Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·10 februarie 2021
Senatul · MO 20/2021 · 2021-02-10
Întrebări, interpelări
Declarații politice
Dezbaterea Proiectului de lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Rețeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu și Dezvoltare Durabilă (EEAC) și aprobarea plății cotizației anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (L17/2021; votul final se va da într-o ședință viitoare)
Dezbateri asupra Proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (L20/2021; retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări)
· other
· Declarații politice
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· other · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege · vot amânat
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
Stimați colegi,
Interpelare
Maricel Popa
Clarificarea situației de plată, proiect derulat de ADI Brăiești–Ion Neculce, județul Iași
Interpelare adresată ministrului de finanțe Alexandru Nazare. Fac parte din Circumscripția nr. 24 Iași, Grupul parlamentar al PSD-ului. Obiectul interpelării: „Clarificarea situației de plată, proiect derulat de ADI Brăiești–Ion Neculce, județul Iași”. Domnule ministru, Vă supun atenției o situație deosebită, cu care se confruntă două comunități ieșene: asociația de dezvoltare intercomunitară înființată de comunele Ion Neculce și Brăiești, din județul Iași, a derulat, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, măsura 322, începând cu 2009 (contract de finanțare nr. C322040812400091 din 27 iulie 2009), un proiect cu finanțare nerambursabilă pentru realizarea mai multor obiective de investiții – modernizarea unor drumuri locale, înființarea și extinderea rețelei publice de apă potabilă și canalizare, înființarea centrului de bătrâni cu nevoi speciale, înființarea centrului de îngrijire copii, modernizarea căminului cultural. Valoarea proiectului integrat a fost de aproximativ 7,5 milioane de euro, bani care au fost utilizați în folosul celor două comunități locale. Din cauza birocrației și a procedurilor anevoioase și de durată necesare pentru obținerea de autorizații și avize în cadrul proiectului, ultima cerere de finanțare a fost depusă cu întârziere și a prevăzut o serie de cheltuieli neacceptate de autoritatea contractantă. Astfel, a rezultat o sumă de plată de aproximativ 2,5 milioane de lei către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, creanță achitată integral de ADI în 2014. Ulterior, în 2015, Fondul Național de Garantare înștiințează ADI-ul Ion Neculce–Brăiești despre o nouă datorie, semnalată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în valoare de 1,1 milioane de lei. Din acest cuantum a fost achitată până acum suma de 404.000 lei, rămânând în plată suma de 719.506,16 lei. În urma executării silite a celor două comune de către un executor judecătoresc, cele două unități administrative au conturile blocate și sunt în imposibilitate de funcționare. Motivul pentru care adresez această întrebare este faptul că vă rog să studiați cu celeritate acest caz și să propuneți o soluție pentru rezolvarea acestei probleme care împiedică cele două comunități ieșene să continue proiectele cu finanțare europeană și națională aflate în desfășurare. Stingerea acestei datorii poate fi efectuată prin trecerea creanței către Fondul Național de Garantare a IMM-urilor la datoria publică sau prin rectificarea bugetară (suplimentarea sumelor necesare achitării creanței). Anexez la prezenta și memoriul întocmit de ADI Ion Neculce–Brăiești în data de 14 ianuarie 2021 cu numărul de înregistrare 400.
Interpelare
Laura Georgescu
Testarea rapidă în școli
Întrebare adresată domnului ministru Vlad Voiculescu, ministrul sănătății. Obiectul întrebării: „Testarea rapidă în școli”. Stimate domnule ministru, În luna decembrie 2020, Comisia Europeană a propus norme privind testele antigenice rapide și a asigurat 20 de milioane de teste pentru statele membre. În acest fel, în mai multe țări europene au fost testate în masă cadrele didactice, chiar și înainte de deschiderea școlii: Spania a asigurat testarea gratuită a profesorilor și elevilor înainte de începerea anului școlar, în Anglia s-au luat măsuri pentru testarea gratuită săptămânală pentru toți profesorii sau elevii care intră în contact cu o persoană infectată, Austria a asigurat 5 milioane de teste rapide pentru elevi și profesori. În acest context, vă rog să precizați dacă ministerul pe care-l conduceți are o strategie pentru asigurarea testării rapide în școli. Vă mulțumesc.
Interpelare
Marius Humelnicu
Varianta de ocolire a municipiului Galați (33,6 kilometri)
Interpelare adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, și domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării este „Varianta de ocolire a municipiului Galați (33,6 kilometri)”. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru, Investițiile în infrastructură înseamnă atragerea investitorilor strategici în regiunea de sud-est a României, dar și mai multe locuri de muncă. De aceea, varianta de ocolire a municipiului Galați reprezintă un obiectiv de o importanță semnificativă pentru dezvoltarea social-economică a zonei, precum și creșterea competitivității în celelalte regiuni ale țării, având drept scop devierea traficului de tranzit în afara municipiului, acesta fiind traversat de DN 2B, care face legătura între județul Brăila și punctul de frontieră Giurgiulești, ce asigură traficul de tranzit dintre România, Republica Moldova și Ucraina. După ce în octombrie 2019, prin Hotărârea Guvernului nr. 726 din 2.10, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Varianta de ocolire Galați”, în anul 2020 a fost semnat și contractul de proiectare și execuție a acestei investiții, ce reprezintă... din fonduri externe nerambursabile, dar și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi comunicați dacă: 1. Varianta de ocolire a municipiului Galați se află în planul de bugetare pe anul 2021. 2. Dacă varianta de ocolire a municipiului Galați este bugetată în Planul național de redresare și reziliență. 3. În ce stadiu sunt procedurile de expropriere a imobilelor necesare realizării lucrărilor de utilitate publică – „Varianta de ocolire Galați” și dacă cheltuielile pentru aceste proceduri vor fi alocate în anul 2021. Vă solicit să răspundeți în scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului.
Interpelare
Constantin-Bogdan Matei
Arcul de Triumf
Întrebarea mea este adresată domnului ministru al tineretului și sportului. În contextul în care România s-a angajat să organizeze Campionatul European de Fotbal, Federația Română de Rugby a pus la dispoziție Ministerului Tineretului și Sportului stadionul „Arcul de Triumf”, în vederea realizării și modernizării acestui obiectiv pentru antrenamentele echipelor naționale ce ne vor vizita în România cu ocazia organizării Campionatului European de Fotbal 2021. Odată cu finalizarea acestei lucrări de către Compania Națională de Investiții, stadionul a fost predat către Ministerul Tineretului și Sportului, iar conform înțelegerii dintre cele două instituții, minister și Guvern, acesta ar fi trebuit să revină din nou în administrarea gratuită a Federației Române de Rugby, unde, după cum bine știm – sau cei care sunt implicați în fenomenul sportiv –, s-a scris istoria rugby-ului românesc. Din păcate, acum, Ministerul Tineretului și Sportului nu mai dorește predarea stadionului „Arcul de Triumf”. În ultima perioadă au fost chiar și acțiuni, un lanț uman în jurul acestui stadion, astfel încât să reușim să sensibilizăm toate instituțiile implicate și toate instituțiile care își doresc într-adevăr ca rugby-ul românesc să-și continue tradiția, istoria și rezultatele deosebite pe stadionul „Arcul de Triumf”. Întrebarea mea este adresată domnului ministru al tineretului și sportului: ce își dorește să facă cu această minunată bază sportivă? Dacă dorește s-o mențină în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului și care este viziunea ministerului cu privire la această bază sportivă sau dacă dorește să o transmită din nou, conform înțelegerii, Federației Române de Rugby. Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Campania națională de vaccinare împotriva SARS-CoV-2, Decizia nr. 385/2020 privind înființarea Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARSCoV-2
Interpelare adresată domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății. Obiectul interpelării: „Revenire răspuns «Campania națională de vaccinare împotriva SARS-CoV-2, Decizia nr. 385/2020 privind înființarea Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARSCoV-2»”. Stimate domnule ministru, Având în vedere răspunsul cu nr. VVV/43/20.01.2021, pe care vi-l trimit anexat și care nu a răspuns punctual la problemele ridicate în interpelarea anterioară, reiterez aceste întrebări la care nu ați răspuns: 1. Să ne comunicați ordinul de ministru, în xerocopie, prin care au fost numiți membrii Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19, potrivit Deciziei cu nr. 385/2020 privind înființarea Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2. 2. Planul de acțiune elaborat de acest comitet, în xerocopie. 3. Cine se ocupă cu informarea și comunicarea cu privire la campania de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 pentru personalul medico-sanitar și populația generală? 4. Care sunt centrele de vaccinare din fiecare județ? 5. Cine asigură procesul logistic necesar procesului de vaccinare? 6. Sunt monitorizați și, dacă da, care este perioada stabilită pentru monitorizarea persoanelor vaccinate pentru urmărirea efectelor adverse în cadrul acestei campanii naționale de vaccinare împotriva SARS-CoV-2? 7. Care este perioada de imunizare? 8. Care este compoziția fiecărui vaccin, cu lista detaliată a excipienților? 9. Cine a autorizat campania de vaccinare? 10. Cine își asumă răspunderea pentru eventualele efecte adverse suportate de persoanele vaccinate în cadrul acestei campanii? 11. Care este baza legală pentru condiționarea exercitării drepturilor și libertăților cetățenilor cu privire la învățământ, muncă, spectacole și așa mai departe de efectuarea vaccinului împotriva SARS-CoV-2? 12. De ce nu există campanie de informare cu privire la efectele adverse ale vaccinării? 13. Au autorizat autoritățile române campania publicitară prin televiziune prin care sunt filmate vaccinările, în condițiile în care actul medical este un act individual și confidențial? 14. S-a respectat legislația națională și internațională cu privire la consimțământul informat? Care este legislația respectată? 15. Care sunt contraindicațiile vaccinului? 16. Cine autorizează reprezentanți ai instituțiilor statului să menționeze că efectuarea vaccinului va duce la recuperarea drepturilor și libertăților cetățenești? 17. De ce domnul secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, afirmă că vaccinarea va duce la recuperarea drepturilor și libertăților cetățenești pentru persoanele care o fac și că viața noastră nu va mai fi niciodată ca înainte? Care este baza legală și care sunt dovezile științifice pe care se sprijină? 18. De ce actul medical al vaccinării este prezentat la TV în timpul zilei, aceasta creând un abuz psihoemoțional asupra copiilor, în primul rând, și asupra populației, în plan secundar? 19. Vă rugăm să ne comunicați cum se poate justifica din punct de vedere financiar asumarea suportării de către stat a costurilor cu despăgubirile pentru aspectele adverse postvaccinare, degrevând total producătorii din sistemul privat de responsabilitatea pe care orice producător și-o asumă firesc atunci când scoate pe piață un produs. 20. Care este costul campaniei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2, desfășurat pe publicitate și acțiune medicală, și din ce fonduri se suportă? 21. Având în vedere comunicatul de presă din data de 14.12.2020 al Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 cu privire la antrenarea tuturor cultelor religioase din România în implementarea campaniei naționale de vaccinare împotriva SARS-CoV-2, vă solicit să îmi comunicați de ce implicați cultele religioase în această campanie, care este baza legală, având în vedere autonomia și autocefalia cultelor, precum și prevederile constituționale, art. 29 din Constituția României, ale art. 10 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ale art. 9 – CEDO. De asemenea, la cele mai sus menționate, vin cu câteva întrebări suplimentare cu privire la informațiile pe care mi le-ați oferit: 22. Vă solicit să detaliați în ce constă „monitorizarea suplimentară” despre care precizați că va fi făcută la scară largă de către EMA în pagina 2 a răspunsului. 23. În răspunsul primit se menționează faptul că „prospectul electronic va fi eliberat în limba maternă”. Care este soluția propusă pentru persoanele care nu au cunoștințe de accesare a internetului, precum și pentru populația analfabetă sau cu deficiențe de văz? 24. Care este temeiul legal pentru secretizarea prețului de achiziție al vaccinului? În lipsa unui temei legal, vă solicităm să ne comunicați de urgență actul. În prospectul fiecăruia dintre cele trei vaccinuri – prospecte afișate pe site-ul ANM – se precizează că: „Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informații referitoare la siguranță.” Din cele comunicate rezultă că niciunul dintre producători nu oferă garanții cu privire la siguranța propriu-zisă a produsului său. Concluzia este că acestea sunt, de fapt, vaccinuri experimentale, ale căror studii nu s-au încheiat, ci, practic, continuă pe populația care este vaccinată în prezent. Vă mulțumesc.
Interpelare
Monica-Cristina Anisie
Educația continuă!
Stimată doamnă președinte, Obiectul declarației politice de astăzi este „Educația continuă!”. Din data de 8 februarie sistemul de educație din România intră într-o nouă etapă, suntem cu un pas mai aproape de normalitatea pe care o știam înainte de pandemie. Încă din perioada mandatului meu de ministru, președintele Klaus Iohannis, ministerele Educației și Sănătății, împreună cu specialiști din România, au căutat cele mai bune soluții pentru copiii noștri și au lucrat la găsirea de variante optime pentru redeschiderea școlilor. Sunt mulți contestatari ai acestor măsuri, însă acelora le reamintesc că trăim vremuri fără precedent, în care pasivitatea produce consecințe mai grave decât asumarea unor decizii incomplete. Același principiu este valabil atât pentru decizia închiderii școlilor, cât și pentru cea cu privire la redeschiderea acestora. Un singur lucru se poate garanta: faptul că există integritate, asumare de răspundere și simț al responsabilității în rândul decidenților. Prioritatea a fost și va rămâne siguranța tuturor copiilor, părinților și profesorilor. Iar dacă astăzi copiii noștri sunt, unii dintre ei, în spațiul unităților de învățământ se datorează implicării autorităților publice locale, dar și achizițiilor de echipamente sanitare și electronice realizate de către Ministerul Educației și de către inspectoratele școlare, în parteneriat cu unitățile de învățământ. De exemplu, numai pentru echipamentele electronice Guvernul Orban a alocat fondurile necesare, achiziționându-se la acel moment 250.000 de tablete prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2020, 37.497 de tablete și 4.375 de laptopuri prin Hotărârea nr. 756/2020, 65.438 de tablete și 9.509 de laptopuri prin Ordonanța de urgență nr. 144/2020. Personal, mă bucur că astăzi, având o altă situație epidemiologică în România, copiii noștri se pot întoarce în sălile de clasă. Insist și de aici, din Senat, să-i încurajez pe toți să fie precauți și să respecte toate normele sanitare. E nevoie de răbdare și empatie. Sperăm cu toții că vaccinarea va face ca viața noastră să revină treptat la normal, dar trebuie să recunoaștem că procesul educațional așa cum se desfășura înainte nu va mai exista. Sau, mai bine spus, nu ar trebui să mai existe. Pandemia ne-a forțat să vedem, în sfârșit, cât de important este să ne adaptăm noilor cerințe și să facem față provocărilor acestui mileniu. Viitorul aparține digitalizării, automatizării, adaptării și educației continue. În sfârșit, au înțeles cu toții că nu mai „merge și așa”. Când am acceptat demnitatea de ministru al educației, am subliniat încă de la început că este nevoie de reformă și am realizat debirocratizarea activității didactice, un nou CNADTCU, masteratul didactic, precum și elaborarea, împreună cu mediul de afaceri, a unei strategii pentru digitalizarea educației. În calitate de președinte al Comisiei de învățământ, tineret și sport din Senatul României, voi face tot ce ține de mine pentru ca reforma să continue. În termen de câteva luni, România va trebui să prezinte Comisiei Europene Planul național de redresare și reziliență, prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții, în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. PNRR va avea la bază șase piloni principali: – tranziția spre o economie verde; - transformarea digitală; - creșterea economică inteligentă, sustenabilă și - incluzivă; – coeziunea socială și teritorială; – sănătatea și reziliența instituțională; - copiii, tinerii, educația și competențele. Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de redresare și reziliență la nivelul UE, România ar putea beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Care este scopul? România va fi pregătită să facă saltul real către sustenabil și către digital în toate domeniile. Cuvântul care reprezintă viitorul este „educația”! Tinerii trebuie să fie pregătiți în mod accelerat pentru noua societate postpandemică, pentru noile tehnologii, pentru noile oportunități și pericole. Digitalizarea educației a reprezentat un proiect prioritar pentru mandatul meu de ministru, iar acum va fi o prioritate pentru mandatul meu de senator. Prin realizarea Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021–2027, SMART-Edu, construim, de fapt, viitorul pieței muncii și pregătim pilonii unei creșteri economice sustenabile pentru următorii cel puțin 30 de ani. Este foarte clar că această strategie trebuie să devină un proiect de țară, pentru că, dacă ne dorim să construim o Românie modernă, trebuie, în primul rând, să construim o Românie educată. Acest lucru nu se va putea întâmpla însă fără finanțare. Februarie este un nou început și pentru elevi, și pentru noi, stimați domni și doamne parlamentar. Depinde de noi cum construim de acum înainte! Vă mulțumesc. Senator PNL de București Monica-Cristina Anisie.
Interpelare
Rodica Boancă
Interpelare
Radu-Mihai Mihail
Sunteți un exemplu de urmat
„Sunteți un exemplu de urmat”, asta mi-a spus ambasadoarea Suediei la întrevederea pe care am avut-o săptămâna trecută, făcând referire la campania de vaccinare desfășurată în România. A adăugat: „Sunteți înaintea Suediei și a altor țări cu experiență.” Într-adevăr, conform celor mai recente analize făcute de Bloomberg, România se află pe locul 14 la nivel global, cu o rată de 4,41 doze administrate la suta de persoane, peste media europeană, de 3,77%, și în fața unor țări precum Germania, Elveția, Franța sau Spania, țări care dispun de sisteme sanitare mult mai performante. De asemenea, gradul de interes în rândul românilor pentru a se vaccina s-a dublat în ultima perioadă. Majoritatea românilor vor să se vaccineze. Peste 55% dintre cetățenii interogați răspund pozitiv la un sondaj de opinie realizat în acest sens. Chiar și dintre cei aproape 40% care se arată sceptici aproape 20% sunt deciși să se vaccineze în viitor. Așadar, ajungem la aproximativ 75% dintre români care au declarat că s-ar vaccina. Atitudinea este una general favorabilă, iar propriul exemplu dat de cei care s-au vaccinat va fi urmat de un număr foarte mare de cetățeni, din fericire. Toate acestea se datorează și campaniei de informare realizate de Ministerul Sănătății, campanie ce a contribuit semnificativ la creșterea încrederii în vaccin în rândul cetățenilor. Doar prin vaccinare și prin respectarea măsurilor de restricție în vigoare vom reuși să depășim această pandemie. Cu toții ne dorim să ne întoarcem la normalitate, dar pentru ca acest lucru să fie posibil este nevoie de un efort comun, de un efort colectiv. În acest timp, PSD se ocupă, așa cum ne-a obișnuit, cu minciuni și șicane, o doză de ipocrizie greu de imaginat. În lipsă de argumente și în lipsă de sinecuri de împărțit sau contracte de aranjat, PSD încearcă să iasă în evidență aruncând vina a zeci de ani de gestiune dezastruoasă a sănătății, aruncând incompetența celor 14 miniștri ai sănătății pe care i-au promovat și susținut pe umerii lui Vlad Voiculescu. În primul rând pentru că Vlad Voiculescu, precum și ceilalți miniștri USR PLUS deranjează clientela PSD, pentru că fac ceea ce au promis, transparent și eficient. Moțiunea simplă inițiată împotriva ministrului sănătății, ca și celelalte moțiuni pe care le plănuiește PSD, se va transforma, fără îndoială, în momente ale adevărului, când se va vedea diferența dintre vorbăria PSD și faptele USR PLUS. Mulțumesc. Vă mulțumesc. Declarația politică de astăzi, prima mea declarație politică în calitate de senator al statului român, este despre situația sistemului public de învățământ: „Este timpul să apărăm interesele românilor, nu ale găștilor și băieților deștepți!”. Stimați colegi, De aproape un an, toți românii par a fi condamnați la o luptă permanentă pentru supraviețuire. Dincolo de pandemia declarată, există o lipsă de viziune și de empatie din partea coaliției de guvernare și o vânătoare de vrăjitoare declanșată la adresa partidului Alianța pentru Unirea Românilor, prin care se încearcă abaterea atenției de la problemele reale ale țării. În acest moment, doi pioni de bază ai oricărei națiuni, educația și sănătatea, sunt grav afectați din cauza modului în care țara a fost și este guvernată. Știu că nu vă place AUR, stimați colegi, deoarece noi provenim din pătura medie a societății și suntem produsul guvernării dezastruoase a României din ultimii 30 de ani, dar trebuie să fiți conștienți că întotdeauna generațiile din urmă vor cere socoteală. Eu sunt profesor și cunosc problemele din satele și orașele țării în ceea ce privește educația. Ați pus presiune și ați dansat deșănțat pe legile educației, fără să țineți cont de copii și de profesori. Ați politizat tot, școala devenind un teren de luptă între PSD și PNL, mai nou și USR sau chiar UDMR, însă nu ați construit nicio clădire – ba chiar zeci de școli au toaletele în curte, ca în Evul Mediu –, nu ați sincronizat programa, programul și realitatea cu nevoile elevilor și profesorilor. Mai mult chiar, cadrele didactice sunt zilnic umilite și înfierate, iar Ministerul Educației a lucrat și lucrează împotriva propriilor angajați. Școala românească a fost și încă este de elită în lume. Școala românească v-a adus și pe dumneavoastră aici și tot produsul școlii vă va cere socoteală. Opriți politizarea școlilor! Stopați pervertirea noii generații! Definiți fața învățământului după chipul copiilor, și nu după cum ordonă forțe oculte și potrivnice națiunilor mici, precum România! Patria noastră nu este colonie și nu ne puteți vinde la infinit! Stimați colegi patrioți, Pentru că știu sigur că în fiecare partid sunt și români sufletiști, muncitori, însă, de obicei, oprimați de conducători nereprezentativi, haideți să creăm un cadru legislativ proromâni! Mai avem atât de puține active neînstrăinate, iar școala este încă o redută. Trebuie deschise toate școlile, creat un sistem de transport școlar integrat și educare intensivă a generațiilor tinere, altfel nu vom avea nicio șansă ca națiune în această dezordine mondială. Ca o concluzie, vă rog, stimați colegi, actuali sau viitori guvernanți, opriți furtul banilor publici, asumați-vă măsuri concrete și în favoarea poporului care v-a ales, respectați legile date de Parlament și nu mai căutați scuze! Pandemia doar a luat vălul de pe ochii noștri, a ridicat covorul și a ieșit la iveală gunoiul ascuns acolo de 31 de ani. Este timpul să construim, dar nu umilindu-i pe cei mici, nu plătind pentru campanii media împotriva românilor, nu ridicând din umeri și nu plecând la schi. Vă mulțumesc. Senator AUR, Ialomița, Rodica Boancă.
Interpelare
Sorin Lavric
Declarația mea politică are drept țintă situația aiuritoare de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Stimată doamnă președinte, Dragi colegi, Declarația mea politică are drept țintă situația aiuritoare de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. În fruntea acestei instituții, care este o instituție emblematică în privința cercetării crimelor pe care comuniștii le-au făcut asupra poporului român, în fruntea ei, în 16 ianuarie 2020, a fost pusă o doamnă, se numește Alexandra Toader, care este o prietenă apropiată a consilierului prezidențial Andrei Muraru. Altminteri spus, propteaua politică prin care a ajuns în fruntea acestei instituții simbolice este acest domn aflat în apropierea președintelui Iohannis. Ca să-i fac un portret succint doamnei Alexandra Toader, aș spune că este o ființă arogantă, mediocră, a cărei principală calitate este arta de a-și umili subalternii. De când se află la conducerea acestei instituții, patru cercetători de renume au trebuit să plece din cauza represaliilor la care au fost supuși. Este vorba de istoricul Marius Oprea și de istoricii Clara Mareș, Gheorghe Petrov și Alin Mureșan. Ca să scurtez vorba, enumăr pe scurt abuzurile pe care această doamnă le face de un an în fruntea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, abuzuri pe care nu le știu din presă sau în urma imaginației mele înfierbântate, ci dinăuntru, mai precis de la Alin Mureșan și de la Liliana Corobca, care a dat în judecată în ultimele luni institutul, tocmai pentru că a fost supusă unor penalizări din partea doamnei Alexandra Toader. Care sunt abuzurile? Doamna a blocat proiectele de cercetare ale istoricilor, a impus restricții privind studiul în arhivele CNSAS, a introdus obligația ca studierea să se facă pe baza unei foi de deplasare, pe care numai ea avea dreptul să o semneze. A cerut ca cercetătorii – culmea ironiei! – să fie evaluați de economista de la institut, dacă puteți să vă închipuiți că un istoric poate fi apreciat în munca lui de o economistă. I-a mutat pe istorici dintr-un birou în altul fără să le ceară părerea, a practicat cenzura în chip flagrant tăind textele angajaților, le-a interzis cercetătorilor dreptul de a vorbi în public fără acordul ei și, ultima măsură aberantă, i-a pus pe cercetători să semneze acorduri ilegale de confidențialitate. Asta înseamnă că o instituție de stat a fost secretizată ilegal. Acei cercetători nu mai au voie să vorbească liber despre ceea ce fac și, implicit, despre crimele săvârșite de comuniști. În consecință, cer demiterea acestei doamne, pentru a găsi un remediu la situația aiuritoare și catastrofală a acestui institut. Sorin Lavric, senator AUR. Vă mulțumesc.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Medicii, primii vaccinați, nu știu că au drepturi în acest stadiu, că ar trebui să aibă acoperite plățile tuturor efectelor adverse și despăgubiri pentru prejudiciul pe care-l pot suferi ca urmare a acestor efecte adverse, ca și ceilalți pacienți. Cine le vorbește despre efectele adverse? Ce acte se
Medicii, primii vaccinați, nu știu că au drepturi în acest stadiu, că ar trebui să aibă acoperite plățile tuturor efectelor adverse și despăgubiri pentru prejudiciul pe care-l pot suferi ca urmare a acestor efecte adverse, ca și ceilalți pacienți. Cine le vorbește despre efectele adverse? Ce acte semnează în cunoștință de cauză – consimțământul informat? Cine are grijă de familia celui care decedează ca urmare a acestor efecte adverse? Întrebări fără răspuns. De ce nu suntem anunțați că există efecte adverse majore, care duc și la decese sau la alte tipuri de boli? Aici avem răspunsuri, pe care vi le voi da mai jos, date oficiale obținute de pe site-ul vaccinului Pfizer-BioNTech. Și vă rog să aveți în vedere următoarele: până la data de 6 februarie 2021 au fost înregistrate pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului 41.142 de persoane...
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Vă rog frumos, nu ați întrerupt pe nimeni. ...care au suferit efecte adverse...
Vă rog frumos, nu ați întrerupt pe nimeni. ...care au suferit efecte adverse...
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Nu, doamnă, conform regulamentului, este pe fiecare persoană. Nu schimbați regulamentul!
Nu, doamnă, conform regulamentului, este pe fiecare persoană. Nu schimbați regulamentul!
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Avem dreptul până la ora 11.00.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Deci au suferit efecte adverse... Atenție mare! 77% dintre aceste efecte adverse, adică 31.626, sunt la persoane de sex feminin. Majoritatea efectelor adverse înregistrate în rândul femeilor sunt afecțiuni endocrine, avorturi spontane – 12 avorturi spontane...
Deci au suferit efecte adverse... Atenție mare! 77% dintre aceste efecte adverse, adică 31.626, sunt la persoane de sex feminin. Majoritatea efectelor adverse înregistrate în rândul femeilor sunt afecțiuni endocrine, avorturi spontane – 12 avorturi spontane...
Interpelare
Radu-Mihai Mihail
Vă rog să fim cât se poate de clari și fermi privind luările de cuvânt, pentru că avem mulți colegi care vor să intervină în timpul acestei sesiuni de declarații politice. Sunt bucuros că, spre deosebire de sesiunea trecută, acum avem o participare mult mai bună și este păcat ca aceste momente, când
Vă rog să fim cât se poate de clari și fermi privind luările de cuvânt, pentru că avem mulți colegi care vor să intervină în timpul acestei sesiuni de declarații politice. Sunt bucuros că, spre deosebire de sesiunea trecută, acum avem o participare mult mai bună și este păcat ca aceste momente, când putem într-adevăr să dezbatem, să ne ascultăm punctul de vedere, să fie monopolizate. Deci vă rog să fiți foarte fermă în a respecta timpii de vorbire pentru toată lumea. Mulțumesc foarte mult.
Interpelare
Liliana Sbîrnea
care vor da naștere la interpretări diferite
Am dori retrimiterea la comisie a legii aflate la punctul 9, deoarece este o lege foarte importantă, care a trecut de Camera Deputaților fără dezbatere, lucru care se întâmplă foarte des în ultima perioadă. Este o lege importantă, adoptată tacit. Subliniem faptul că observațiile Consiliului Legislativ, care se întind pe 10 pagini, nu au fost dezbătute punct cu punct în comisiile de specialitate, din lipsă de timp. Consiliul Legislativ semnalează multe expresii neclare, citez, „care vor da naștere la interpretări diferite” și există riscul unor abuzuri. Mai mult de atât, sunt norme cu caracter mare de generalitate, care vor duce la probleme de înțelegere a legii, și de aceea vă rugăm să retrimiteți la comisie, pentru două săptămâni, această inițiativă legislativă. Mulțumesc.
Interpelare
Radu-Mihai Mihail
Vreau să subliniez faptul că pentru inițiativa legislativă de la punctul 9 au fost respectați toți pașii procedurali înainte ca propunerea să fie discutată în comisie. A fost timp suficient pentru a studia diversele puncte. În ceea ce privește avizul Consiliului Legislativ, a fost primit în termen,
Vreau să subliniez faptul că pentru inițiativa legislativă de la punctul 9 au fost respectați toți pașii procedurali înainte ca propunerea să fie discutată în comisie. A fost timp suficient pentru a studia diversele puncte. În ceea ce privește avizul Consiliului Legislativ, a fost primit în termen, deci a fost timp pentru a fi discutate și aceste puncte în comisie. A avut loc dezbaterea normală în comisie și am primit raportul în timp util, deci nu văd niciun motiv să retrimitem la comisie. Deja, așa cum am hotărât, vom vota asupra raportului favorabil pentru această lege. Mulțumesc.
Interpelare
Robert-Marius Cazanciuc
Nu suntem în fața unui act formal. Nu suntem aici să cauționăm, cum spune CL-ul, texte neclare, cu caracter de generalitate. Nu lăsați să treacă cu bună știință un text neclar în materie penală. Vom da naștere la practică neunitară, vom da naștere la abuzuri. Trecând cu bună știință un text neclar,
Nu suntem în fața unui act formal. Nu suntem aici să cauționăm, cum spune CL-ul, texte neclare, cu caracter de generalitate. Nu lăsați să treacă cu bună știință un text neclar în materie penală. Vom da naștere la practică neunitară, vom da naștere la abuzuri. Trecând cu bună știință un text neclar, este o adevărată crimă împotriva poporului român. Acest popor are tot dreptul să aibă legi clare, bine scrise. De ce nu putem adopta acest text peste o săptămână? De ce nu putem discuta în Comisia juridică, text cu text, observațiile CL-ului? Avem instituții inutile în momentul de față? De unde această grabă? Textul a trecut fără dezbatere la Camera Deputaților, adică tacit. Observațiile CL-ului nu au fost luate în discuție text cu text, așa cum era decent. Avem avocați în sală, avem la Senat un avocat trimis de Uniunea Barourilor. N-am văzut să fi fost invitat avocatul să participe la această discuție importantă despre viitorul unei instituții europene. Nu este nimeni împotriva acestei instituții, dar de ce nu putem discuta în liniște, text cu text, săptămâna viitoare? De unde această grabă? În interesul cui votăm noi astăzi? Are poporul român interesul să nu aibă legi clare, bine scrise? Mulțumesc.
Interpelare
Laura-Iuliana Scântei
infracțiunii împotriva bugetului UE și a operaționalizării Parchetului European, toate statele membre și-au asumat, împreună cu procurorul european Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, operaționalizarea la 1 martie. Este un demers legislativ necesar tocmai pentru acest
Interesul este acela ca România să-și respecte obligațiile asumate la nivel european. Vă reamintesc: acum trei ani de zile, în noiembrie 2017, a intrat în vigoare Regulamentul EPPO din 2017. În trei ani de zile, toate statele membre care au aderat la EPPO – iar România s-a aflat printre inițiatorii acestei forme de cooperare consolidată la nivel european – și-au asumat operaționalizarea. Termenul, stimați colegi din cadrul PSD, este 1 martie. Prin urmare, legea pe care o avem astăzi pe ordinea de zi la punctul 9 nu face altceva decât să faciliteze la nivel legislativ anumite soluții legislative pentru aplicarea directă, coerentă a regulamentului european. El este deja parte din legislația română. Vă reamintesc, de altfel, că în 26 ianuarie 2021, în cadrul dezbaterilor din cadrul Parlamentului European, în reuniunea comună LIBE și CONT pe tema infracțiunii împotriva bugetului UE și a operaționalizării Parchetului European, toate statele membre și-au asumat, împreună cu procurorul european Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, operaționalizarea la 1 martie. Este un demers legislativ necesar tocmai pentru acest lucru. În ceea ce privește modalitatea în care s-a realizat dezbaterea în cadrul Comisiei juridice în ședința de ieri, vă reamintesc că unii colegi au fost prezenți, unii nu au fost prezenți, poate, și au fost reprezentați de alți colegi din cadrul grupului, dar colegii din cadrul PSD nu au propus niciun amendament. S-au rezumat exclusiv la demersuri parlamentare de a întârzia dezbaterea proiectului și votul în plen. Prin urmare, vă invit, după această chestiune de procedură, dacă sunt dezbateri pe fond cu privire la conținutul proiectului de lege, să vă exprimați măcar în plen, că la comisie nu ați făcut-o. Vă mulțumesc.
Interpelare
Titus Corlățean
Sincer, sunt profund surprins, în primul rând, de luarea de poziție a liderului de grup al USR PLUS, care reinterpretează și inventează noi reguli de procedură. Atunci când un lider sau vicelider de grup solicită retrimiterea la comisie sau propune o moțiune de procedură, nu există opoziție de la mi
Sincer, sunt profund surprins, în primul rând, de luarea de poziție a liderului de grup al USR PLUS, care reinterpretează și inventează noi reguli de procedură. Atunci când un lider sau vicelider de grup solicită retrimiterea la comisie sau propune o moțiune de procedură, nu există opoziție de la microfon, dacă târguim, negociem; ea se supune votului. Ăsta este regulamentul, asta e procedura. Cu privire la poziția pe care a exprimat-o Grupul senatorial PSD, oarecum mai pe fond, prin senatorul Cazanciuc, încerc să spun mai clar pentru președintele Comisiei juridice: aici nu este vorba de opoziție față de legea de implementare a unui proiect la care cu toții ne-am dat acordul; problema este de cu totul altă natură. Consiliul Legislativ are o lungă listă de chestiuni pe care le semnalează și care, pe scurt, spun că acest proiect de lege propus de Guvern este prost. Asta este problema. Nu aveai cu ce amendamente să vii într-o ședință ținută foarte sub presiune și în scurt. Aveați de discutat ceea ce Consiliul Legislativ a semnalat. Acel lucru trebuie făcut pentru ca legea să fie bună, pentru ca implementarea să fie bună, pentru a nu fi confuzii în punerea în aplicare a acestui mecanism. E foarte simplu. Deci solicitarea de retrimitere la comisie trebuie supusă votului din aceste considerente, și nu din interpretări răuvoitoare. Vă mulțumesc.
Interpelare
Radu-Mihai Mihail
În urma consultării liderilor, cerem retrimiterea la comisie până luni, 15, și vă rog să supunem la vot această propunere.
În urma consultării liderilor, cerem retrimiterea la comisie până luni, 15, și vă rog să supunem la vot această propunere. Mulțumesc.
Interpelare
Gabriela Crețu
ivelor dezvoltării durabile. Statul român s-a angajat la ONU, ele trebuie atinse până în 2030 și necesită politici publice ample, bine orientate și urgente.
În numele Grupului PSD, aș putea garanta sprijin Guvernului pentru orice măsură destinată realizării obiectivelor dezvoltării durabile. Statul român s-a angajat la ONU, ele trebuie atinse până în 2030 și necesită politici publice ample, bine orientate și urgente. Față de statele europene cu care ar trebui să ne comparăm, România are reale probleme la mai multe dintre obiective. La reducerea sărăciei și inegalității, Slovacia, foarte asemănătoare cu noi, e pe locul I în lume la egalitate..., noi între Sudan și Nigeria în clasament, pe bune, adică la propriu. Avem de lucru în domeniul accesului la sănătate pentru toți și la educație de calitate. Cu privire la prețurile energiei, mereu în creștere, aceste prețuri vor exclude categorii întregi de populație de la viața civilizată, dacă nu se acționează urgent pentru protejarea lor. Până la munca plătită decent e drum lung, chiar dacă Guvernul îngheață salariile. Egalitatea de gen e, de asemenea, un obiectiv aproape utopic. Din păcate, doamna președinte nu poate compensa – și cu mine – faptul că suntem pe locul 97 în lume la ponderea femeilor în Parlament. Cu toate acestea, nu putem vota această lege. Obiecțiile noastre nu sunt de fond. Credem, poate, că un consiliu de mediu și dezvoltare durabilă ar fi util, ca să amintească măcar guvernelor, indiferent ce guverne ar fi ele, obligațiile asumate. Doar că România nu are un asemenea consiliu. Se poate verifica pagina Consiliului Economic și Social European, unde scrie explicit că nu avem. Avem, în schimb – suspectăm noi, pentru că nu ni s-a confirmat de către Guvern –, Departamentul pentru dezvoltare durabilă din subordinea Secretariatului General, care e înființat printr-o hotărâre de guvern, în cadrul aparatului de lucru al prim-ministrului, având funcții executive de coordonare, planificare, raportare, integrare, inclusiv poate să folosească fonduri europene etc. E un organism aparent guvernamental. Or, Rețeaua Europeană a Consiliilor de Mediu e un ONG, care reunește niște think tankuri independente, cu rol de consiliere a guvernelor, formate din experți, reprezentanți ai ONG-urilor, ai patronatelor, sindicatelor cu interes și expertiză în domeniu etc. Sunt vreo 14 state care au asemenea consiliu, nu este o instituție aparținând Uniunii Europene. Noi apreciem activitatea departamentului și a fostului nostru coleg László Borbély, dacă mai e acolo. Suspectăm că de acolo a venit propunerea, întrucât Guvernul nu a fost prezent să-și susțină proiectul și n-a furnizat, drept urmare, explicațiile necesare. Dar nu aderă departamentul măcar, ci Secretariatul General al Guvernului, de al cărui caracter guvernamental cred că nu se îndoiește nimeni. El nu poate adera la un ONG. Rețeaua nu e interguvernamentală, pentru că, dacă este, recunoaștem. Catalonia, de exemplu, e membră indirect. Nici prin modificarea Ordonanței nr. 41, care cuprinde lista cu organizațiile internaționale interguvernamentale la care statul român e parte, nu putem să ne asumăm plata cotizației respective. Dacă venea Guvernul să susțină proiectul, cum era normal, sugeram soluția complicată întâi, și anume să înființeze un consiliu de mediu ca o instituție de interes public și acesta să adere la rețea, sau le sugeram soluția cea mai simplă, pe care o aplicăm și noi la instituțiile înscrise în tratatele Uniunii, cum este Conferința comisiilor de afaceri europene: trecem la cheltuielile de conferințe în buget și aprobăm anual, inclusiv suma pentru plata Secretariatului, cotizație, ce mai e acolo, și lucrurile se rezolvă mult mai simplu. Altfel, noi nu putem – este aberant juridic – să votăm această lege. Mulțumesc foarte mult.
Interpelare
Gabriela Crețu
În condițiile pandemiei, Uniunea Europeană a decis înființarea SURE – pe românește, instrumentul de sprijin pentru riscul de șomaj cauzat de pandemie. Pe scurt, înseamnă că Comisia Europeană se împrumută de pe piețele financiare folosindu-se de ratingul triplu A pe care-l are și dă mai departe banii
În condițiile pandemiei, Uniunea Europeană a decis înființarea SURE – pe românește, instrumentul de sprijin pentru riscul de șomaj cauzat de pandemie. Pe scurt, înseamnă că Comisia Europeană se împrumută de pe piețele financiare folosindu-se de ratingul triplu A pe care-l are și dă mai departe banii, cu împrumut, statelor membre ca subcontractanți. Este un avantaj, pentru noi cel puțin, întrucât dobânda de referință SWAP la care ar fi creditul pe 15 ani e 1,6 acum, iar noi plătim peste 4 la orice împrumut de pe piețele financiare. Deci vom vota această lege, pentru că avem nevoie de bani pe termen scurt ca să finanțăm măsurile privind protejarea angajaților și întreprinderilor mici și mijlocii în condițiile pandemiei, dobânda pe care am fi plătit-o fiind mult mai mare, dacă luam de pe piețe direct. Dar avem două rezerve, pe care ar trebui să le cunoașteți. Guvernul a negociat slab, acceptând un acord de împrumut... absolut toate condițiile dintr-un formular pe care l-a descărcat, bănuiesc, de pe site-ul Comisiei Europene și nu a fost nici măcar updatat. Condițiile de acord par a diferi semnificativ de cele din cererea de împrumut, deci din cererea de sprijin, cel puțin din cât ne-am putut da seama, pentru că este un împrumut la care nu știm rata dobânzii și nici cum îl vom returna, în câte rate și începând de la ce dată. Știm însă ce sancțiuni vom plăti în caz de întârziere la plată: dobândă de 3, 5 sau două puncte în plus față de rata care va fi. Să sperăm că va fi însă mai mică decât cea de pe piețe. A doua observație e legată de însăși folosirea instrumentelor financiare create la nivelul Uniunii, care se fac... Sunt împrumuturi care se fac în euro, se plătesc în euro și vor contribui la creșterea decalajelor dintre statele mai sărace și cele mai bogate ale Uniunii. După această pandemie și după cadrul financiar-bugetar următor, în care se folosesc instrumentele financiare masiv în locul granturilor, decalajul economic dintre statele creditoare, că cineva împrumută Comisia Europeană dintre statele membre, în principal, ca să ne împrumute, și statele debitoare va crește semnificativ. În aceste condiții, s-ar putea pune în pericol inclusiv existența Uniunii, pentru că divergențele economice vor alimenta divergențe politice, pe bună dreptate, și populismul, mai mult sau mai puțin. Trebuie să fim cu toții atenți și să analizăm fiecare măsură și fiecare tratat de acest tip pe care îl vom încheia în viitor, ca să nu ajungem debitori pe viață și supuși sistemului financiar-bancar. Mulțumesc.
Interpelare
Virgil Guran
Ne bucurăm că opoziția în sfârșit recunoaște că s-au făcut lucruri bune de către Guvernul Orban când au fost aceste împrumuturi și că s-au folosit bani pentru sprijinul populației în acele perioade grele. Știm că s-au dat acei 41,5%, printre altele, pentru cei care au fost în impas.
Ne bucurăm că opoziția în sfârșit recunoaște că s-au făcut lucruri bune de către Guvernul Orban când au fost aceste împrumuturi și că s-au folosit bani pentru sprijinul populației în acele perioade grele. Știm că s-au dat acei 41,5%, printre altele, pentru cei care au fost în impas. Îi asigurăm că pot să stea liniștiți, că negocierea și derularea acestei operațiuni vor avea loc în condiții normale, legale și benefice pentru statul român. Mulțumesc.
Interpelare
Laura-Iuliana Scântei
Proiectul urmărește limitarea interdicțiilor de a mai ocupa o funcție eligibilă doar la funcția care a generat starea de incompatibilitate pentru persoana afectată de această constatare, întrucât proiectul eludează, practic, duce la eludarea legii și încălcarea jurisprudenței constituționale care a
Proiectul urmărește limitarea interdicțiilor de a mai ocupa o funcție eligibilă doar la funcția care a generat starea de incompatibilitate pentru persoana afectată de această constatare, întrucât proiectul eludează, practic, duce la eludarea legii și încălcarea jurisprudenței constituționale care a interpretat prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, respectiv a Deciziei nr. 418/2014. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de respingere, pe care-l supunem plenului pentru votul final. Vă mulțumesc.
Interpelare
Laura-Iuliana Scântei
iv modificarea unei legi abrogate anterior. E vorba de Legea nr. 508/2004, care a fost abrogată prin Ordonanța de urgență nr. 78/2016.
O inițiativă, bună pe fond, care urmărea extinderea competenței DIICOT și la infracțiunile de mediu, și la infracțiunile prevăzute de Codul silvic. Din păcate, soluția legislativă nu a fost cea corectă, pentru că a avut ca obiectiv modificarea unei legi abrogate anterior. E vorba de Legea nr. 508/2004, care a fost abrogată prin Ordonanța de urgență nr. 78/2016. - Prin urmare, raportul Comisiei juridice este un raport de - respingere. - Proiectul a fost respins și de Camera Deputaților. Vă mulțumesc.
Interpelare
Laura-Iuliana Scântei
Un proiect similar cu cel de la punctul 5 de pe ordinea de zi de astăzi, care urmărește limitarea interdicțiilor pentru incompatibili de a mai ocupa o funcție eligibilă.
Un proiect similar cu cel de la punctul 5 de pe ordinea de zi de astăzi, care urmărește limitarea interdicțiilor pentru incompatibili de a mai ocupa o funcție eligibilă. Rămânem consecvenți noi, senatorii din Grupul parlamentar PNL, în ceea ce privește asigurarea integrității și transparenței în exercitarea tuturor funcțiilor și demnităților publice, în acord cu Legea nr. 176/2010, inclusiv în materia incompatibilităților, nu doar pentru cei care sunt condamnați penal. Prin urmare, raportul Comisiei juridice a fost un raport suplimentar de respingere. În legislatura anterioară, PSD votase un raport favorabil. Vă mulțumesc.
Interpelare
Rodica Boancă
Acest punct de pe ordinea de zi, într-adevăr, are raport de respingere.
Acest punct de pe ordinea de zi, într-adevăr, are raport de respingere. Vreau să sesizez totuși că asemenea practici sunt des cunoscute în plaiul nostru mioritic, prin care din administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu preponderență – da? – prin Romsilva, trec în domeniul public în diverse municipalități și în administrarea consiliului local diverse terenuri și ne trezim cu acele cartiere rezidențiale în pădurile României. Știm cu toții că traversăm o perioadă extrem de tristă în ceea ce privește defrișarea și reiterez ideea de a sprijini inițiativa ce urmează să o luăm cu privire la un moratoriu de 10 ani pentru a salva pădurile României. Vă mulțumesc și vom vota pentru raportul de respingere a acestei legi. Vă mulțumesc, doamna președinte.