Stenogramă plen

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Astăzi am o interpelare către domnul Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Astăzi am o interpelare către domnul Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Domnule ministru, Vă transmit această interpelare pentru a vă aduce la cunoștință o situație foarte gravă în ceea ce privește gestionarea deșeurilor la nivelul județului Alba. Mai exact, vreau să fac referire la depozitul ecologic din comuna Galda de Jos, acolo unde, mai bine de 6 luni, au fost depozitate sute de tone de gunoaie, fără a se recicla niciun kilogram, așa cum, în mod normal, ar trebui. În contextul în care investiția din fonduri europene implementată de Consiliul Județean Alba prevedea în mod expres ca gunoiul depozitat în celula BIO să fie redus, ca cantitate, prin colectarea lui în mai multe fracții, iată ce aflăm astăzi: avem un dezastru ecologic generat cu bună știință de domnul președinte al consiliului județean, Ioan Dumitrel, sub oblăduirea căruia acest depozit ecologic a fost transformat într-o groapă de gunoi, încălcându-se astfel legislația Uniunii Europene. Având în vedere aspectele expuse anterior, vă solicit, domnule ministru, ca în regim de urgență să dispuneți demararea unei anchete care să verifice modul în care a fost depozitat gunoiul în ultimele 6 luni la depozitul ecologic de la Galda. De asemenea, vă solicit să-mi transmiteți dacă dumneavoastră ați fost informat despre acest fapt de către reprezentanții gărzii de mediu din județul Alba, despre acest dezastru care a fost trecut cu vederea. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi transmiteți răspuns în scris, pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Întrebare adresată domnului Florin Cîțu, prim-ministrul României.

Întrebare adresată domnului Florin Cîțu, prim-ministrul României. Având în vedere că autoritățile au îngrădit accesul tuturor românilor în cadrul instituțiilor publice prin implementarea certificatului verde, vă solicit, domnule prim-ministru, în asentiment cu sute de mii de locuitori ai acestei țări care sunt ținuți la ușile autorităților, să transparentizați și să faceți public care este rata de vaccinare pentru fiecare instituție publică, începând cu ministerele cabinetului dumneavoastră, precum și la nivelul instituțiilor din subordinea dumneavoastră. De asemenea, pentru asigurarea unui sistem echitabil, consider că acestea ar trebui redeschise pentru relațiile cu publicul, odată cu creșterea ratei de vaccinare peste un anumit nivel, agreat de autoritățile sanitare din România. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris, pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Mulțumesc din suflet, domnule președinte.

Interpelare

Dănuț Bica

Retehnologizarea amenajărilor hidroenergetice ale Hidroelectrica – SA

Unul dintre cele mai mari avantaje pe care le are România pentru următorii ani din perspectiva procesului de tranziție către energia verde îl reprezintă înzestrarea cu un sistem de bazine hidrografice extrem de generos, care poate fi utilizat în scopul producerii energiei electrice prin intermediul hidrocentralelor. În acest context, necesitatea creșterii capacităților de producție ale unităților Hidroelectrica – SA, cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, a devenit extrem de importantă, mai ales dacă avem în vedere că în ultima perioadă prețurile produselor energetice au crescut foarte mult, iar impactul acestor majorări se reflectă în mod negativ atât asupra consumatorilor casnici, cât și a celor industriali. Prin urmare, retehnologizarea și modernizarea hidrocentralelor poate să reprezinte cea mai rapidă și eficientă rezolvare pentru creșterea producției interne de energie electrică, comparativ cu alte soluții care implică construirea, cu cheltuieli mult mai mari, a unor noi unități de producție. Dintre toate cursurile interne de apă, râul Argeș este dotat cu cele mai multe amenajări hidroenergetice. Având în vedere că unitățile respective au fost puse în funcțiune cu peste 40 de ani în urmă, ajungând la un nivel semnificativ de uzură fizică și morală, pentru menținerea siguranței în funcționare și creșterea eficienței acestora se impune realizarea unor lucrări de retehnologizare și modernizare. Ținând cont de cele prezentate anterior, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Câte amenajări hidroenergetice au fost retehnologizate și modernizate în ultimii 10 ani la nivel național? Care dintre acestea sunt construite pe cursurile râului Argeș și ale afluenților săi? 2. Care sunt hidrocentralele ce vor fi incluse în programe de retehnologizare și modernizare în următorii ani pe plan național? Dar în județul Argeș? 3. Câte baraje de acumulare aflate pe cursurile râului Argeș și ale afluenților săi au fost sau urmează a fi consolidate și/sau reabilitate? 4. Care va fi creșterea producției anuale de energie electrică la nivel național ca urmare a lucrărilor de retehnologizare și modernizare ce vor fi realizate în perioada următoare la hidrocentralele Hidroelectrica – SA? Dar pe teritoriul județului Argeș? 5. În condițiile în care Comisia Europeană stimulează investițiile prin care se realizează tranziția către energia verde, care sunt valorile finanțărilor externe nerambursabile ce vor fi solicitate de România în cadrul Planului național de redresare și reziliență și al noului exercițiu financiar multianual 2021–2027 pentru realizarea de investiții la nivelul obiectivelor hidroenergetice ale Hidroelectrica – SA? Ce sume vor fi solicitate pentru executarea acestor categorii de lucrări pe teritoriul județului Argeș? Care vor fi unitățile ce vor beneficia de aceste investiții?

Interpelare

Maricel Popa

Identificarea și împădurirea terenurilor degradate din județul Iași

Astăzi am o interpelare adresată domnului ministru al mediului, apelor și pădurilor, domnul Tánczos Barna. „Identificarea și împădurirea terenurilor degradate din județul Iași” Domnule ministru, Pădurile reprezintă una dintre sursele importante și inepuizabile de furnizare a oxigenului, aducând beneficii majore în întreaga lume. Cu toate acestea, până în ziua de astăzi, 80% din pădurile existente pe planetă au fost distruse, semn că nu înțelegem importanța acestei surse pentru viața și bunăstarea noastră. În România suprafața de pădure a scăzut dramatic în ultimul secol, ajungând în zilele noastre la o suprafață împădurită de aproximativ 6.9 milioane de hectare. În ultimii ani țara noastră a pierdut multe hectare de pădure, iar suprafețele împădurite au început să se reducă din cauza defrișărilor masive și a faptului că multe din păduri au trecut în proprietate privată și s-au distrus. În țară, știm deja, sunt rapoarte ale organizațiilor internaționale, se taie aproximativ 3 hectare de pădure pe oră. Din nefericire, în România problema defrișărilor devine una din ce în ce mai gravă. Nici Iașiul nu a fost ocolit de această problemă, mai ales în timpul ministrului mediului Alexe, Alexe zis „tablă”, în ultimii ani existând foarte multe situații semnalate public de diverse organizații nonguvernamentale cu privire la tăierile ilegale de păduri. Județul Iași este unul dintre cele 16 județe deficitare în păduri, adică un județ în care suprafața fondului forestier reprezintă mai puțin de 30% din suprafața totală a acestuia. Să nu uităm, anul trecut s-au tăiat chiar și pădurile seculare, păduri care au fost plantate de secole de strămoșii noștri, păduri și stejari care l-au salutat pe Ștefan cel Mare. Împădurirea județului Iași reprezintă un obiectiv important, care necesită măsuri concrete. Conform Legii nr. 100/2010, pot fi identificate și delimitate perimetre de ameliorare prin împădurire a localităților din România. Acestea sunt realizate pe terenuri degradate de către o comisie stabilită prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al direcției județene pentru agricultură și dezvoltare rurală. S-ar părea că nu-și fac treaba totuși acești domni. Ținând cont de toate aceste argumente, vă rog să precizați care este suprafața terenurilor degradate care au fost identificate și delimitate la nivelul județului Iași, conform Legii nr. 100/2010, în vederea includerii acestora în perimetrul de ameliorare pentru împădurire în perioada 2017–2025. Vă rog să prezentați situația defalcată... detaliată pentru fiecare an în parte.

Interpelare

Maricel Popa

Bani alocați de Guvern pentru campania media de informare anti-COVID

Am o întrebare adresată domnului prim-ministru interimar, Florin-Vasile Cîțu. „Bani alocați de Guvern pentru campania media de informare anti-COVID” Domnule prim-ministru interimar, Pandemia de COVID-19 a schimbat complet modul de viață al oamenilor în întreaga lume. Fiind o boală extrem de infecțioasă, a necesitat o serie de măsuri care au presupus inclusiv distanțarea fizică între oameni și purtarea obligatorie a măștii. Sigur, toate acestea au necesitat realizarea unor campanii de sănătate publică privind informarea populației cu privire la gravitatea bolii și introducerea unor măsuri de prevenție. După debutul pandemiei de coronavirus, au fost dispuse permanent măsuri de protecție și siguranță la nivelul populației României. Astfel, au fost necesare o serie de campanii de promovare în mass-media (presă, radio, televiziune, internet) pentru a conștientiza locuitorii despre importanța respectării protocoalelor medicale și a măsurilor preventive impuse de autorități. Știm foarte bine: prevenția evită boala. De asemenea, au fost realizate o serie de campanii de informare după apariția vaccinurilor împotriva COVID-19 menite să sensibilizeze populația României cu privire la beneficiile acestora și importanța revenirii la o viață normală pentru toți. Este adevărat, s-a demonstrat că a fost un eșec de multe ori. Din acest motiv, vă întreb: există o evidență a costurilor generate de campaniile de informare și prevenire împotriva SARS-CoV-2? Dacă da, care au fost costurile acestor campanii și câți bani au fost alocați la nivel național pentru instituțiile de presă scrisă, televiziune și radio (defalcat) în anul 2020 și în anul 2021, până la acest moment? De asemenea, vă rog să precizați câți bani au fost alocați de Guvern pentru aceste campanii în zona mediului online în anul 2020 și în anul 2021, până acum.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Valoarea fondurilor europene pentru fermele românești de pui afectate de pandemie

În contextul generat de pandemia de COVID-19, Comisia Europeană a oferit sprijin economic statelor membre, în temeiul art. 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În acest sens, Comisia a decis să prelungească până la 31 decembrie 2021 cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat adoptat la 19 martie 2020 și să extindă sfera de aplicare a cadrului temporar prin majorarea plafoanelor stabilite în acesta și prin posibilitatea ca, până la sfârșitul acestui an, anumite instrumente rambursabile să poată fi convertite în granturi directe. Astfel, plafoanele anterioare per fermă se dublează efectiv (ținând cont de disponibilitatea ajutoarelor _de minimis_ ). Noile plafoane sunt de 225.000 de euro/întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole (anterior, plafonul era de 100.000 de euro). Având în vedere acestea, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Printre măsurile luate de Comisia Europeană în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 se numără și accesarea de fonduri alocate prin Ordonanța de urgență nr. 151/27 august 2020 pentru sectorul avicol afectat de pandemie în anul 2020, în valoare de 100.000 de euro. Atenție, sunt fonduri europene pentru care trebuie, în calitate de guvernant, doar să solicitați! În anul 2021 trebuiau alocate sume asemănătoare, conform majorării plafonului de către Comisia Europeană la 225.000 de euro pe fermă, până la data de 31.12.2021, în valoare rămasă de maximum 125.000 de euro pe fermă? Precizez că pentru fermele de bovine au fost alocați banii de la Comisia Europeană în septembrie 2020 și în septembrie 2021, conform majorărilor explicate mai sus. 2. Când vor începe fermierii să depună cereri de plată către APIA pentru aceste fonduri în valoare de maximum 125.000 de euro pe fermă (considerate fiind tranșa a doua)? 3. Care sunt condițiile pentru accesarea sprijinului financiar de către fermieri? 4. Care este valoarea fondurilor europene atrase de România în acest an în domeniul agriculturii? Solicit o situație defalcată per valoarea fondurilor europene atrase, precum și perioada.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Clarificări privind întârzierea achiziției și distribuirii testelor pentru elevi

Prima interpelare este adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației, iar obiectul acesteia constă în solicitarea de „Clarificări privind întârzierea achiziției și distribuirii testelor pentru elevi” la nivelul unităților de învățământ. ## Domnule ministru, După o vacanță forțată de două săptămâni, suntem deja în cea de a doua săptămână de învățământ online pentru elevii care studiază în unitățile de învățământ în care rata de vaccinare a cadrelor didactice nu depășește nivelul de 60% și evident că încă nu știm când vor ajunge testele noninvazive pentru elevi în școlile din România aflate în această situație. Mai mult, la fel ca în cazul impunerii criteriilor aferente începerii școlii după vacanța forțată de două săptămâni, Ministerul Educației pare lipsit de orice inspirație și, printr-o instrucțiune a Ministerului Sănătății ce se dorea a fi impusă cu forța, cadrele didactice din România ar fi devenit peste noapte cadre medicale. Ulterior, dată fiind, probabil, presiunea mediatică și presiunea organizațiilor nonguvernamentale de profil (mă refer aici la sindicate, asociații de părinți, asociații de elevi), Ministerul Educației s-a trezit din somn, tardiv, din nou, și, realizând că instrucțiunea elaborată de Ministerul Sănătății este inaplicabilă la nivelul sistemului de învățământ din România, acționează cum ar fi trebuit să procedeze inițial, respectiv să respingă varianta sugerată de Ministerul Sănătății – și mă refer aici la instrucțiunea nr. 3.811 din 12 noiembrie a.c. Mai exact, la începutul acestei săptămâni, domnule ministru, ați declarat că instrucțiunea inițial agreată „nu poate fi implementată real în școli”, solicitând Ministerului Sănătății să-și exprime opinia cu privire la aplicarea unui alt mecanism de testare: administrarea testelor elevilor la domiciliu sub supravegherea părinților, pentru fluidizarea procesului de screening la nivelul fiecărei școli. Mai exact, părinții vor efectua sau se propune ca părinții să efectueze testele copiilor, astfel încât procedura de screening să devină și eficientă – copiii depistați pozitiv să nu intre în colectivitate chiar din ziua în care aceștia sunt supuși testării. Și, evident, părinții vor salva din nou sistemul de învățământ din România, așa cum au făcut-o și pe parcursul celor aproape doi ani de învățământ derulat în format online, când, evident, au făcut sacrificii enorme pentru a suplini, de multe ori, cadrele didactice. Pe marginea acestui subiect, vă solicit să-mi transmiteți câteva precizări referitoare la modul în care este prevăzută implementarea testelor la nivelul fiecărei unități școlare în parte. Prin urmare, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care sunt cauzele care au dus la întârzierea achiziției testelor noninvazive? Vă rog să precizați data la care au fost inițiate demersurile. 2. În cât timp considerați că vor fi distribuite testele către inspectoratele școlare județene și, implicit, către unitățile de învățământ? 3. Se modifică sau nu fișa postului pentru cadrele didactice sau se va modifica procedura de testare a elevilor exact cum se vor modifica și criteriile de derulare a procesului educațional în format fizic după începerea școlii? 4. Există elaborată o altă procedură/instrucțiune privind realizarea și eficientizarea procesului de screening pe baza efectuării testelor elevilor și preșcolarilor la domiciliu de către părinți? Dacă da, există acordul asociațiilor de părinți în acest sens? În încheiere, vă solicit, evident, să-mi răspundeți în scris, atât pe adresa de e-mail personală, cât și pe cea a Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Și, dacă-mi permiteți, domnule președinte, aș mai da citire unei întrebări.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Anghel Saligny

Aceasta este adresată domnului ministru Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, și vizează solicitări în legătură cu evaluarea impactului pe care îl va avea influența... sau impactului pe care-l va avea impunerea certificatului verde, influența pe care o va avea certificatul verde, impunerea acestuia, atât asupra activității Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în ansamblul ei, cât și asupra Programului național de dezvoltare locală „Anghel Saligny”. ## Domnule ministru, În perioada imediat următoare, se preconizează condiționalizarea prezenței la locul de muncă prin implementarea certificatului verde, atât în cadrul instituțiilor publice, cât și la nivelul agenților economici. Având în vedere că proiectul de lege stipulează suspendarea pentru o perioadă de 30 de zile a personalului nevaccinat sau care nu a trecut prin boală, pentru a nu fi generată o situație în care activitatea instituțiilor să fie blocată, vă solicit să-mi transmiteți care este rata de vaccinare înregistrată la nivelul instituției pe care o coordonați, respectiv la nivelul agențiilor de dezvoltare regională, al birourilor de cooperare transfrontalieră, precum și la nivelul următoarelor instituții aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, respectiv: Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, Inspectoratul de Stat în Construcții, Institutul Național de Administrație, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Agenția Națională pentru Locuințe, Compania Națională de Investiții. De asemenea, vă solicit, așa cum am afirmat din capul locului, să-mi transmiteți dacă la nivelul ministerului a fost realizată o analiză privind riscurile decurse din posibila implementare a certificatului verde la nivelul instituțiilor pentru buna desfășurare a Programului național de dezvoltare locală „Anghel Saligny” și a celorlalte programe de investiții derulate la nivelul ADR-urilor. Poate fi susținut acest proces prin intermediul sistemului de telemuncă, în cazul în care se va impune certificatul verde în instituțiile publice? În încheiere, vă solicit să-mi răspundeți în scris, pe adresa de e-mail personală, precum și pe adresa de e-mail a Grupului senatorial al PSD. Cu reală considerație, senator PSD de Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț. Mulțumesc.

Interpelare

Nicușor Cionoiu

Programele de investiții au un impact direct asupra capacității rețelei de a distribui energie noilor consumatori și de a îmbunătăți gestionarea întreruperilor neplanificate, pentru a asigura alimentarea clienților în siguranță.

Interpelarea mea de astăzi se adresează ministrului energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu, și domnului președinte Dumitru Chiriță, de la Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei. ## Stimate domnule ministru, Stimate domnule președinte, La cabinetul parlamentar din municipiul Călărași primesc constant zeci de sesizări ale locuitorilor din județ cu privire la întreruperile frecvente ale curentului electric. Oamenii se plâng fie de fluctuațiile de tensiune, fie de oprirea bruscă a energiei electrice, chiar și de mai multe ori în aceeași zi. Enel s-a angajat în 2021 ca investițiile companiei E-Distribuție în Banat, Dobrogea și Muntenia să ajungă la 880 de milioane de lei pentru modernizarea, digitalizarea și extinderea rețelei din București și din celelalte 10 județe din țară unde își desfășoară activitatea. La acestea ar trebui să se adauge și cele din 2019–2020, în proporție de 2,5 miliarde de lei, conform Enel. Aceasta a fost promisiunea CEO-ului și a country managerului Enel România, domnul Carlo Pignoloni, care declara, la finalul lunii septembrie: „Programele de investiții au un impact direct asupra capacității rețelei de a distribui energie noilor consumatori și de a îmbunătăți gestionarea întreruperilor neplanificate, pentru a asigura alimentarea clienților în siguranță.” Declarațiile președintelui Enel nu au venit însă în afara unui context. Pe fondul unor scumpiri fără precedent la utilități, cu doar câteva zile înainte ca domnul Pignoloni să sublinieze cât va investi Enel să ne scoată din beznă, Președintele României, Klaus Iohannis, îi transmitea CEO-ului Grupului Enel, Francesco Starace, că-și dorește mai multe investiții în zona de energie, pentru ca securitatea energetică a României să fie întărită. Pe hârtie, strategia Enel strălucește. Grupul anunță investiții de 16,2 miliarde de euro în următorii 3 ani pentru infrastructură și rețele, de 17 miliarde de euro pentru formele regenerabile de energie. Dacă viitorul se vede bine, prezentul nu se vede deloc. Oamenii nu pot verifica nici măcar zilele, ca să nu mai spunem intervalul orar în care compania decide să stingă lumina. Pe site-ul Enel, secțiunea „Întreruperi programate” este în continuă eroare, neputând fi accesată, iar la numărul de telefon pentru reclamații rar răspunde cineva în cele 20 de minute (maximum) alocate pentru fiecare apel. Vă provoc la un exercițiu, pentru a vă convinge că „doar apelul dumneavoastră este important pentru Enel”, nu și pentru nemulțumirea propriu-zisă, din moment ce aceasta nu ajunge să fie ascultată, înregistrată și, mai apoi, rezolvată, așa cum ar fi normal. Domnule ministru, Domnule președinte, Luând în considerare cele de mai sus, vă solicit să dispuneți un control amănunțit pentru a verifica dacă investițiile promise de Enel au fost cu adevărat realizate și să-mi comunicați rezultatele acestui control, din respect pentru cetățenii din Călărași, pe care îi reprezint în Parlament, și pentru toți cetățenii României. Conform declarației companiei, din 2019 până astăzi pentru dezvoltarea rețelei au fost investite mai bine de 3,3 miliarde de lei. Cu deosebită considerație, senator PSD, Nicușor Cionoiu.

Interpelare

Ionuț Neagu

În București, surprins că nu a găsit o mare catedrală a ortodoxiei (...), Stroescu își deschide baierele pungii și, cu câteva sute de mii de lei, puse bazele unui fond pentru zidirea catedralei, rugând

Astăzi am pregătit două întrebări. Cu permisiunea domnului președinte, o să vreau să le adresez. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru interimar, Florin-Vasile Cîțu, domnului ministru interimar al finanțelor, Dan Vîlceanu, și domnului secretar general pentru culte, Victor Opaschi. Astăzi, prin această întrebare doresc să evoc figura lui Vasile Stroescu, om politic român, originar din Basarabia, unul dintre artizanii Unirii de la 1918, primul președinte al Parlamentului României Mari, unul dintre cei mai mari filantropi români din istorie, membru de onoare al Academiei Române, care a promovat cultura și identitatea națională românească, un adevărat om-instituție care a concurat în bine statul român pe planul susținerii cultural-identitare a conaționalilor extrafrontalieri aflați în dificultate sau supuși opresiunii. Înaintea Marii Uniri a construit și reparat 216 biserici ortodoxe și greco-catolice plus alte 26 de școli românești, în special în Transilvania, dar și în Regatul României, efortul său financiar depășind efortul statului român pentru susținerea instituțiilor școlare și bisericești din afara granițelor timpului. În anul 1902 Vasile Stroescu a oferit Guvernului României 200.000 de ruble pentru construirea unei catedrale ortodoxe în București, iar în anul 1904 a mai oferit alte 100.000 de ruble în același scop. În 1906 Vasile Stroescu a oferit Guvernului României 200.000 de lei aur pentru construirea catedralei ortodoxe ce se preconiza a fi construită în București. Potrivit economiștilor, doar această ultimă sumă, la valoarea sa actualizată, reprezintă echivalentul a 120 de milioane RON. Onisifor Ghibu scria în 1926 în legătură cu această donație: „În București, surprins că nu a găsit o mare catedrală a ortodoxiei (...), Stroescu își deschide baierele pungii și, cu câteva sute de mii de lei, puse bazele unui fond pentru zidirea catedralei, rugând” – de asemenea – „Ministerul Cultelor din acel timp să deschidă o subscripție publică pentru completarea sumei necesare. Oficialitatea uită în curând inițiativa atât de frumoasă a boierului basarabean. Fondul, augmentat cu dobânzile banilor lui Stroescu, fu administrat de Casa Școalelor, fără ca legatul ridicării catedralei să se săvârșească până astăzi.” Astfel, vă rugăm ne comunicați, într-un răspuns coordonat interinstituțional, următoarele: 1. Cum anume a utilizat Guvernul României sumele oferite de către acest mare filantrop, având ca destinație construirea unei catedrale naționale în București. 2. Care sunt sau ar fi trebuit să fie, la valoarea lor economică actualizată, dobânzile bancare acumulate pentru sumele oferite de către Vasile Stroescu în 1902, 1904 și 1906 pentru construirea catedralei naționale. 3. Ce procent din sumele oferite Guvernului României de către Vasile Stroescu pentru catedrala națională și dobânzile bancare aferente a fost utilizat de Guvern conform destinației stabilite de donator. De asemenea, vă rugăm ca în procesul de elaborare a răspunsului coordonat la prezenta să solicitați, în procedură de lucru, un punct de vedere al Băncii Naționale a României asupra subiectului. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cea de a doua întrebare este adresată domnului ministru interimar Barna Tánczos. Stimate domnule ministru, Opinia publică din județul Harghita este cvasiunanimă în ceea ce privește necesitatea operaționalizării complete a sistemului de management integrat al deșeurilor din județ. În același timp, există rumori și suspiciuni rezonabile cu privire la intenția unor companii din județ privind importul de deșeuri din alte țări în vederea prelucrării și reciclării acestora în județul Harghita, în condițiile în care obiectivele prevederilor legislative din țara noastră vizează interzicerea importului de deșeuri de orice natură, în stare brută sau prelucrată, cu excepția anumitor categorii. Anul trecut, Consiliul Județean Harghita a adoptat Hotărârea nr. 18/2020 având ca obiect apropierea... Strategiei județene privind dezvoltarea și funcționarea pe termen mediu și lung a serviciilor de salubritate și de gestionare a deșeurilor la nivelul județului Harghita 2020–2030. În județ funcționează o asociație de dezvoltare intercomunitară de utilități publice pentru servicii de salubrizare a localităților – SMID Harghita, având sediul în municipiul Miercurea-Ciuc. În prezent, în județul Harghita funcționează 10 agenți de salubrizare, dintre care șase sunt companii cu capital privat, două sunt structuri din cadrul primăriilor, o companie de interes local și o companie aflată 100% în proprietatea unei asociații, SC Eco-Csik – SRL, înființată la 3 iulie 2009. SMID Harghita a fost inaugurat în anul 2016, inclusiv cu participarea dumneavoastră. Cu toate acestea, la distanță de circa 6 ani de la inaugurare, SMID Harghita nu este pe deplin operaționalizat. Neoperaționalizarea completă a SMID Harghita a condus la suprasolicitarea mai multor platforme sau gropi de gunoi din cuprinsul județului (de exemplu, groapa de gunoi de la Cechend, din apropierea municipiului Odorheiu Secuiesc). De asemenea, în pofida eforturilor depuse până în prezent pentru aducerea situației în conformitate cu standardele și exigențele europene, constatăm existența în județul Harghita a unor depozite de gunoi neeuroconforme. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți: 1. Care este gradul actual de operaționalizare și situația reală la zi a SMID Harghita, din perspectiva standardelor și exigențelor europene însușite de legislația internațională în domeniul managementului integrat al deșeurilor. 2. Dacă există în județul Harghita agenți de salubrizare sau alți agenți economici care să importe din alte țări deșeuri de orice natură, iar, în cazul unui răspuns pozitiv, care sunt volumele și tipurile de deșeuri, precum și punctele de prelucrare a acestora în județ. 3. Dacă este planificat importul din alte state în vederea prelucrării în județul Harghita a deșeurilor de orice natură, iar, în cazul unui răspuns pozitiv, care sunt punctele de prelucrare. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator Ionuț Neagu, Circumscripția nr. 15 Covasna. Mulțumesc.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Bursele școlare nu sunt o pomană!

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Bursele școlare nu sunt o pomană!”. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați băcăuani, În cadrul declarației politice de astăzi vreau să vă supun atenției o situație injustă, perpetuată, din păcate, la nivelul municipiului Bacău de la preluarea mandatului de primar de către actualul edil USR și până în prezent. Și această situație cu care se confruntă municipiul Bacău constă în lipsa prioritizării acordării burselor școlare în programul de guvernare locală, repet, al actualului edil USR. Cunoaștem cu toții viziunea Uniunii Salvați România referitoare la bursele elevilor, pe care toți acești oameni noi în politică le consideră o pomană electorală. Dar oare cum am putea să salvăm viitorul României dacă nu prin susținerea educației? A fost astfel necesar ca noi, reprezentanți ai Partidului Social Democrat, și, evident, reprezentanții asociațiilor de elevi – și le mulțumesc pe această cale – să aducem, în mod redundant, în atenția primarului Viziteu și a opiniei publice această problemă reală de care elevii din Bacău suferă de mai bine de un an. Aș dori să le reamintesc băcăuanilor faptul că, în forma inițială a Proiectului de hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al municipiului Bacău pe anul 2021, administrația Viziteu a acordat fonduri total insuficiente pentru plata burselor, sub 40%-50% din necesarul de credite pentru întregul an școlar 2021–2022, dar și pentru plățile restante care veneau din urmă, din anul școlar 2020–2021. Evident că, așa cum am afirmat, necesarul nefiind unul corespunzător, a fost din nou nevoie de intervenția consilierilor locali ai Partidului Social Democrat, care, evident, cu sprijinul altor colegi cerebrali din Consiliul Local Bacău, au suplimentat, prin amendament, bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului Bacău cu 7 milioane de lei pentru plata burselor școlare. Acest amendament însă nu a avut efectul scontat. Efectul pozitiv a fost anihilat însă, din păcate, pentru elevii din municipiul Bacău, după ce consilierii locali USR și consilierii PRO România s-au asociat ulterior într-un demers împotriva copiilor și au oficializat cumetria fostului primar PRO România și actualului primar USR, bugetul burselor fiind din nou diminuat, prin modificări succesive ale HCL nr. 111, care viza aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, o hotărâre de consiliu local a cărei legalitate a fost bătută în cuie de către instanțele judecătorești, după ce aplicarea acesteia a fost suspendată de către vremelnicul prefect USR prin contestarea acelei hotărâri în instanțele de contencios administrativ. Batjocura la adresa copiilor și părinților din municipiul nostru continuă și acest aspect este și mai grav întrucât la nivelul Primăriei Bacău nu s-a făcut niciun pas concret pentru plata burselor școlare aferente semestrului I al anului școlar curent, după ce, așa cum am afirmat, timp de un an de zile nu se decontase nici măcar un leu pentru bursele școlare aferente anului de studiu 2020–2021. Astfel, consilierii locali ai Partidului Social Democrat împreună cu cei ai Partidului Puterii Umaniste au inițiat proiectul de hotărâre privind aprobarea numărului de burse și a cuantumului acestora acordate elevilor din unitățile de învățământ de stat din municipiul Bacău pentru semestrul I al anului școlar 2021–2022 și, stupoare, în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Local al Municipiului Bacău din data de 12 noiembrie 2021, de vinerea trecută, după momentul în care aceștia au făcut public acest demers, primarul USR Viziteu a declarat, spre surprinderea tuturor, următoarele: „Nu există niciun drept constituțional pentru burse. Drepturile pe care le prezentați dumneavoastră nu reprezintă obligații ale statului pentru a le face, așa cum populist considerați. Dacă dumneavoastră știți despre vreun studiu care arată legătura dintre performanța școlară și câte burse de studiu se dau, aș vrea” – spunea primarul USR – „să mi-l arătați și mie, dar eu nu știu așa ceva. Ce știu este că dumneavoastră ați transformat aceste burse de merit în burse sociale.” Și mă voi opri aici din a-l cita pe primarul USR, însă nu înainte de a-i transmite, din partea mea și din partea cetățenilor pe care îi reprezint în Parlamentul României, părinți ai elevilor din Bacău care nu-și încasează bursele la momentul acesta, următorul lucru: domnule primar, spre informarea dumneavoastră, vă înștiințez că aceste drepturi nu doar că sunt garantate de Constituție, ci sunt reglementate prin Legea educației naționale nr. 1/2011 și prin alte multe acte normative, ultimul dintre ele fiind reprezentat de Hotărârea de Guvern nr. 1.094 din 6 octombrie 2021, care stipulează aprobarea cuantumului minim al burselor de performanță, de merit, de studiu și de ajutor social pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat. Așadar, domnule primar USR, vă solicit imperios să întreprindeți, în regim de urgență, următoarele demersuri și le solicit pe această cale și altor primari din România să întreprindă demersuri care să conducă la decontarea drepturilor elevilor, drepturi care constau în bursele școlare sistematizate pe categoriile amintite. Prin urmare, domnule Viziteu, vă rog să depuneți oficial toate diligențele pentru centralizarea numărului total de beneficiari pe fiecare categorie de burse școlare ce se vor acorda pentru semestrul I al anului școlar 2021–2022, pe baza datelor comunicate de către unitățile de învățământ preuniversitar din municipiul Bacău. De asemenea, vă rog să nu mai introduceți încă o verigă în filiera sau în circuitul de comunicare a datelor; și mă refer aici la ISJ Bacău. Municipalitatea din Bacău, cred eu, poate comunica în mod direct cu școlile și liceele din municipiul Bacău, fără să aloce timp considerabil unei corespondențe duble, derulată atât între ISJ și unitățile de învățământ, cât și, ulterior, între ISJ și municipalitate. De asemenea, vă rog să introduceți pe ordinea de zi un proiect de hotărâre, fie că este cel al consilierilor PSD, fie că este unul inițiat de către dumneavoastră, privind alocarea burselor pe semestrul I și, de asemenea, vă rog să identificați, așa cum ați identificat în cazul bairamurilor organizate de către dumneavoastră în pandemie, resursele bugetare necesare pentru plata burselor școlare aferente semestrului I. Vă mulțumesc. Senator PSD de Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Dezinformarea – virusul care va continua să facă sute de mii de victime mulți ani de acum înainte

Textul declarației mele politice de astăzi se referă la „Dezinformarea – virusul care va continua să facă sute de mii de victime mulți ani de acum înainte”. Vă invit să vă îndreptați atenția către ceea ce se întâmplă zilnic în țară: pierdem sute de oameni și alte mii se infectează. În secțiile ATI nu mai sunt locuri libere, iar în acești aproape doi ani am ajuns să fim cu peste 53.000 de oameni mai puțini. Este ca și cum România a pierdut un oraș un pic mai mare decât Alexandria, Turda sau Slobozia. Poate cel mai tragic este faptul că toate aceste victime nu au vinovatul unic la care ne-am fi așteptat. Virusul nu a ucis singur, a fost ajutat îndeaproape de dezinformare. Informațiile trunchiate sau complet false despre consecințele purtării măștii și despre efectele adverse ale vaccinării, teoriile conspirației din jurul industriei farmaceutice, minciunile sfruntate despre inexistența virusului, spitalele goale și medici răuvoitori au împânzit atât mediul online, cât și cel audiovizual. În mod deosebit de grav, aceste născociri au fost alimentate de mai mulți actori, unii din domeniul medical, alții chiar din rândul statului. În locul dezmințirii tuturor acestor toxicități, spațiul public a avut parte chiar de declarații curajoase despre câștigarea luptei cu pandemia și improbabilitatea venirii valului patru. Pentru situația în care ne aflăm suntem de vină cu toții. Pentru fiecare om care ajunge la spital neîncrezător în medici sau în diagnosticul care i se pune, chiar și cu rezultatul testului în față, pentru fiecare persoană adusă prea târziu pentru îngrijiri sau care refuză vehement orice ajutor din partea cadrelor medicale odată ajunsă la spital, pentru fiecare român care ajunge în stare gravă la ATI și regretă că nu a crezut în virus și nu s-a vaccinat. Orice român, indiferent de vârstă, ar trebui să fie învățat cum să deosebească informațiile adevărate de cele false. Chiar de aici, de la tribuna Parlamentului, au fost rostite nenumărate dezinformări, care contrazic orice argument științific. Trebuie să înțelegem, măcar acum, că avem cu toții o mare responsabilitate în aceste momente extrem de complicate: declarațiile bazate pe informații neprobate de realitate și de știință pot face victime, chiar foarte multe victime. Vă mulțumesc. Silvia Dinică, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Interpelare

Maricel Popa

Iașiul și Regiunea Nord-Est au fost lăsate uitării de USR-iști prin Planul național de redresare și reziliență

Declarația mea politică se referă astăzi la un fapt ce s-a petrecut în urmă cu mai bine de doi ani. Din păcate, „Iașiul și Regiunea Nord-Est au fost lăsate uitării de USR-iști prin Planul național de redresare și reziliență”. Dragi colegi, Recentul Plan național de redresare și reziliență, aprobat într-un final de Comisia Europeană, este un document întocmit pe brânci, care nu rezolvă marile probleme ale României. Suma totală de 30 de miliarde de euro va fi alocată pe criterii partinice și nicidecum pe nevoile reale ale românilor. Deși PNRR este un mecanism vital pentru repornirea economică a țării, coaliția de dreapta, dar mai ales USR-ul, în acest caz a făcut din nou dovada incompetenței și a superficialității în modul în care a arătat că guvernează. Fostul ministru al investițiilor și proiectelor europene, USR-istul Cristian Ghinea, a întocmit un document care nu este nici echilibrat, nici coerent și nici nu răspunde în mod unitar nevoilor locuitorilor din toate regiunile geografice ale țării. Cel mai elocvent exemplu este chiar cu zona din care provin. Din păcate, aproape tot timpul Regiunea Nord-Est a fost uitată când la putere a fost un guvern de dreapta, fiind defavorizată în favoarea altor zone ale țării. Banii europeni alocați nu vor fi ai Guvernului de dreapta, ci ai românilor. Și toți trebuie să beneficieze în egală măsură de aceste resurse. Suntem încă departe de a recupera decalajul de dezvoltare față de media europeană. Și nici perspectiva unei descentralizări a administrației nu avantajează zona de nord-est. Îmi pare foarte rău că cei care acum administrează Iașiul n-au înțeles cât de important este acest PNRR. Este vorba de președintele consiliului județean, Alexe, și de Chirica. Nu este posibil ca județul Cluj să primească de 10 ori mai multe fonduri decât Iașiul. Nu este posibil ca Bihorul, Timișul, Aradul să aibă de aproape trei ori mai mulți bani decât Iașiul. Ca populație, capitala Moldovei este cel mai mare județ din țară, însă în ceea ce privește resursele financiare nu suntem nici măcar în primele 10. Să le fie rușine celor care au avut puterea de decizie și influență și au permis acest lucru! Vă readuc aminte: Iașiul are peste un milion de locuitori, este imediat după București, este cel mai mare centru universitar, are șase spitale regionale, pentru toată regiunea din Moldova, și este cel mai mare centru de IT. Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, Regiunea Nord-Est prezintă cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aceasta este de 3,5 ori mai mare decât în regiunea Bucureștiului și de 14 ori față de regiunea Ilfov, în condițiile în care numărul de locuitori este asemănător. A ținut cont cineva de aceste disparități când a fost întocmit PNRR-ul? A ținut cineva cont de decalajele dintre mediul urban și cel rural? Știe cineva că în Regiunea Nord-Est este cel mai mic grad de racordare la sistemul public de alimentare cu apă – 50%, față de media națională de 70% –, precum și unul dintre cele mai mici procente în ceea ce privește conectarea la rețelele de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate – de 37%, față de media națională de 53%? Amintesc aici și lipsa de dezvoltare a infrastructurii rutiere, mai ales lipsa unei autostrăzi care să conecteze întreaga regiune de restul țării. V-aș aduce aminte, stimați colegi, în 2016, când am ajuns la consiliul județean, două localități asemănătoare sau trei... În Iași sunt 1.053 km de drum județean, în Bistrița – 1.051, în Prahova – 1.049. În Iași mai erau de construit 800 km de drum județean, de asfaltat, în Bistrița – 10,7, iar în Prahova – 3. Aici ne aflăm acum. Ceea ce se vehiculează că va reveni Iașiului prin PNRR este mult prea puțin față de nevoile locuitorilor. De fapt, la acest moment nu avem nimic concret, doar presupuneri și promisiuni ale unor politicieni locali deja compromiși. Aici mă refer la Costel Alexe, Mihai Chirica, Bodea și alții. În mod normal, orientarea investițiilor trebuia să fie realizată având în mod real ca obiective asigurarea coeziunii sociale, economice și regionale, într-o abordare echilibrată, astfel încât investițiile finanțate să asigure premisele pentru creșterea sustenabilă și, totodată, să contribuie la reducerea inegalităților și disparităților pentru regiunile geografice ale țării. Să sperăm că majoritatea obiectivelor care vizează Iașiul și regiunea Moldovei vor primi finanțări prin PNRR, astfel încât această regiune să nu rămână din nou în coada clasamentului în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea. Doar aș vrea să vă întreb, stimați colegi de la USR, de la PNL: aceasta este harta investițiilor?! În Iași sunt doar 300 de milioane. Bacăul are mai mult decât Iașiul, iar Clujul, Oradea au de 10 ori mai mult decât Iașiul. Vă mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Marinel Mureșan

domnia și prostia se plătesc în România

Astăzi am ales să vă vorbesc de la tribuna Senatului despre impozitul pe succes. Am auzit zilele trecute că în România luxul și prostia se plătesc. O adaptare nefericită, aș spune eu, a variantei din popor „domnia și prostia se plătesc în România”, sugerată, probabil, de un consilier care a învățat economie după intrarea în politică, și nu la școală. Cetățenii acestei țări se întreabă: domnule Ciolacu, pe când se va plăti oare hoția? Dar incompetența când apare pe lista de plăți? De când a revenit PSD în cărțile guvernării, a reapărut marota cu eliminarea cotei unice de impozitare. Zic socialiștii că dacă vom crește nivelul impozitelor se vor încasa mai mulți bani la buget, chiar dacă asta nu poate fi soluția de moment. Zic socialiștii din România că în Germania și Franța funcționează. Ce uită însă să spună socialistul pesedist român este că sistemele din aceste țări funcționează, rata de colectare a impozitelor și taxelor ajungând la aproape 50% din produsul intern brut. La noi nu ajung nici măcar la 30%. În plus, sistemele fiscale din Germania și Franța sunt betonate cu legi care nu permit evaziunea fiscală. Într-o economie reală, salariile sunt corelate direct cu productivitatea muncii: companiile plătesc salarii pe măsura competențelor și rezultatelor salariaților lor. Oare este ceva rău sau imoral în a munci mai mult, eficient, la un nivel înalt de calificare? Pe cale de consecință, este ceva imoral în a fi răsplătit cu un salariu mai bun? De ce nu propuneți, domnule Ciolacu, să impozităm cu 90% pensiile speciale sau sinecurile de prin consiliile de administrație ale companiilor de stat? Haideți cu impozitul progresiv aici. Cu cât este mai specială, cu atât să o taxăm mai mult. Eu zic că aceea ar fi o adevărată dovadă de solidaritate. De ce să-i penalizăm exact pe cei care au ajuns prin propriile puteri să aibă salarii bune? De ce să descurajăm munca și să impozităm succesul? Se zbat antreprenorii să-și păstreze angajații ca să nu le moară afacerile și dumneavoastră vă zbateți să le stricați echipele. Mediul de afaceri cere, de decenii, două lucruri: stabilitate și predictibilitate. Știți ce le-ar oferi o schimbare subită a Codului fiscal? Fix contrariul. Companiile s-au trezit subit, dacă faceți lucrul ăsta, cu regulile schimbate peste noapte. La stat este, desigur, altă poveste, corelarea dintre salariu și productivitate nu există. Sinecurile pentru clientela politică sunt bine plătite, locurile sunt călduțe, nu se muncește mult și se trăiește bine. Poate că statul ar trebui să se uite întâi în această direcție, și nu spre cei care le plătesc bugetarilor salariile, adică cei din economia reală, economia privată. Cota unică a descurajat căutarea de soluții creative de evitare a plății impozitelor, a descurajat emigrarea fiscală a firmelor românești și a favorizat rămânerea în țară a specialiștilor. Însă cel mai important beneficiu al cotei unice este faptul că a simplificat sistemul de administrare fiscală, atât din perspectiva contribuabilului, cât și a autorității fiscale. Chiar asta ne mai lipsește, să îngreunăm și să complicăm și mai mult un sistem al ANAF care abia se mișcă și colectează taxe și impozite tot de la contribuabilul cinstit. Înainte să îndrăzniți să cereți mai mulți bani de la oamenii cinstiți, care au muncit ca să-și construiască o casă de peste 120 de metri pătrați, să vă uitați mai întâi la eficiența cu care se cheltuiesc taxele deja încasate, la faptul că românii finanțează cu bani spitale în care mor oamenii cu zile, terenuri de fotbal în pantă sau investiții unde becurile costă 1.000 de euro. De ce nu ne îndreptăm către sutele de agenții în care colcăie rudele politicienilor de zeci de ani, agenții care nu fac nimic, finanțate cu milioane de euro, dar cu rezultate zero? Despre recuperarea daunelor din marile dosare de corupție de ce nu vorbiți, domnule Ciolacu? Sunt politicieni și baroni locali, mulți din partidul dumneavoastră, care nu justifică cu salariul plătit nici măcar gardul construit în jurul palatelor în care locuiesc. Oare la ei vă gândiți când propuneți impozitarea progresivă? Ce-ar fi să vă gândiți mai bine la soluții de stopare a evaziunii și să nu mai propuneți legi care să-i mângâie pe creștet pe evazioniștii prinși. USR nu va susține reintroducerea cotei progresive, pentru că România nu a fost pregătită nici acum 20 de ani și pentru că România nu este pregătită nici acum pentru acest sistem. Haideți mai întâi să construim o administrație fiscală performantă, pentru că, așa cum spuneam, suntem țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică rată de colectare. Și dumneavoastră, domnule Ciolacu, vreți să mărim impozitul, dar noi nu suntem în stare să-l colectăm nici pe acela pe care-l percepem astăzi. Socialismul nu are grijă nici de omul muncii, nici de antreprenor, decât atunci când îi bagă mâna în buzunar. Vă mulțumesc frumos. Claudiu Mureșan, Circumscripția nr. 34 Sibiu.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

ecologic

În declarația de astăzi vreau să trag un puternic semnal de alarmă cu privire la situația extrem de gravă în ceea ce privește gestionarea deșeurilor din județul Alba. Mai exact, vreau să fac referire la depozitul ecologic, așa-spus „ecologic”, de la Galda de Jos, acolo unde, de mai bine de 6 luni, au fost depozitate deșeuri fără să fie selectate, ca într-o groapă banală de gunoi. Știm că Uniunea Europeană ne cere mult mai mult și deja intrăm în infringement pentru că nu ne facem treaba, dar noi continuăm, chiar dacă acest centru de selectare a fost făcut cu foarte mulți bani europeni, noi continuăm să-l folosim ca o groapă de gunoi banală. Și iată că tupeul autorităților locale a ajuns la cote alarmante, permițând să se încalce cu bună știință reglementările europene în domeniul mediului, generând o situație care va aduce grave prejudicii de imagine județului Alba și instituțiilor abilitate din domeniu. Mai exact, în contextul în care investiția din fonduri europene, implementată de Consiliul Județean Alba, prevedea în mod expres ca gunoiul depozitat în celula BIO să fie redus ca și cantitate prin colectarea lui pe mai multe fracții, iată că ne aflăm astăzi în fața unui dezastru ecologic în județul Alba, generat cu bună știință de președintele consiliului județean, Ioan Dumitrel, sub oblăduirea căruia acest depozit ecologic a fost transformat într-o veritabilă groapă de gunoi. ## Domnule ministru Tánczos Barna, V-aș întreba, să vedem dacă știți de această situație, dacă de această dată munții de gunoaie chiar mai pot fi ascunși. Și vă rog, dar vă rog, domnule ministru, să demarați o anchetă în regim de urgență care să verifice cum s-a putut ajunge în această situație, care au fost autoritățile implicate, ce agenți economici au beneficiat de protecție și au deversat tone de gunoi și, în cel mai scurt timp, să aduceți în fața justiției toate persoanele implicate, de la cel mai mic nivel la cel mai înalt nivel. ## Stimați colegi, Știm și vedem că România importă deja tone de gunoi imposibil de reciclat, atât din Europa, cât și din SUA și chiar și din Asia. Nu putem sta cu brațele în sân în timp ce, treptat și sigur, suntem transformați în groapa de gunoi a Europei. Și Europa ne ceartă că nu aruncăm sau nu depozităm gunoiul selectiv. Ce viitor vom lăsa copiilor noștri dacă nu vom acționa acum? Personal, cred cu tărie că împreună putem pune umărul la o inițiativă care să interzică importul gunoaielor în țara noastră, o inițiativă care să garanteze un viitor mai curat și mai sustenabil.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

16 noiembrie – Ziua patrimoniului mondial UNESCO

„16 noiembrie – Ziua patrimoniului mondial UNESCO” Pe 16 noiembrie este sărbătorită Ziua patrimoniului mondial UNESCO și în România pe 14 noiembrie este sărbătorită Ziua Dobrogei. Nu întâmplător le-am alăturat. Pe 16 noiembrie 1972, la Paris, la cea de-a XVII-a sesiune a Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, UNESCO, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural. Proiectul legislativ face trimitere, în expunerea de motive, la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru patrimoniul mondial, din 2010, unde s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită drept zi a patrimoniului mondial. Pe lângă toate celelalte elemente înscrise pe Lista patrimoniului mondial sau pe Lista indicativă UNESCO, există un tărâm special – Dobrogea. Avem nu numai datoria, ci chiar obligația de a avea grijă, în toate modurile posibile, de patrimoniul acesta, pentru că reprezintă însăși identitatea noastră. În acord cu recomandările Comitetului Patrimoniului Mondial și cu Strategia globală pentru o listă a patrimoniului mondial reprezentativă, echilibrată și credibilă, procesul de revizuire a Listei indicative UNESCO trebuie să ia în considerare atât revederea de ansamblu a pozițiilor incluse în actuala listă indicativă, cât și evaluarea de noi propuneri, în acord cu criteriile de înscriere în Lista patrimoniului mondial și studiile tematice sau regionale existente la nivel mondial. Este adevărat, acesta este un proces complicat, cu multe suișuri și coborâșuri, dar care trebuie continuat și consolidat. Monitorizarea și managementul siturilor înscrise în Lista patrimoniului mondial: Institutul Național al Patrimoniului a propus revizuirea întregului sistem de monitorizare, protecție și gestiune a monumentelor înscrise în Lista patrimoniului mondial, prin realizarea unui proiect de hotărâre a Guvernului care să clarifice și să coreleze prevederile legale în domeniu, să abordeze integrat toate aspectele privind monitorizarea, protecția și gestiunea acestor situri, să asigure o mai bună implicare a comunităților locale în acest proces. În același timp, Institutul Național al Patrimoniului a propus întărirea cu personal suplimentar de specialitate a serviciului responsabil cu patrimoniul mondial, pentru a eficientiza activitățile de monitorizare și protecție, dar și în scopul realizării de planuri de management-pilot pentru monumentele înscrise în Lista patrimoniului mondial. Avem monumente incredibile, unice în lume, care se află și pe tărâm dobrogean, dintre care amintesc Ansamblul rupestru de la Murfatlar sau Peștera Movile, din Mangalia. Însă unul dintre cele mai importante dosare aflate în lucru este dosarul Limes, care include, în mare majoritate, cetățile aflate pe malul drept al Dunării dobrogene. Dosarul, în acord cu studiul tematic internațional, este depus la UNESCO și îmi doresc, personal, foarte tare, împreună cel puțin cu celelalte obiective aflate pe Lista indicativă UNESCO din Dobrogea, să fie cât mai repede finalizat. În acest mandat, pe lângă Roșia Montană, este posibil să intre pe Lista patrimoniului mondial și dosarul Limes. Dobrogea și România merită acest lucru, dar ține de implicarea noastră, a tuturor! Vă mulțumesc. Remus Negoi, senator de Constanța.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Genocidul regimului Arafat–Iohannis

Declarația mea politică se numește „Genocidul regimului Arafat–Iohannis”. Stimați colegi senatori, Asistăm de câteva săptămâni la cea mai cumplită lecție de indiferență, insensibilitate și sadism dată de clasa politică poporului român, acompaniată cu minciuni, teroare, frică, crime și instigare la ură și segregare pe motive de sănătate. De aproape doi ani, românii sunt omorâți cu sânge rece în spitale, din cauza unor protocoale ucigașe, care nu au nimic de-a face cu tratarea COVID-ului, ci cu experimente ale unor medicamente pe trupurile unor oameni nevinovați, pentru că așa dorește Arafat, plătit regește de Big Pharma. Lipsă de antivirale adecvate și tratamente pentru COVID, arderea plămânilor pacienților cu oxigen pur, incendii de proporții în spitale, care ard cu preponderență pacienții ATI COVID intubați, așa asigurându-se sistemul că aceștia mor, iar spitalele de stat se vor privatiza, arătând încă o dată că nimeni nu a învățat nimic din tragedia Colectiv. Este și normal, când niciun factor decident nu a plătit până acum. Mor reprezentanți de seamă ai luptei pentru eliberarea României, pentru tot ceea ce înseamnă apărarea țării și românilor, bogățiilor ei, recuperarea din mâinile multinaționalelor, ieșirea de sub stăpânirea oligarhiei mondiale, recuperarea patrimoniului agrar și industrial, păstrarea patrimoniului cultural, oameni care nu au pregetat să-și asume riscul uciderii de către un sistem corupt și căpușat de trădători și vânzători de țară. Uimitor este că niciun politician de top, vaccinat sau nevaccinat, niciun jurnalist important, niciun artist susținător al teoriilor vacciniste, niciun vaccinist important nu a ajuns la ATI COVID intubat, nu a murit, ba nici măcar nu s-a îmbolnăvit grav, nici înainte de vaccinare, nici după vaccinare, în timp ce oamenii simpli din popor vaccinați și cu a treia doză suportă grave efecte adverse, chiar letale de multe ori. Ba, mai mult, pentru a-și îndeplini promisiunile către Big Pharma, politicienii noștri impun vaccinarea anti-COVID a copiilor încă de la grădiniță, și curând încă din burta mamei, afectând grav viitorul României. Vaccinarea anti-COVID a copiilor este cel mai criminal act pe care regimul Arafat–Iohannis îl săvârșește cu sânge rece, cei doi devenind posibili criminali în serie, acțiune ireparabilă, deși nenumărați medici solicită oprirea vaccinării, mai ales a copiilor, întrucât nu fac forme grave și nu transmit virusul, un virus cu rată de vindecare 99,97%. Pe fondul morților uciși cu sânge rece de factori decidenți iresponsabili și criminali, media creează scenarii apocaliptice, prezintă filmări regizate, mințind populația României, instigând-o la vaccinare, pentru aceste acțiuni trusturile primind milioane de euro. Pentru ca teroarea să fie și mai amplificată și poporul să fie și mai abuzat, politicienii se ceartă pe adoptarea pașaportului verde, Nazzi-pass, care amintește de epoca nazistă, inducând nesiguranța zilei de mâine, a locului de muncă, a locului de școală, a vieții normale, condiționând-o de o hârtie care nu are legătură cu sănătatea, ci cu teroarea, abuzurile și discriminarea oamenilor, ducând la marginalizarea nevaccinaților, reducându-i la rebuturi umane, și într-un final la uciderea oamenilor nevaccinați, prin inaniție și terorism. Din ce în ce mai mulți medici și alți oameni de știință vorbesc despre eugenie. România este asasinată „pas cu pas” de o clasă politică abjectă, teroristă, trădătoare și criminală, cu nenumărați complici, căderea lor fiind inevitabilă. Din păcate, victimele sunt acum copiii, pe care nu-i vom mai recupera niciodată dacă-i vom lăsa pradă acestor criminali. „Cu cât se apropie prăbușirea Imperiului, cu atât mai nebune îi sunt legile.” (Marcus Tullius Cicero) Vă mulțumesc. Senator neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 17 noiembrie 2021.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 17 noiembrie 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Lavric și domnul senator Dan Ivan, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet. ## Doamnelor și domnilor senatori, Continuăm lucrările și vă reamintesc că, potrivit art. 111 și art. 136, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor se vor face printr-o procedură simplificată. Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbateri, iar în partea a doua vom avea sesiune de vot final. Sistemul de vot este sistem hibrid, prin cartele de vot/tablete STS, iar senatorii ce nu sunt prezenți în sala de plen își vor putea exercita dreptul de vot prin apel telefonic. De asemenea, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât în ședința de astăzi că votul final se va desfășura asupra punctelor de la 1 la 3, începând cu ora 12.50. Avem o intervenție din partea liderului Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule senator Romașcanu.

Interpelare

Lucian Romașcanu

Avem o situație la L471 – pentru care îi mulțumim, că ne-a făcut atenți, domnului secretar general –, există un amendament care modifică o hotărâre de guvern, ceea ce nu se poate face printr-o lege.

Avem o situație la L471 – pentru care îi mulțumim, că ne-a făcut atenți, domnului secretar general –, există un amendament care modifică o hotărâre de guvern, ceea ce nu se poate face printr-o lege. Deci vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie a L471, punctul 3 de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Incitarea la ură sau discriminare

Supun la vot – vot prin ridicarea mâinii – propunerea domnului lider Romașcanu de retrimitere la comisie a punctului 3 de pe ordinea de zi, L471. Cine este pentru retrimitere? Mulțumesc. Împotrivă? E cineva împotrivă? Abțineri? Cu unanimitate de voturi, punctul 3 a fost... s-a votat trimiterea punctului 3 la comisie. La punctul 1 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L33/2021). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 561/2021. Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru constituționalitate este de admitere, cu un amendament admis, a legii. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Pentru început, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Mihai Pașca, din partea Ministerului Justiției. Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Mihai Pașca** – _secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:** ## Vă mulțumesc, doamna președintă. În ceea ce privește proiectul pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, dorim să arătăm că proiectul are ca scop transpunerea Deciziei-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal. În aplicarea prevederilor art. 147 alin. (2) din Constituție, se propune completarea art. 369 din Codul penal în acord cu cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 561/2021, din 15 septembrie 2021, prin care Curtea a admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că dispozițiile art. 1 din Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal sunt neconstituționale, după cum urmează: „Incitarea la ură sau discriminare”, art. 369 – „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV-SIDA ori pentru criterii de același fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.” Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Continuăm dezbaterile.

Continuăm dezbaterile. Dau cuvântul domnului senator Neagu. Vă rog.

Interpelare

Ionuț Neagu

Instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică.

Eu aș dori să supun – în temeiul art. 104 alin. (2) din Regulamentul Senatului, ce permite depunerea de amendamente și în timpul dezbaterii în plen – un amendament pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2019. Aș dori să-i dau cuvântul... deci să citesc această propunere – ideea este preluarea Deciziei-cadru din 2008/913 a JAI, invocată drept temei juridic al actualei propuneri de modificări legislative. Amendamentul sună în felul următor: „Instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică.” Deci vă propun...

Interpelare

Anca Dana Dragu

Pe procedura de ședințe hibrid, on-line, nu se pot depune amendamente, îmi pare rău.

Pe procedura de ședințe hibrid, on-line, nu se pot depune amendamente, îmi pare rău.

Interpelare

Ionuț Neagu

Da. Înțeleg. Am studiat Regulamentul Senatului, art. 136 nu prevede acest lucru, acum rămâne la latitudinea dumneavoastră.

Da. Înțeleg. Am studiat Regulamentul Senatului, art. 136 nu prevede acest lucru, acum rămâne la latitudinea dumneavoastră. Mulțumesc. _(Discuții.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului lider Fenechiu. Vă rog.

Dau cuvântul domnului lider Fenechiu. Vă rog.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Din păcate, colegul nostru se referă la o prevedere regulamentară care se aplică în perioadele în care Parlamentul, Senatul, în speță, funcționează plenar. Noi acționăm astăzi în baza unui regulament modificat pentru starea de pandemie, în care practic nu avem această posibilitate ca să venim cu ame

Din păcate, colegul nostru se referă la o prevedere regulamentară care se aplică în perioadele în care Parlamentul, Senatul, în speță, funcționează plenar. Noi acționăm astăzi în baza unui regulament modificat pentru starea de pandemie, în care practic nu avem această posibilitate ca să venim cu amendamente direct în plen, amendamente care nu au fost făcute la comisie și amendamente care, mai mult, sunt contrare discuțiilor din comisie. Îl informez pe colegul meu, căruia îi apreciez elocința, că în Comisia juridică a fost discutată această poveste. Colegul Domniei Sale, domnul Mateescu, a avut un punct de vedere similar – e adevărat, nu a făcut trimitere la JAI, dar și-a dorit ca să limităm acele caracterizări ale infracțiunii – și comisia a tranșat această problemă. Deci, din punctul ăsta de vedere, eu apreciez că nu este posibilă discutarea unui amendament în plen, mai ales din cauza faptului că nu se poate dezbate în momentul de față – da? –, pe de altă parte, din cauza faptului că amendamentul, așa cum a fost admis în Comisia juridică, corespunde tuturor cerințelor care există în momentul de față în materia nediscriminării. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Cât privește procedura, vreau să vă spun că noi funcționăm pe art. 111, da? Iar pe acest articol, dacă îl citiți, din regulament, veți vedea că acolo aveți toate detaliile și că nu avem amendamente...

Cât privește procedura, vreau să vă spun că noi funcționăm pe art. 111, da? Iar pe acest articol, dacă îl citiți, din regulament, veți vedea că acolo aveți toate detaliile și că nu avem amendamente... OK! Vă rog, dacă aveți o replică. Vă rog. Microfonul 3, vă rog.

Interpelare

Ionuț Neagu

Din păcate, în raportul comisiei nu apare amendamentul propus de colegul nostru.

Din păcate, în raportul comisiei nu apare amendamentul propus de colegul nostru. Am înțeles, nu putem discuta. Am avut o propunere... Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul doamnei senator Iovanovici-Șoșoacă.

Dau cuvântul doamnei senator Iovanovici-Șoșoacă.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Dacă o să faceți un exercițiu de memorie, la momentul în care am discutat această inițiativă în Senat v-am adus la cunoștință exact motivele pentru care Curtea Constituțională v-a spus că această prevedere nu respectă prevederile constituționale.

Dacă o să faceți un exercițiu de memorie, la momentul în care am discutat această inițiativă în Senat v-am adus la cunoștință exact motivele pentru care Curtea Constituțională v-a spus că această prevedere nu respectă prevederile constituționale. În acest moment vă spun că nici măcar acest amendament nu respectă prevederile constituționale, pentru că Curtea a evidențiat că este imposibilă delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecința deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată și condamnare a persoanelor care incită publicul, fără să existe explicarea intensității vătămării și motivul discriminării. Da. Ați menționat care sunt discriminările, dar nu ați menționat care este intensitatea vătămării și vă aduc la cunoștință faptul că nu orice cauză de acest fel poate fi trimisă către procuror pentru a fi anchetată, iar dacă ne raportăm la ceea ce se întâmplă în zilele acestea, pentru dumneavoastră, cei care îi acuzați pe nevaccinați că nu se vaccinează – s-ar putea să intrați sub incidența art. 369 și să fiți voi condamnați pentru faptul că ne jigniți pe noi și ne trimiteți la gunoiul istoriei pentru că nu ne vaccinăm. Este o discriminare. Se întoarce ca un bumerang împotriva dumneavoastră. Este mult prea largă această mențiune a acestui art. 369, nu respectă dispozițiile Curții Constituționale și veți da posibilitatea procurorilor să facă dosare penale, precum și în politică, mai ales, pentru tot felul de cuvinte pe care le spun oamenii la manifestații – pentru că, de fapt, acolo ajungeți – sau politicienii la tribună. Și, dacă o să-mi spuneți că nu se poate, vă aduc aminte că sunt singurul parlamentar sancționat pentru declarații și opinii politice. Mâine avem termen la Curtea de Apel București, să ne judecăm acolo și să vedem cum este cu această sancțiune. Atenție foarte mare ce faceți...

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mulțumim pentru intervenție.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

...pentru că încălcați grav Constituția României, statul de drept și ordinea de drept și democrația.

...pentru că încălcați grav Constituția României, statul de drept și ordinea de drept și democrația.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de ## zi. ## Inițiativa legislativă rămâne la vot final. La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 550 din 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulația pe drumurile publice (L409/2021). Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru apărare este de respingere, cu amendamente respinse, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Dau cuvântul doamnei senatoare Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare. Vă rog.

Interpelare

Nicoleta Pauliuc

de... reglementează stabilirea unor competențe personalului militar al Jandarmeriei Române: de a opri în trafic, de a verifica și imobiliza, dacă este cazul, autovehicule care transportă material lemnos.

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate de Biroul permanent cu realizarea unui raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Obiectul de... reglementează stabilirea unor competențe personalului militar al Jandarmeriei Române: de a opri în trafic, de a verifica și imobiliza, dacă este cazul, autovehicule care transportă material lemnos. Cele două comisii au realizat mai multe dezbateri, iar în cadrul dezbaterilor au fost reliefate anumite aspecte, și am să le dau citire. Prin intermediul atribuțiilor conferite actualmente de legislația în vigoare, Jandarmeria Română reprezintă un prim pilon în prevenirea și combaterea fenomenului transporturilor ilegale de lemn, prin raportare la competențele de oprire a vehiculelor aflate în circulație pe drumurile forestiere, frecvența și eficiența controalelor efectuate de către această instituție pe drumurile forestiere influențând în mod substanțial numărul transporturilor ilegale de material lemnos pe drumurile publice. Aici stă mărturie adresa din partea Ministerului de Interne care spune că în anul 2019 s-au efectuat 44.628 de controale (executate), din care 32.000 pe linia legalității transportului materialului lemnos. Al doilea aspect. Legiuitorul, prin Legea nr. 171/2010, a realizat o delimitare clară a competențelor celor două instituții, cu luarea în considerare a specificului atribuției acestora prin raportare la distincția între categoria drumurilor de utilitate privată și cea a drumurilor publice. Astfel, comisia a apreciat, prin votul dat în cadrul dezbaterilor, că, prin extinderea competențelor Jandarmeriei Române și în ceea ce privește circulația pe drumurile publice, rolul de prim pilon în combaterea transporturilor ilegale de lemn provenind de pe drumurile forestiere atribuit acestei instituții se va disipa, scopul avut în vedere de legiuitor fiind acela de a delimita clar competențele și de a individualiza autoritățile competente responsabile pe fiecare sector de drum parcurs de un transport de lemn. În urma dezbaterilor, comisia a dat un raport de respingere, cu amendamente respinse, la acest proiect de lege. Vă mulțumesc. PNL va vota pentru raportul de respingere.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Mîndruță. Vă rog.

Dau cuvântul domnului senator Mîndruță. Vă rog.

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Tăierile ilegale de lemn din țara noastră sunt cunoscute nu doar de autorități, ci și de către cetățeni, și de Comisia Europeană. La începutul anului 2020, pentru că statul român nu a fost în stare să ia măsuri concrete de stopare a fenomenului tăierilor ilegale, Comisia Europeană a trimis un averti

Tăierile ilegale de lemn din țara noastră sunt cunoscute nu doar de autorități, ci și de către cetățeni, și de Comisia Europeană. La începutul anului 2020, pentru că statul român nu a fost în stare să ia măsuri concrete de stopare a fenomenului tăierilor ilegale, Comisia Europeană a trimis un avertisment țării noastre, premergător intrării în situația de infringement. În acest moment suntem în procedură de infringement pe acest subiect. De asemenea, Comisia Europeană a dorit să vadă angajamente reale, măsuri pe termen lung, concrete și eficiente de stopare a defrișărilor ilegale. Deși s-au făcut anumiți pași în acest domeniu – mă refer la SUMAL 2, la Inspectorul pădurii –, informațiile cu privire la conținutul și frecvența verificărilor efectuate de autorități indică faptul că aceste verificări nu sunt nici suficiente și nici eficiente. Este foarte greu să depistăm tăierile ilegale în momentul în care ele au loc. Pădurile României sunt vaste, așa cum probabil știți, iar materialul lemnos tăiat ilegal trebuie transportat pe distanțe mai lungi sau mai scurte. Garda forestieră și Poliția Rutieră nu au personal suficient pentru a efectua aceste verificări și a fi în permanență în alertă, de aceea este nevoie să suplimentăm aceste acțiuni prin implicarea jandarmeriei. În prezent, jandarmeria are prerogativa de a efectua controale asupra mașinilor care transportă lemne numai pe drumurile nepublice, un procent nesemnificativ fiind efectuat pe această cale. Prin această inițiativă, USR a încercat să descurajeze modul în care pădurile României sunt defrișate ilegal, acoperind vidul legislativ prin aplicarea situației reale din teren. Cu toate că inițial reprezentanți ai celorlalte partide politice au sprijinit această inițiativă, ulterior au făcut un pas înapoi, concluzia fiind că actuala conducere, actuala putere, USL, nu-și dorește cu adevărat să controleze acest fenomen. Există ONG-uri și asociații care au acțiuni în acest domeniu, dar noi, ca putere legislativă, ce facem? Pe cale de consecință, Grupul parlamentar al USR va vota împotriva raportului de respingere. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Neagu.

Dau cuvântul domnului senator Neagu. ## Vă rog. _(Discuții.)_ O intervenție pe procedură, din partea doamnei senator Pauliuc. Vă rog.

Interpelare

Nicoleta Pauliuc

Pasul înapoi de care vorbește domnul senator Mîndruță îl voi justifica în acest moment. Domnul senator nu a fost în cadrul dezbaterilor ședinței, era într-o deplasare.

Pasul înapoi de care vorbește domnul senator Mîndruță îl voi justifica în acest moment. Domnul senator nu a fost în cadrul dezbaterilor ședinței, era într-o deplasare. Stă faptul... mărturie adresa primită de la Ministerul de Externe care ne spune foarte clar că România a parcurs toți pașii solicitați de cei de la Comisia Europeană, în sensul că, așa cum ați spus și dumneavoastră, au făcut modificări la Codul silvic, au făcut modificări și au dat în funcțiune acel sistem integrat de care spuneați și dumneavoastră – SUMAL. Problema este în felul următor: în condițiile în care vom modifica legislația astfel încât instituții ale statului se vor călca efectiv în picioare în momentul în care le vom da atribuții, efectul nu va fi cel pe care îl urmărim, ci vom avea mult mai multe instituții care vor disipa această autoritate de control. V-am dat citire numărului controalelor efectuate de către Jandarmeria Română în acest domeniu specific al controalelor tăierilor ilegale de lemn. Ceea ce spuneți dumneavoastră prin acest text de lege nu ar duce la o îmbunătățire, la creșterea controlului. Jandarmeria și astăzi, alături de poliție, poate participa la aceste acțiuni de depistare a tăierilor ilegale de lemn. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Berea. Vă rog.

Dau cuvântul domnului senator Berea. Vă rog.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Colega noastră a cerut cuvântul pe procedură și nu am văzut nici măcar o singură referire la o procedură parlamentară. Poate că ar trebui să modificăm puțin regulamentele, ca să sancționăm astfel de colegi. Mulțumesc.

Colega noastră a cerut cuvântul pe procedură și nu am văzut nici măcar o singură referire la o procedură parlamentară. Poate că ar trebui să modificăm puțin regulamentele, ca să sancționăm astfel de colegi. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Neagu. Vă rog.

Dau cuvântul domnului senator Neagu. Vă rog.

Interpelare

Ionuț Neagu

Dacă vrem să ne mințim în continuare că în țara asta totul merge perfect, putem să o facem, dar știm cu toții că adevărul este altul, știm cu toții că numărul de controale invocat anterior nu este suficient, pentru că ilegalități se comit în continuare.

Dacă vrem să ne mințim în continuare că în țara asta totul merge perfect, putem să o facem, dar știm cu toții că adevărul este altul, știm cu toții că numărul de controale invocat anterior nu este suficient, pentru că ilegalități se comit în continuare. Pentru toate aceste argumente, Grupul AUR va susține acest proiect, deci va vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Și un drept la replică pentru domnul senator Mîndruță. Vă rog.

Și un drept la replică pentru domnul senator Mîndruță. Vă rog.

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Deși, de regulă, în Comisia de apărare există într-adevăr o unanimitate pe legi, de data aceasta există o divergență de opinii.

Deși, de regulă, în Comisia de apărare există într-adevăr o unanimitate pe legi, de data aceasta există o divergență de opinii. Prin actualul act legislativ nu se produce nicio supraîncărcare, sau un supracontrol, pe șoselele României. Atribuțiile jandarmeriei vor fi strict pe transportul de material lemnos care se efectuează cu camioane de mare tonaj, nu cu turisme sau cu SUV-uri. De aceea, considerăm că este o măsură suplimentară care va avea ca efect îmbunătățirea controlului și eficientizarea controalelor pe partea de transport rutier al materialului lemnos. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă. Vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Deci să înțeleg că supraaglomerăm șoselele dacă jandarmii controlează transportul de material lemnos, dar nu supraaglomerăm trotuarele când jandarmii, împreună cu poliția, stau să caute oamenii de mască (care ar trebui să fie o contravenție), îi încătușează, îi bat pe trotuar, îi duc la secție. Asta

Deci să înțeleg că supraaglomerăm șoselele dacă jandarmii controlează transportul de material lemnos, dar nu supraaglomerăm trotuarele când jandarmii, împreună cu poliția, stau să caute oamenii de mască (care ar trebui să fie o contravenție), îi încătușează, îi bat pe trotuar, îi duc la secție. Asta fac jandarmii în această perioadă. În loc să-i luați de pe trotuar, să nu mai caute atâta oamenii la măști, că sunt peste o sută de cercetări științifice care vă spun că masca nu vă protejează cu nimic – discutăm de viruși de nanometri, da? –, dumneavoastră spuneți să supraaglomerați străzile din România pentru că jandarmii se duc să oprească tăierea de lemn abuzivă. Avem o țară în care oamenii singuri... activiștii civic se duc în păduri să-i prindă pe cei care taie materialul lemnos ilegal, își iau bătaie – sunt efectiv omorâți în bătaie, unii chiar au murit –, noi nu avem efective de poliție îndeajuns încât să poată să stopeze această mafie a lemnului în care mulți politicieni sunt implicați – să fim serioși, că aici e problema –, iar dumneavoastră spuneți că aglomerați străzile pentru că jandarmii o să se calce pe picioare cu polițiștii?! Care polițiști?! Care jandarmi?! Poate armata Uniunii Europene formată din afgani și tot felul de imigranți. Dar, la acest moment, este obligatoriu ca această lege să treacă, drept pentru care și eu voi vota împotriva raportului de respingere.

Interpelare

Anca Dana Dragu

O intervenție din partea domnului senator Deneș. Vă rog.

O intervenție din partea domnului senator Deneș. Vă rog.

Interpelare

Ioan Deneș

Am simțit nevoia să intervin pentru că în continuare perpetuăm în greșeli pe care noi cred că nu ar trebui să le facem, în calitate de for legislativ, și vreau să fac câteva precizări.

Am simțit nevoia să intervin pentru că în continuare perpetuăm în greșeli pe care noi cred că nu ar trebui să le facem, în calitate de for legislativ, și vreau să fac câteva precizări. În primul rând, în România nu există defrișări ilegale. În terminologia științifică, defrișarea înseamnă tăierea la ras și schimbarea destinației terenului respectiv, ceea ce în România nu există. Există tăieri ilegale, da, dar nu defrișări ilegale. Doi. Și la ora actuală jandarmii, împreună cu poliția, pot să facă aceste controale pe drumurile publice. Și se fac aceste controale, chiar vă enunța doamna senator Pauliuc câte zeci de mii de astfel de controale s-au făcut în 2019. Și vreau să vă spun că jandarmii pot să facă pe drumurile nepublice, adică pe drumurile forestiere, oricând doresc dumnealor aceste controale. Și, din punctul meu de vedere – și vă spun în cunoștință de cauză –, cred că marea majoritate a transportului de lemn tăiat ilegal se poate estompa pe aceste drumuri forestiere și sunt metode prin care jandarmii să facă aceste estompări de transport..., de tăieri de masă lemnoasă ilegală pe aceste drumuri forestiere, ținând cont de faptul că acele zone unde se fac aceste tăieri sunt foarte bine știute de cei care trebuie să facă controale în aceste zone. ## Mulțumesc. Și cred că, pentru viitor, în aceste domenii atât de sensibile – că este un domeniu atât de sensibil – trebuie puțin să stăm mai aplecați și mai responsabili ca să putem da soluții mai responsabile. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

O intervenție telefonică – mă scuzați, am văzut-o cu întârziere –, domnul Radu Mihail.

O intervenție telefonică – mă scuzați, am văzut-o cu întârziere –, domnul Radu Mihail. Vă rog.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Am ascultat colegi spunând că România a parcurs toți pașii necesari pentru a opri hoția de lemne și totuși se fură în continuare. Am auzit, de asemenea, că sunt zeci de mii de controale pe hârtie, și cu toate acestea lemnul se fură.

Am ascultat colegi spunând că România a parcurs toți pașii necesari pentru a opri hoția de lemne și totuși se fură în continuare. Am auzit, de asemenea, că sunt zeci de mii de controale pe hârtie, și cu toate acestea lemnul se fură. Doamnelor și domnilor, Dacă vreți cu adevărat să nu se mai fure, dați posibilitatea jandarmeriei și cereți jandarmeriei să facă mai mult, votând împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai avem intervenții...

Nu mai avem intervenții... A! Mai avem o intervenție, domnul senator Dăneasă. Vă rog.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Am auzit păreri pro și contra. Am impresia că în Parlamentul acesta există o parte care vrea să se continue furtul de lemn din pădure și o parte din senatori care vor să stopeze acest lucru.

Am auzit păreri pro și contra. Am impresia că în Parlamentul acesta există o parte care vrea să se continue furtul de lemn din pădure și o parte din senatori care vor să stopeze acest lucru. Colegul antevorbitor, care a spus că în România nu există defrișări ilegale – e adevărat, controalele de stat nu descoperă aceste defrișări, urmăriți însă că aceste defrișări au fost descoperite de alții și sunt postări video făcute de Recorder. Deci există mai mult decât tăieri ilegale, există tăieri la ras ilegale, pe care cei de la ocoalele silvice pe suprafața cărora s-au întâmplat aceste tăieri nu le-au recunoscut până au fost puși, la fața locului, față în față cu realitatea. Cred că nu este cazul să atenuăm prin lege controalele care trebuie făcute vizavi de defrișările de păduri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am epuizat aici intervențiile asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Am epuizat aici intervențiile asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Punctul 3 al ordinii de zi a fost retras de pe agendă. La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L436/2021). Raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru apărareeste de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Finanțare adițională pentru Proiectul privind reforma sectorului sanitar – îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 11 iunie 2021 (L457/2021). Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor ordinare și se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile și-i dau cuvântul, pentru început, domnului secretar de stat Lucian Heiuș, din partea Ministerului Finanțelor. Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Lucian Ovidiu Heiuș** – _secretar de stat_ _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:** ## Bună ziua, doamna președinte! Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Finanțarea adițională este în valoare de 150 de milioane de euro și va asigura în principal: întărirea furnizării de medicamente prin modernizarea sistemului de telemedicină, îmbunătățirea rețelei de screening pentru cancerul cervical, de asemenea vor fi... în acest proiect sunt cuprinse și cele două centre de arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență de Copii din Târgu Mureș. Agenția de implementare este Ministerul Sănătății. Proiectul se va implementa pe o perioadă de 4 ani. Durata-limită de tragere a împrumutului este 31 decembrie 2024. Rambursarea se va face într-o singură tranșă, la 1 martie 2033. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

La punctul 6 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect școli mai sigure, incluzive și sustenabile în România) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 6 mai 2021 (L459/2021).

La punctul 6 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect școli mai sigure, incluzive și sustenabile în România) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 6 mai 2021 (L459/2021). Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru învățământ, tineret și sport este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. Pentru început, dau cuvântul domnului secretar de stat Heiuș, din partea Ministerului Finanțelor. Vă rog, domnule secretar.

Interpelare

Lucian Ovidiu Heiuș

Proiectul, în valoare totală de 100 de milioane de euro, finanțat sută la sută prin acest credit, se va implementa pe o perioadă de 6 ani, rambursarea efectuându-se integral, într-o singură tranșă, la 1 martie 2031. Este vorba de investiții în infrastructura școlară, în special în 52 de unități școl

Proiectul, în valoare totală de 100 de milioane de euro, finanțat sută la sută prin acest credit, se va implementa pe o perioadă de 6 ani, rambursarea efectuându-se integral, într-o singură tranșă, la 1 martie 2031. Este vorba de investiții în infrastructura școlară, în special în 52 de unități școlare care sunt supuse unui risc seismic.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu sunt alte intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Nu sunt alte intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. La punctul 7 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Regatul Hașemit al Iordaniei privind extrădarea, semnat la Amman la 4 aprilie 2021 (L428/2021). Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru politică externă este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională. _(Discuții.)_ Începem dezbaterile. Dau cuvântul, pentru început, domnului secretar de stat Mihai Pașca, din partea Ministerului Justiției. Vă rog.

Interpelare

Mihai Pașca

de reglementare al tratatului a cărui ratificare este avută în vedere de prezentul proiect de lege îl reprezintă extrădarea în relația dintre România și Regatul Hașemit al Iordaniei.

Obiectul de reglementare al tratatului a cărui ratificare este avută în vedere de prezentul proiect de lege îl reprezintă extrădarea în relația dintre România și Regatul Hașemit al Iordaniei. De la momentul intrării în vigoare a tratatului, acesta va asigura cadrul în care se va realiza extrădarea oricărei persoane aflate pe teritoriul uneia dintre părți și care este învinuită sau judecată pentru o infracțiune sau este urmărită în vederea executării unei pedepse privative de libertate aplicate de autoritățile judiciare ale părților. Guvernul României susține acest proiect de lege și vă solicităm un vot pozitiv. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă.

Dau cuvântul domnului Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă. Vă rog.

Interpelare

Titus Corlățean

Grupul senatorial PSD va vota pentru adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea acestui tratat bilateral încheiat cu Iordania privind extrădarea.

Grupul senatorial PSD va vota pentru adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea acestui tratat bilateral încheiat cu Iordania privind extrădarea. De altfel, Comisia de politică externă împreună cu Comisia juridică, într-adevăr, au adoptat un raport comun favorabil, ceea ce îmi permite două scurte considerații. Este un instrument necesar și util, având în vedere și relația de cooperare cu Iordania, un stat esențial în platforma de securitate în Orientul Mijlociu, dar, ținând cont de faptul că vorbim de arealul geografic al Orientului Mijlociu, un astfel de acord de extrădare, mai ales când vorbim de infracționalitate gravă sau infracțiuni de terorism, este un instrument necesar, de care avem nevoie. În al doilea rând, aș vrea să remarc faptul că negocierea a clarificat anumite aspecte importante legate de extrădarea propriilor cetățeni și pedeapsa capitală, și aici salut faptul că se face referire la standardul european, al Uniunii Europene, și legislația statelor democratice, în general – extrădarea nu trebuie să aibă loc atunci când se referă la o infracțiune pedepsită cu pedeapsa capitală în statul care solicită extrădarea. E adevărat că Iordania are pedeapsa capitală în legislația națională, dar este acest angajament asumat de autoritățile iordaniene, de a nu pune în practică. Deci un moratoriu _de facto_ al pedepsei capitale, dacă este cazul. Un penultim comentariu. Vreau să adresez o critică, de data asta, negociatorilor, mă refer și la cei de la Ministerul Justiției și, îmi imaginez, și la cei de la Externe, pentru că, atunci când nu comunică stânga cu dreapta sau compartimentele între ele, mai sunt și scăpări. Este foarte bine că faceți referire – mă refer acum la reprezentantul Guvernului – la angajamentele României în cadrul Uniunii Europene _,_ dar este foarte prost că ați scăpat domeniul principal, sediul materiei, respectiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele 3 și... 6 și 13. Acolo vorbim de pedeapsa capitală – abolirea, și acolo este angajamentul principal și al României și, vă anunț, și discuțiile cu Iordania, care este partener asociat la Consiliul Europei. Ultimul comentariu este o solicitare (pe care o reînnoiesc) către secretarul de stat de la Ministerul Justiției: aș dori să ne transmiteți la Comisia pentru drepturile omului care este stadiul negocierilor în același tip de domeniu de cooperare judiciară, în domeniul penal, inclusiv transferul persoanelor condamnate, cu Malaysia. Avem cetățeni români condamnați la pedeapsa capitală. Am dus o serie de lupte ca să stopăm aplicarea pedepsei capitale și avem nevoie de aceste instrumente care se tot negociază de ani de zile de ministerele competente, fără să avanseze. E nevoie să semnăm aceste acorduri și e nevoie să intre în vigoare. Deci am rugămintea să-mi transmiteți aceste informații. Vă mulțumesc. _(Discuții.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

nu votez

Nu sunt alte intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Conform deciziei Comitetului liderilor, vom trece acum la partea a doua a ședinței de astăzi, respectiv votul asupra primelor două puncte aflate în dezbatere astăzi. Vă reamintesc că, potrivit prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul, în întregime, și inițiativa legislativă. De asemenea, vom exercita vot în sistem hibrid și prin apel telefonic din sala de plen. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sală își exercită votul prin intermediul cardului de vot, dar și on-line, prin intermediul tabletei sau prin apel telefonic, se va înregistra automat opțiunea exprimată prin intermediul sistemului de vot din sala de plen. Stimați colegi, Vă rog să introduceți cartelele de vot în console sau să deschideți aplicația de vot de pe tabletele STS și urmează să derulăm un vot-test. Începem votul-test. Stimați colegi, vă rog să votați. Mulțumesc. Nu sunt probleme cu votul-test, avem 73 de voturi exprimate în cadrul votului-test. La punctul 1 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L33/2021). Reexaminare. Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de admitere, cu un amendament admis, și a legii astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentul din raportul comisiilor. Legea face parte din categoria legilor organice. Stimați colegi, vă rog să votați. 64 de voturi pentru, 13 împotrivă, zero abțineri, zero „nu votez”. La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 550 din 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulația pe drumurile publice (L409/2021). Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Stimați colegi, vă rog să votați. 38 de voturi pentru, 39 împotrivă, zero abțineri, zero „nu votez”. Punctul 3 a fost retras de pe ordinea de zi. Vom trece la sesiunea de vot prin apel telefonic. Rog liderii grupurilor parlamentare să înmâneze secretarilor de ședință lista cu senatorii ce vor fi apelați din sala de plen. _(Discuții la prezidiu.)_ Voi da citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: 1. Lege privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului – procedură de urgență; 2. Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare (Spitalul Regional de Urgență Iași – COVID-19) dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București și la Luxemburg la 20 aprilie 2021 – procedură de urgență; 3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2019 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităților la transport pentru anumite categorii de persoane, precum și pentru modificarea unor acte normative – procedură de urgență. Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 17 noiembrie. Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului, respectiv astăzi, 17 noiembrie. PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

László Attila

Sunt László Attila, senator de Cluj, iar votul meu este „pentru” la ambele puncte de pe ordinea de zi.

Sunt László Attila, senator de Cluj, iar votul meu este „pentru” la ambele puncte de pe ordinea de zi.

Interpelare

Roberta-Alma Anastase

Roberta Anastase sunt, senator PNL de Prahova, și votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Roberta Anastase sunt, senator PNL de Prahova, și votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Viorel-Riceard Badea

Sunt senatorul Viorel Badea, iar votul meu este următorul: punctele 1 și 2 – pentru, punctul 3 – retrimitere la comisie, de la punctul 4 la...

Sunt senatorul Viorel Badea, iar votul meu este următorul: punctele 1 și 2 – pentru, punctul 3 – retrimitere la comisie, de la punctul 4 la...

Interpelare

Dănuț Bica

Sunt senatorul PNL de Argeș Dănuț Bica, iar votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Sunt senatorul PNL de Argeș Dănuț Bica, iar votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Claudia-Mihaela Banu

Claudia Banu, Circumscripția nr. 40 Vâlcea. Votul meu este pentru.

Claudia Banu, Circumscripția nr. 40 Vâlcea. Votul meu este pentru.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Sunt senatorul Florian Bodog, iar votul meu este: „pentru” la punctul 1 pe ordinea de zi, „pentru” la punctul 2 pe ordinea de zi și pentru retrimiterea la comisie.

Sunt senatorul Florian Bodog, iar votul meu este: „pentru” la punctul 1 pe ordinea de zi, „pentru” la punctul 2 pe ordinea de zi și pentru retrimiterea la comisie. Mulțumesc.

Interpelare

Septimiu-Sebastian Bourceanu

Septimiu Bourceanu, Circumscripția Constanța. Votul meu astăzi este pentru, referitor la cele trei puncte de pe ordinea de zi.

Septimiu Bourceanu, Circumscripția Constanța. Votul meu astăzi este pentru, referitor la cele trei puncte de pe ordinea de zi.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Senator PSD de Bacău Cristina Breahnă-Pravăț. Votul meu este „pentru” la punctele aflate astăzi pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Senator PSD de Bacău Cristina Breahnă-Pravăț. Votul meu este „pentru” la punctele aflate astăzi pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Sorin-Ioan Bumb

Sunt Sorin Bumb Ioan, senator de Alba, și votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Sunt Sorin Bumb Ioan, senator de Alba, și votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Constantin-Daniel Cadariu

Sunt senatorul Cadariu Constantin-Daniel, iar votul meu este „pentru” la toate punctele. Mulțumesc.

Sunt senatorul Cadariu Constantin-Daniel, iar votul meu este „pentru” la toate punctele. Mulțumesc.

Interpelare

Ioan-Cristian Chirteș

Cristian Chirteș, senator PNL de Mureș. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Cristian Chirteș, senator PNL de Mureș. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc. O zi bună!

Interpelare

Sorin Mihai Cîmpeanu

Sorin Cîmpeanu, Grupul PNL. Votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Sorin Cîmpeanu, Grupul PNL. Votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Florin-Vasile Cîțu

Senator Cîțu Florin-Vasile. Vot „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Senator Cîțu Florin-Vasile. Vot „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Marius-Alexandru Dunca

Senator Dunca Marius-Alexandru, PSD. Votul meu este „pentru” la punctele înscrise în ordinea de zi.

Senator Dunca Marius-Alexandru, PSD. Votul meu este „pentru” la punctele înscrise în ordinea de zi.

Interpelare

Marius Humelnicu

Marius Humelnicu, senator PSD. Votul meu este „pentru” la punctele 1 și 2 și 3 – pentru retrimiterea la comisie. Mulțumesc.

Marius Humelnicu, senator PSD. Votul meu este „pentru” la punctele 1 și 2 și 3 – pentru retrimiterea la comisie. Mulțumesc.

Interpelare

Siminica Mirea

Interpelare

Gabriela Firea

Gabriela Firea, senator PSD, București. Pentru punctul 1 (L33) – pentru, punctul 2 (L409) – pentru, iar punctul 3 (L471) este retrimis la comisie.

Gabriela Firea, senator PSD, București. Pentru punctul 1 (L33) – pentru, punctul 2 (L409) – pentru, iar punctul 3 (L471) este retrimis la comisie. Vă mulțumesc foarte mult. O zi bună!

Interpelare

Vasile Dîncu

Pot să intru acum?

Interpelare

Vasile Dîncu

Vasile Dîncu, senator, Circumscripția nr. 13 Cluj-Napoca. Votul meu este următorul: la punctul 1 – pentru, la punctul 2 – pentru, la punctul 3 – pentru retrimiterea la comisie.

Vasile Dîncu, senator, Circumscripția nr. 13 Cluj-Napoca. Votul meu este următorul: la punctul 1 – pentru, la punctul 2 – pentru, la punctul 3 – pentru retrimiterea la comisie.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

Laura Moagher-Fulgeanu, Circumscripția nr. 31 Prahova. Votul meu este „pentru” pentru ambele puncte de pe ordinea de zi.

Laura Moagher-Fulgeanu, Circumscripția nr. 31 Prahova. Votul meu este „pentru” pentru ambele puncte de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Virgil Guran

Senatorul Virgil Guran. Votez – la toate punctele – pentru.

Senatorul Virgil Guran. Votez – la toate punctele – pentru.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Sunt senator Niculescu-Țâgârlaș Cristian, PNL, Maramureș. Vot „pentru” la punctele de pe ordinea de zi.

Sunt senator Niculescu-Țâgârlaș Cristian, PNL, Maramureș. Vot „pentru” la punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Ciprian Pandea

Ciprian Pandea, senator PNL de Călărași. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Ciprian Pandea, senator PNL de Călărași. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Nicoleta Pauliuc

Interpelare

Eusebiu-Manea Pistru

Eusebiu Pistru, PSD: la punctul 1 – pentru, punctul 2 – pentru și punctul 3 – retrimitere la comisie.

Eusebiu Pistru, PSD: la punctul 1 – pentru, punctul 2 – pentru și punctul 3 – retrimitere la comisie.

Interpelare

Eugen Pîrvulescu

Senator Eugen Pîrvulescu sunt, senator de Teleorman, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Senator Eugen Pîrvulescu sunt, senator de Teleorman, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Maricel Popa

Maricel Popa – „pentru” la toate punctele.

Maricel Popa – „pentru” la toate punctele.

Interpelare

Maricel Popa

Maricel Popa – „pentru” la toate punctele.

Maricel Popa – „pentru” la toate punctele.

Interpelare

Vasilică Potecă

Sunt senatorul de Hunedoara Vasilică Potecă. Votez „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Sunt senatorul de Hunedoara Vasilică Potecă. Votez „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Ion Prioteasa

Sunt Ion Prioteasa, senator PSD de Dolj, iar votul meu este: punctele 1 și 2 – pentru, punctul 3 – pentru retrimitere.

Sunt Ion Prioteasa, senator PSD de Dolj, iar votul meu este: punctele 1 și 2 – pentru, punctul 3 – pentru retrimitere.

Interpelare

Ovidiu Puiu

Ovidiu Puiu, senator de Argeș. Pentru astăzi votul meu este: la punctele 1 și 2 – pentru și la punctul 3 – retrimitere la comisie.

Ovidiu Puiu, senator de Argeș. Pentru astăzi votul meu este: la punctele 1 și 2 – pentru și la punctul 3 – retrimitere la comisie. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Ion-Cristinel Rujan

Senator Rujan Ion-Cristinel. Votul meu este „pentru” la ambele puncte de pe ordinea de zi supuse votului. Mulțumesc.

Senator Rujan Ion-Cristinel. Votul meu este „pentru” la ambele puncte de pe ordinea de zi supuse votului. Mulțumesc.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Sunt senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, și votul meu este „pentru” la punctele înscrise pe ordinea de zi.

Sunt senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, și votul meu este „pentru” la punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

Sunt Iulia Scântei, senator de Iași, și votul meu pentru ordinea de zi este următorul: pentru cele două proiecte de lege de pe ordinea de zi – de la 1 la 2 și pentru solicitarea de retrimitere la comisie – la punctul 3, voturile mele sunt voturi pentru.

Sunt Iulia Scântei, senator de Iași, și votul meu pentru ordinea de zi este următorul: pentru cele două proiecte de lege de pe ordinea de zi – de la 1 la 2 și pentru solicitarea de retrimitere la comisie – la punctul 3, voturile mele sunt voturi pentru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ioan Stan

Senator Ioan Stan. La punctele 1 și 2 votez pentru, iar la punctul 3 votez pentru retrimiterea la comisie. Mulțumesc.

Senator Ioan Stan. La punctele 1 și 2 votez pentru, iar la punctul 3 votez pentru retrimiterea la comisie. Mulțumesc.

Interpelare

Cristina-Mariana Stocheci

Sunt Cristina Stocheci, senator PSD de Argeș, și votul meu pentru astăzi este următorul: la punctul 1 – pentru, la punctul 2 – pentru, la punctul 3 – retrimitere la comisie.

Sunt Cristina Stocheci, senator PSD de Argeș, și votul meu pentru astăzi este următorul: la punctul 1 – pentru, la punctul 2 – pentru, la punctul 3 – retrimitere la comisie. Vă mulțumesc. O zi frumoasă vă doresc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Interpelare

Marius-Gheorghe Toanchină

Senator Toanchină Marius-Gheorghe, PSD, Brașov. Votul meu este „pentru” la ambele puncte. Vă mulțumesc.

Senator Toanchină Marius-Gheorghe, PSD, Brașov. Votul meu este „pentru” la ambele puncte. Vă mulțumesc.

Interpelare

Lucian Trufin

Senator Lucian Trufin, PSD, Botoșani. Votul meu pentru ziua de astăzi este „pentru” la primele două puncte de pe ordinea de zi și la al treilea punct – retrimitere la comisie. Vă mulțumesc.

Senator Lucian Trufin, PSD, Botoșani. Votul meu pentru ziua de astăzi este „pentru” la primele două puncte de pe ordinea de zi și la al treilea punct – retrimitere la comisie. Vă mulțumesc.

Interpelare

Mihail Veștea

Mihail Veștea, de la Brașov. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Mihail Veștea, de la Brașov. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Sorin Vlașin

Senator Sorin Vlașin, Circumscripția nr. 26 Maramureș. Votul meu pentru astăzi este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi.

Senator Sorin Vlașin, Circumscripția nr. 26 Maramureș. Votul meu pentru astăzi este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc. Zi bună!

Interpelare

Liviu-Dumitru Voiculescu

Sunt senatorul Liviu Voiculescu. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Sunt senatorul Liviu Voiculescu. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Iulian-Mihail Bîca

Iulian-Mihail Bîca, senator PNL, Circumscripția electorală nr. 37 Vaslui. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Iulian-Mihail Bîca, senator PNL, Circumscripția electorală nr. 37 Vaslui. Votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Călin Matieș, senator, Circumscripția nr. 1 Alba, senator PSD: la punctul 1 și punctul 2 – pentru.

Călin Matieș, senator, Circumscripția nr. 1 Alba, senator PSD: la punctul 1 și punctul 2 – pentru. Mulțumesc mult. O zi bună!

Interpelare

Lucica Dina Muntean

Alo!

Interpelare

Lucica Dina Muntean

Sunt Lucica Dina Muntean, senator PNL de Hunedoara, și votez astfel: la primele două puncte votul meu este pentru, la punctul 3 – pentru retrimitere la comisie.

Sunt Lucica Dina Muntean, senator PNL de Hunedoara, și votez astfel: la primele două puncte votul meu este pentru, la punctul 3 – pentru retrimitere la comisie. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Monitorul Oficial

Rezultatul votului din ședința de astăzi asupra punctelor 1 și 2, dezbătute și înscrise la vot, în urma votului exprimat în sistem hibrid și telefonic este următorul: La punctul 1 al ordinii de zi legea a fost adoptată. La punctul 2 al ordinii de zi inițiativa legislativă a fost respinsă. Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi. Mulțumesc. _Ședința s-a încheiat la ora 13.34._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/ &JUYEJT|375968] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 177/7.XII.2021 conține 28 de pagini.** Prețul: 70,00 lei