guvernanță mondială. Pentru clarificarea intenționalității spre care tinde politica globalistă, politică ce deja a prins și prinde contur tot mai accentuat, se impune în mod imperios necesitatea unei distincții clare între ceea ce reprezintă capitalismul internaționalist clasic și capitalismul transnațional, pe care vectorii globalismului doresc să-l impună mai presus de interesele proprii ale fiecărei națiuni în parte. Interesele proprii fiecărei națiuni trebuie să identifice acel numitor comun de plusvaloare adăugată pentru fiecare țară guvernată, în mod specific, în interesul fiecărui popor. Divergența dintre interesul fiecărui popor în parte și interesul guvernanței globaliste devine azi, mai mult decât oricând, o mare temă de dezbatere interdisciplinară, temă la care trebuie să chemăm toate popoarele lumii, pentru un proiect de mare importanță, ce vizează nu mai puțin decât destinul omenirii. Această declarație politică nu este decât enunțul pentru o provocare la analiză și discuții ce depășesc sfera de interes a unui partid, însă se integrează, cu necesitate, în sfera de interes a perspectivelor de viitor ale umanității. Vă mulțumesc și propun să construim un grup de discuții pe această problemă, mai ales în situația în care capitalul de stat al României a fost deteriorat până la apropierea de inexistență, până la apropierea de zero de partidele care au transferat proprietatea publică a statului în proprietate privată, proprietate privată ce nu va putea construi niciodată autostrăzi, proprietate ce nu va putea face niciodată investiții, nu va putea și nu va face, chiar dacă va putea, investiții de interes public, întrucât capitalul privat este pus în slujba obținerii profitului, _versus_ capitalul public, care e pus să funcționeze în slujba rezolvării intereselor unui popor. Vă mulțumesc și vă provoc la o dezbatere transpartinică pe această temă majoră care generează efecte cum sunt cele cu care ne confruntăm astăzi: criză economică, criză de sănătate, criză politică, criză de hrană și criză de orice. Vă mulțumesc.

Interpelare

Nicușor Cionoiu

Potențialul de dezvoltare pentru județul Călărași. Nevoia stabilirii unui parteneriat public-privat real

Declarația mea politică are ca titlu „Potențialul de dezvoltare pentru județul Călărași. Nevoia stabilirii unui parteneriat public-privat real”. ## Domnule președinte, ## Doamnelor și domnilor senatori, A venit vremea ca județul Călărași să fructifice din plin avantajele competitive pe care le are: poziția geografică a județului, la granița cu Bulgaria, existența a două porturi la Dunăre, atractivitatea turistică asemănătoare celei din Delta Dunării, dar și amplasarea strategică, la numai 100 km de București și de Constanța. Avem 5.088 de kilometri pătrați și o populație de 308.655 de locuitori. 38,45% din călărășeni trăiesc în mediul urban, restul de 61,55% în cele 50 de comune din mediul rural. În ciuda potențialului uriaș pe care-l are Călărașiul, are al cincilea cel mai mic PIB din România, după Covasna, Sălaj, Mehedinți și Tulcea. O analiză comparativă a vieții economice din zonele urbană și rurală ne arată că cea mai mare parte a agenților economici sunt localizați în mediul urban, în general în Călărași și în Oltenița. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri cumulate, orașele care se remarcă sunt Călărași și Oltenița, iar, în ceea ce privește comunele, să spunem Chirnogi și Dragalina. Dezvoltarea mediului de afaceri poate fi potențată prin creșterea infrastructurii adecvate pentru susținerea afacerilor: acces la utilități, transport intermodal, parcuri tehnologice și poate cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem sunt facilitățile fiscale atractive pentru investitori. În caz contrar, va crește pericolul disparităților dintre Călărași și celelalte județe din regiune, iar tinerii vor continua să plece din județ. Spre exemplu, în anul 2019 1.366 de persoane, majoritatea tineri, și-au schimbat domiciliul din județul Călărași în alte județe ale țării sau în municipiul București, iar 202 persoane au părăsit țara. Pe lângă exodul tinerilor, dezvoltarea județului este amenințată și de legislația națională în continuă schimbare. Lipsa de predictibilitate îngreunează derularea investițiilor majore și pe termen lung, la care se adaugă și deprecierea continuă a monedei naționale. O altă amenințare o reprezintă gradul de atractivitate superior al ofertei turistice din zonele din vecinătatea județului. O cauză directă pentru acest dezechilibru o reprezintă fondurile insuficiente alocate la nivel național pentru dezvoltarea infrastructurii turistice a județului Călărași. Guvernul trebuie să vină cu un plan privind combaterea exodului și a depopulării, pentru că riscăm ca în județe precum Călărași să nu mai avem forță de muncă. La fel de important este ca Executivul să înțeleagă că trebuie să acorde un buget generos pentru infrastructura Călărașiului, astfel încât acesta să poată țină pasul cu dezvoltarea orașelor vecine din Bulgaria. În caz contrar, riscăm ca aceste afaceri să se mute acolo. Vă mulțumesc. Senator PSD de Călărași, Nicușor Cionoiu.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Educație _versus_ sănătate. De ce trebuie să alegem?

Declarația mea politică din această săptămână se numește „Educație _versus_ sănătate. De ce trebuie să alegem?”. Vreau să-mi încep declarația insistând pe importanța zilei de vineri, 15 octombrie, când este organizată proba scrisă pentru ocuparea posturilor de directori și directori adjuncți din sistemul școlar. Insist de fiecare dată când am ocazia pe importanța acestor concursuri, pentru că eliminarea politicii din școli este un obiectiv major asumat de USR PLUS și este și o luptă personală, pe care am încrederea că o vom câștiga, chiar dacă inițiativa mea îi supără, în mod particular, pe cei obișnuiți cu stilul vechi de a face politică, inclusiv în locurile unde n-ar trebui să facă politică. Repet, de câte ori am ocazia, că examenul trebuie organizat cu responsabilitate, urmând strict și corect o metodologie bine stabilită. Sper ca vineri să nu primesc prea multe mesaje de nemulțumire, după examen, însă, dacă totuși apar nereguli, nu o să ezit să le fac publice. Perioada actuală este extrem de complicată. Multe activități sunt puse sub semnul întrebării. Așa a apărut și dilema educație _versus_ sănătate. În ultima săptămână au circulat în spațiul public multe teorii despre cum ar trebui gestionată situația școlilor. Părinții, profesorii și Ministerul Educației au fost puși în fața unei alegeri dificile, dacă nu chiar imposibile. Cum e mai bine să procedezi? Îți ții copilul acasă și riști ca educația care i se oferă să nu fie eficientă sau îți trimiți copilul la școală și riști să se îmbolnăvească și să aducă virusul în casă? Școala trebuie menținută deschisă, dar nu cu orice preț. Este o concepție greșită că închiderea școlilor nu afectează, de exemplu, economia la fel de mult ca închiderea restaurantelor sau mallurilor. Pe termen scurt, da, argumentul este valid, dar pe termen lung este dezastruos pentru economie, pentru societate, pentru noi toți. Lipsa continuității îi derutează pe elevi, le scade concentrarea și le crește gradul de nemulțumire. Închiderea școlilor poate diminua, într-adevăr, răspândirea virusului, dar degeaba închidem doar școlile, dacă răspândirea COVID nu este încetinită și în celelalte sectoare. Schimbările acestea nu mai pot fi făcute la fel de radical ca la începutul pandemiei, când populația accepta mai ușor restricțiile. În cazul unei decizii concrete, lucrurile trebuie abordate cu prudență și coordonat, cu obiective foarte precise legate de rata de incidență. Este adevărat că aprobarea testelor rapide cu salivă și achiziționarea a 70 de milioane de teste care vor fi livrate DSP-urilor și împărțite în școli sunt un pas înainte. E util, e o metodă în plus de prevenție și precauție, dar e departe de a fi 100% eficientă. Sistemul de educație trebuie să aibă reguli mult mai predictibile după un an și jumătate de pandemie. Copiii și sănătatea lor sunt prioritățile numărul unu pentru părinți. Vorbesc din propria experiență. Haideți să fim coerenți în măsurile pe care le luăm și să nu mai sacrificăm copiii, bătrânii și bolnavii. Vă mulțumesc foarte mult. Ștefan Pălărie, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Un stat eșuat este un stat în care educația nu a reprezentat o prioritate

O serie de aspecte, de întâmplări negative care au avut, săptămâna aceasta sau săptămâna trecută, ca autori fie membri ai Partidului Național Liberal, fie membri ai partidului USR, fie membri ai Executivului încă aflat la guvernare, aspecte care au impactat negativ sistemul de învățământ în România, mă obligă să insist astăzi în declarația mea politică pe bătaia de joc care este adresată educației din România, de care suferă educația din România. Mă refer aici la refuzul colegilor mei senatori din Comisia pentru buget de a amenda Legea nr. 401 de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 50, care vizează decontarea transportului, în sensul de a aloca finanțarea corespunzătoare pentru acest lucru, și, evident, susținerea unei amânări total nejustificate în acest sens pentru dezbaterea acestui proiect legislativ. Mă refer, de asemenea, la inițiativa Executivului de a diminua bursele de merit. Mă refer la modul în care au înțeles Ministerul Educației și Ministerul Sănătății să emită un ordin comun, care, teoretic, ar trebui să protejeze sistemul de învățământ, modul în care, lacunar, acest ordin a fost elaborat, modul în care autoritățile executive înțeleg să testeze doar elevii, nu și profesorii, conform prevederilor acestui ordin. Mai mult, reprezentanții direcțiilor de sănătate publică de la nivelul județelor din România interpretează total eronat prevederile acestui ordin și am înțeles că intenționează să testeze doar elevii simptomatici, deși la revenirea, după cele 8 zile de carantină, la revenirea la școală acest ordin prevede cu totul și cu totul altceva. Deci o serie de aspecte foarte, foarte importante care, doar în ultima săptămână, demonstrează, repet, bătaia de joc adusă la adresa sistemului de învățământ din România de către acești membri ai coaliției actuale și, probabil, ai coaliției viitoare de guvernare. În acest context, stimate domnule președinte, stimați domni secretari, doamnelor și domnilor senatori, stimați colegi, dragi băcăuani, declarația mea politică de astăzi se intitulează „Un stat eșuat este un stat în care educația nu a reprezentat o prioritate”. Educația reprezintă sau ar trebui să reprezinte în orice stat dezvoltat o prioritate, dacă vorbim despre un stat ancorat în realitate și orientat către viitor și către o evoluție internațională. Așadar, așa cum s-a mai afirmat și așa cum am mai afirmat, educația nu reprezintă doar fundamentul unei societăți, ci și viitorul națiunii. În secolul pe care-l traversăm, educația din România reprezintă, din păcate, încă un sistem închistat și învechit, care se bazează doar pe înzestrarea naturală a elevilor și pe devotamentul profesorilor. Un sistem modern de învățământ, precum cele din țările occidentale, ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată și substanțială, nu doar pentru a progresa, ci mai ales pentru a recupera decalajele majore față de statele cu adevărat dezvoltate, iar, din acest punct de vedere, așa cum am mai spus, niciun ministru al educației și niciun prim-ministru nu ar trebui să facă rabat în a pune educația pe primul loc în prioritățile guvernamentale. ## Stimați colegi, Din păcate, așa cum am spus, fosta și probabil viitoarea coaliție de guvernare nu a înțeles să prioritizeze învățământul, ci mai degrabă să-l condamne la subdezvoltare și subfinanțare constantă. Asta deși traversăm o perioadă plină de provocări, în care dreptul constituțional al elevilor de a avea acces la educație este, oricum, extrem de constrâns, prin indiferența autorităților. Mai mult decât atât, recent, elevii se confruntă, așa cum am precizat, cu probleme serioase, precum lipsa unui cadru legal care să reglementeze decontarea transportului către școală, lipsa unor măsuri care să permită menținerea școlilor deschise în deplină siguranță și, nu în ultimul rând, diminuarea cuantumului burselor școlare și a numărului de beneficiari ai acestora. ## Domnule prim-ministru, ## Domnule ministru al educației, Am atras atenția, în repetate rânduri, asupra faptului că subfinanțarea educației, mai ales în această perioadă, va avea drept consecință creșterea abandonului școlar, mai ales în mediul rural, în zonele de deal și de munte, acolo unde copiii deja fac eforturi suplimentare doar pentru a ajunge la unitățile de învățământ în care studiază. A abandona acum acești copii înseamnă să abandonăm o generație deja puternic încercată. Sute de mii de copii din România cresc fără părinți, cresc fără șanse reale de a-și depăși statutul actual, iar singura speranță rămasă pentru a rupe acest lanț de neîmpliniri este reprezentată de către școală. V-ați propus, poate, să-i lăsați și fără educație? Deja este inadmisibil că refuzați mărirea alocațiilor așa cum prevede legea! Mai nou, vreți să diminuați și bursele de merit! Credeți că se numesc burse de merit întâmplător? Dumneavoastră, domnule încă prim-ministru Cîțu, ce merite aveți, din înălțimea funcției pe care o dețineți? Sau ce merite ați avut dumneavoastră vreodată ca să ajungeți să conduceți o țară ca România? Vă recomandă vreo bursă de merit primită vreodată? Vă recomandă și altceva în afara distracțiilor de peste ocean? ## Stimați guvernanți, Știți foarte bine că, pe lângă rata abandonului școlar înregistrată la nivelul învățământului preuniversitar din România, care ne poziționează pe podiumul Uniunii Europene, avem o mare problemă și cu rata abandonului școlar în învățământul universitar. Știați că 50% dintre studenții români renunță deja la cursuri în primul an de studiu? Oare pe dumneavoastră, domnule profesor și ministru Cîmpeanu, nu vă alarmează aceste statistici? Oare dumneavoastră, ca profesor universitar ce a deținut și funcții de conducere importante în unități de învățământ superior de prestigiu, nu ați sesizat că un număr important din studenții înscriși inițial în anul I de studiu nu se mai regăsesc pe lista cursanților din anii terminali de studiu? Refuz să cred că la cursurile dumneavoastră sala este plină, că toți studenții sunt extrem de ancorați și implicați în derularea activităților didactice, derulate conform metodologiilor în vigoare, ori învechite, ori modificate conform unor principii total neancorate în realitatea vremurilor curente. V-ați rupt de realitate, v-ați închis, domnule prim-ministru și domnule ministru al educației, în Palatul Victoria și clamați adevărul absolut, aceasta în timp ce guvernați dezastrul absolut, într-un stat pe care l-ați blocat între incompetență și nepăsare. Cristina Breahnă-Pravăț, senator PSD de Bacău. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Aduc în atenție un fenomen îngrijorător pe care l-am identificat în municipiul Iași, dar care este, cu siguranță, prezent și în celelalte mari orașe ale țării: accidentele grave care duc la pierderi de vieți omenești sunt din ce în ce mai frecvente.

Aduc în atenție un fenomen îngrijorător pe care l-am identificat în municipiul Iași, dar care este, cu siguranță, prezent și în celelalte mari orașe ale țării: accidentele grave care duc la pierderi de vieți omenești sunt din ce în ce mai frecvente. În luna septembrie au avut loc nouă astfel de incidente în Iași, ce au implicat pietoni care traversau regulamentar și conducători auto care ori nu au acordat prioritate, ori au avut viteză prea mare. Un caz șocant este spulberarea unui cetățean pe trecerea de pietoni, pe unul dintre principalele bulevarde ale orașului, de către un tânăr care gonea cu peste 150 de kilometri la oră. Teribilismul însoțit de nerespectarea regulilor de circulație și neatenția duc la tragedii ce ar putea fi evitate. Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de mortalitate în cazul accidentelor rutiere, iar cifrele indică o creștere progresivă a numărului de accidente de la an la an. De asemenea, 35% dintre aceste accidente implică și pietonii. Statul are obligația să intervină prin toate mijloacele de care dispune. Am trimis o scrisoare deschisă către administrația locală pentru luarea unor măsuri de urgență pentru sporirea siguranței pietonilor și am depus o interpelare și către ministerul de resort pentru a începe demararea unui program de conștientizare și educare a cetățenilor în ceea ce privește siguranța rutieră. Nu mai putem privi impasibili carnagiul de pe șosele. Suntem responsabili cu toții, prin mandatul cu care am fost învestiți, să găsim soluții la problemele cu care se confruntă societatea. Inconștiența la volan trebuie să fie sancționată aspru, iar autoritățile trebuie să ia toate măsurile de precauție pentru a diminua impactul unor astfel de accidente. În toate orașele europene trecerile de pietoni sunt riguros semnalizate și protejate prin semnale luminoase, tactile și audio, prin supraînălțări și limitatoare de viteză. Este momentul să începem să devenim cu adevărat un stat european, în care să nu se mai moară pe o banală trecere de pietoni. Fac un apel la responsabilitate atât către conducătorii auto, cât și către instituțiile statului. România trebuie să-și ia angajamentul de a reduce drastic numărul de accidente pe drumurile publice! Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 13 octombrie.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 13 octombrie. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președinta Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Dan Ivan, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi, precum și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent și Comitetul liderilor, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. ## Doamnelor și domnilor senatori, Continuăm lucrările și vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și 136 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final asupra acestor puncte se va da într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și de Comitetul liderilor. Trecem la ordinea de zi. La punctul 1 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L389/2021). Raportul Comisiei pentru învățământ, tineret și sport este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. Dau cuvântul doamnei senatoare Liliana Sbîrnea. Vă rog.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Propunerea legislativă are drept finalitate introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar. Inițiativa a fost scrisă de un grup de deputați ai Partidului Social

Propunerea legislativă are drept finalitate introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar. Inițiativa a fost scrisă de un grup de deputați ai Partidului Social Democrat, la care a aderat și un senator al Partidului Național Liberal. Este o inițiativă foarte bună, deoarece, în aceste vremuri, când prețurile explodează, când salariul îngheață – că, vorba aceea, vine iarna –, oamenii ar trebui să știe cum pot economisi și cu atât mai mult cei care sunt pe băncile școlii trebuie să învețe ce este acela un credit – ipotecar, de nevoi personale – sau ce-i acela un leasing. La fel de important, trebuie să știe ce este un card de debit, dar și ce este un IFN. Având în vedere aceste considerente, Grupul Partidului Social Democrat va vota pentru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul doamnei Monica Anisie, președinta Comisiei pentru învățământ.

Dau cuvântul doamnei Monica Anisie, președinta Comisiei pentru învățământ. Vă rog.

Interpelare

Monica-Cristina Anisie

de reglementare modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, având drept finalitate introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială și cea juridică.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, având drept finalitate introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială și cea juridică. În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost admise și fac referire la dobândirea competențelor juridice și etice, alături de cele financiare și antreprenoriale, care reprezintă un prim pas către stabilirea unei perspective solide a tânărului privind rolul, responsabilitățile și capacitățile acestuia de a iniția și dezvolta o afacere. Nu este suficient ca tinerii să dobândească numai competențe antreprenoriale, să știe cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înțeleagă și să integreze și comportamente responsabile din punct de vedere juridic. În anul 2018, într-un studiu lansat privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, Comisia Europeană califică drept necesare, încă din primii ani de studiu, și cunoștințele juridice. Comisia pentru învățământ, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă. Partidul Național Liberal votează pentru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Mateescu. Vă rog.

Dau cuvântul domnului senator Mateescu. Vă rog.

Interpelare

Sorin-Cristian Mateescu

Consider că această inițiativă legislativă, cu amendamentele introduse, este bine-venită, în contextul actual al formării tinerei generații.

Consider că această inițiativă legislativă, cu amendamentele introduse, este bine-venită, în contextul actual al formării tinerei generații. Într-o societate în schimbare este nevoie de adaptarea și formarea echilibrată a elevilor din sistemul preuniversitar în domenii precum educația financiară și juridică. Sunt necesare ca elemente de competență antreprenorială managementul de echipă, tehnici introductive de natură financiară, de genul: ce este un buget de stat, ce înseamnă cheltuieli și venituri ale unei familii, instituții publice sau persoane juridice. Sunt bazele creionării unui cetățean informat și pregătit pentru viață. Ca jurist, nu pot să nu apreciez introducerea conceptului de program de educație juridică, absolut necesar pentru cunoașterea drepturilor și libertăților juridice consacrate în Constituția României, modul de a învăța noțiuni esențiale despre cum se elaborează un proiect de lege, respectarea legilor și cum ar trebui acestea respectate de către toți cetățenii. Educația și obținerea unor competențe juridice de către tinerii liceeni, și nu numai, contribuie la pregătirea inițială pentru a înțelege mai bine noțiunea de drept penal, drept civil, drept comercial sau administrativ, pe care le vor învăța la o facultate de profil. Nu în ultimul rând, introducerea acestor discipline va contribui la formarea unui tânăr cetățean educat, care va ști de ce este nevoie să participe activ la viața socială, politică, la scrutinele electorale, pentru a selecta pe baza informațiilor din disciplinele de mai sus politicieni care sunt absolut necesari bunăstării unui popor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Ștefan Pălărie

este unul cât se poate de benefic.

Referitor la inițiativa L389/2021, găsim ca fiind salutară necesitatea cunoștințelor și competențelor financiare, juridice și antreprenoriale. De ce? Vedem din ce în ce mai mulți tineri care, după ce-și finalizează studiile, se angajează și, după câțiva ani de muncă, nu reușesc să economisească niciun ban sau nu prioritizează economisirea. Vedem, de asemenea, că una dintre cele mai mari investiții în rândul tinerilor este achiziționarea unei mașini, un bun care nu de fiecare dată este indispensabil. Ar putea fi indispensabil dacă, într-adevăr, acei tineri achiziționează autovehiculul pentru a fi șofer de Uber sau pentru a realiza venituri mai departe cu această investiție. Dar, din păcate, cei mai mulți dintre ei o achiziționează, inclusiv împrumutându-se, pentru a avea o mașină nouă, pe care apoi nu o folosesc. Tinerii nu au cunoștințe financiare elementare după terminarea liceului și de multe ori nu știu să gestioneze cu adevărat resursele. Câteva alegeri proaste în tinerețe pot să ajungă să distrugă viața tânărului, pe când alegerile financiare responsabile pentru investiții informate pot să le asigure o uriașă liniște pe viitor. Din acest motiv, subiectul este unul cât se poate de benefic. Dar, dacă tot vorbim de conținuturile educaționale practicate de învățământul din România, o să profit de ocazia că mă aflu aici și atrag atenția asupra temei extrem de dureroase a planurilor-cadru pentru învățământul liceal, planuri-cadru care au fost amânate ani de zile, în așa fel încât nici măcar după 10 ani noi nu am ajuns la o actualizare și conectare a învățământului gimnazial cu cel liceal. Ieri am fost într-o librărie și am achiziționat un manual. Și o să-mi permit să vi-l arăt și dumneavoastră. Este manualul de informatică de clasa a IX-a, iar pe coperta lui, dacă nu se vede foarte bine – poate sunt colegi care sunt la distanță –, se află un monitor cu tub catodic, care nu se mai produce de vreo 10 ani, și, de asemenea, o mână dibace care susține o dischetă, faimoasa dischetă de 3,5 inchi, cu capacitate de 1,44 megabiți, o capacitate în care nici măcar o fotografie făcută cu telefonul mobil de astăzi nu ar intra. Pe ceea ce ar trebui să fie coperta viitorului, inteligența artificială, aplicații de tip cloud, noi avem, de fapt, poze ale muzeului, ale unor artefacte pe care nu le găsim nici în muzeu. Asta este ceea ce-i învățăm pe copiii noștri în clasa a IX-a sub materia triumfalistă numită informatică. Deci, dacă tot ne apucăm de conținuturi, haideți să facem curățenie în ceea ce învață astăzi copiii din România! Mulțumesc tare mult. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. Stimați colegi, la punctele de la 2 la 8 ale ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative: – Proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute (b456/2021); – Proiectul de lege pentru aprobarea plății cotizației anuale a României la bugetul comun al Centrului de Excelență pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre (Crisis Management and Disaster Response Center of Excellence), precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (b470/2021); – Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Regatul Hașemit al Iordaniei privind extrădarea, semnat la Amman la 4 aprilie 2021 (b468/2021) – adoptat de Camera Deputaților; – Propunerea legislativă privind exploatațiile de creștere a suinelor și de combatere a pestei porcine în România (b388/2021); – Propunerea legislativă privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a Autorității Electorale Permanente ca membru cu drepturi depline la Rețeaua de Competențe Electorale Francofone (RECEF) (b391/2021); – Propunerea legislativă pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze pentru consumatorii casnici (b413/2021); – Propunerea legislativă privind stabilirea măsurilor de sprijin a întreprinderilor mici și mijlocii a căror activitate este afectată de creșterile de prețuri și tarife la energie, gaze și combustibil (b430/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență pentru fiecare inițiativă legislativă în cadrul sesiunii de vot final, într-o ședință viitoare. La punctele de la 9 la 13 ale ordinii de zi avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, respectiv proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona, care se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului, după cum urmează: La punctul 9 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea și funcționarea unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării acquis-ului Schengen și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.053/2013 – COM(2021) 278 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Începem dezbaterile și dau cuvântul domnului senator Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene. Vă rog.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Și, așa cum ați spus și dumneavoastră, noi am fost chemați să ne pronunțăm în ceea ce privește perspectiva comisiei noastre asupra documentelor pe care le avem în dezbatere și, din acest punct de vedere, noi am adus în fața plenului o opinie, cu câteva observații. Vreau să vă spun că această opinie

Și, așa cum ați spus și dumneavoastră, noi am fost chemați să ne pronunțăm în ceea ce privește perspectiva comisiei noastre asupra documentelor pe care le avem în dezbatere și, din acest punct de vedere, noi am adus în fața plenului o opinie, cu câteva observații. Vreau să vă spun că această opinie a fost adoptată în cadrul comisei, cu unanimitatea voturilor colegilor prezenți, și am să ofer câteva elemente care să fie, cred eu, importante pentru colegi, atunci când vom supune votului plenului Senatului României. În primul rând, voi începe prin a spune că prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea și, în cadrul dezbaterilor care au avut loc în cadrul comisiei, noi ne-am exprimat îngrijorarea vizavi de eliminarea domeniilor de evaluare, întrucât nu este limitat domeniul evaluărilor Schengen la acquis-ul Schengen, în mod expres, iar discuțiile despre conexiunea Schengen și azil au arătat poziții uneori divergente între statele membre. Totodată, apreciem că în propunerea de regulament se menționează explicit că pentru statele care au fost evaluate pozitiv nu ar trebui lansată o nouă procedură de verificare, lucrul pe care-l susținem. Am salutat propunerile de eficientizare a cadrului juridic actual în domeniul mecanismului de evaluare, aceasta fiind, practic, substanța COM-ului respectiv, și monitorizare Schengen, în principal, în ceea ce privește necesitatea de a eficientiza procesul de la ritmul de adoptare a rapoartelor la îmbunătățirea etapei de monitorizare ulterioară a evaluărilor. Totodată, vreau să atrag atenția, așa cum am făcut-o și acum 4 săptămâni, când un subiect legat de Schengen, din nou, a fost în atenția plenului Senatului, că mai multe state membre au continuat, în ultimii 5 ani, să prelungească controalele la frontierele interne, iar, pe fondul pandemiei de COVID-19, tot mai multe au reintrodus controale la frontierele interne, încălcând Codul frontierelor Schengen, care prevede o limită de doi ani de la reintroducerea controalelor. Acestea fiind spuse, din nou, vreau să spun că această opinie, cu observații, a fost adoptată cu unanimitatea colegilor prezenți la ședința Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României. Vă mulțumesc frumos, doamna președintă _. (Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Titus Corlățean

E o temă importantă, e un proiect de regulament, raportul a fost prezentat de președintele Comisiei pentru afaceri europene, nu vreau, în niciun caz, să reiau aceste chestiuni.

E o temă importantă, e un proiect de regulament, raportul a fost prezentat de președintele Comisiei pentru afaceri europene, nu vreau, în niciun caz, să reiau aceste chestiuni. Comisia de politică externă a fost solicitată pentru un aviz. Ce-a fost important pentru noi – și, de asemenea, avizul a fost adoptat, în unanimitate, de membrii comisiei – au fost două plus una chestiuni semnalate. Una a fost menționată explicit de domnul președinte Tîlvăr, faptul că propunerea de regulament menționează explicit că statele care au fost anterior evaluate pozitiv nu trebuie să intre într-o nouă procedură de verificare. Nu e întâmplătoare această remarcă, pentru că termenele pentru care era valabilă evaluarea – de prin 2010-2011 – s-au cam dus. Și, atunci, această propunere de regulament menține un act de echitate, aș spune, pentru un stat cum este România și mai sunt și altele. Și cea de a doua chestiune pe care aș vrea s-o menționez explicit, de asemenea, de interes pentru România: faptul că noua strategie conține și o secțiune distinctă dedicată finalizării procesului de extindere, în care se subliniază că viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale Uniunii Europene care nu fac încă parte din spațiul de liberă circulație, deși îndeplinesc condițiile necesare și sunt pregătite pentru aderare. Regulamentul va fi un test. Adoptarea regulamentului, din acest punct de vedere, va fi un test pentru că guvernele vor trebui să se pronunțe pe această dispoziție din propunerea de regulament, mai ales că Comisia invită Consiliul UE să ia măsurile necesare pentru ca Bulgaria, România și Croația să devină parte a zonei, fără controale la frontiere interne ale statelor membre. Lucrul important. Și ultima chestiune: reiterez și eu, din perspectiva Comisiei de politică externă, dar și a Grupului PSD, acea îngrijorare menționată de președintele Comisiei afacerilor europene privind eliminarea domeniilor de evaluare explicită, pentru că acest lucru poate să genereze niște comportamente și evaluări arbitrare. Nu mai intru în detalii. Cert este că proiectul de hotărâre este unul corect, solid și vă invităm să votăm, în numele Senatului României, această poziție, care va fi comunicată la Bruxelles. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai sunt intervenții pe acest punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Nu mai sunt intervenții pe acest punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 10 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2020/2.222 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește infrastructura transfrontalieră care leagă Uniunea de Regatul Unit prin legătura fixă pe sub Canalul Mânecii – COM(2021) 402 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 11 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/65/CE în ceea ce privește utilizarea documentelor cu informații esențiale de către societățile de administrare a organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCMV) – COM(2021) 399 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu sunt intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 12 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.286/2014 în ceea ce privește prelungirea dispozițiilor tranzitorii pentru societățile de administrare, societățile de investiții și persoanele care oferă consultanță cu privire la unități ale organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) și la unități ale non-OPCVM-urilor sau care vând astfel de unități – COM(2021) 397 final. - Raport: Comisia pentru afaceri europene. - Nu sunt intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 13 – și ultimul de pe ordinea de zi – avem: - Proiectul de hotărâre referitoare la Programul de - convergență pentru 2021–2024: • Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Coordonarea politicilor economice în 2021: depășirea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sprijinirea redresării și modernizarea economiei noastre – COM(2021) 500 final; • Recomandarea de recomandare a Consiliului în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România – COM(2021) 530 final; precum și • Recomandarea de recomandare a Consiliului prin care se emite un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2021 – COM(2021) 523 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Începem dezbaterile și dau cuvântul doamnei senatoare Gabriela Crețu. Vă rog, doamnă.

Interpelare

Gabriela Crețu

Discutăm astăzi cu mare întârziere pachetul referitor la semestrul european de primăvară, respectiv analizele și recomandările legate de coordonarea economică în interiorul Uniunii Europene. Principalul reper legislativ pe care DG-ul, directoratele economice ale Comisiei îl au atunci când fac aceste

Discutăm astăzi cu mare întârziere pachetul referitor la semestrul european de primăvară, respectiv analizele și recomandările legate de coordonarea economică în interiorul Uniunii Europene. Principalul reper legislativ pe care DG-ul, directoratele economice ale Comisiei îl au atunci când fac aceste analize și recomandări, acceptate apoi de Consiliu, îl reprezintă Pactul de stabilitate și creștere. Despre acesta vreau să vă spun câteva cuvinte. El este în negociere pentru a fi modificat. Motivul: condițiile sale sunt absolut arbitrare, adică cele 3% deficit, 60% datorie publică, și nu au dus la stabilitatea economică dorită și a sistemului monetar. Dovada: la criza financiară din 2008–2009 statele care au fost cele mai cuminți și au respectat total condițiile pactului, respectiv Irlanda și Spania, au avut cel mai mult de suferit. Cele care l-au încălcat sistematic, fie negociindu-și deficite mai mari de 3%, cum a fost Franța, în mod repetat, sau având datoria publică cu mult peste 60% din PIB, au depășit cu ușurință criza, pentru că, drept principiu, Pactul de stabilitate și creștere criminalizează ca fiind foarte rea datoria publică, dar ignoră total datoria privată. Or, ceea ce ne-a arătat criza e că situația balanței de plăți este mult mai relevantă. Or, nu poți să ai echilibrul balanței de plăți, ca țară în curs de dezvoltare, dacă nu investești, dacă nu te dezvolți, pentru că e definitoriu, toate țările în curs de dezvoltare au balanțe de plăți negative, în timp ce la nivelul Uniunii Europene, de exemplu, statele dezvoltate, Germania, în primul rând, au excedente foarte mari ale balanței. În aceste condiții de care v-am vorbit, Comisia Europeană... Și mai trebuie să adaug ceva: Pactul de stabilitate și creștere, din cauza epidemiei, este suspendat, a fost suspendat anul trecut și încă este până în decembrie 2021. În aceste condiții, Comisia Europeană a declarat România în procedură de deficit excesiv, deși există alte cinci state care au avut deficite mult mai mari și 18 state care au datoria publică mult mai mare decât a României, iar premierul în exercițiu încă, domnul Florin Cîțu, a negociat singur – cel puțin, asta a fost informația oficială pe care am primit-o de la membrii Guvernului – calendarul de reducere a acestui deficit până în 2024. Deci acest calendar înseamnă supunerea la un pact care este suspendat, din cauza epidemiei, în negociere de modificare, din cauză că este irelevant și are condiții arbitrare dovedite. În aceste condiții, el devine complice la subminarea dezvoltării României, pentru că acel calendar este imposibil de respectat sau poate fi respectat doar dacă distrugem total serviciile publice, adică sănătatea, educația, serviciile sociale, aflate deja sub presiune din cauza epidemiei. Sau am putea să ne întrebăm, de asemenea, dacă nu cumva acesta a fost planul, întrucât Guvernul, prin vară, se ocupa cu privatizarea sănătății, în loc să se ocupe cu achiziția de medicamente pentru COVID, medicamente care vedem că sunt atât de necesare astăzi. Deci suntem extrem de rezervați cu privire la programul pe care l-a prezentat Guvernul României – e al României, indiferent cine conduce – Comisiei Europene și la felul în care a negociat programul. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Gheorghe Ionescu-Șișești

Cred că procedura de deficit excesiv a fost deschisă prin 2019, pe execuțiile bugetare de atunci. Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Dați-mi voie să citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege: – Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare. Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 13 octombrie 2021, iar termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului, respectiv ziua de astăzi, 13 octombrie 2021. Stimați colegi, Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă această ședință a Senatului. Mulțumesc. ## _Ședința s-a încheiat la ora 12.35._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/ &JUYEJT|375777] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 158/4.XI.2021 conține 20 de pagini.** Prețul: 50,00 lei