Stenogramă plen

Interpelare

Laura Georgescu

Tratamentul pentru pacienții HIV și TBC

Interpelare adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministru, domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății, și domnului Adrian Câciu, ministrul finanțelor. Obiectul acestei interpelări este „Tratamentul pentru pacienții HIV și TBC”. Stimate domnule prim-ministru, Stimați domni miniștri, Sistemul medical din România se află într-o situație precară: lipsesc paturile ATI din spitale, lipsesc fondurile și proiectele investiționale, pe piața farmaceutică nu se găsesc întotdeauna medicamente pentru boli incurabile și așa mai departe. În afara acestor aspecte cu caracter general, o serie de alte probleme îngreunează sistemul sanitar: lipsa de tratament pentru pacienții cu HIV duce, în multe cazuri, la scurtarea vieții acestora. În aceeași situație se află și pacienții cu tuberculoză. Din cauza lipsei fondurilor de la bugetul de stat, nu s-au întreprins acțiuni de prevenire în rândul grupurilor vulnerabile, nu s-au alocat fonduri pentru tratamentele celor bolnavi. În plus, Strategia națională HIV/SIDA este încă în proces de aprobare la Ministerul Sănătății. Consider necesară acoperirea medicamentelor pentru HIV/SIDA, astfel încât toți pacienții să primească la timp și în mod corespunzător schema completă de tratament, pentru a evita dezvoltarea de rezistențe la tratament și, în ultimă instanță, epuizarea tuturor schemelor posibile. De asemenea, trebuie monitorizat stocul pentru tratamentul antituberculos, astfel încât să nu se ajungă în aceeași situație dramatică și pentru acești pacienți. Având în vedere situația actuală, Comitetul Național de Coordonare a Programelor HIV/SIDA și de Control al Tuberculozei are o serie de propuneri, printre care enumăr aici: stabilirea bugetului pentru Programul național HIV (dar și pentru alte boli cronice) – acesta trebuie făcut până la sfârșitul fiecărui an pentru anul următor; contractele de achiziție să aibă termen de derulare mare, 3-5 ani (pentru a nu mai fi în situația în care expiră contractele) – în acest fel evităm întârzierile de achiziții din cauza nefinalizării negocierilor. O discuție între reprezentanții Comitetului Național de Coordonare a Programelor HIV/SIDA și de Control al Tuberculozei și reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Finanțelor ar fi bine-venită înainte de aprobarea bugetului de stat. Ținând cont de aceste lucruri, vă rog să ne precizați dacă în bugetul pentru anul 2022 vor fi incluse și aspectele semnalate în această interpelare. Vă mulțumesc.

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Contrabanda cu materiale pirotehnice

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne, domnul Lucian Bode. Obiectul interpelării: „Contrabanda cu materiale pirotehnice”. Stimate domnule ministru, Odată cu sezonul sărbătorilor, se dezvoltă și fenomenul de contrabandă cu materiale pirotehnice, în special artificii și petarde. Mai mult decât atât, ia amploare inclusiv numărul accidentelor cauzate de utilizarea neautorizată a petardelor și artificiilor. Cu titlu de exemplu, acum câteva zile, un bărbat din Iași și-a pierdut un ochi în timp ce aprindea artificii. La București, zilele acestea, un bărbat a fost depistat cu o cantitate de aproximativ 600 de kilograme de materiale pirotehnice. Deși, potrivit autorităților, anual, controalele având ca obiect depistarea operațiunilor de contrabandă cu materiale pirotehnice au fost intensificate, numărul celor care ajung la urgențe rămâne constant. Contrabanda cu astfel de mărfuri reprezintă inclusiv implicații de natură fiscală. În acest sens, fac referire la fenomenul de evaziune fiscală și la prejudiciul adus statului prin neplata către bugetul de stat a taxelor vamale, a accizelor, precum și a taxei pe valoare adăugată.

Interpelare

Marius-Gheorghe Toanchină

Solicitare pentru includerea în cadrul priorităților Ministerului Transporturilor a autostrăzii Ploiești–Brașov

Interpelare adresată domnului viceprim-ministru Sorin Mihai Grindeanu. „Solicitare pentru includerea în cadrul priorităților Ministerului Transporturilor a autostrăzii Ploiești–Brașov” Domnule viceprim-ministru, Situația infrastructurii din zona Valea Prahovei vă este foarte cunoscută, la fel ca problemele cu care toți cetățenii județelor arondate acestei regiuni... La doi ani de la preluarea guvernării de către coaliția PNL–USR, proiectele mari de infrastructură din regiunea Prahovei și Brașovului au bătut pasul pe loc și, deși am transmis nenumărate solicitări în acest sens, răspunsurile au întârziat să apară, iar oamenii au continuat să piardă zile din viață în traficul dintre stațiunile montane. Pe această cale, profit de prilejul preluării portofoliului transporturilor și infrastructurii pentru a vă ruga, având toată încrederea că, în sfârșit, vocile cetățenilor se vor face auzite, să adăugați printre prioritățile mandatului dumneavoastră și deblocarea situației autostrăzii Ploiești–Brașov, un tronson pe cât de necesar, pe atât de întârziat. Vă asigur de întreaga mea considerație și voi sprijini fiecare demers pe care îl veți întreprinde pentru deblocarea acestui proiect strategic, care va putea genera, odată cu începerea efectivă a lucrărilor, dezvoltarea atât a județului Brașov, cât și a tuturor județelor învecinate. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse și să-mi răspundeți în scris, pe adresa de e-mail și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Senator PSD Brașov, Marius-Gheorghe Toanchină. Interpelare adresată domnului ministru Lucian Bode. „Clarificări privind decursul anchetei furtului de motorină de la baza militară NATO de la Mihail Kogălniceanu” Domnule ministru, În contextul solicitărilor partenerilor din Statele Unite ale Americii referitoare la demararea unei anchete care să verifice modul în care a fost posibil furtul de combustibil de la baza militară NATO din localitatea Mihail Kogălniceanu, vă rog să-mi transmiteți dacă, în cursul acestei anchete, culpa este strict a părții române sau putem vorbi și despre o problemă de neatenție a personalului militar prezent în bază. Vă mulțumesc. În încheiere, vă solicit să-mi răspundeți în scris, pe adresa de e-mail, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Senator PSD Brașov, Marius-Gheorghe Toanchină. Interpelare adresată domnului ministru Vasile Dîncu. „Clarificări privind valul de știri false referitoare la o posibilă invazie armată a Ucrainei” ## Domnule ministru, În ultima perioadă, în spațiul public au apărut foarte multe poziționări din partea analiștilor privind o posibilă invazie a forțelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei. În cadrul acestor opinii mai mult sau mai puțin avizate, sunt citate surse din cadrul direcțiilor de informație americane și ucrainene. Având în vedere că un astfel de subiect puternic mediatizat poate induce panică în rândul populației civile, vă solicit să-mi transmiteți care este poziționarea oficială a instituției pe care o conduceți referitor la această situație și să aduceți lămuriri privind gradul de risc pentru țara noastră. De asemenea, vă rog, domnule ministru, să precizați dacă există o probabilitate reală să asistăm în decursul anului viitor la o invazie reală pe teritoriul ucrainean sau ne confruntăm cu o invazie de știri false. ## Vă mulțumesc. În încheiere, solicit să-mi răspundeți în scris, pe adresa de e-mail, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Senator PSD Brașov, Marius-Gheorghe Toanchină. Vă mulțumesc.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Colinele Dobrogei

Domnule ministru Adrian-Ionuț Chesnoiu, Dobrogea este recunoscută pentru agricultură, în general, și pentru cultura viței-de-vie, în special. Însă, din cauza condițiilor climaterice, Dobrogea a suferit foarte mult în ultimii 30 de ani. De la o suprafață de viță-de-vie de aproximativ 25.000 de hectare (cultivată cu struguri pentru vin) a ajuns, în acest moment, la o suprafață de aproximativ 4.000 de hectare (reunite în Asociația „Colinele Dobrogei”). Din păcate, nu s-a respectat nici în ceasul al 12-lea de către Guvernul României promisiunea de acordare de ajutor pentru acoperirea pierderilor masive cauzate de seceta pedologică din această regiune. Din această cauză, au rămas active mult mai puține hectare de viță-de-vie decât cele avute până acum. Aveți atașat prezentei, domnule ministru, un raport de calamitate a unor culturi de viță-de-vie din Dobrogea, asumat de către autorități – de către Primăria Cogealac, Direcția pentru Agricultură Constanța, APIA Constanța. Din acest raport se poate observa că: – în cazul culturii de lucernă, de exemplu, calamitatea este de 80%; – în cazul culturii de viță-de-vie, calamitatea este în proporție de 70%. În cazul culturii de viță-de-vie, costul estimativ este de minimum 15 lei/hectar. Pentru a asigura supraviețuirea plantațiilor de viță-de-vie la nivelul regiunii Dobrogea, viticultorilor le este necesar minimum 40% din această sumă. Este critic ca aceștia să o poată primi cât mai curând posibil, astfel încât să-și permită să desfășoare lucrări manuale de primăvară, fără de care campania agricolă ar fi total compromisă. Riscul pierderilor pentru bugetul de stat este însă mult mai mare decât ajutorul solicitat. De exemplu, vă rog să luați în considerare următoarele aspecte: – în cultura de viță-de-vie sunt implicați minimum 20 de angajați lunar pentru o suprafață de 100 de hectare; acești oameni plătesc taxe către stat, sub formă de CAS sau CASS; – într-un an normal din punct de vedere climateric, un hectar de viță-de-vie produce o medie de 10-11 tone de struguri la hectar, acest lucru însemnând minimum 1.200 de lei pe hectar doar din colectarea TVA aferentă vânzării strugurilor. Având în vedere cele de mai sus, în numele viticultorilor din zona Dobrogei, vă solicit respectarea angajamentelor pentru acordarea despăgubirilor de secetă promise pentru sezonul 2020, similar celorlalte culturi de toamnă (grâu, orz, rapiță), respectiv pentru acoperirea unui procent estimativ de 40% din costul de înființare sau exploatare a culturii de viță-devie. La fel, vă solicit plata despăgubirilor de calamități inclusiv pe 2021 pentru viticultorii dobrogeni care au avut producția medie la hectar ce nu a depășit 6 tone de struguri, fapt ce a însemnat alte pierderi pentru aceștia. Astfel, seceta din 2020 a afectat viticultorii și în 2021, întrucât plantațiile nu au avut suficienți ochi de rod pentru cultura toamnei 2021.

Interpelare

Ionuț Neagu

În ultimii ani, pe linia de cale ferată Brașov–Întorsura Buzăului nu a mai circulat niciun tren.

În ultimii ani, pe linia de cale ferată Brașov–Întorsura Buzăului nu a mai circulat niciun tren. În răspunsul la întrebarea parlamentară anterioară, ex-ministrul transporturilor și infrastructurii ne-a transmis la 15 martie 2021 că termenele de execuție pentru lucrările de reconstrucție a podului sunt de minimum 9 luni, maximum 12 luni și că reluarea circulației feroviare este estimată după realizarea lucrărilor propriu-zise, începând cu anul 2022. Deplasându-ne de câteva ori la fața locului, ne-am convins că lucrările de reparație a podului feroviar din comuna Budila, județul Covasna, precum și cele de amenajare a albiei râului Tărlung în zona aferentă erau în plină desfășurare. Totodată, am putut constata situația proastă în care se află tronsoanele de cale ferată de până la și de după acest pod feroviar, ceea ce ar face, chiar după repararea podului, imposibilă circulația feroviară pe linia Brașov–Întorsura Buzăului. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți: 1. Care este stadiul actual al lucrărilor de reconstrucție a podului feroviar din comuna Budila și de amenajare a albiei râului Tărlung. 2. Care este termenul estimat pentru încheierea acestor lucrări de reconstrucție a podului feroviar și de amenajare a albiei râului Tărlung. 3. Dacă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a întreprins toate demersurile necesare și a adoptat deciziile corespunzătoare pentru reparația și redarea pentru circulația feroviară a tronsoanelor de cale ferată de până la și de după podul feroviar din comuna Budila, județul Covasna. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să specificați care este valoarea lucrărilor de reparație și, eventual, care este proiecția bugetară pentru anul 2022. 4. În ce măsură prefecturile Brașov și Covasna urmăresc desfășurarea în bune condiții și în termenele stabilite a acestor lucrări, în vederea reluării în condiții normale a circulației feroviare? 5. Dacă există pe linia feroviară Brașov–Întorsura Buzăului alte tronsoane de cale ferată, inclusiv în interiorul tunelului Teliu, care să ridice probleme de natură să împiedice reluarea circulației trenurilor de pasageri și de marfă în prima jumătate a anului 2022. 6. Pentru ce dată sau perioadă concretă este estimată reluarea circulației feroviare pe linia Brașov–Întorsura Buzăului peste acest pod feroviar din comuna Budila, județul Covasna. Vă mulțumesc. Senator Ionuț Neagu, Grupul Alianța pentru Unirea Românilor, Circumscripția nr. 15 Covasna.

Interpelare

Dănuț Bica

Desfășurarea campaniei de vaccinare antigripală în România în sezonul 2021–2022

Prima mea întrebare este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Obiectul întrebării: „Desfășurarea campaniei de vaccinare antigripală în România în sezonul 2021–2022”. Stimate domnule ministru, Potrivit celor mai recente informații care au fost făcute publice de autoritățile române competente, țara noastră este pe cale să depășească valul al patrulea al pandemiei de COVID-19, fiind foarte probabil ca, începând din luna ianuarie a anului viitor, să fie afectată de cel de-al cincilea val al noului coronavirus. În acest context, chiar dacă numărul celor care s-au vaccinat împotriva virusului SARS-CoV-2 a crescut, presiunea care se va pune asupra sistemului medical din România este posibil să nu scadă. Prin urmare, având în vedere faptul că în sezonul rece crește riscul răspândirii gripei, este foarte important ca, în paralel cu intensificarea acțiunilor de vaccinare împotriva COVID-19, să se deruleze și campania de imunizare împotriva virusului gripal sezonier. Gripa este o afecțiune gravă, care poate duce la spitalizare și, uneori, chiar la deces. Fiecare sezon gripal este diferit, iar pentru persoanele din anumite categorii de risc unele tulpini de virusuri gripale pot fi la fel de periculoase ca noul coronavirus. În aceste condiții, vaccinul antigripal administrat anual oferă cea mai eficientă protecție împotriva gripei sezoniere și reduce semnificativ răspândirea virusurilor din această categorie. Vaccinarea conduce la scăderea numărului îmbolnăvirilor, vizitelor la medic, concediilor medicale și învoirilor de la școală, precum și al internărilor. Având în vedere că, în fiecare an, Ministerul Sănătății realizează proceduri de achiziții pentru vaccinul antigripal, vă solicit următoarele informații: 1. Câte doze de vaccin antigripal au fost contractate de Guvernul României pentru sezonul rece 2021–2022? 2. Câte doze de vaccin antigripal au fost achiziționate până la data de 1 decembrie 2021 la nivel național? Câte dintre acestea au fost livrate Direcției de Sănătate Publică Argeș? 3. Care este numărul persoanelor imunizate cu vaccinul antigripal până la data de 1 decembrie 2021 în România? Dar în județul Argeș? 4. În ce măsură au fost responsabilizați medicii de familie pentru a determina cât mai multe persoane, mai ales din categoriile de risc, să se imunizeze antigripal? 5. În situația în care se impune majorarea numărului dozelor de vaccin antigripal peste cantitățile contractate, este posibil să se solicite furnizorilor suplimentarea livrărilor?

Interpelare

Ștefan Pălărie

Teste rapide de determinare a antigenului SARS-CoV-2 efectuate din probă de salivă

Într-o primă interpelare adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, obiectul interpelării este „Solicitare de informații privind implementarea în școli a testării obligatorii a elevilor, ca urmare a achiziției de produse pentru asigurarea stocurilor de urgență medicală: «Teste rapide de determinare a antigenului SARS-CoV-2 efectuate din probă de salivă»”. ## Stimate domnule ministru, În calitate de senator, președinte al Comisiei de muncă, familie și protecție socială și membru al Comisiei de învățământ, tineret și sport din cadrul Senatului României, având în vedere numeroasele semnale pe care le-am primit cu privire la distribuția testelor rapide de salivă în școli, vă solicit respectuos să-mi furnizați următoarele informații de interes public: 1. Câte teste au fost distribuite în unitățile de învățământ până la acest moment? 2. Câți elevi din instituțiile de învățământ preuniversitar au fost testați în prima zi de testare? Câți elevi ar fi trebuit testați în prima zi de testare? 3. Câte teste au fost pozitive și care este procentul de pozitivare prin raportare la numărul elevilor testați efectiv până la acest moment? În așteptarea răspunsului dumneavoastră scris, vă asigur de întreaga mea considerație.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Vaccinul anti-COVID distruge imunitatea naturală

Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul României, domnului Alexandru Rafila – Ministerul Sănătății, domnului Lucian-Nicolae Bode – Ministerul Afacerilor Interne. Obiectul interpelării: „Vaccinul anti-COVID distruge imunitatea naturală”. Stimați domni miniștri, Medicul Virgil Păunescu, cercetător în cadrul Oncogen, susține că vaccinul distruge imunitatea naturală, prin stimularea unui răspuns imun prea puternic, răspuns care produce însă anticorpi doar pentru 6 luni de zile, conferind astfel și o dependență de ser din cauza duratei scurte de imunizare. „Am pus o întrebare la ședința Academiei de Științe Medicale și apoi la o întâlnire cu microbiologi și virusologi: care este cantitatea de antigen pe care ți-o administrează vaccinurile de pe piață care folosesc material genetic? Mi s-a răspuns că scrie pe prospect. Pe prospect scrie cât ADN sau ARN ți se introduce, dar ăla nu este antigenul, ăla intră în celule și începe sinteza de antigen. Și noi nu știm la fiecare individ în parte cât antigen se produce. Asta spuneau și israelienii, că vaccinarea face din individ o bombă cu anticorpi, că stimularea este prea puternică. Și această stimulare puternică duce la o chestiune. Răspunsul imun corect al organismului se face prin imunitate celulară, prin limfocite T citotoxice. De aceea pacienții care trec prin boală în mod normal, în special asimptomaticii, nu ar trebui să mai aibă nicio problemă ani și ani de zile. Dar, în momentul în care tu îi vaccinezi, le-ai schimbat imunitatea, pentru că este o doză foarte mare de antigen care ți se introduce indirect și nu știm cât este. Astfel oamenii devin dependenți de vaccin, pentru că nu vor mai reacționa după o asemenea manevră brutală de schimbare a modului în care răspunzi imun și rămân vulnerabili și dependenți de acest răspuns incorect. Vaccinurile anti-COVID existente în acest moment pe piață produc un fenomen extrem de periculos, susțin imunologii. Practic, răspunsul corect al organismului, care se face prin imunitatea celulară, este anihilat și înlocuit cu un răspuns imun bazat pe anticorpi, care ține doar 6 luni, creând astfel dependența de vaccin.” Stimularea de anticorpi prin vaccinarea anti-COVID este atât de puternică, încât distruge, practic, imunitatea celulară, singurul răspuns corect al organismului în fața noului coronavirus, ne spune prof. dr. Virgil Păunescu, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale și singurul imunolog vizibil în spațiul public în perioada pandemiei. Tot el spune: „Astfel, oamenii devin dependenți de vaccin, pentru că nu vor mai reacționa după o asemenea manevră brutală de schimbare a modului în care răspunzi imun și rămân vulnerabili și dependenți de acest răspuns incorect.” Tot prof. dr. Virgil Păunescu crede că vaccinarea avea, oarecum, o explicație până la apariția anticorpilor monoclonali sau până la apariția unui antiviral eficient, nu pe termen nelimitat, cum se preconizează acum: „Spuneau cei din conducerea companiilor producătoare de vaccinuri antiCOVID că omenirea trebuie să se obișnuiască la fel ca în cazul vaccinului antigripal, unde se dă o doză în fiecare an, iar la cel anti-COVID două doze pe an. Dar nu este același lucru, e o tehnologie total diferită. Adică tu mă obligi să reacționez incorect la o boală, așa cum reacționează acum o minoritate, și să fiu permanent în pericol de a muri dacă nu mă vaccinez. Dar cât să mă vaccinez? Eu am vrut o dezbatere sub auspiciile Academiei de Științe Medicale și s-a spus acolo că tehnologia ARN-ului mesager e cunoscută de vreo 40 de ani: sigur, nu asta cu care fac ei, dar insistența că suntem în pragul unei revoluții este o prostie.” La solicitarea de autorizare pentru vaccin trebuie să răspunzi la întrebările: ce conține și cât? Însă nu se poate da un răspuns la ARN-ul mesager și nici la adenoviruși, ne mai spune prof. dr. Virgil Păunescu. „Nu este un ARN fiziologic, normal, este un ARN modificat chimic, care stă în celule circa 7 zile, în loc de 20 de minute. Și din 20 în 20 de minute trece prin aparatul de sinteză proteică și generează o proteină spike. Dar aici nu este matematică. Eu nu știu dacă stă 5 zile, 6 zile, 7 zile, 8 zile, 5 zile și jumătate, iar diferența dintre o zi sau jumătate de zi sau dintre stările celulelor la oameni mai tineri și la oameni mai în vârstă este foarte mare. Astfel că diferențele de sinteze de antigen pot varia de la unu la 10 sau de la unu la 100. Ceea ce se bănuiește, că ați văzut că Moderna a redus dozele, este că e prea mult. AstraZeneca lucrează la vaccinul lor cu administrare intranazală cu o cincime din doza pe care o injectau, pentru că au observat că se obțin aceleași rezultate precum cu doza aceea mare.” Prof. dr. Martin Kulldorff de la Harward, citând 15 studii științifice, menționează: „Trecerea prin boala COVID oferă o imunitate de 27 de ori mai eficientă decât vaccinurile, așa că pașapoartele de vaccinare nu sunt doar niște prostii, din punct de vedere științific, ci, mai mult, sunt discriminatorii și lipsite de o bază etică.” Un studiu israelian: imunitatea naturală anti-COVID-19 este de 27 de ori mai eficientă decât protecția oferită de vaccinurile anti-COVID-19. Există încă alte 15 studii care atestă că imunitatea naturală oferită de limfocitele T este superioară protecției oferite de vaccinuri. Comentând concluziile studiului din Israel, eminentul biostatistician și epidemiolog al Facultății de Medicină de la Harward, cel care a conceput sistemul de evaluare CDC a vaccinurilor, profesorul Martin Kulldorff, a afirmat că aceste informații dovedesc că pașapoartele de vaccinare sunt neștiințifice și discriminatorii: „Trecerea prin boala COVID oferă o imunitate mai bună decât vaccinurile.” Profesorul de la Harward menționează în plus că acest studiu nu este singurul ce demonstrează că imunitatea naturală oferă o imensă protecție împotriva COVID. Vaccinurile anti-COVID nu sunt atât de eficiente, nu elimină virusul, iar cei vaccinați pot transmite virusul în comunitate. Nimeni nu garantează că cei vaccinați anti-COVID nu se îmbolnăvesc cu o formă gravă, dovadă sunt nenumăratele decese postvaccinare. Surse: - www.medrxiv.org - www.cell.com/immunity/fulltext - www.biorxiv.org/content - www.thelancent.com/journals/laninf/article/PIIS1473 - Kahn Sagol Maccabi Reserch and Innovation Center, - Maccabi Healthcare Services, Tel Aviv - Maccabitech Institute For Research and Innovation, - Maccabi Healthcare, Israel - Internal Medicine COVID-19 Ward, Samson Assuta - Ashdod University Hospital, Ashdod, Israel - Sackler Faculty of Medecine, School of Public Health, - Tel Aviv University, Tel Aviv, Israel – www.imuno-medica.ro/noutăți/Studiu-israelian-imunitateanaturală-este-de-27-de-ori-mai-puternică-decât-cea-indusă-devaccinurile-anti-COVID Vă solicit să-mi răspundeți cu privire la chestiunile învederate, precum și la următoarele întrebări: 1. Care este cantitatea de antigen pe care ți-o administrează vaccinurile de pe piață care folosesc material genetic? 2. Vă solicit să îmi comunicați cercetările științifice cu privire la dependența de vaccin anti-COVID-19. 3. Care este motivul pentru care insistați pe vaccinare, inclusiv obligatorie, cu ARN mesager, tehnologie nouă, care se află încă în perioada de studiu, în condițiile în care există tratament și medicamente care tratează boala COVID-19? 4. Cât timp este nevoie să se vaccineze populația? Câte boostere îi mai obligați să își injecteze? 5. Vă solicit să-mi comunicați contractele de achiziție a vaccinurilor, acestea fiind plătite din bani publici, deci nu sunt gratuite și au caracter public, și să faceți publice imediat sumele achitate pentru achiziționarea vaccinurilor anti-COVID-19. Vă mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Regresul României

Stimate domnule președinte, Declarația mea politică se numește „Regresul României”. Cu ceva timp în urmă, fostul premier Florin Cîțu, cu cinism, ne anunța că: „Alimentele sunt ieftine și puterea de cumpărare crește, crește și consumul. Românii sunt mai fericiți.” A fost domnul Cîțu în vreo piață sau a vorbit cu vreun cetățean de rând al României lucrului bine făcut? Este o întrebare retorică. Asistăm acum, în prag de iarnă, la o explozie de scumpiri a tuturor alimentelor, a energiei și a carburanților. Salariile sunt aceleași. Sau, mai mult, sute de români nu au unde munci din cauza situației sanitare actuale. Antreprenoriatul local traversează o perioadă plină de provocări. Dacă anul trecut românii aveau ceva rezerve, acestea au fost epuizate și, mai mult, nu-și vor mai putea permite nici măcar alimentele de bază sau plata facturilor de energie. Ne-am întors în timp cu 31 de ani. Atunci, ca și acum, oamenii nu aveau ce mânca. Deosebirea este că atunci aveau bani, dar nu aveau ce cumpăra. Acum este mâncare din belșug, dar nu avem cu ce cumpăra. Atunci mai puneau pe ei un pulover, o plapumă pentru a se încălzi, deoarece nu se furniza agent termic. Acum avem gaze, avem tot ce ne-am putea dori, doar că nu ne putem permite să plătim pentru acestea. Atunci nu aveam datorii externe, ci mai mult, erau alte state datoare la noi. Acum suntem îndatorați pentru generații întregi și marionetele de la conducerea țării ne văd fericiți. Atunci ne doream libertate de exprimare, să putem călători, să fim liberi, să fim egali cu cetățenii din întreaga Europă. Acum avem libertate de exprimare, dar nu ne aude nimeni. Putem călători, dar nu mai avem cu ce și avem o grămadă de restricții. Nu vreau să se creadă că fac această comparație din nostalgie sau pentru că am vreo părere de rău pentru un regim totalitarist apus. O fac pentru a aduce aminte că pentru acele lucruri românii au ieșit în stradă și au înfăptuit o revoluție. Oare ce ar putea face acest popor? Acum nu răspunde nimeni de nimic și pentru nimic. Avem un nou guvern și un nou prim-ministru, care ne propune creștere salarială, creșterea punctului de pensie etc. Mă întreb: oare din ce bani? Oare nu suntem în aceeași țară? Oare Guvernul Cîțu de ce nu a avut bani de salarii și pensii, alocații pentru copii? Nu cumva se renunță la infrastructură? Nu cumva mai așteptăm încă 30 de ani ca să avem drumuri, fabrici și uzine? Ce păcat că nu există răspundere penală pentru minciuna guvernanților! Vă mulțumesc. Senator Aelenei Evdochia, Circumscripția nr. 14 Constanța, AUR. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Marea testare din România a fost compromisă

Declarația mea politică se intitulează „Marea testare din România a fost compromisă”. Săptămâna trecută – joi, mai exact –, școala românească a căpătat trăsăturile unui depozit de curierat la mâna a doua. Milioane de teste rapide de salivă au fost primite vrac de către școli, iar profesorii au fost puși în fața faptului împlinit. Marea testare, esențială pentru a ține școlile deschise, s-a transformat în marea asamblare. Cu punguțe, de plastic sau de hârtie, cu coli și tuș pentru instrucțiuni, așa s-au înarmat, fără să aibă drept de ales, profesorii, deseori utilizând bani din propriul salariu. Rupând din timpul lor liber sau din timpul utilizat în mod normal pentru corectarea testelor sau pregătirea pentru orele următoare, profesorii, directorii și directorii adjuncți asamblează o dată pe săptămână testele și le distribuie elevilor vinerea, pentru a le lua și a le utiliza acasă. Este inacceptabil! Și la concluzia asta nu am ajuns doar noi, câțiva de pe la București, ci au ajuns zeci și sute de părinți și profesori, care, încărcați de furie și de frustrare, reclamă lipsa de considerație și indiferența reprezentanților statului român. Atribuții suplimentare, zero compensare. Mai există și un alt mare motiv care crește frustrarea, ceva care pune la îndoială și mai mult „bunele intenții” ale întregii operațiuni în ochii profesorilor și părinților. Aceștia sunt furioși pentru ce aud din informațiile care circulă în spațiul public, acelea că aceste teste au fost cumpărate din China cu 1 leu pe bucată și apoi vândute statului român cu 15 lei de către samsari de teste de salivă. Iar aceste teste nici măcar nu au fost ambalate individual, punând pe umerii profesorilor și părinților o muncă ce ar fi putut fi ușor evitată, printr-un contract care a fost prost făcut. Ministerul Educației nu pare că a luat în calcul nimic după ce s-a făcut achiziția. Și îmi permit să acuz că a compromis cel mai important moment din această pandemie: momentul când școala putea deveni un exemplu de management al pandemiei, prin testarea în masă. Ministerul și ministrul său nu au luat în calcul presiunea pusă pe profesori. Nu s-au gândit deloc la ce se întâmplă cu acei părinți sceptici chiar de existența virusului sau de pericolul lui. Nu s-au ocupat să explice de la un capăt la altul ce se întâmplă cu rezultatele testării. Nu i-a interesat dacă procesul e corect realizat, dacă nu se va ajunge la abuzuri sau dacă nu se va transforma totul într-o farsă. Ministerul Educației a avut o șansă, pe care a ratat-o. A fost aruncată în aer credibilitatea unui întreg proces de testare, credibilitatea autorităților în fața pandemiei. În loc să câștige părinții, profesorii și publicul de partea statului, Ministerul Educației a reușit să arate ceea ce românii văd de 30 de ani: statul se preface că are grijă de sănătatea lor, de banii lor și de educația lor. Mulțumesc. Sunt senator Ștefan Pălărie, Circumscripția nr. 42 București, Grupul USR.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vreau să fac câteva anunțuri referitoare la comisii: la Comisia pentru regulament va fi președinte domnul Bogdan Matei, de la Comisia pentru muncă, domnul Călin Matieș va trece la Comisia pentru mediu, iar domnul Rotaru va intra la Comisia pentru muncă și va ocupa și funcția de președinte al Comisie

Vreau să fac câteva anunțuri referitoare la comisii: la Comisia pentru regulament va fi președinte domnul Bogdan Matei, de la Comisia pentru muncă, domnul Călin Matieș va trece la Comisia pentru mediu, iar domnul Rotaru va intra la Comisia pentru muncă și va ocupa și funcția de președinte al Comisiei pentru muncă, iar la Comisia pentru mediu domnul Dogariu Eugen va fi vicepreședinte. Vă mulțumesc mult, doamnă președintă.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Vreau să anunț și eu o modificare: domnul senator Sorin Bumb îl înlocuiește pe domnul senator Ovidiu Florean, ca vicepreședinte în Comisia pentru energie, membru și vicepreședinte.

Vreau să anunț și eu o modificare: domnul senator Sorin Bumb îl înlocuiește pe domnul senator Ovidiu Florean, ca vicepreședinte în Comisia pentru energie, membru și vicepreședinte. Mulțumesc. Vă mulțumesc. Dacă mai există solicitări, modificări referitoare la componența comisiilor? Dacă nu, o să vă rog să acceptați, ca procedură, vot deschis cu privire la aceste modificări. Cine este pentru? Vot cu ridicare de mână. O să rog secretarii să numere voturile din sala de plen. Conform secretarului de ședință, sunt 53 de voturi pentru. Voturi împotrivă, vă rog? Se abține cineva? 53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 15 abțineri. Solicitarea a fost aprobată. La punctul 1 al ordinii de... _(Domnul senator Radu-Mihai Mihail solicită cuvântul.)_ Vă rog, pe procedură vreți să luați cuvântul? _(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Radu-Mihai Mihail.)_ Referitor la ordinea de zi. Atunci, vă rog, vă invit, domnule lider, să luați cuvântul.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

În urma discuției și deciziei din Comitetul liderilor, aș vrea să vă rog să avem pe ordinea de zi, pentru L463/2021, un vot pentru prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile.

În urma discuției și deciziei din Comitetul liderilor, aș vrea să vă rog să avem pe ordinea de zi, pentru L463/2021, un vot pentru prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile. Mulțumesc.

Interpelare

Virgil Guran

Această lege se referă la educația ecologică și educația de mediu, un sector foarte important. Până acum, în România nu s-a dat prea mare importanță, dar se pare că încălzirea globală și toate problemele de mediu sunt lucruri care afectează tot mai mult ceea ce se întâmplă în lume și trebuie să ne g

Această lege se referă la educația ecologică și educația de mediu, un sector foarte important. Până acum, în România nu s-a dat prea mare importanță, dar se pare că încălzirea globală și toate problemele de mediu sunt lucruri care afectează tot mai mult ceea ce se întâmplă în lume și trebuie să ne gândim și la viitorul... și la generațiile viitoare, ce se va întâmpla cu mediul. În același timp, eu cred că trebuie să fie pregătită bine această acțiune, nu așa, pe repede înainte, cum s-a întâmplat de fiecare dată la noi. Și am ajuns la concluzia că în școală se predă ceva care nu este important, se citește dintr-o carte scrisă de cineva care poate nu se pricepe. Deci lucrul acesta trebuie foarte bine implementat, dacă vrem să prindă la elevi. Și fac o mică paranteză: dacă vrem să avem un învățământ modern, trebuie să începem să fim mult mai practici. Și vă dau un singur exemplu: liceul energetic – termină un elev liceul energetic și nu știe să pună o priză. Vă întreb ceva: pentru ce a făcut acel liceu, pentru ce investește statul în copilul respectiv? Da, cultură generală. Cred că cultura generală în primul rând în școala generală se acumulează, după aceea este specializarea. Dacă vrem să avem o țară modernă, trebuie să trecem la specializare. Un copil, când termină un liceu, să știe o meserie și să câștige bani din acea meserie. Vă spun din postura de angajator: 90% din angajații pe care-i avem se califică la locul de muncă. Nu știu aproape nimic din școală când vin în societățile deținute de cei care le coordonează. Și, atunci, vă întreb dacă învățământul este cu adevărat înclinat spre ceea ce trebuie, dacă este eficient. Tot vorbim despre acest lucru, dar, dacă nu trecem foarte clar la acțiuni, nu ne vom putea compara niciodată cu țările dezvoltate. Și se știe un lucru: o țară educată nu este o țară săracă. Nu există țări în lumea asta..., unde cultura, educația sunt la nivel înalt, nu există țări care să fie sărace. Este foarte important acest lucru și vă invit să medităm și să facem front comun pentru a mișca învățământul românesc. Grupul parlamentar PNL va vota pentru adoptarea acestei legi. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

În primul rând, vreau să încep prin a felicita inițiatorii acestei legi, pentru că este o lege extrem de importantă și, mai mult de atât, mergem pe un drum corect în învățământul

În primul rând, vreau să încep prin a felicita inițiatorii acestei legi, pentru că este o lege extrem de importantă și, mai mult de atât, mergem pe un drum corect în învățământul preuniversitar de data aceasta, și anume ne îndreptăm mai mult atenția către practică și mai puțin către teorie. De ce spun acest lucru: pentru că reușim prin această modificare legislativă să implicăm specialiștii pe care îi are statul român în ceea ce înseamnă însușirea de cunoștințe și de bază, dar și mult mai tehnice în ceea ce înseamnă protecția mediului, și nu numai. Aici avem de-a face cu subordonatele pe care le are Ministerul Apelor, Pădurilor – și aici vorbim despre agențiile de mediu, dar nu numai. Așadar, cred că este foarte important ca această inițiativă legislativă să fie o bună practică și pentru restul disciplinelor studiate, astfel încât să reducem mult mai mult teoria și să o ducem în practică. Noi vom susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

Voi fi foarte scurt. Inițial nu voiam să iau cuvântul, dar vorbim foarte mult de practică și trebuie să știm că planurile-cadru trebuiau adaptate deja din anul acesta școlar, fiindcă sunt copii de clasa a IX-a care au început pe alte planuri-cadru, pe alte programe, pe alte manuale, acum opt ani, cl

Voi fi foarte scurt. Inițial nu voiam să iau cuvântul, dar vorbim foarte mult de practică și trebuie să știm că planurile-cadru trebuiau adaptate deja din anul acesta școlar, fiindcă sunt copii de clasa a IX-a care au început pe alte planuri-cadru, pe alte programe, pe alte manuale, acum opt ani, clasa I. Înțeleg că nici anul viitor copiii care vor intra în clasa a IX-a nu vor avea noi planuri-cadru, noi programe și noi manuale pe masă. Într-adevăr, putem și noi vom susține această inițiativă de a adăuga în mod expres o competență de mediu, deși era inclusă în cele opt competențe reglementate la nivelul Uniunii Europene, dar ca să se îndeplinească ceea ce ați susținut dumneavoastră, din celelalte grupuri parlamentare, ministerul trebuie să treacă imediat la practică, să dezvolte planurile-cadru adaptate pentru aceste competențe pe care ni le dorim în profilul absolventului și să dezvolte și o programă, și manuale, care chiar să ajungă pe băncile elevilor la timp. Or, de un an de zile, de când ne-au început mandatele în acest Parlament, nu s-a înaintat absolut deloc pe planurile-cadru și, așa cum spun, există două generații sacrificate din acest punct de vedere. Mulțumesc.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Eu am făcut școala generală și liceul atunci când de învățământ se ocupa Ministerul Învățământului, prin

Eu am făcut școala generală și liceul atunci când de învățământ se ocupa Ministerul Învățământului, prin universități și prin academie. Consider că ar fi mult mai bine-venită o comisie interdisciplinară la nivel național, nu subordonată ministerului, ci subordonată Parlamentului, și să lucreze paralel cu Ministerul Învățământului. Și din această comisie să facă parte oameni de competență recunoscută: academicieni, profesori universitari și profesori de licee, inclusiv profesori de școli generale. Fără o astfel de comisie interdisciplinară, România nu va avea programe de învățământ care să rezolve problemele cu care se confruntă acum societatea. Vă mulțumesc.

Interpelare

Gabriela Crețu

Așa cum știți cu toții, Uniunea Europeană este sau ar trebui să fie în multe feluri. Ceea ce e sigur e că e o piață unică a bunurilor și serviciilor, care pot circula liber. Asta aduce niște avantaje mari, dar aduce și mari riscuri pentru consumatori.

Așa cum știți cu toții, Uniunea Europeană este sau ar trebui să fie în multe feluri. Ceea ce e sigur e că e o piață unică a bunurilor și serviciilor, care pot circula liber. Asta aduce niște avantaje mari, dar aduce și mari riscuri pentru consumatori. De aceea, art. 114, cel care reglementează piața unică, are și o fațetă de echilibrare, care e protecția consumatorului. Până acum au existat reglementări, dar care, pe de o parte, nu acopereau toate noile aspecte, care apar mai ales din cauza sau datorită apariției comerțului on-line, și încă confereau, ofereau sau puneau pe consumatori într-un mare risc. Pentru că, dacă cumpărau și foloseau un bun care nu era sigur din punctul de vedere al protecției consumatorului, nu aveau cui să se adreseze decât fiecărei autorități din cele 27 de state de unde, eventual, venea bunul, ceea ce crea complicații foarte mari. Această modificare armonizează regulile și permite consumatorilor să se... creează obligații pentru cei care pun pe piață bunuri și permite consumatorilor să se adreseze, făcând apel la aceeași legislație, unei autorități atunci când drepturile lor sunt încălcate. Din punctul acesta de vedere, Comisia pentru afaceri europene a considerat că proiectul este bine-venit și că are o bază legală în legislația europeană. De aceea, vă rugăm și pe dumneavoastră să fiți de acord. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Foarte interesantă abordarea. E vorba de siguranța bunurilor și serviciilor în UE. Numai dacă ar exista egalitate între țări raportat la calitate! Pentru că ceea ce vine în România – și s-a demonstrat în urmă cu trei ani de zile, când a existat această problemă supusă în dezbatere în Parlamentul Eur

Foarte interesantă abordarea. E vorba de siguranța bunurilor și serviciilor în UE. Numai dacă ar exista egalitate între țări raportat la calitate! Pentru că ceea ce vine în România – și s-a demonstrat în urmă cu trei ani de zile, când a existat această problemă supusă în dezbatere în Parlamentul European –, tot ceea ce vine înspre România, Bulgaria și tot acest spațiu ex-comunist e de calitatea a treia. Întotdeauna vorbim despre siguranță, dar niciodată nu se discută despre egalitatea statelor din acest spațiu ex-comunist cu privire la calitatea bunurilor și serviciilor care sunt aduse aici. Cred că asta ar trebui să ne intereseze, pentru că legislație pentru siguranță avem, uneori mai și lucrează cei care trebuie să ne apere cu privire la siguranță, însă calitatea lasă de dorit. Pentru că, trebuie să o spunem, țările Uniunii Europene nu sunt egale nici în drepturi, ci doar în obligații. Noi avem mai multe obligații ca oricine, suntem apostrofați mai mult decât oricine, iar, când e vorba de drepturi, noi suntpem țară de lumea a treia. Mulțumesc frumos.