Stenogramă plen

Interpelare

Dănuț Bica

Investițiile programate pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor pe teritoriul județului Argeș

Întrebare adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Obiectul întrebării: „Investițiile programate pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor pe teritoriul județului Argeș”. Stimate domnule ministru, Pe teritoriul județului Argeș este necesară realizarea unor lucrări de amenajări hidrotehnice la nivelul majorității râurilor și pâraielor. În lipsa acestora, mai multe localități sunt afectate, aproape în fiecare an, de inundații care produc pagube însemnate atât gospodăriilor, cât și culturilor agricole din comunitățile respective. Regiunile din județ supuse riscului inundațiilor sunt poziționate atât în zonele montane, cât și cele de deal sau de câmpie, în proximitatea bazinelor hidrografice ale afluenților râului Argeș. În ultimii ani, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a demarat mai multe proiecte având ca obiectiv realizarea hărților de hazard și risc la inundații pentru fiecare bazin hidrografic, urmând ca în baza lor să se execute lucrările hidrotehnice pentru protecția populației împotriva dezastrelor, în principal a inundațiilor (îndiguiri, decolmatări, consolidări de maluri et cetera). Din păcate, realizarea acestor categorii de investiții a fost destul de modestă, cel puțin până în anul 2020, când implementarea unor proiecte a început să progreseze. Având în vedere că în perioada actuală România se pregătește să acceseze fonduri externe prin intermediul mai multor programe (Planul național de redresare și reziliență, exercițiul financiar multianual 2021–2027) în care se acordă o importanță deosebită implementării proiectelor din domeniul mediului, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. A fost finalizată realizarea hărților de hazard și risc la inundații aferente județului Argeș? Dacă răspunsul este afirmativ, ce investiții trebuie executate în regim de urgență pentru a reduce riscul de inundații în toate localitățile județului? 2. Care este valoarea totală estimată a investițiilor necesare pentru protecția populației împotriva inundațiilor pe teritoriul județului Argeș? 3. Care este valoarea totală a fondurilor externe nerambursabile puse la dispoziția țării noastre pe parcursul exercițiului financiar multianual 2014–2020 pentru realizarea lucrărilor de prevenire, protecție și diminuare a efectelor inundațiilor? Cât s-a cheltuit până în prezent din sumele respective pe plan național și la nivelul județului Argeș? 4. Care sunt valorile finanțărilor externe nerambursabile ce vor fi solicitate de România în cadrul Planul național de redresare și reziliență și al noului exercițiu financiar multianual 2021–2027 pentru realizarea de investiții pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor? Ce sume vor fi solicitate pentru executarea acestor categorii de lucrări pe teritoriul județului Argeș?

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Solicitarea transparentizării importului de gunoaie din România

Am o interpelare adresată domnului Virgil Popescu, ministrul energiei. „Solicitarea transparentizării importului de gunoaie din România” Presa din România prezintă sistematic ambarcațiuni pline de deșeuri descoperite în urma descinderilor procurorilor, încărcate ilegal cu deșeuri aduse în România pentru a fi incinerate. Prețul pentru acest procedeu este substanțial mai mic în țara noastră decât în statele civilizate din Europa sau chiar și în alte state din lume. Preferă... alte state din lume preferă să plătească transportul miilor de tone de deșeuri pentru a dispărea din țara de origine și pentru a le trimite în țara noastră. Prin Programul național de redresare și reziliență, Guvernul din care faceți parte s-a angajat să închidă industrii întregi în România, precum industria extractoare de cărbune, sub sloganul reducerii poluării. Însă pe ușa din spate a României intră tot felul de deșeuri, de care unele țări din Europa încearcă să scape. Pentru transparentizarea acestei situații, vă solicit să-mi transmiteți o listă cu operatorii economici acreditați să importe deșeuri în România și cu locațiile stațiilor de incinerare. Nu în ultimul rând, vă solicit să-mi transmiteți lista completă cu țările care au exportat în România deșeuri. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris, pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Mulțumesc. Cealaltă interpelare este adresată domnului Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe. Întrebarea se referă la mult așteptata viză pentru Statele Unite – știți că-i așteptăm pe americani de prin ’40. V-am întrebat periodic pe tema acestui subiect sensibil pentru români, fără a primi, în schimb, un răspuns satisfăcător din partea instituției pe care o reprezentați. Niciun răspuns nu a conținut un set de măsuri clare și concise, o strategie sau o viziune dezvoltată la nivelul instituției pe care o conduceți, domnule ministru, prin care statul român să urmărească respectarea drepturilor românilor ca cetățeni ai Uniunii Europene și eliminarea vizelor pentru accesul pe teritoriul partenerului nostru strategic – Statele Unite. La fiecare vizită sau întrevedere bilaterală, România se angajează să mai creeze câteva locuri de muncă în Statele Unite sau să mai cumpere diferite rachete, baterii antinavă și așa mai departe, fără a puncta decisiv în interesul cetățenilor noștri. Așadar, revin cu o întrebare referitoare la eliminarea vizelor pentru SUA și vă rog să-mi răspundeți ce discuții ați purtat cu reprezentanții Casei Albe cu ocazia recentei dumneavoastră vizite, ce măsuri ați propus pentru îmbunătățirea scoringului de țară și, nu în ultimul rând, vă solicit să-mi transmiteți dacă le-ați pus în vedere partenerilor noștri americani faptul că actuala situație este discriminatorie la adresa poporului român. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Vă mulțumesc din suflet. _(Aplauze.)_

Interpelare

Costel Vicol

Necesitatea clarificării și cunoașterii avantajelor oferite de lege pentru donatorii de sânge

Întrebare adresată domnului Attila Cseke, ministrul sănătății. Obiectul întrebării: „Necesitatea clarificării și cunoașterii avantajelor oferite de lege pentru donatorii de sânge”. Stimate domnule ministru, În prezent, conform legislației în vigoare, respectiv art. 17 din Legea nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donatorul de sânge beneficiază de o alocație de hrană sub forma tichetelor de masă sau o masă postdonare la centrul de transfuzie sanguină, în echivalentul valorii totale a tichetelor de masă acordate. Conform Ordinului nr. 1.193/2007 pentru aprobarea Normelor privind informațiile care trebuie oferite donatorilor de sânge și de componente sanguine de origine umană, precum și informațiile care trebuie comunicate de către donatori la fiecare donare și admisibilitatea donatorilor de sânge și de componente sanguine umane, în condițiile asigurării unei decizii informate a potențialilor donatori de sânge, este obligatorie furnizarea, prin materiale de informare/educare clare, ușor de înțeles de către publicul larg, a următoarelor tipuri de date: informații despre importanța sângelui, procesul de donare de sânge, componentele derivate din sângele total, donarea prin afereză și principalele beneficii ale pacientului transfuzat. Având în vedere importanța cunoașterii de către cetățeni a beneficiilor pe care le au în calitate de donatori, consider că, pentru a încuraja donarea de sânge, este foarte important să cunoască cu toții care sunt aceste beneficii la data prezentă, precum și temeiul legal în baza căruia acestea se acordă tuturor cetățenilor care aleg să doneze sânge. Fac această solicitare deoarece cadrul legal privind beneficiile acordate donatorilor de sânge nu este accesibil cetățenilor. Mai mult, INTS și centrele de transfuzie sanguină județene și al municipiului București transmit informații diferite privind aceste beneficii, context în care donatorii nu sunt corect informați, astfel încât să fie încurajați cât mai mulți cetățeni înspre donarea de sânge. Personal, consider că toate aceste informații trebuie să fie ușor accesibile publicului larg și, totodată, să existe acțiuni ample de promovare a procesului de donare în raport cu beneficiile aduse, astfel încât să contribuim masiv la încurajarea actului de donare de sânge, mai ales în contextul în care România se confruntă cu o criză cronică de sânge. O statistică neagră releva înainte de pandemie că unu din trei români nu primea sânge atunci când avea nevoie. De atunci și până acum situația s-a înrăutățit. În temeiul art. 6 din Legea nr. 282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, care prevede că activitatea de transfuzie sanguină este organizată și controlată de Ministerul Sănătății, în calitate de autoritate competentă, vă solicit respectuos, domnule ministru, să precizați care sunt beneficiile acordate fiecărui donator de sânge la data prezentă în România, precum și să indicați temeiul legal în baza căruia acestea se acordă tuturor cetățenilor care aleg să doneze sânge.

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația podului peste Siret între localitățile Talpa și Zamoștea

Voi prezenta azi o interpelare adresată domnului Dan Vîlceanu, ministrul interimar al transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării: „Situația podului peste Siret între localitățile Talpa și Zamoștea”. Stimate domnule ministru, Județele Botoșani și Suceava sunt separate pe o lungime de câteva zeci de kilometri de râul Siret. Din acest motiv, traversarea râului este calea cea mai facilă de a ajunge dintr-un județ în altul. Construirea acestui pod din beton armat ar scurta distanța parcursă între cele două județe cu 15 kilometri. Mai mult decât atât, ar fi cel mai sigur pod rutier de peste râul Siret care face legătura între județele Botoșani (Talpa) și Suceava (Zamoștea). Având în vedere că finalizarea acestui obiectiv este de o importanță deosebită atât pentru locuitorii județului Botoșani, cât și pentru locuitorii județului Suceava, iar lucrările stagnează încă din anul 2004, vă adresez rugămintea să aveți în vedere alocarea urgentă de fonduri pentru deblocarea situației, respectiv pentru finalizarea podului. Față de cele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Care este stadiul lucrărilor, în prezent, la podul peste Siret dintre localitățile Talpa și Zamoștea? 2. Care sunt fondurile alocate de ministerul pe care-l conduceți pentru deblocarea situației și finalizarea acestui pod? 3. Când estimați că lucrările la acest pod vor fi finalizate? Vă

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Medicamentele repartizate județului Teleorman în vederea tratării COVID-19

O interpelare pentru domnul Cseke Attila, ministrul interimar al sănătății. Obiectul interpelării se referă la „Medicamentele repartizate județului Teleorman în vederea tratării COVID-19”. ## Domnule ministru interimar, Și lipsa de medicamente din spitalele din România a dus la un număr mare de decese cu privire la COVID-19. Am văzut cum, în bătaie de joc, fostul ministru al sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat că medicamentele nu erau așa importante. Totodată, a declarat că nu a avut resurse financiare alocate de către Guvernul Cîțu pentru achiziționarea de medicamente. Oare așa să fie? De ce doamna ministru nu a ieșit public să spună acest lucru – că nu are resurse financiare pentru a achiziționa aceste medicamente vitale pentru cetățenii din România? Rămâne să aflăm prin interpelarea pe care eu astăzi o fac către domnul ministru interimar Cseke. Medicamentele antivirale administrate în primele 5 zile ale bolii sunt esențiale și pot salva foarte multe vieți. Testarea și depistarea cât mai repede a bolii, administrarea de tratament cât mai repede posibil, de asemenea, salvează viețile oamenilor. Medicamentele esențiale sunt următoarele: favipiravir, tocilizumab, anakinra și remdesivir. Domnule ministru interimar, Cetățenii din județul Teleorman (și nu numai) au dreptul să știe ce medicamente au fost repartizate județului nostru în perioada 21 aprilie 2021 – 8 septembrie 2021. Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi comunicați următoarele: 1. Câte cutii de favipiravir au fost repartizate spitalelor din județul Teleorman în perioada 21 aprilie 2021 – 8 septembrie 2021? 2. Câte doze de tocilizumab au fost repartizate spitalelor din județul Teleorman în aceeași perioadă? 3. Câte flacoane de remdesivir au fost repartizate spitalelor din județul Teleorman în aceeași perioadă? 4. Câte doze de anakinra au fost repartizate spitalelor din județul Teleorman? 5. Ministerul Sănătății a avut resurse financiare în perioada menționată pentru achiziția de medicamente pentru tratarea COVID-19? Vă mulțumesc. Senator de Teleorman Cristescu Ionel-Dănuț. Și mai am o întrebare.

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Investițiile pentru Teleorman prin Programul național de redresare și reziliență

Adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene. Obiectul interpelării: „Investițiile pentru Teleorman prin Programul național de redresare și reziliență”. Domnule ministru interimar, După un an de așteptare și incompetență, a fost aprobat Programul național de redresare și reziliență. Despre acest program cetățenii știu foarte puține lucruri, luni de zile s-a lucrat în secret și în totală lipsă de transparență. Ministrul „zero” s-a închis în birou, a lucrat la acest program fără să se consulte cu absolut nimeni. Ministrul „zero”, Cristian Ghinea, nu a discutat cu președinții de consilii județene, primarii de municipii, orașe și comune. Cu parlamentarii nici atât. O fi discutat doar în spirala USR-istă despre banii de consultanță care trebuiau paradiți. În luna martie 2021, Adrian Gâdea, președintele Consiliului Județean Teleorman, a făcut vorbire de lipsa de consultare și de imposibilitatea depunerii de proiecte prin Programul național de redresare și reziliență de către consiliile județene, un exemplu elocvent fiind acela că cele mai multe spitale sunt în administrarea consiliilor județene. În numele cetățenilor din județul Teleorman, domnule ministru interimar, vă solicit următoarele informații: 1. Ce obiective de investiții se vor realiza în județul Teleorman prin Programul național de redresare și reziliență? 2. Ce fonduri vor fi repartizate județului Teleorman? 3. Cu cine s-a consultat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în legătură cu proiectele pentru județul Teleorman prin Programul național de redresare și reziliență? 4. Ministerul a purtat discuții și consultări cu președintele consiliului județean, primarii de municipii, orașe și comune din Teleorman, cu parlamentarii din Teleorman? Vreau să știu acest lucru și, dacă puteți, să-mi dați numele acelor persoane cu care s-a discutat despre Programul național de redresare și reziliență. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_ Senator de Teleorman Cristescu Ionel-Dănuț.

Interpelare

Ionuț Neagu

Astăzi am o interpelare adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul interimar al apărării naționale.

Astăzi am o interpelare adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul interimar al apărării naționale. ## Stimate domnule ministru, Cimitirul Internațional din Valea Uzului a fost amenajat în anii 1926–1927. El adăpostește, potrivit fișei de evidență, rămășițele pământești ale mai multor eroi români și străini (unguri, germani, ruși, sârbi, austrieci, italieni), precum și ale 242 de ostași neidentificați căzuți în Primul Război Mondial, precum și ale mai multor soldați români, ruși și germani căzuți în al Doilea Război Mondial. În data de 28 octombrie 2021, Curtea de Apel Bacău a anulat definitiv hotărârea din martie 2019 a Consiliului Local Dărmănești, județul Bacău, prin care acesta a inclus Cimitirul Militar din Valea Uzului în domeniul său public. Curtea de Apel Bacău a considerat nefondat și a respins apelul Primăriei Dărmănești și al Consiliului Local Dărmănești împotriva sentinței primei instanțe de anulare a hotărârii consiliului local. Astfel, conform sentinței definitive a Curții de Apel Bacău din 28 octombrie 2021, terenul pe care este amplasată necropola de război de la Valea Uzului aparține domeniului public al Primăriei Sânmărtin din județul Harghita. În răspunsul dumneavoastră la o interpelare anterioară ne-ați comunicat faptul că Ministerul Apărării Naționale a promovat, începând cu luna iulie 2019, un proiect de memorandum în vederea preluării în administrare a acestei necropole de război, însă demersul nu a putut fi continuat, întrucât situația juridică a imobilului nu era clarificată. Ne-ați comunicat, de asemenea, că în cazul cimitirului de onoare de la Valea Uzului se aplică prevederile acordurilor internaționale încheiate de către România cu Republica Federală Germania (1996), Federația Rusă (2005), Republica Ungară (2008) și Republica Italiană (în anul 2016). Dorim să reiterăm și cu această ocazie opinia noastră, exprimată anterior, că Ministerul Apărării Naționale trebuie să preia în administrare necropola de război din Valea Uzului, restabilindu-i statutul internațional și luând toate măsurile necesare pentru cinstirea tuturor eroilor înhumați acolo, indiferent de naționalitate. În acest sens, ar fi bine-venit ca Ministerul Apărării Naționale să inițieze adoptarea de către Guvernul României a unei hotărâri adecvate. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați: 1. Ce demersuri au fost întreprinse sau urmează a fi întreprinse de către Ministerul Apărării Naționale după data de 8 octombrie 2021 în vederea preluării în administrare a necropolei de război de la Valea Uzului? 2. În ce orizont de timp ar putea prelua Ministerul Apărării Naționale Cimitirul Internațional din Valea Uzului? Vă rog să ne transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator Ionuț Neagu. Domnule președinte de ședință, mai am o întrebare.

Interpelare

Ionuț Neagu

Alexandru Ioan Cuza

În anul 2019, Corpul de control al Ministerului de Interne a întocmit un raport cu privire la tezele de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București. Presa națională a relatat că peste 74% din tezele de doctorat verificate cu softul de identificare erau susceptibile de plagiat. 10 dintre tezele identificate cu procente foarte mari de conținut posibil plagiat aparțineau unor cadre didactice din Academia de Poliție, iar alte cinci unor angajați în poziții administrative, inclusiv decanul Facultății de Jandarmi. Alte șase teze de doctorat ale unor cadre didactice de la diverse universități private din întreaga țară, susținute la aceeași academie de poliție, se presupunea că au fost plagiate. Acestora li se adăugau cele 37 de teze posibil plagiate ale unor angajați, în principal, în sistemul public, majoritatea din Ministerul Afacerilor Interne, dar și din sistemul judiciar (printre ei fiind șeful Inspecției Judiciare și un procuror din Parchetul General). Numărul tezelor de doctorat susținute în perioada 2011–2016 în cadrul Academiei de Poliție și susceptibile de plagiat era, potrivit presei, de 58. Constatările Corpului de control al ministrului de interne din anul 2019 s-au finalizat cu o plângere penală și mai multe sesizări către diverse instituții competente ale statului. Opinia publică românească nu cunoaște care este la acest capitol situația ulterioară anului 2016 și nici dacă după anul 2019 au mai fost făcute verificări de către Corpul de control al ministrului de interne. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți următoarele: 1. Numărul tezelor de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București care au fost verificate cu softul de identificare a similitudinilor și dovedite sau susceptibile în continuare de plagiat. 2. Procentul pe care îl reprezintă acest număr din totalul tezelor de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București. 3. Numărul tezelor de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție care nu au putut fi verificate, pe motivul disparităților fizice, prin sustragere sau distrugere. 4. Câtor persoane li s-a retras titlul de doctor ca urmare a celor constatate de Corpul de control al ministrului de interne în anul 2019 și după anul 2019, în eventualitatea că au mai fost efectuate și alte controale. 5. Care este stadiul de examinare/soluționare a plângerii penale și a sesizărilor depuse la diverse instituții competente ale statului, ca urmare a Raportului Corpului de control al ministrului de interne din anul 2019. 6. Ce consecințe au fost suportate de persoanele cu funcții administrative din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București și din structurile Ministerului Afacerilor Interne ale căror teze de doctorat au fost dovedite ca plagiate. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră oral și în scris. Cu respectul cuvenit, senatorul Ionuț Neagu, Circumscripția nr. 15 Covasna. Mulțumesc.

Interpelare

Felix Stroe

Vă rog să-mi permiteți să formulez două întrebări. Prima este adresată domnului ministru al finanțelor.

Vă rog să-mi permiteți să formulez două întrebări. Prima este adresată domnului ministru al finanțelor. Stimate domnule ministru, În 2021, Guvernul României adopta celebra Ordonanță de urgență nr. 50, prin care intenționa..., cel puțin la nivel declarativ, că dorește să asigure gratuitatea elevilor în sistemul de transport public. Acest lucru, din păcate, nu s-a materializat, din multe considerente. O bună perioadă de timp, Guvernul a refuzat să adopte normele de aplicare, depășind abuziv cele 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Guvernul nu a asigurat fondurile necesare pentru aplicarea gratuității și pentru transportul elevilor școlarizați în alte localități decât cea de domiciliu. Avocatul Poporului a formulat către Curtea Constituțională a României excepția de neconstituționalitate a prevederilor acestei ordonanțe, criticând dur faptul că prevederile ei contravin textelor constituționale, că proiectul acestei ordonanțe nu a fost transmis la Consiliul Economic și Social pentru aviz, dar și pentru considerente de discriminare privind acordarea gratuității prevăzute de legiuitor. Curtea de Apel Ploiești, prin Sentința nr. 184 din – mă refer la Secția de contencios – 8 octombrie 2021, a reținut, de asemenea, culpa Guvernului în această problemă foarte importantă pentru un segment important de cetățeni ai României, față de care avem o responsabilitate enormă. Practic, toate răspunderile au fost aruncate către administrația publică locală, către consiliile județene, deși acestea nu au fost finanțate în niciun fel pentru rezolvarea problemei. Nici astăzi – nici astăzi, subliniez – la consiliile județene nu au ajuns normele metodologice clare de la minister, cum se aplică această gratuitate. De aceea, în temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, și al art. 173 din Regulamentul Senatului, vă solicit respectuos să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări: – Ce măsuri a luat ministerul pentru a respecta considerentele sentinței mai sus menționate? Mă refer la ministrul interimar de finanțe, domnul Vîlceanu. – Ce măsuri a luat Guvernul României pentru deblocarea situației generate de Ordonanța de urgență nr. 50, care, practic, nu a rezolvat problema, ci a blocat acordarea gratuității pentru elevi la transport? – Dacă în prezent directorii unităților de învățământ au dispus decontarea abonamentelor de transport județean ale elevilor și prin ce procedură? – Dacă Guvernul își însușește criticile de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului în ceea ce privește Ordonanța de urgență nr. 50?

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Susținerea persoanelor neangajate în a-și căuta și găsi un loc de muncă în pandemie

Stimată doamnă ministru, Datele Institutului Național de Statistică arată că, de la momentul începerii pandemiei și până în prezent, numărul persoanelor descurajate să mai caute un loc de muncă s-a triplat. Una din principalele cauze o reprezintă situația din mediul rural, acolo unde numărul persoanelor descurajate în a-și mai căuta un loc de muncă a crescut aproape de cinci ori. După un an de pandemie, Institutul Național de Statistică arată că, la sfârșitul primului trimestru, în România erau 10,9 milioane de persoane inactive, din care 144.877 în categoria descurajaților, față de 31.131 de persoane în perioada similară din 2020. Cea mai mare parte din categoria descurajaților se încadrează în grupa de vârstă 36–40 de ani, iar în mediul rural situația este de-a dreptul alarmantă. Stimată doamnă ministru, Această situație, pe lângă faptul că este specifică unei crize pe piața muncii, este, de asemenea, rezultanta directă a lipsei de măsuri care vizează specificul mediului rural, motiv pentru care vă rog să îmi comunicați următoarele: 1. Care sunt măsurile pentru sprijinirea celor aflați în căutarea unui loc de muncă în ceea ce privește suportul acordat acestora cu privire la principalele motive ale descurajării lor? 2. Ce măsuri ați luat și luați pentru creșterea calității pieței muncii, raportat la suportul acordat atât angajatorului, cât și angajatului, având în vedere înmulțirea contractelor de muncă temporare plătite cu salariul minim? 3. Ce măsuri specifice și adaptate ați luat și luați pentru susținerea persoanelor inactive din mediul rural în a-și găsi un loc de muncă?

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Medicamentele și tratamentele anti-COVID-19

Stimați domni miniștri și directori, România trece în acest moment prin una din cele mai grele situații sanitare, din cauza lipsei de medicamente și tratamente atât în spitale, cât și în farmaciile cu circuit închis sau deschis. Mai mult, deși în alte țări se folosesc medicamente precum arbidol și ivermectină, acestea găsindu-se în farmacii și în protocoalele de tratare a COVID-19, în România acestea nici măcar nu sunt aprobate, unii medici folosindu-le ilegal, pe sub mână, acordându-le unor pacienți norocoși șansa la viață. Anticorpii monoclonali se găsesc în farmacii de unde cetățenii europeni, mai puțin cei români, și-i pot procura și astfel să se vindece de COVID-19. În România, aceste medicamente se vând pe ascuns, la prețuri mari față de prețul de producție, și, mai periculos, se achiziționează de pe internet, ceea ce pune în pericol sănătatea cetățenilor români. În plus, sunt medici de familie, destui la număr, care nu oferă consultații pacienților nevaccinați anti-COVID, deși este ilegal, mai mult, nu vor să se pronunțe cu privire la tratamentul bolnavilor de COVID, refuză să se ocupe de ei, mulți dintre aceștia stând acasă fără tratament, alții alegând să încarce spitalele, unde oricum nu au medicamente și tratamente. Avem oameni de afaceri, cum ar fi Gigi Becali, care au adus medicamente și le oferă gratis spitalelor, ba, mai mult, se oferă să producă arbidol, având fabrică de medicamente care produce arbidol pentru Federația Rusă, iar România refuză. Avem Terapia Cluj, care poate produce favipiravir la jumătate de preț și nu este lăsată. În acest timp, oamenii mor din cauza lipsei de implicare a factorilor decidenți. Probabil trebuie repetat la un interval de timp mottoul criminal: „A fost nevoie să moară oameni pentru a schimba un guvern!” Având în vedere aspectele menționate, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este motivul pentru care în vara care a trecut, când virusul era în vacanță, nu ați achiziționat medicamente și tratamente, deși se știa că vine valul patru de COVID-19? 2. Care este stocul de medicamente pe care îl aveați la nivelul lunii iunie 2021 și care sunt medicamentele aflate pe stoc pentru intervenția în cazul crizei de COVID-19 – valul patru? 3. Care era necesarul de medicamente pentru a face față valului patru de COVID-19 și care este motivul pentru care nu îl avem? 4. Având în vedere că, la data de 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat 95 de milioane de euro pentru achiziția de teste rapide gratuite, care este motivul pentru care România nu a cerut bani? 5. Comisia Europeană a semnat un contract-cadru de achiziții comune cu compania farmaceutică Eli Lilly pentru furnizarea unui tratament cu anticorpi monoclonali. 18 state membre s-au înscris deja la achiziția comună – 220.000 de tratamente. Până la acest moment s-au încheiat aproape 200 de contracte pentru diferite contramăsuri medicale, cu o valoare cumulată de peste 12 miliarde de euro. În cadrul contractului-cadru comun de achiziții încheiat cu Eli Lilly, România poate achiziționa produsul combinat bamlanivimab și etesevimab printr-o autorizație de utilizare de urgență. Care este motivul pentru care România, în asemenea stare de urgență sanitară, nu a achiziționat aceste tratamente anti-COVID-19? 6. Care este motivul pentru care nu aprobați arbidolul și ivermectina în cazul COVID-19? 7. Care este motivul pentru care nu acceptați ajutorul domnului Gigi Becali, care dorește să doneze medicamente pentru tratarea COVID-19? 8. Care este motivul pentru care nu ați accesat Instrumentul pentru suport de urgență al UE, astfel încât în timpul verii să fi achiziționat tratamente și medicamente anti-COVID-19, să fi extins paturile ATI și să fi salvat viețile celor care au murit din cauza lipsei dumneavoastră de implicare? 9. Care este motivul pentru care Terapia Cluj și Antibiotice Iași nu produc medicamente pentru tratarea COVID-19? 10. Care este motivul pentru care Institutul „Cantacuzino” nu produce polidin și cantastim, care ar fi ajutat în această pandemie? De ce nu fabricăm vaccinuri anti-COVID în România, la Institutul „Cantacuzino”, sau de ce nu-l ajutăm pe domnul doctor Păunescu de la Timișoara să-l producă, mai ales că are imunizare pentru 17 ani? 11. Care este motivul pentru care nu dispuneți folosirea preventivă a antiviralului Ellen Oil Abv, produs în România și pe care îl folosim de la începutul pandemiei, ferindu-ne de această boală? 12. Care este motivul pentru care nu ați permis Institutului „Matei Balș” să continue tratamentul cu anticorpi monoclonali, aceștia solicitând de câteva luni să le prelungiți programul, iar nicio autoritate nu le-a dat niciun răspuns? 13. Care este motivul pentru care nu se găsesc antivirale în farmacii și în spitale? Pentru care motiv nu ați achiziționat aceste tratamente și medicamente înaintea valului patru de COVID-19? 14. Este nevoie să moară oameni pentru a folosi dumneavoastră toate dozele de vaccin anti-COVID-19, care deja sunt expirate, când există medicamente și tratamente pe care nu le achiziționați? 15. Încă de anul trecut, în Europa 8 din 10 persoane supraviețuiau la ATI, în România 8 din 10 mureau la ATI, unii chiar ardeau de vii. Acum, deși sunt peste 30% vaccinați, în loc să scadă numărul de îmbolnăviri proporțional cu numărul de vaccinați, crește numărul acestora și, mai ales, este aproape 100% numărul de morți la ATI, mai ales când aceștia sunt intubați. Doamna ministru Mihăilă a afirmat că nu a achiziționat medicamente pentru că pacienții oricum mureau. Cât cinism! Crimă cu premeditare! Când aveți de gând să vă pese și să iubiți românii mai mult decât banii și afacerile dumneavoastră? ## Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Declarația publică de încălcare a Constituției României – precedent periculos care trebuie sancționat

Ultima întrebare este adresată domnului Raed Arafat, Departamentul pentru Situații de Urgență. Obiectul întrebării: „Declarația publică de încălcare a Constituției României – precedent periculos care trebuie sancționat”. Stimate domnule secretar de stat, La data de 6.10.2021 ați răspuns criticilor aduse de către Avocatul Poporului legate de o presupusă neconstituționalitate a ordinului prin care sunt suspendate internările care nu reprezintă urgențe, subliniind că veți aplica principiile învățate pentru a salva vieți, chiar dacă unele decizii nu sunt în concordanță cu Constituția României. „Este un ordin care este publicat deja pe toate site-urile de mass-media și peste tot. Nu face parte din ordinele care ni s-a spus că trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial. Plus, este un ordin de management și de triaj într-o situație de dezastru și îmi pare foarte rău dacă medicina de dezastre nu este în concordanță cu Constituția; eu, ca medic, până mi se spune să mă opresc din cauza Constituției, trebuie să respect salvarea vieții și principiile pe care le-am învățat în acest domeniu”, a declarat Raed Arafat – sursa AGERPRES. Această afirmație a dumneavoastră, precum și cea din urmă cu câteva luni prin care solicitați procurorilor să nu ancheteze achizițiile din perioada pandemiei, chiar dacă au fost realizate cu încălcarea legii, se încadrează în sfera infracționalității și constituie un exemplu nociv pentru cetățenii români, mai ales pentru cetățenii care și-au dobândit cetățenia română la cerere, ca și dumneavoastră, arătând că jurământul depus nu înseamnă, de fapt, nimic, doar o pură formalitate, când, de fapt, toți cetățenii români sunt obligați să respecte Constituția României, Legea fundamentală. Inclusiv ordinele dumneavoastră cu privire la medicina de dezastre trebuie să respecte Constituția României, indiferent de ce doriți dumneavoastră. Având în vedere aceste aspecte, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce înseamnă pentru dumneavoastră Constituția României, mai ales că ați dobândit cetățenia română la cerere? 2. Dacă nu sunteți de acord cu dispozițiile constituționale, de ce nu renunțați la cetățenia română și nu demisionați din funcțiile deținute? 3. Aveți conștiința faptului că sunteți persoană politică, care constituie un exemplu, și aveți obligația să respectați Constituția României, astfel încât și ceilalți cetățeni români să o respecte? 4. Realizați că atitudinea dumneavoastră vădit neconstituțională instigă la nerespectarea Constituției și dă un exemplu nociv, de dispreț față de Constituție, față de lege, față de România, promovând legea bunului-plac și dispreț față de România și legile ei? Care credeți că ar trebui să fie sancțiunea acestui comportament al dumneavoastră? 5. În ce calitate semnați actele oficiale transmise instituțiilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne? 6. Care este modalitatea de obținere a calității de comandant al operațiunilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne? 7. Menționați documentele care stau la baza numirii dumneavoastră în calitatea de comandant al operațiunilor MAI. 8. Care sunt operațiunile pe care le comandați? 9. Care este baza legală și ce calitate aveți pentru deplasarea dumneavoastră flancat de poliția militară? 10. Având în vedere că ați afirmat că sunteți funcționar civil, de ce semnați actele emise în calitate de comandant al operațiunilor? Vă mulțumesc.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Situația măsurilor de sprijin pentru antreprenorii din HoReCa

O interpelare domnului Virgil Popescu, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului. Ceea ce doresc prin această interpelare... Vreau, cumva, să mă lămurească domnul ministru despre „Situația măsurilor de sprijin pentru antreprenorii din HoReCa”. Domnule ministru, În vara acestui an a fost lansat mult așteptatul program pentru sprijinirea antreprenorilor din domeniul HoReCa, fiind, de departe, cei mai afectați antreprenori din economia românească. Prin intermediul schemei de ajutor HoReCa 2021, antreprenorii pot beneficia de finanțare – ajutor de stat prin Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – de până la 20% diferență de cifră de afaceri din anul 2020 față de anul 2021. Mai exact, dacă ai pierdut bani din cauza pandemiei sau ai fost închis din cauza pandemiei, statul să te poată ajuta să-ți revii financiar. Toate companiile eligibile primesc ajutor nerambursabil, având în vedere că în program nu se aplică, așa cum a fost în alte programe, principiul „primul venit, primul servit”. Solicitanții depun cererea de finanțare cu suma pentru care se încadrează (20% din diferența de cifră de afaceri), iar, dacă bugetul alocat va fi mai mic decât totalul solicitat de beneficiari, va fi împărțit proporțional între ei, bugetul total pentru granturile HoReCa fiind anunțat la o valoare de 2,5 miliarde de lei. Ceea ce spuneam și în Comisia pentru buget, finanțe: că, până la urmă, ceea ce vor Guvernul și ministerul nu mai era 20%, că putea să fie doar 5%. Greu a recunoscut doamna de la minister, dar până la urmă a recunoscut că nu mai e 20%, se transformă în 5%, dacă există mulți solicitanți sau sume foarte mari. Având în vedere aceste aspecte, vă solicit, domnule ministru, nu doar să suplimentați suma bugetată, ci și să deblocați procedurile, astfel încât banii să ajungă în cel mai scurt timp la beneficiari, pentru că valul patru a lovit mult mai puternic IMM-urile, iar mii de oameni riscă să-și piardă afacerile, pe de o parte, și locurile de muncă, pe cealaltă. Și vreau să vă explic, dragi colegi: HoReCa nu înseamnă trei scaune, o masă și, eventual, la hotel, trei paturi. HoReCa înseamnă un întreg lanț alimentar. Știați că cel mai mult cașcaval și cea mai multă brânză se vinde în restaurante? Știați că mare parte din produsele locale se vând în restaurante, și nu în hipermarketuri, unde nu au locuri? Și ce am închis? Am închis piața de desfacere a producătorilor locali. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Vă mulțumesc din suflet, domnule președinte. Mulțumesc, stimați colegi.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Poporul român nu este AUR

Declarația mea de astăzi se numește „Poporul român nu este AUR”. În ultima perioadă am auzit tot mai des sintagmele „poporul vrea” sau „poporul nu este de acord”, venind din partea celor de la AUR. Dacă inițial i-am ignorat, lăsându-i să se manifeste în bula lor, evenimentele din ultima perioadă m-au făcut să le acord o atenție mărită. Dragi români, poporul român nu este reprezentat de AUR, poporul român este alcătuit în aceeași măsură și din cei care înțeleg noțiuni elementare sanitare, din cei care muncesc de dimineața până seara și plătesc taxele, dorindu-și în același timp să trecem cu bine peste această perioadă, din cei 7 milioane de români care au ales responsabil să se vaccineze, din sutele de mii de studenți, din miile de profesori, din milioanele de angajați din sistemul public și privat, care s-au săturat de atâta circ ieftin și de teorii ale conspirației care de care mai deplasate. În lupta contra pandemiei și a dezinformării, ne lovim de ideologiile unui partid care se vrea a fi salvarea României. Partidul AUR a apărut pe fondul unor neajunsuri ale populației, identificate într-un mod oportunist și fără scrupule. Aceeași rețetă a fost folosită, din păcate, cu succes, și în cazul Brexit: dezinformare, conturi false de social media și o mână de agitatori susținuți de presa Rusiei. Așa a devenit AUR apărătorul poporului. Doar că România e mai mult decât atât. România e țara programatorilor, țara care exportă creiere pe bandă rulantă, a medicilor devotați care ne fac cinste oriunde pe glob, a tinerilor creativi care promovează un stil de viață european, a oamenilor care călătoresc și care vor să se bucure pe deplin de privilegiul de a face parte din Uniunea Europeană. În discursurile populiste ale politicienilor AUR, aceștia se identifică cu întreg poporul românesc, însă susținătorii AUR reprezintă doar 15% din populația țării, o minoritate. Dragi reprezentanți ai partidului AUR, într-o țară cu oameni educați, nu puteți fi voi exponenții poporului român. Arătați că vă pasă de oameni, de sănătatea și de bunăstarea lor și încetați cu discursurile care instigă la dezbinare și la haos. Poporul român are nevoie de mai multă solidaritate. Ceea ce s-a întâmplat anul ăsta pe scena politică va rămâne drept o pată neagră în istoria țării. Românii sunt oameni responsabili, oameni care își plătesc taxele și care înțeleg foarte bine mizele celor care ne-au condus până acum. Să nu credeți, dragi colegi, că poporul va uita ce ați făcut în aceste zile de doliu, cu câte 500 de morți pe zi! Mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Menținerea sau retragerea Republicii Moldova din CSI constituie un test de europenitate pentru autoritățile de la Chișinău

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Menținerea sau retragerea Republicii Moldova din CSI constituie un test de europenitate pentru autoritățile de la Chișinău”. Republica Moldova este singurul stat cu care România dezvoltă relații speciale și privilegiate. Ea este, cu excepția României, singurul stat din lume în care există o majoritate robustă românească, de peste 82%. Pentru al doilea stat românesc, calitatea de membru CSI reprezintă o chestiune de securitate la frontiera UE și NATO așternută pe Prut. Cu toții urmărim evoluțiile politice, sociale, culturale și economice de dincolo de Prut. Federația Rusă, care ocupă militar 11% din teritoriul național al Republicii Moldova, a recurs din nou la șantaj și a folosit arma energetică împotriva Chișinăului, propunându-le românilor de la est de Prut cel mai mare preț din Europa la gazele naturale. Oricine poate constata că Republica Moldova nu este un stat cu adevărat independent. Ea a fost și rămâne în sfera de control a Moscovei. Pentru a înțelege această realitate, voi afirma că această structură, denumită Comunitatea Statelor Independente (CSI), funcționează asemenea unei societăți pe acțiuni în care Moscova deține pachetul de control. Vă rog să rețineți că, în ceea ce privește votul la nivelul cel mai înalt al CSI, Rusia deține de una singură 51% din voturi. Aceasta în timp ce toate celelalte opt state membre dețin împreună 49% din voturi, dintre care 3% revin Republicii Moldova. Astăzi, una dintre principalele așteptări ale cetățenilor de peste Prut ține de necesitatea de ieșire din zona de influență și control a Moscovei, implicit de ieșire din CSI. Ca urmaș al unor români basarabeni din Ținutul Sorocii, cred că a sosit momentul ca Republica Moldova să declanșeze oficial procedurile de retragere din CSI. Dubla asociere concomitentă a Republicii Moldova la CSI și la Uniunea Europeană dăunează intereselor legitime ale locuitorilor din spațiul românesc de la răsărit de Prut și nu poate continua la nesfârșit. Nu există nicio rațiune logică sau practică pentru rămânerea Republicii Moldova în siajul Moscovei. Trei din cele 11 state membre ale CSI au părăsit deja această structură. Este vorba despre Turkmenistan, Georgia și Ucraina. Fac un apel direct către președintele Maia Sandu, către prim-ministrul Natalia Gavrilița, dar și către ceilalți decidenți pentru retragerea din cadrul CSI. Doar astfel Republica Moldova va fi cu adevărat mai aproape de România și Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

De câți oameni este nevoie să moară pentru a numi un guvern?

Declarația mea politică se intitulează „De câți oameni este nevoie să moară pentru a numi un guvern?”. Stimați colegi senatori, Dacă mi-ar fi spus cineva că există o categorie de oameni care-și folosesc semenii pentru propriile interese financiare și de grup, delapidând fonduri și omorând pe cine nu corespunde intereselor lor, aș fi spus că aceștia sunt infractorii, acel așa-numit grup infracțional organizat. Dacă mi-ar fi spus cineva că există oameni care-și omoară semenii cu sânge rece, m-aș fi gândit la criminali în serie. Dar nu am acceptat niciodată gândul că oameni cu pregătire, puși în slujba semenilor lor pentru a le reprezenta interesele, ar fi în stare să calce pe cadavre, la propriu, pentru a-și realiza interesele de turmă politică. Asist oripilată la cel mai crunt spectacol, animat de un cinism care cu greu poate fi definit, de numire a unui guvern, în timp ce oamenii sunt lăsați să moară, la propriu, în spitale, fără medicamente, fără tratamente, fără căldură, iar țara este în degringoladă și condusă numai din afară, de la nivelul Uniunii Europene, o uniune care-și vede doar de propriile interese meschine, niciodată particulare, ale țărilor luate individual. De peste 5 săptămâni, partidele din România, cu aport din afara granițelor țării, joacă o tragedie a poporului, mimând democrația și interesul superior al poporului român, de la amenințările puerile cu alegeri anticipate până la respingerea propunerilor de guvern pe bandă rulantă. Și toate acestea pe fondul unei crize sanitare de proporții, provocată chiar de partidele politice, de membrii Guvernului care nu și-au îndeplinit atribuțiile, astfel că n-au pregătit sistemul sanitar, n-au accesat fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană special pentru a se pregăti pentru valul patru al „plandemiei”. Nimeni nu s-a preocupat de oamenii care mor din cauza lipsei de medicamente, a tratamentelor, de imposibilitate de internare, pentru că, dacă nu ai COVID, nu ai dreptul la sănătate. Nici să mori nu ai dreptul decât dacă ai COVID. Mai mult, politicienii adoptă pe bandă rulantă legi care instigă la segregare pe motiv de sănătate, legi care le conferă numai politicienilor drept de a alege pe cine trimit la moarte și pe cine lasă în viață, în timp ce poporul este instigat la ură, dezbinare, astfel încât să nu mai observe cum politicienii au nevoie de cadavre pentru a-și atinge scopurile. Pe fondul certurilor între vaccinați și nevaccinați, politicieni fără scrupule își negociază funcțiile și posturile, se fac frate cu dracu’ până trec în funcția de ministru, Președintele joacă orice carte pentru a rămâne în funcție, amenințarea cu suspendarea funcționând de minune, presiunea politică la adresa președintelui forțându-l, practic, să negocieze o căsătorie de formă, ca urmare a unui viol. Absolut toate partidele parlamentare sunt implicate, fără nicio excepție, românii fiind cei care suportă consecințele: mor pe capete în spitale și în afara lor, pentru că niciun factor decizional nu a vrut să aducă medicamente în țară, nici în spitale, nici în farmacii. Ba, mai mult, niciun politician aflat la conducerea ministerelor implicate, nici măcar Președintele României, nu a acceptat ajutorul oamenilor de afaceri care au donat medicamente pentru tratarea bolnavilor. Mai mult, poporul este obligat să-și cumpere medicamentele de pe internet, neștiind ce cumpără, fără ajutor medical, fără prescripție, pentru că din ce în ce mai mulți medici de familie refuză să te trateze dacă nu ești vaccinat, indiferent dacă ai contraindicații la vaccin sau nu. Și, mai grav, refuză să te trateze și te trimit direct în spital, unde ai nevoie de intervenții ca să aibă cineva grijă de tine, în cele mai dese cazuri, iar medicamentele lipsesc cu desăvârșire, românii fiind nevoiți să se descurce singuri, pe cont propriu, având în față amenințarea unui sac negru în care vor fi aruncați în cazul în care nu rezistă. Pe fondul acestei imagini apocaliptice, în Parlament spectacolul grotesc continuă: PSD șantajează cu alegeri anticipate, doar-doar va pune mâna pe ciolan, USR PLUS și-a demis propriul guvern, ca apoi să vrea din nou în căruță, AUR amenință cu suspendarea președintelui, idee preluată de la mine, de când eram în partidul lor, și pe care am susținut-o continuu, UDMR susține orice, numai românismul nu, inclusiv schimbarea Constituției, iar PNL joacă la cacealma prin artificialele scandaluri interne, toți forțând mâna președintelui lor să accepte un guvern și o colaborare cu PSD, cel care va trâmbița că s-a sacrificat pe altarul patriei pentru a salva România din criză, când, de fapt, totul este un joc murdar al tuturor partidelor, inteligent lucrat pentru a duce în eroare opinia publică, dar care produce morți care cer răzbunare. Astăzi, când încă discutăm aici, televiziunile voastre vor trâmbița apocaliptic încă un număr de sute de morți, morți pe care-i aveți pe conștiință, în timp ce voi vă plimbați, râdeți, negociați și vă filmați în Casa Poporului, un popor omorât cu sânge rece. De câți morți este nevoie pentru a fi numit un guvern? Vă mulțumesc. Senator neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Interpelare

Marius Humelnicu

ive, respectiv răspunderea la provocările la adresa vieții private ca rezultat al utilizării noilor tehnologii în domeniul comunicațiilor și să sublinieze importanța mecanismului de follow-up cu privire la implementarea principiilor stabilite de Convenția 108.

Într-adevăr, ceea ce a spus doamna ministru, prin ratificarea Protocolului de amendare a Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, România va deveni parte a Convenției 108 modernizată, fapt ce va consolida modul în care aceasta va proteja dreptul la viață privată, cu toate implicațiile și obligațiile aferente. Procesul de revizuire a urmărit cele două obiective, respectiv răspunderea la provocările la adresa vieții private ca rezultat al utilizării noilor tehnologii în domeniul comunicațiilor și să sublinieze importanța mecanismului de follow-up cu privire la implementarea principiilor stabilite de Convenția 108. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și Comisia pentru politică externă, pe parcursul mai multor ședințe, au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente. Grupul PSD va vota pentru proiectul de lege. Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Articolul 9 – Drepturile persoanei vizate

În primul rând, avem o problemă cu procedura, pentru că ați stabilit ad hoc ordinea de zi, deși astăzi știam că... ieri fusesem anunțați că nu vom avea ședință de plen și nu vom vota. Oricum, nu era zi de vot. Acum ne trezim cu inițiative legislative care trebuie votate. Deci procedura este viciată. Mai mult decât atât, art. 11 din prezentul tratat menționează în felul următor – și văd că nu ați sesizat aceste aspecte: „Articolul 8 din Convenție se renumerotează articolul 9, iar titlul se înlocuiește cu următorul text: «Articolul 9 – Drepturile persoanei vizate».” Pct. 2 lit. d) – drepturile persoanei vizate sunt „să se opună în orice moment, din motive legate de situația sa, prelucrării datelor cu caracter personal care o privesc, cu excepția cazului în care operatorul demonstrează motive legitime pentru prelucrare care sunt mai presus de interesele sau drepturile și libertățile fundamentale”. Cu tot respectul, nu pot exista motive și nu există niciun tratat și nicio legislație la nivel european sau mondial pentru țările democratice care să fie ceva mai presus de interesele, drepturile și libertățile fundamentale. Un astfel de text nu poate exista într-un astfel de tratat. Nu se poate acorda dreptul unui operator să invoce motive care să încalce drepturile și libertățile fundamentale. Acum nu e vorba numai de populație, ci e vorba și de dumneavoastră, pentru că și dumneavoastră puteți fi supuși acestui articol.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Eu vă solicit să-l retrimiteți, pentru că discutăm de încălcarea atât a Constituției României – știu că e o chestiune normală în aceste timpuri... _(Microfon întrerupt.)_

Eu vă solicit să-l retrimiteți, pentru că discutăm de încălcarea atât a Constituției României – știu că e o chestiune normală în aceste timpuri... _(Microfon întrerupt.)_

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

amenajamentelor silvice. Cetățenii și experții din societatea civilă care sunt interesați trebuie să aibă acces la informații de natură publică cu privire la fondul forestier.

Scopul acestui proiect de lege este închiderea procedurii de infringement începute de către Comisia Europeană împotriva României pe subiectul amenajamentelor silvice. Cetățenii și experții din societatea civilă care sunt interesați trebuie să aibă acces la informații de natură publică cu privire la fondul forestier. Când a fost elaborat acest proiect, Ministerul Mediului nu preconiza că va veni cu o soluție într-un orizont de timp apropiat. Între timp, se pare că au apărut mai multe ordine de ministru care elimină această nerespectare a directivelor europene. Totuși noi credem că aceste dispoziții își au locul în legislația primară, tocmai pentru a asigura respectarea lor în timp și a stabiliza legislația silvică. Ordinele de ministru se pot schimba de pe o zi pe alta, legislația primară nu. Din acest motiv, Grupul USR PLUS va vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Avem în față, în dezbatere și vot, practic, un raport în legătură cu o cerere de reexaminare formulată de Președintele României strict pe un aspect tehnic, respectiv pe anumite garanții ale împrejurării că scopul legii va fi atins și ce s-ar întâmpla dacă scopul legii nu ar fi atins.

Avem în față, în dezbatere și vot, practic, un raport în legătură cu o cerere de reexaminare formulată de Președintele României strict pe un aspect tehnic, respectiv pe anumite garanții ale împrejurării că scopul legii va fi atins și ce s-ar întâmpla dacă scopul legii nu ar fi atins. Din punctul ăsta de vedere, eu cred că este lăudabil faptul că am reușit totuși, după 8 luni de discuții, dezbateri și..., dezbateri mai ales în spațiul public, să ajungem la un raport comun și să dăm Camerei de Comerț și Industrie ceea ce deja are, dar nu poate folosi, și anume dreptul de proprietate asupra terenului pe care se găsesc clădirile Camerei, care a fost întotdeauna al Camerei și care este firesc să fie în continuare al Camerei de Comerț și Industrie. Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru. Mulțumesc.

Interpelare

Ion-Narcis Mircescu

Dăruiește viață

Este rândul nostru să dăm vot pe această inițiativă legislativă care, inițial, a trecut tacit de Senat și a fost votată în Camera Deputaților. Ceea ce votăm astăzi în Senat prin acest proiect de lege reprezintă un tun imobiliar de proporții al blocului socialisto-liberal. Este vorba de devalizarea statului român de 46 de hectare în cea mai bună zonă a capitalei, cu o valoare estimată în zona sutelor de milioane de euro. Discutăm de 400 sau 500 de milioane de euro pe care noi, prin vot, îi dăm gratis. În loc ca acest teren să fie scos la licitație publică deschisă, așa cum permite și prevede legea, și să obținem prețul cel mai bun și să folosim aceste sute de milioane de euro în interesul românilor, pentru cetățenii acestei țări, cu mâna parlamentarilor se jefuiește statul român. Ce ar putea face statul cu 500 de milioane de euro? Putem să zburdăm cu imaginația: am putea face o autostradă, am putea construi 10 spitale de genul celor construite de Fundația „Dăruiește viață”. Practic, dăm gratis o autostradă sau 10 spitale. Ce încearcă să facă Camera de Comerț cu mâna Parlamentului este o „Belina”. Practic, Parlamentul este pus să facă treaba Guvernului, deoarece în Guvern nimeni nu va semna un asemenea act normativ, nimeni nu va pune nume și prenume pe un asemenea act, pentru că va răspunde. Dacă ne aducem aminte, fostul ministru liberal Tudor Chiuariu a fost condamnat tot pentru un transfer de terenuri aflate în proprietatea statului. Este interesant cum Camera de Comerț, în 2017, a pus la bătaie un teren care nu-i aparține și pe care se angajează să-l obțină – se angajează să-l obțină! – cu titlu gratuit de la statul român. USR nu va vota un asemenea proiect și nu va fi parte a unei devalizări a statului român și va face toate demersurile necesare pentru a opri acest jaf. _(Aplauze.)_

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

ivului dispozițiilor legale, respectiv construirea acelui supraedificat. Discutăm despre licitație publică pentru niște supraedificate care există, de un drept de folosință care mai subzistă în momentul de față. Deci această atitudine demagogică, populistă ar trebui răzbunată în

Am luat – doamna președintă, vă mulțumesc –, am luat act de conținutul discursului demagogic, lipsit de profesionalism al colegului nostru de la USR. Este remarcabil că nu studiază documentația și nu analizează conținutul juridic. Noi suntem într-o cerere de reexaminare. Președintele României a trimis Parlamentului să reexamineze pe o singură problematică: garanțiile pentru respectarea obiectivului dispozițiilor legale, respectiv construirea acelui supraedificat. Discutăm despre licitație publică pentru niște supraedificate care există, de un drept de folosință care mai subzistă în momentul de față. Deci această atitudine demagogică, populistă ar trebui răzbunată în Parlament printr-un vot categoric împotriva acestui tip de discurs. Noi, PNL-ul, vom vota pentru, pentru că este normal să construim în țara asta, să dezvoltăm în țara asta, nu să tot blocăm. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Domnule, păi asta e treaba Guvernului. Cum facem, cum dregem? Că nu e OK.

Vreau să-i spun colegului antevorbitor că procedura de reexaminare nu te obligă să votezi un jaf, pentru că despre asta vorbim. Aceste terenuri, care valorează aproximativ jumătate de miliard, nu pot fi date gratis, pentru că nu-i corect. Dacă mâine s-ar scoate la vânzare aceste terenuri, poimâine s-ar vinde. Vorbim de terenuri în București, nu în vreo comună defavorizată. Înțeleg să stimulăm dezvoltarea economică în zone defavorizate și să dăm terenuri gratis investitorilor, dar nu poți spune asta în mijlocul Bucureștiului. Argumentul acestei legi este profund greșit. Scopul este jaful, nu dezvoltarea economică. Îmi amintesc cum în comisii, apropo de procedură, colegii – aveam diverse legi de transferuri de terenuri, vorbeam de câteva sute de metri pătrați – spuneau: „Domnule, păi asta e treaba Guvernului. Cum facem, cum dregem? Că nu e OK.” Aveam discuții interminabile pe subiectul ăsta. Domnule, pe această lege a existat consens, n-a comentat nimeni. S-au făcut eforturi supraomenești să ajungem la vot pe această lege. Numai USR PLUS s-a opus. Și o vom face întotdeauna, pentru că nu vom tolera furtul din banii publici. Vă mulțumesc.

Interpelare

Antal István-Loránt

Știți că formațiunea noastră, UDMR, nu prea folosește cuvinte de genul „jaf”, „furt”. Nu ne place să venim cu astfel de definiții, mai ales să vorbim de la pupitrul Parlamentului, dar fiecare partid politic are acest drept să-și expună poziția privind anumite inițiative legislative.

Stimată doamnă președinte, ## Stimați colegi, Știți că formațiunea noastră, UDMR, nu prea folosește cuvinte de genul „jaf”, „furt”. Nu ne place să venim cu astfel de definiții, mai ales să vorbim de la pupitrul Parlamentului, dar fiecare partid politic are acest drept să-și expună poziția privind anumite inițiative legislative. Eu aș dori să vorbesc foarte tehnic și clar și un pic să mergem înapoi în timp. Cum unul dintre antevorbitorii mei a spus foarte clar parcursul acestei inițiative legislative, a plecat de la Senat tacit, a mers în Camera Deputaților, s-a votat în Camera Deputaților, unde USR și UDMR nu au votat această lege. Chiar mai mult, USR împreună cu UDMR au atacat la Curtea Constituțională. Dar permiteți-mi să fac referire, foarte accentuat, la acea poziție a UDMR-ului, în ultimii 30 de ani, când noi întotdeauna am făcut o referire foarte clară la o democrație, și asta era instituția Curții Constituționale. Încontinuu suntem într-o dezbatere publică, încontinuu, din păcate, la nivelul percepției populației ceea ce înseamnă politicul, ceea ce înseamnă Parlamentul este pe o poziție foarte joasă, din păcate, și noi întotdeauna am spus că, dacă suntem un stat normal și suntem un stat democratic, reperul cel mai important trebuie să fie Constituția, în speță instituția care veghează asupra constituționalității, Curtea Constituțională. Noi am atacat această lege, a venit Curtea Constituțională și a spus că legea este constituțională. Chiar mai mult, am mers mai departe, la Cotroceni, și Cotroceniul nu a spus că legea nu este OK, că nu o promulgă, pur și simplu ne-a trimis-o înapoi la reexaminare și, din punct de vedere pur procesual, noi, Parlamentul, trebuie să parcurgem niște pași. Am stat la nivelul Comisiei economice asupra acestei inițiative legislative multe luni de zile, am avut multe dezbateri, discuții și Comisia juridică a dat un raport. În Comisia juridică, de către colegul nostru, liderul Grupului PNL, Daniel Fenechiu, au fost depuse amendamente în vederea, nu știu, de a crea acele garanții sau extragaranții pe care le-a cerut Cotroceniul, după care, încă o dată, din punct de vedere procesual sau procedural, am parcurs la votul asupra raportului de admitere sau de respingere asupra acestei legi. Deci eu cred că suntem într-un cadru constituțional – și este extrem de important să nu uităm asta – și, fiind în cadru constituțional, practic, nu mai avem nicio cale, din acest punct de vedere, mă rog, să mergem la o altă instituție. Deci s-a declarat o lege constituțională, s-a dat vot în comisie, acum este în plen și este la latitudinea fiecărui partid politic să aleagă calea pe care vrea să voteze. Noi suntem pentru constituționalitate, noi suntem pentru aceste instituții democratice și, în acest spirit, noi nu ne schimbăm direcția căruței, să spun așa, și noi vom vota această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Veniți cu o garanție suplimentară.

Este trist că discutăm, într-un cadru stabilit de regulament, în afara cadrului regulamentar. Colegii de la USR, fără îndoială, cunosc Regulamentul Senatului și știu foarte clar că, în momentul în care îți vine o cerere de reexaminare, te pronunți pe cererea de reexaminare. Cererea de reexaminare a venit pe subiectul unor garanții suplimentare. Anunță colegii de la USR că vor vota împotrivă. Este culmea populismului, pentru că această lege a fost votată de Parlamentul României, a ajuns la promulgare... Nu, a trecut pe la Curtea Constituțională, fiind găsită constituțională, și a fost retrimisă de Președinte, care a spus: „Veniți cu o garanție suplimentară.” Împreună cu colegii de la Comisia juridică, am identificat o garanție suplimentară. Bună, mai puțin bună, perfectibilă, dar am identificat ceva care să vină în sensul cererii președintelui. Vin astăzi colegii de la USR și anunță: „Vom vota împotriva cererii de reexaminare.” Păi, spuneți electoratului USR-ist că asta înseamnă că legea rămâne în forma precedentă și președintele e obligat să o promulge! Mulțumesc mult.

Interpelare

Elena-Simona Spătaru

De acord cu colegul de la UDMR. Respectăm procedura, și cea parlamentară, respectăm, bineînțeles, decizia Curții Constituționale, analizăm solicitarea de reexaminare.

De acord cu colegul de la UDMR. Respectăm procedura, și cea parlamentară, respectăm, bineînțeles, decizia Curții Constituționale, analizăm solicitarea de reexaminare. Dar să fiți foarte atenți ce spune decizia Curții Constituționale, stimate coleg, fiecare în parte, când veți da votul pe această lege: că oportunitatea este în mâinile parlamentarilor, inițiatorilor. Deci nici CCR și nici un alt organism, nu Președintele României vă obligă să votați pentru acest jaf. Doar oportunitatea. Și, în calitate de legislatori, dacă dumneavoastră apreciați că este oportun ca statul român să dea gratis peste 500 de miliarde... cui? Știți dumneavoastră cui? Știu inițiatorii. USR PLUS va vota contra acestui proiect.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Am așteptat să văd discursurile contradictorii între cele trei grupuri parlamentare. Nu am crezut că o să fiu vreodată de acord cu USR PLUS, dar de data asta sunt.

Am așteptat să văd discursurile contradictorii între cele trei grupuri parlamentare. Nu am crezut că o să fiu vreodată de acord cu USR PLUS, dar de data asta sunt. Și acum înțeleg de ce ați pus pe ordinea de zi patru inițiative legislative cu probleme grave – una care anulează drepturile fundamentale ale cetățenilor și una care distruge patrimoniul statului român, ce a mai rămas din el, și îl dă pe gratis unora pentru parandărături, șpăgi și așa mai departe. Păi, vorba lor, de ce nu o face Guvernul? De ce nu-și pune nimeni semnătura pe așa ceva? Facem noi, Parlamentul, Grupul PNL? Chiar aș vrea să-l întreb pe colegul Fenechiu: care a fost motivul pentru care ați făcut aceste amendamente, când știți foarte bine că ceea ce se întâmplă în această lege este înstrăinarea a ceea ce am mai... și, într-adevăr, în București, unde prețul terenului este atât de mare? Discutăm despre ce? Dacă era într-o comună fără posibilități, vă înțelegeam. Care este interesul? Că ați mai avut-o pe doamna Scântei, cu Romexpo. Ați pus această inițiativă pe ordinea de zi fără să fie toți membrii Parlamentului, fără să avem acces să putem studia temeinic toate aceste lucruri, le-ați trecut pe repede înainte, ca și la primul punct. Îmi spunea colegul Ionuț Neagu că textul nu era cel pe care l-am invocat și-l avem acum pe calculator. Deci, până la urmă, ce facem aici, fals în acte publice în Parlamentul României? Devalizăm statul român, cum l-am devalizat de 31 de ani? Acest Parlament asta face? Este obligatoriu să votăm împotriva a așa ceva. Îmi pare rău, da, USR-ul are dreptate. Și au mai avut câteva inițiative foarte bune, departe de toate neînțelegerile noastre. Dar aici chiar au dreptate. Cum e posibil ca noi, Parlamentul, să acordăm, să dăm pe gratis un teren să se facă ce? Investiții pentru ce? Cât parandărăt, care-i interesul politic, care-i interesul multinațional și așa mai departe.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

parandărăt

Este trist că avem colegi care, pe lângă faptul că nu cunosc regulamentul și nu cunosc procedurile parlamentare, nici nu se documentează. Terenul respectiv, care este situat unde este situat, este în folosința Camerei de Comerț și Industrie, este al fostei Întreprinderi de Târguri și Expoziții de 40 de ani. Pe toată durata existenței construcțiilor, terenul este în folosința gratuită a Camerei de Comerț și Industrie, iar Parlamentul României are posibilitatea – avea posibilitatea, că în momentul ăsta n-o mai are –, avea posibilitatea să lase lucrurile așa, să lase o zonă pretabilă pentru dezvoltare urbană nedezvoltată. S-a dat posibilitatea să vină în interesul dezvoltării. Terenul nu poate să-l vândă, nu poate să-l ia, da? Deci poate să-l lase așa sau să contribuie la dezvoltarea zonei respective. Deci, pe lângă regulament, este foarte bine să cunoașteți și istoria, și realitatea, să nu mai folosiți cuvinte mari, gen „parandărăt” sau alte lucruri. Iar, dacă colegii de la USR și ceilalți antevorbitori au dovezi în legătură cu parandărătul, îi rog respectuos să se adreseze Direcției Naționale Anticorupție, instituțiilor statului, pentru că cei care au interese și care primesc parandărăt nu au ce căuta nici în Parlamentul României, nici în structurile statului, locul lor este altundeva. Deci să scăpăm de demagogia ieftină în care vorbim la general și, dacă știm că există o chestie de genul ăsta, mergem, facem o plângere și instituțiile statului vor lămuri această problemă, da? În ciuda faptului că se știe foarte clar că în spatele acțiunii Grupului USR există un interes cât se poate de evident al unui mare dezvoltator, niciodată nu mi-am permis să vin în spațiul public să folosesc nume sau să fac altceva. Mulțumesc.

Interpelare

Ion-Narcis Mircescu

Nu, m-aș fi oprit, dar la o asemenea acuzație chiar rog să existe și dovezi, pentru că noi solicităm licitație publică conform Codului administrativ... _(Replici neinteligibile.)_ , astfel încât această... _(Replici neinteligibile.)_ , această proprietate a statului să fie valorificată. Poate să răm

Nu, m-aș fi oprit, dar la o asemenea acuzație chiar rog să existe și dovezi, pentru că noi solicităm licitație publică conform Codului administrativ... _(Replici neinteligibile.)_ , astfel încât această... _(Replici neinteligibile.)_ , această proprietate a statului să fie valorificată. Poate să rămână în Parlament, poate Guvernul să-și asume mai departe și să existe o licitație publică, nu atribuire directă. Deci să vorbim acum de nu știu ce interese nedovedite... Mi se pare că discutăm tocmai invers, că avem de-a face cu o asociere cu dedicație directă, fără să avem o licitație. Despre asta vorbim!

Interpelare

Lucian Romașcanu

Este reexaminare, cum spune eminentul jurist Daniel Fenechiu, aici de față, deci avem de ales între și între. Dacă nu votăm așa cum este amendată, ea va merge în forma inițială și președintele va fi forțat să o promulge.

Este reexaminare, cum spune eminentul jurist Daniel Fenechiu, aici de față, deci avem de ales între și între. Dacă nu votăm așa cum este amendată, ea va merge în forma inițială și președintele va fi forțat să o promulge. În al doilea rând, vă rog frumos să trecem la vot, pentru că s-a luat cuvântul peste ceea ce era regulamentar, cu acceptul nostru, dar o lungim inutil, pentru a ne face auziți noi pe noi și mai puțin pentru a schimba ceva. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

în cazul legilor constituționale și al legilor organice, când președintele constată, înainte de vot, că prezența senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul

Conform art. 143 alin. (4), „în cazul legilor constituționale și al legilor organice, când președintele constată, înainte de vot, că prezența senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot, amână votul”. Deci v-aș ruga... Nu știu ca procedura simplificată să fi anulat acest articol, așadar, vă rog să verificați cvorumul de ședință la semnăturile scrise. Mulțumesc.

Interpelare

Roberta-Alma Anastase

Roberta Anastase sunt, senator PNL de Prahova. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Roberta Anastase sunt, senator PNL de Prahova. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Viorel-Riceard Badea

Sunt senatorul Viorel Badea. Votul meu este „pentru” la toate cele patru puncte înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Sunt senatorul Viorel Badea. Votul meu este „pentru” la toate cele patru puncte înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Sunt senator Aelenei Evdochia. La punctul 1 – contra, la punctul 2 – pentru, la punctul 3 – contra, la punctul 4 – contra.

Sunt senator Aelenei Evdochia. La punctul 1 – contra, la punctul 2 – pentru, la punctul 3 – contra, la punctul 4 – contra.

Interpelare

Dănuț Bica

Sunt senatorul PNL Dănuț Bica, Circumscripția electorală nr. 3 Argeș. Votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi.

Sunt senatorul PNL Dănuț Bica, Circumscripția electorală nr. 3 Argeș. Votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Iulian-Mihail Bîca

Interpelare

Gheorghe Carp

Senator Carp Gheorghe, Bihor, PNL: 1, 2, 3 – pentru și la 4 – pentru transmitere.

Senator Carp Gheorghe, Bihor, PNL: 1, 2, 3 – pentru și la 4 – pentru transmitere.

Interpelare

Sebastian Cernic

Iulian-Mihail Bîca, senator PNL, Circumscripția electorală nr. 37 Vaslui. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Iulian-Mihail Bîca, senator PNL, Circumscripția electorală nr. 37 Vaslui. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Septimiu-Sebastian Bourceanu

Septimiu Bourceanu, senator, Constanța. La toate punctele de pe ordinea de zi – vot pentru.

Septimiu Bourceanu, senator, Constanța. La toate punctele de pe ordinea de zi – vot pentru.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Cristina Breahnă-Pravăț, senator PSD de Bacău. Votul meu este „pentru” la toate proiectele aflate astăzi pe ordinea de zi.

Cristina Breahnă-Pravăț, senator PSD de Bacău. Votul meu este „pentru” la toate proiectele aflate astăzi pe ordinea de zi. Bună ziua! Sebastian Cernic, senator USR de Bacău. Votul meu pentru astăzi este: la punctul 1 – pentru, la punctul 2 – abținere, la punctul 3 – împotrivă, punctul 4 – împotrivă. Mulțumesc mult.

Interpelare

Ioan-Cristian Chirteș

Sunt senator PNL de Mureș. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Sunt senator PNL de Mureș. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc, o zi bună!

Interpelare

Sorin Mihai Cîmpeanu

Sorin Cîmpeanu, Grupul PNL. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Sorin Cîmpeanu, Grupul PNL. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Sorin-Ioan Bumb

Sunt Sorin-Ioan Bumb, senator de Alba, și votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Sunt Sorin-Ioan Bumb, senator de Alba, și votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Constantin-Daniel Cadariu

Sunt senatorul Cadariu Constantin-Daniel, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Sunt senatorul Cadariu Constantin-Daniel, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Dorinel Cosma

Interpelare

Dorinel Cosma

Am spus prima dată: Cosma Dorinel, senator AUR Botoșani.

Am spus prima dată: Cosma Dorinel, senator AUR Botoșani.

Interpelare

Dorinel Cosma

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/25.XI.2021

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 172/25.XI.2021

Interpelare

Cseke Attila-Zoltan

Sunt senatorul Cseke Attila. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Sunt senatorul Cseke Attila. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Interpelare

Mircea Dăneasă

Interpelare

Din sală

Puteți repeta, vă rog?

Interpelare

Mircea Dăneasă

Deci la 1 – împotrivă, contra, la 2 – pentru, la 3 – împotrivă, la 4 – împotrivă.

Deci la 1 – împotrivă, contra, la 2 – pentru, la 3 – împotrivă, la 4 – împotrivă.

Interpelare

Din sală

Da.

Interpelare

Andrei Hangan

Andrei Hangan sunt, senator AUR de Brăila, și votez în felul următor: la punctul 2 – pentru, la celelalte puncte – împotrivă.

Andrei Hangan sunt, senator AUR de Brăila, și votez în felul următor: la punctul 2 – pentru, la celelalte puncte – împotrivă. Mulțumesc.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Sunt senatorul Gheorghe-Adrian Cătană. La punctul 1 – contra, la punctul 2 – pentru, la punctul 3 – contra, la punctul 4 – contra.

Sunt senatorul Gheorghe-Adrian Cătană. La punctul 1 – contra, la punctul 2 – pentru, la punctul 3 – contra, la punctul 4 – contra. Mulțumesc.

Interpelare

Raluca-Gabriela Ioan

Senator Ioan Raluca-Gabriela, Circumscripția nr. 41. Votez „pentru” la punctele de pe ordinea de zi.

Senator Ioan Raluca-Gabriela, Circumscripția nr. 41. Votez „pentru” la punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Ioan Deneș

Sunt senatorul Ioan Deneș, iar votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi.

Sunt senatorul Ioan Deneș, iar votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

Senator în Circumscripția nr. 31 Prahova Laura Moagher Fulgeanu. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Senator în Circumscripția nr. 31 Prahova Laura Moagher Fulgeanu. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Virgil Guran

Senatorul Virgil Guran. La toate punctele – pentru.

Senatorul Virgil Guran. La toate punctele – pentru. Matieș Călin, Mirea Siminica, Nazare Alexandru.

Interpelare

Siminica Mirea

Sunt senator PSD de Olt Siminica Mirea. La toate punctele înscrise pe ordinea de zi votul meu este pentru. Mulțumesc.

Sunt senator PSD de Olt Siminica Mirea. La toate punctele înscrise pe ordinea de zi votul meu este pentru. Mulțumesc.

Interpelare

Ciprian Pandea

Ciprian Pandea, senator PNL de Călărași. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Ciprian Pandea, senator PNL de Călărași. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Toma-Florin Petcu

Petcu Toma, senator PNL, Circumscripția nr. 19. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Petcu Toma, senator PNL, Circumscripția nr. 19. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Nicoleta Pauliuc

Interpelare

Ovidiu Puiu

Ovidiu Puiu, senator de Argeș. Votul meu pentru astăzi este patru la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Ovidiu Puiu, senator de Argeș. Votul meu pentru astăzi este patru la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Interpelare

Ioan Stan

Senator Ioan Stan. Votez „pentru” la toate cele patru puncte aflate pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Senator Ioan Stan. Votez „pentru” la toate cele patru puncte aflate pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Interpelare

Eusebiu-Manea Pistru

Eusebiu Pistru sunt. La toate punctele de pe ordinea de zi – pentru.

Eusebiu Pistru sunt. La toate punctele de pe ordinea de zi – pentru.

Interpelare

Ion Prioteasa

Sunt Ion Prioteasa, senator PSD de Dolj. Votul meu este „pentru” la toate punctele de la ordinea de zi.

Sunt Ion Prioteasa, senator PSD de Dolj. Votul meu este „pentru” la toate punctele de la ordinea de zi.

Interpelare

Vlad-Mircea Pufu

Vlad Pufu, senator PNL de Buzău. Votez la punctul 1 – pentru, la punctul 2 nu votez, punctul 3 – pentru, punctul 4 – pentru.

Vlad Pufu, senator PNL de Buzău. Votez la punctul 1 – pentru, la punctul 2 nu votez, punctul 3 – pentru, punctul 4 – pentru. Mulțumesc. O zi bună!

Interpelare

Ion-Cristinel Rujan

Sunt senator Rujan Ion-Cristinel. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Sunt senator Rujan Ion-Cristinel. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. Numai bine! Scântei Laura. _(Discuții.)_ Nu răspunde. Stocheci Cristina, Tánczos Barna.

Interpelare

Cristina-Mariana Stocheci

Sunt Cristina Stocheci, senator PSD de Argeș. Votul meu este „pentru” la toate punctele aflate pe ordinea de zi de astăzi.

Sunt Cristina Stocheci, senator PSD de Argeș. Votul meu este „pentru” la toate punctele aflate pe ordinea de zi de astăzi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Tánczos Barna

Barna Tánczos, senator UDMR de Harghita. Votul meu de astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Barna Tánczos, senator UDMR de Harghita. Votul meu de astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Lucian Trufin

Senator Lucian Trufin, PSD Botoșani. Votul meu pentru ziua de astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Senator Lucian Trufin, PSD Botoșani. Votul meu pentru ziua de astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Liviu-Dumitru Voiculescu

Interpelare

Claudia-Mihaela Banu

Claudia Banu, Circumscripția nr. 40 Vâlcea. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Claudia Banu, Circumscripția nr. 40 Vâlcea. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Călin Matieș, Circumscripția nr. 1 Alba, senator PSD. La toate cele patru puncte – pentru.

Călin Matieș, Circumscripția nr. 1 Alba, senator PSD. La toate cele patru puncte – pentru. Mulțumesc mult. O zi bună!

Interpelare

Rodica Boancă

Votul meu este: punctul 1 – contra, punctul 2 – pentru, punctul 3 – contra și punctul 4 – contra.

Votul meu este: punctul 1 – contra, punctul 2 – pentru, punctul 3 – contra și punctul 4 – contra. Rodica Boancă, Circumscripția nr. 23 Ialomița.

Interpelare

Alexandru Nazare

Alexandru Nazare mă numesc, votez „pentru” la... _(Neinteligibil.)_

Alexandru Nazare mă numesc, votez „pentru” la... _(Neinteligibil.)_

Interpelare

George Scarlat

George Scaralt, senator de Galați. Votul meu de astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

George Scaralt, senator de Galați. Votul meu de astăzi este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.