Stenogramă plen

Interpelare

Gabriela Firea

în domeniul educației să o luați de la zero

Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației. Stimate domnule ministru, Anul acesta, Ministerul Educației primește cea mai mică alocare de la bugetul de stat din ultimii trei ani, 2,5% din PIB, adică nici măcar 30 de miliarde de lei. Acest lucru în condițiile în care ne putem „lăuda” cu recorduri triste: numărul copiilor care nu merg la școală sau nu finalizează învățământul obligatoriu depășește 400.000, 44% dintre adolescenții de 15 ani nu reușesc nici măcar să citească și să scrie corect. Cea mai mare parte din această sumă pe care am menționat-o anterior, peste 70%, este destinată cheltuielilor de personal. Rămân, așadar, la dispoziția Ministerului Educației aproximativ 8,5 miliarde de lei pentru a acoperi toate necesitățile acestui domeniu esențial pentru dezvoltarea societății: investiții, modernizare, digitalizare. Dar suntem din nou pe ultimul loc la toate acestea. Anul trecut, digitalizarea educației în România a însemnat 30 de milioane de euro pentru 250.000 de tablete, în condițiile în care România are peste 2,8 milioane de elevi. Unii dintre aceștia locuiesc în zone în care nu există curent electric, alții în zone fără conexiune la internet, unii în familii care se confruntă cu dificultăți financiare grave. De aceea, domnule ministru, consider că finanțarea consistentă a educației prin intermediul Planului național de redresare și reziliență – pe scurt, PNRR – nu este doar o oportunitate ce nu trebuie ratată, ci mai degrabă un colac de salvare. De aceea, țin să vă transmit că am fost extrem de tristă și chiar revoltată să constat – și încă dintr-un document oficial, nu pe surse, și anume un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene – că ministerul pe care-l conduceți nu a fost consultat în elaborarea documentului PNRR trimis Comisiei Europene în decembrie anul trecut. Vă solicit, așadar, domnule ministru, să ne informați care au fost observațiile pe care Comisia Europeană le-a transmis României, observații care v-au obligat „în domeniul educației să o luați de la zero”, așa cum se precizează în același comunicat al Ministerului Fondurilor Europene. Vă solicit, de asemenea, să ne transmiteți o informare extinsă în ceea ce privește proiectele și programele dedicate educației care vor fi finanțate prin PNRR, sumele alocate, termenele în care acestea vor putea fi accesate. -

Interpelare

Laura Georgescu

Satisfăcător

Stimate domnule ministru, Domnul Costel Galav, profesor, domiciliat în municipiul Constanța, a trimis Comisiei pentru învățământ, tineret și sport din cadrul Senatului României o sesizare în care reclamă abuzuri ale domnului Sorin Mihai, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Constanța, membru PNL și candidat din partea acestui partid la alegerile parlamentare din decembrie 2020. Concret, Domnia Sa susține că doamna Bucovală Zoia Gabriela, fostul inspector școlar general, a fost numită în funcția de director la Liceul „Traian” din Constanța, deși obținuse, la finalul anului școlar 2017–2018, calificativul „Satisfăcător”, motivul – management defectuos. Totodată, doamna Codreanu Alina-Diana, fost inspector școlar general adjunct, a fost transferată, în interesul învățământului, la Liceul Teoretic „Ovidius” din Constanța, cu toate că și aceasta a obținut calificativul „Satisfăcător” pentru management defectuos. Domnul Costel Galav menționează și faptul că doamna Bucovală Zoia Gabriela, în timpul mandatului de inspector școlar general, i-a desfăcut abuziv contractul de muncă contabilului-șef al ISJ Constanța. În data de 14.12.2020, Tribunalul Constanța anulează actul de concediere abuzivă și obligă ISJ Constanța la reintegrarea reclamantei pe postul anterior și la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta, sume actualizate cu dobânda legală la data plății efective. În urma celor semnalate de domnul Galav Costel, vă rog să dispuneți un control la Inspectoratul Școlar Județean Constanța și să-mi comunicați concluziile acestui control. Totodată, solicit să-mi comunicați cine va plăti despăgubirile stabilite de instanță în cazul contabilului-șef demis abuziv și, dacă aceste despăgubiri vor fi plătite de ISJ Constanța, dacă această instituție se va îndrepta împotriva doamnei Bucovală Zoia Gabriela pentru recuperarea acestor sume. Vă mulțumesc.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Dr. Lazăr Chirilă

Aș dori să... și m-aș fi bucurat ca domnul Robert Chioveanu, președintele ANSVSA, să fie în sală, să îi explicăm că noi, românii, nu suntem proști și nici nu putem fi ținuți de proști de doi ani de zile, de când dânsul este președintele ANSVSA. După ce că România este afectată economic de epidemia de coronavirus, ni se mai pune în cârcă și epidemia de pestă porcină africană. ## Domnule președinte, Vă rog din suflet, deschideți târgurile de animale! Vă mai rog o dată, în numele producătorilor români, în numele țăranului român, deschideți târgurile de animale! Nu puteți să vă bateți joc în continuare. Vă spun un calcul simplu din județul Cluj, din ograda domnului ministru Oros: luna trecută erau 20 de cazuri, dintre care 16 mistreți. Noi nu vindem mistreți, ca să-i prindeți în calculul epidemiologic! Patru porci domestici într-o lună! Ceea ce, la 100.000 de capete, efectivul pe județul Cluj, înseamnă 0,004%! La nivel național înseamnă 400 de cazuri! Nu se poate așa ceva pentru 400 de cazuri! Nici măcar pentru epidemia umană nu sunt luate în calcul 400 de cazuri la nivel național! Și dumneavoastră țineți târgurile închise! Gândiți-vă că acest lucru este partea economică cea mai profitabilă a țăranului român. El seamănă, el crește animale. Unde să le vândă? La hipermarket? N-are cum să-și vândă cerealele la hipermarket, n-are cum să-și vândă animalele la hipermarket. Faceți jocurile unor..., nu știu, hipermarketuri și așa mai departe?! Vă rog încă o dată, domnule președinte, să deschideți târgurile de animale. Și am adus aici, să vă fac cadou, o opincă, să nu uitați de unde ați plecat, domnule președinte! Opinca aceasta este încălțarea amărâtului de țăran.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Stadiul Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Cîmpeanu, ministrul Ministerului Educației, Cercetării Naționale. „Stadiul Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011” Supun atenției dumneavoastră un aspect destul de important cu privire la comportamentele de bullying în unitățile de învățământ din România. Știm cu toții că astăzi asistăm la creșterea numărului de comportamente de asemenea gen, știm foarte bine că legea a intrat în vigoare, iar în termen de 90 de zile Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Interne erau obligate să elaboreze normele de aplicare a acestei legi. Din păcate, abia în data de 10 ianuarie 2021 s-a inițiat un grup de lucru la nivelul celor două ministere. Întrebarea mea este: care este stadiul acestui grup de lucru și când preconizați, domnule ministru, că veți elabora normele metodologice? Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Programul de sprijin pentru tomate și pentru alte legume în anul 2021

Poate aflăm și noi de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ce se va întâmpla cu legumicultorii din România. Și vreau să atrag atenția foarte serios că țările din Uniunea Europeană, și nu numai, acordă subvenții foarte mari legumicultorilor din țările respective. Vreau să vă spun că acești oameni se trezesc dimineața (la 2.00, la 3.00) să facă focul cu tunuri în sere și în solarii, astfel încât să scoată cât mai repede pe piața din România roșii gustoase, și nu numai, și alte legume. De aceea, stimate domnule ministru, programul „Tomata” s-a bucurat de un real succes în județul Teleorman, și nu numai. Peste 600 de legumicultori au beneficiat de acest program în județul Teleorman. Legumicultorii sunt susținuți să cultive tomate în spații protejate, sere sau solarii, astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă. În cadrul programului „Tomata”, fiecare legumicultor care cultivă suprafața minimă de 1.000 de metri pătrați în sere și solarii și valorifică o producție de minimum 2 kilograme de roșii obținute pe metrul pătrat de solar primește de la stat, sub forma ajutorului _de minimis_ , suma de 3.000 de euro – sau, mai degrabă, primea. În luna ianuarie 2021, dumneavoastră, domnule ministru, ați declarat: „Vom continua să-i sprijinim pe legumicultori printr-un alt program dedicat lor – «Legume în spații protejate», acoperind astfel o sferă mai mare de cultivatori de legume, însă suma va trebui împărțită, deci vor primi mai puțini bani.” Închiderea programului „Tomata” va duce la diminuarea producției locale de roșii timpurii la jumătate și va favoriza importul din țările care au subvenții. Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi comunicați următoarele: 1. Anul acesta, programul de sprijin pentru tomate se va desfășura ca în anii precedenți? Dacă nu, ce formă de sprijin aveți pentru cultivatorii de legume? 2. Vă rog să precizați ce programe dedicate legumelor în spații protejate urmează să se deruleze în anul 2021? Vă solicit răspunsul în scris. Cu deosebit respect, senator de Teleorman Cristescu Ionel-Dănuț. Vă mulțumesc.

Interpelare

Dănuț Bica

Regularizarea râului Argeș între acumularea Bascov și acumularea Pitești, județul Argeș

Prima mea întrebare este adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Obiectul întrebării: „Regularizarea râului Argeș între acumularea Bascov și acumularea Pitești, județul Argeș”. Stimate domnule ministru, Regularizarea râului Argeș între acumularea Bascov și acumularea Pitești reprezintă una dintre urgențele investiționale din domeniul hidrografic la nivelul județului Argeș, cu impact major în ceea ce privește protecția construcțiilor și terenurilor agricole și siguranța populației din zona respectivă. În consecință, având în vedere importanța deosebită a obiectivului de investiții menționat anterior, vă rog ca, în completarea răspunsurilor Ministerului Apelor și Pădurilor formulate la întrebările mele pe aceeași temă din ultimii patru ani, să-mi comunicați: care este stadiul execuției lucrărilor, raportat la calendarul asumat, din ce motive a fost întârziată realizarea acestora și care este termenul prevăzut pentru finalizarea proiectului.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Sectorul energetic din România

Am o interpelare pe care o adresez domnului prim-ministru Vasile-Florin Cîțu, iar obiectul interpelării este „Sectorul energetic din România”. Guvernul României a acceptat anul trecut Pactul ecologic european (așa-numitul Green Deal), propus de Comisia Europeană. După semnarea declarației privind utilizarea investițiilor din Pactul ecologic, ministrul din acea vreme al mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, afirma că România este de acord în totalitate cu acest pact, care „trebuie să fie element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene pentru o Europă mai sustenabilă și mai rezilientă”. Fostul ministru transmitea atunci că România se angaja să sprijine măsurile de redresare economică ce susțin tranziția către neutralitatea climatică. 1. Analizând prevederile Pactului ecologic european și consecințele lui asupra economiei românești, AUR consideră că este necesară renegocierea lui cu Comisia Europeană. Actualele ținte de decarbonare, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și _net-zero_ până în 2050, sunt prea ambițioase pentru România. Avem nevoie de perioade de tranziție mai generoase, așa cum au solicitat și alte țări membre ale Uniunii Europene, de pildă Polonia. 2. Considerăm prematură renunțarea completă prea rapidă la sectorul carbonifer, așa cum a fost agreată de guvernanții români cu Comisia Europeană. România nu este încă pregătită, din punct de vedere tehnologic și economic, să mărească prea repede ponderea energiei din surse regenerabile, în condițiile în care avem resurse naturale proprii de combustibil fosil care, folosind tehnologii adecvate, pot încă servi dezvoltării. 3. În această fază, România poate ecologiza exploatările miniere în funcțiune, inclusiv având în vedere actuala situație de la Complexul Energetic Hunedoara. 4. De asemenea, poate retehnologiza centrale precum Turceni, Rovinari, Craiova, Mintia și Paroșeni. 5. AUR consideră că România are nevoie de circa 2.500 de megawați capacități noi pe gaze naturale. Aceste centrale noi se pot crea cu fonduri europene din Mecanismul de redresare și reziliență și fondurile de coeziune pe anii 2021–2027. Apreciem că circa 3-4 miliarde de euro se pot aloca în acest scop din banii europeni și companii românești precum Hidroelectrica, Romgaz, Complexul Energetic Oltenia pot face în acest sens investiții ce se vor dovedi rentabile. Centralele de la Ișalnița și Iernut sunt exemple notabile. 6. Gazele naturale din Marea Neagră trebuie exploatate de societăți românești. România trebuie să investească pentru exploatarea națională a acestor resurse autohtone. 7. AUR susține și folosirea superioară a resurselor de cărbune, prin tehnologii moderne, precum gazeificarea. 8. De asemenea, susținem relansarea industriei petrochimice românești, pentru a folosi gazele naturale și cărbunele prin tehnologii cu valoare adăugată. Vă solicit deci, respectuos, domnule prim-ministru, să prezentați un punct de vedere privind cele opt puncte menționate mai sus, de importanță majoră pentru sectorul energetic românesc.

Interpelare

Dorinel Cosma

Schimbarea instalațiilor electrice improvizate, învechite sau degradate din spitale, care au constituit principala cauză a incendiilor din cauza cărora mulți pacienți și-au pierdut viața în ultimii patru ani

Este adresată domnului Vlad Voiculescu, ministrul sănătății. ## Domnule ministru, Conform informațiilor care circulă în mass-media și din statistici, între anii 2016–2020 la nivel național au avut loc 123 de incendii în spitale, cauzate de instalațiile electrice improvizate, învechite sau degradate. În contextul ultimelor evenimente tragice cauzate de diverse incendii ce au avut loc în spitalele din România, precum cel de la Institutul „Matei Balș”, din capitală, sau cel de la Spitalul Județean din Piatra-Neamț, din cauza cărora mulți pacienți au murit cu zile, cauza principală a acestora fiind instalațiile electrice improvizate, învechite sau degradate, vă rog să-mi spuneți: care sunt acțiunile imediate și măsurile concrete pe care ministerul pe care îl conduceți le-a întreprins sau le va întreprinde pentru a preîntâmpina astfel de tragedii, în care și-au pierdut viața atâtea persoane nevinovate? Când preconizați, vă rog, să fie înlocuite aceste instalații improvizate, învechite sau degradate, care au constituit cauza principală a incendiilor?

Interpelare

Valentin-Rică Cioromelea

Proiectul de ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale pentru stabilirea dimensiunilor și tipurilor de exploatații de creștere a suinelor

Stimate domnule ministru, Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost supus dezbaterii publice un proiect de ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale pentru stabilirea dimensiunilor și tipurilor de exploatații de creștere a suinelor pe teritoriul României. Ordinul stabilește definirea și modul de autorizare a gospodăriei țărănești conform Legii nr. 566 din decembrie 2004, completat cu Legea nr. 256 din 20 noiembrie 2020, articolul care prevede că definirea și modul de autorizare a gospodăriei țărănești se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al președintelui ANSVSA: exploatația comercială de suine – exploatația de subzistență de creștere a suinelor pentru consum familial, cu un efectiv maxim de 5 (cinci) capete porci înregistrate în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor și care îndeplinește prevederile normelor sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate, deținută de persoane fizice neînregistrate la Oficiul Registrului Comerțului. Doresc să vă întreb, domnule ministru, de ce doriți ca, prin intermediul acestor prevederi dezastruoase, să condamnați la dispariție un mare număr de gospodării țărănești cu acest specific, restrângând efectivele de animale la un număr total insuficient pentru supraviețuirea economică a respectivelor gospodării țărănești. Solicit un răspuns în scris și oral, dacă se poate, printr-o declarație publică. Mulțumesc.

Interpelare

Rodica Boancă

Problema apei potabile din municipiul Slobozia, județul Ialomița

Am o întrebare adresată domnului premier Florin-Vasile Cîțu. Obiectul întrebării îl constituie „Problema apei potabile din municipiul Slobozia, județul Ialomița”. Domnule prim-ministru, De peste șapte ani, în municipiul Slobozia, din județul Ialomița, curge la robinet apă cancerigenă, din cauza unui fost primar PSD și fost senator PMP. În anul 2019 au început lucrările pentru extinderea stației de tratare a apei, valoarea investiției fiind de aproape 7,85 de milioane de lei, bani proveniți, în procente aproape egale, de la bugetul local și dintr-o alocare bugetară a Consiliului Județean Ialomița. În prezent, apa trimisă la robinetele consumatorilor este tot nepotabilă. Deși la alegerile locale reprezentantul Partidului Național Liberal a câștigat Primăria Municipiului Slobozia, se pare că a rămas cu practicile caracteristice predecesorilor săi. Actualul edil, domnul Dragoș Soare, nu poate prezenta nicio soluție concretă și niciun termen de finalizare a lucrărilor, cu toate că, în campania electorală, fostul prim-ministru, reprezentant al Partidului Național Liberal, domnul Ludovic Orban, le promitea cetățenilor din Slobozia că va aloca bani de la bugetul de stat pentru rezolvarea problemei privind apa potabilă. Având în vedere aceste aspecte, vă adresez următoarele întrebări: 1. Când vor ajunge banii promiși pentru potabilitatea apei, în condițiile în care sunt afectate atât municipiul Slobozia, cât și localitățile limitrofe? 2. Cât de sănătoasă este pentru populație apa obținută prin osmoză inversă? 3. Care sunt soluțiile la nivel guvernamental pentru cazurile în care populația este pusă în pericol permanent de îmbolnăvire din pricina apei nepotabile? Vă solicit respectuos să-mi comunicați răspunsul în scris. Cu deosebită considerație, senator AUR, Ialomița, Rodica Boancă. Mulțumesc.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Ineficacitatea liberalizării prețului la gaze prin GAS Release Program

Interpelare adresată domnului ministru Virgil-Daniel Popescu. Interpelarea se referă la „Ineficacitatea liberalizării prețului la gaze prin GAS Release Program”. Domnule ministru, Cu privire la ultimele afirmații privind liberalizarea pieței energiei, în special a gazelor, vă rog să precizați următoarele: 1. Ați declarat că liberalizarea pieței de gaze este un succes. Cum se poate să faceți o astfel de afirmație când 90% din consumatorii casnici care erau înainte de 1 iulie 2020 în piața reglementată au rămas la același furnizor/distribuitor, plătind același preț ca în anul 2020? 2. Ați afirmat că prețul gazelor va scădea la consumatorul casnic. Prețul la 90% din clienți este la fel de mare ca anul trecut, în timp ce prețul pe bursa de energie este la jumătate față de anul trecut. 3. Cum apreciați evoluția programului GAS Release Program, pe care anul trecut l-ați susținut chiar dumneavoastră cu mare entuziasm? Acest program a adus prețuri pe piață sub costul de producție al producătorilor, determinând reducerea producției și creșterea importurilor de gaze în semestrul II din 2020. 4. Ținând cont că a fost un act care a luat bani din buzunarul consumatorului, facilitând, în schimb, beneficiile E.ON și Engie (aceste firme au câștigat mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2019, mai precis în perioada iulie–decembrie 2020 – circa 0,83 milioane de euro profit în plus de la clienții casnici), cum apreciați faptul că, astfel, GAS Release Program, pe care l-ați susținut anul trecut prin Ordonanța de urgență nr. 106/2020, conduce la exporturi de gaze în anul 2021, gaze care ar fi trebuit să se înmagazineze, iar, în lipsa acestor înmagazinări, iarna viitoare românii s-ar putea să sufere din lipsa gazelor, de prețuri... sau prețuri mai mari la gaze? 5. Domnule ministru, în baza întrebărilor formulate anterior, vă solicit să precizați măsurile pentru evitarea acestor fenomene posibile pe piața energiei.

Interpelare

Ionuț Neagu

Limitarea numărului de porcine crescute în gospodăriile țărănești

Eu aveam două întrebări și o interpelare. O să dau citire interpelării. Interpelarea este adresată către domnul Nechita-Adrian Oros, ministrul agriculturii, și se referă la „Limitarea numărului de porcine crescute în gospodăriile țărănești”. O să fiu succint, ca să nu abuzez de timpul dumneavoastră. Este vorba de Ordinul nr. 24 pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploatații de suine pe teritoriul României. Prin acest ordin se definește exploatația noncomercială de suine și aș parafraza: exploatația de subzistență de creștere a suinelor pentru consum familial, cu un efectiv de maximum cinci porci la îngrășat, înregistrate în Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor. Este un ordin controversat – de fapt, așteptat de marii producători – și este o lovitură grea aplicată țăranilor noștri. El a trezit nemulțumirea legitimă a multora dintre țărani, inclusiv în zonele montane. Oricine poate constata o flagrantă contradicție între scopul declarat și efectul scontat. Normele sanitare sunt aceleași, indiferent dacă sunt ele pentru un singur cap sau dacă sunt pentru 100.000 de capete, iar ordinul nu face referință la intermediari, la samsari și nici nu stabilește vreo restricție ori limitare în privința activității lor. Explicațiile ulterioare, și ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ca reacție la nemulțumirile țăranilor și micilor fermieri, făcând referire la acești samsari, nu-și au obiectul, ci, din contră, au intensificat nemulțumirile țăranilor români. Impresia generală este că scopul real al acestui ordin este în detrimentul micilor producători naționali de carne. Țin să vă reamintesc că undeva la 4,5 milioane de capete sunt crescute de micii țărani, față de 1,5 milioane, câte sunt crescute în fermele industriale. Astfel, vă rog să ne transmiteți, în copie, studiul de impact și nota de fundamentare ale acestui Ordin nr. 24 din 21 ianuarie 2021 și, defalcată pe județe, informația am dori să fie completată la zi. O altă cerere ar fi numărul de porcine crescute în gospodării țărănești – să fie detaliat – și numărul de porcine din fermele și complexele de creștere (exploatații comerciale), respectiv numărul de porcine din gospodăriile țărănești și cele din fermele și complexele de creștere care au fost sacrificate în ultimii doi ani pe motivul contaminării cu pestă porcină, acesta fiind unul dintre argumentele domnului ministru când a scos ordinul. Cuantumul despăgubirilor financiare acordate în ultimii doi ani gospodăriilor țărănești și fermelor sau complexelor de creștere a porcinelor ca urmare a sacrificării animalelor contaminate, cu referire punctuală la cazurile de fraudare a bugetului în legătură cu despăgubirile acordate. Iar un ultim punct ar fi: numărul de samsari trași la răspundere pentru activitatea lor în dauna sectorului zootehnic din România. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris și oral.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Prima întrebare este adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României.

Prima întrebare este adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României. Având în vedere impactul negativ, deja dovedit, al programului Green Deal asupra unor sectoare fundamentale pentru independența energetică a României, cum ar fi sectorul termoenergetic și sectorul minier, constatând că din partea Guvernului condus de dumneavoastră nu au existat poziții publice cu privire la condiționalitățile și efectele negative ale acestui program Green Deal asupra României, vă adresez următoarele întrebări: 1. Ce condiționări a acceptat România pentru implementarea programului Green Deal? 2. Ce soluții are actualul guvern pentru salvarea sectorului termoenergetic pe cărbune și, implicit, a sectorului minier din Hunedoara (Valea Jiului) și Gorj, având în vedere că vorbim de un domeniu strategic pentru independența energetică a României? Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Obligativitatea purtării măștii încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Interpelare adresată domnul Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății, domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației. Obiectul interpelării: „Obligativitatea purtării măștii încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului.” Stimați domni miniștri, În timp ce România își distruge economia pas cu pas, alte țări ies din marasmul „plandemiei” și anulează restricțiile pe care noi le-am acceptat fără crâcnire. Parlamentul Cehiei a anulat starea de alertă și a dispus revenirea la o viață normală, fără măști, interdicții, economie oprită. În Austria, Curtea Constituțională a anulat toate măsurile anti-COVID, pe motiv că încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Tribunalul Administrativ de la Strasbourg se pronunță împotriva purtării măștii în aer liber, având în vedere că încalcă art. 8 – CEDO. Obligația purtării măștii reprezintă o îngrădire a drepturilor și libertăților fundamentale, are aspect de botniță, afectează comunicarea orală, identificarea persoanelor, afectează demnitatea umană, prezintă risc asupra sănătății, întrucât sunt studii științifice medicale care evidențiază riscul major asupra sănătății persoanelor cărora li se obturează respirația normală, cu înmulțirea infecțiilor în cavitatea bucală și reducerea capacității plămânilor. Este desconsiderat faptul că, raportat la Ordinul nr. 874/81/2020, există numeroase cadre didactice care suferă de boli denumite „comorbidități”, în condiții de infectare cu SARS-CoV-2, care ar avea dreptul la exceptarea purtării măștii. La fel în cazul elevilor. Însă Ordinul comun al MS și MEC nr. 5.487/1.494/2020 instituie o obligație absolută, fără niciun fel de excepție, nici măcar de ordin medical, pentru profesori și elevi cu privire la purtatul măștii și dezinfectarea cu biocide, ceea ce încalcă dreptul la sănătate, garantat constituțional, precum și dreptul la viață, la integritate fizică și psihică. Toate aceste obligații ce condiționează actul educațional, atât pentru elevi, preșcolari, cât și pentru cadrele didactice – purtatul măștii, vizierelor, dezinfectare cu biocide, plexiglas –, sunt încadrate la acțiuni de tortură și tratament degradant și inuman, mai ales că nu există nicio dovadă științifică care le poate fundamenta implementarea. Având în vedere cele menționate anterior, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Vă rog să ne comunicați studiile științifice medicale care stau la baza instituirii obligativității purtării măștii în România. 2. Care este motivul pentru care în privința copiilor/școlarilor/cadrelor didactice nu există excepții de la obligativitatea purtării măștii? 3. Care este motivația științifică care stă la baza obligativității purtării măștii la ora de educație fizică, față de excepția instituită de Ordinul nr. 874/81/2020 cu privire la lipsa obligativității purtării măștii pentru activitățile fizice? 4. Care sunt studiile științifice care impun obligativitatea purtării măștii la copiii sub 5 ani, în condițiile în care în Franța vârsta minimă este de 11 ani? 5. Vă rog să ne comunicați care sunt efectele adverse ale purtării măștii și studiile științifice care le evidențiază. 6. Cine răspunde pentru efectele adverse produse de obligativitatea purtării măștii? 7. Care este pedeapsa/sancțiunea pe care o suportă un copil/școlar în cazul în care își dă masca jos? 8. Pentru ce nu respectați recomandarea UE de raportare a infectărilor cu SARS-CoV-2 la 100.000 de locuitori? 9. În condițiile în care Europa își revine la normal și renunță la purtatul măștii, care este motivul pentru care România continuă cu măsurile abuzive și restrictive și le și accentuează? 10. În condițiile...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Imediat.

Imediat. 10. În condițiile în care salariile din România sunt extrem de mici, cum credeți că este posibil ca o familie să achiziționeze câte 3-4 măști pe zi, având în vedere că acest aspect ar fi de natură să îi afecteze traiul de zi cu zi? 11. Care sunt societățile comerciale care importă măști, ce tipuri de măști se importă și care sunt criteriile de conformitate pentru măștile impuse de legislație? 12. Care sunt prețurile de achiziție pentru măștile importate în România? 13. Care sunt societățile comerciale din România care produc măști contra SARS-CoV-2? 14. Care sunt statisticile cu privire la eficiența...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Mai am două întrebări și atât.

Mai am două întrebări și atât. 14. Care sunt statisticile cu privire la eficiența măștilor în România? Adică să ne comunicați care este procentul de diminuare a infectării cu SARS-CoV-2 pe fiecare lună de la momentul implementării obligativității purtării măștii în România și să ne transmiteți dovezile științifice medicale. 15. De la momentul instituirii obligativității purtării măștii în România, vă rog să ne comunicați statistica îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 pe fiecare județ în parte/regiune/oraș, în funcție de statisticile deținute. Și 16, ultima întrebare. Care sunt numărul de infectări cu gripă începând cu luna septembrie 2020 și până în prezent și statistica mortalității cauzate de gripă? Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

Bugetul de austeritate al educației

Declarația mea politică de astăzi se referă la „Bugetul de austeritate al educației”. Doamnelor și domnilor senatori, Mă voi referi astăzi la bugetul Ministerului Educației, un buget de austeritate, care nu are nicio logică în plină pandemie. 2,55% din PIB, cât primește educația în acest an, este inacceptabil! Suntem într-o criză educațională considerabilă. Destul de multe generații de copii au fost afectate de pandemie. Lipsa de socializare, învățământul online, lipsa infrastructurii tehnice, mai ales în școlile și grădinițele de la sate, au văduvit foarte mulți copii de un sistem educațional decent, mai ales în ultima vreme, când toată societatea s-a luptat cu virusul SARS-CoV-2. În ultimul an trebuia acordată o atenție deosebită educației. Au fost probleme cu tabletele și cu predarea orelor online. Acum vom avea problema subfinanțării, pentru că Guvernul Cîțu a alocat Ministerului Educației o sumă mai mică decât anul trecut. Suma exactă pe care Ministerul Educației o primește de la bugetul statului, din informațiile publicate de Ministerul Finanțelor, este de puțin peste 28 de miliarde lei, iar raportată la PIB-ul estimat, de 1.116,8 miliarde de lei, pe care s-a construit bugetul în anul 2021, înseamnă 2,55% din PIB. Suma este mai mică decât alocarea din 2020, când primise 30,574 de miliarde de lei. Și mai curioase sunt declarațiile ministrului de resort, care, la un post de televiziune, afirma că „educația a primit cel mai mare buget în sumă și în procent din istoria sa”. De fapt, conform datelor Eurostat și ale Ministerului Finanțelor, raportat la PIB, este cea mai mică alocare din anul 1995 până în prezent. Vă mai aduceți aminte de faimoasa declarație a actualului vicepremier Dan Barna? El susținea că „Guvernul Dăncilă alocă pentru educație cel mai mic buget din Uniunea Europeană raportat la PIB, arătând astfel cât de puțin prioritară este educația pentru guvernarea curentă”. În campania pentru prezidențiale, Domnia Sa a apostrofat toate guvernele, pentru că „Legea educației prevede obligativitatea alocării a 6% din PIB pentru învățământ, dar niciun guvern nu a respectat până acum această prevedere”. Aflat la guvernare, Barna a uitat ce a zis. Și, dacă-l întrebăm, nu o să recunoască că a spus: „România nu are altă șansă decât investiția în educație.” Ar trebui totuși întrebat dacă s-au schimbat șansele. Unde mai pui că atâta pagubă în buget reprezenta gratuitatea pe CFR a studenților, că și la aceea a trebuit umblat! Din păcate, bugetul educației este mult prea mic pentru a spera că anul acesta va fi unul de redresare. Cu astfel de oameni în Guvern este greu de crezut că aceste generații vor putea să recupereze ceea ce au pierdut. Teamă îmi e că și o parte a cadrelor didactice se vor reprofila, în actualul context. Învățământul și educația în România vor rămâne și anul acesta subfinanțate. Generații întregi de copii vor plăti scump austeritatea și acest lucru revine în responsabilitatea acestui guvern. Vă mulțumesc. Laura Georgescu, senator PSD.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

ivul, dacă statul ar deveni mult mai corect față de mediul privat și pentru plățile pe care trebuie să le realizeze?

Declarația mea politică de astăzi vizează un aspect extrem de important – caracterul și necesitatea ca statul să fie un partener loial pentru mediul privat. O să mă refer în principal la faptul că statul are instrumente legislative de a nu-și respecta obligațiile și cei care s-au confruntat, fie într-o procedură judiciară, fie în alte proceduri, cu statul știu că statul poate invoca un termen de șase luni pentru plata obligațiilor față de mediul privat, ceea ce este incorect. Statul se poziționează pe o poziție superioară față de mediul privat și astfel nu este un partener loial și credibil mediului antreprenorial și mediului privat în general. Cu perspectiva necesității egalității de tratament și de arme între stat și mediul privat, vreau să vă spun că am primit o multitudine de solicitări din partea unor companii private, care nu-și încasează banii datorați pentru lucrări și investiții realizate. Și, în acest context, practic, mediul privat este decapitalizat. Statul profită, practic, de capacitatea și de eforturile antreprenorilor pentru a-și realiza investiții, dar nu-și onorează și obligațiile corelative. Care ar fi, să zicem așa, obiectivul, dacă statul ar deveni mult mai corect față de mediul privat și pentru plățile pe care trebuie să le realizeze? În primul rând, ar crește gradul de conformare voluntară cu privire la plata datoriilor firmelor către stat. Reducerea evaziunii fiscale și reducerea corupției – este evident că atunci n-ar mai exista motive pentru care să încerci să ocolești dispozițiile legale imperative sau să obții favoruri pentru plata unor creanțe, care sunt consacrate, din punct de vedere legal, ca fiind corecte. Reducerea insolvențelor și a falimentelor – este evident că în momentul de față firmele întâmpină dificultăți foarte mari, raportat și la pandemie, dar și la mediul în care concurența neloială este evidentă. Și-atunci, singura variantă de salvare este introducerea în procedura insolvenței și, respectiv, a falimentului, lucru care determină o chestiune foarte complicată: statul nu mai reușește să-și recupereze datoriile și, de asemenea, se blochează mecanismul de plăți între agenții economici. Este aberantă actuala legislație pe insolvență, în care stăm în perioadă de observație peste doi-trei ani, moment în care statul nu poate să-și recupereze creanțele, nu poate să solicite intrarea în procedură de faliment și recuperarea creanțelor în baza tabelelor definitive. Legislația pe insolvență este, evident, susținută și a fost susținută de anumite cercuri de influență, care nu au nicio legătură cu interesele statului și ale unui mediu privat corespunzător. De asemenea, dacă plățile ar fi făcute în mod temeinic și corect de către stat, ar crește foarte mult încrederea mediului de afaceri în Guvern. Și aici discutăm și de predictibilitatea în _cash flow_ a firmelor. În momentul în care ai semnat un contract, în momentul în care stabilești, ca manager de companie privată, o perioadă și o dată în care poți să-ți încasezi banii, poți să-ți desfășori activitățile într-o perspectivă de predictibilitate. Dacă aceste sume de bani nu sunt încasate, automat generează probleme, creditări, cheltuieli indirecte, care nu au fost prevăzute inițial în costul contractului și al investițiilor, lucru care generează capacități scăzute de profitabilitate a companiilor. Consolidarea mediului de afaceri și crearea unui climat favorabil dezvoltării afacerilor și susținerii capitalului românesc – este foarte important să ne susținem industria românească și antreprenorii, pentru că aceștia generează taxe și impozite. Din taxele și impozitele lor statul trăiește, motiv pentru care revin asupra ideii principale și esențiale: statul trebuie să fie un partener loial mediului privat. Vă mulțumesc.

Interpelare

Sorin Lavric

Sfântul închisorilor

Stimată doamnă președinte Anca Dragu, Stimați colegi și stimate colege, Declarația mea se referă la Valeriu Gafencu, supranumit „Sfântul închisorilor”. Pe 24 ianuarie s-a împlinit un secol de la nașterea lui Valeriu Gafencu, o figură legendară din universul carceral românesc. Este considerat simbolul jertfei creștine. Vârât la închisoare la 20 de ani, nu va mai ieși de acolo, murind la 31 de ani, pe 18 februarie 1952. În clipa morții, Gafencu se afla într-o stare de grație pe care martorii au considerat-o ca fiind atinsă de sfințenie. S-a născut în satul Sângerei din Basarabia și a fost coleg de clasă, la Liceul „Ion Creangă” din orașul Bălți, cu Eugen Coșeriu, viitorul lingvist de renume internațional. Iată ce înseamnă despicarea imprevizibilă a destinelor: unul a făcut școală filologică la Tübingen, în Germania, altul a murit de TBC în penitenciarul de la Târgu Ocna. Sub unghi spiritual, Valeriu Gafencu a fost plămada mistică cea mai convingătoare. E îndeajuns să-i privim fotografiile ca să simțim cum vâna credinței îi răzbate din chip. În totul, un cap frumos, de transfigurare mistică. Sunt onorat ca, la un secol de la nașterea lui Valeriu Gafencu, să-i pot pronunța numele sub bolta Senatului României. Vă mulțumesc. Senator Sorin Lavric.

Interpelare

Andrei Hangan

Nedreptatea ajutoarelor de stat pentru IMM-urile afectate de răspândirea virusului SARS-CoV-2

Declarația mea politică are ca titlu „Nedreptatea ajutoarelor de stat pentru IMM-urile afectate de răspândirea virusului SARS-CoV-2”. Nu mai există niciun dubiu privind faptul că întreprinderile mici și mijlocii au fost unele dintre cele mai afectate de criza provocată de epidemia de COVID-19. Iar aici discutăm de o multitudine de IMM-uri, precum HoReCa, industrie alimentară, viticultură și multe alte firme. Privind în spate, anul 2020 a reprezentat o adevărată provocare pentru agenții economici care activează în aceste domenii, activitățile lor fiind suspendate pentru mai bine de 10 luni, generând astfel diminuări de peste 70% ale încasărilor, raportat la anul anterior. Situația părea că vine în ajutorul întreprinzătorilor, prin Ordonanța de urgență nr. 130/2020, care prevede ajutoare de stat, inclusiv și măsura 2. Valoarea sprijinului din fonduri externe nerambursabile pentru capitalul de lucru este între 2.000 și 150.000 de euro, grantul stabilindu-se raportat la cifra de afaceri pentru anul 2019. Însă, în realitate, marea majoritate a întreprinzătorilor se arată nedreptățiți cu privire la aceasta, și pe bună dreptate. Este inadmisibil ca, în urma rapoartelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei, situația, la data de 12 februarie 2021, să prezinte un număr de solicitanți admiși de 15.397, unde numai 2.880 au fost plătiți. Iar în luna februarie au fost efectuate doar 46 de plăți. Toate acestea demonstrează o totală lipsă de sprijin real pentru solicitanți. Ați estimat câte firme vor falimenta din cauza amânării termenului plății ajutoarelor? Prin intermediul acestei declarații politice, vă rog să dați dovadă de mai multă responsabilitate și implicare atunci când acționați privind ajutoarele de stat pentru întreprinzători, aceștia fiind unii dintre cei mai afectați de criza pandemică. Așadar, deblocați de urgență plățile pentru măsura 2 și urgentați toate măsurile pentru susținerea sectoarelor afectate! Vă mulțumesc. Senator AUR de Brăila Andrei Hangan.

Interpelare

Ionuț Neagu

Eu (...) jur că o să consider Ungaria țara mea, o să fiu devotat țării mele, o să respect legile țării mele, o să apăr țara mea și o voi sluji. Așa să mă ajute Dumnezeu.

Aș vrea să vă aduc la cunoștință, dumneavoastră și opiniei publice, un fapt care s-a petrecut săptămâna trecută. Asta sub premisa faptului că am adus vorba anterior de responsabilitate. Deci, săptămâna trecută, Camerele reunite ale Parlamentului au aprobat constituirea Comisiilor speciale pentru controlul activității SRI și SIE și, astfel, vreau să vă atrag atenția asupra următoarelor lucruri. Din cele două comisii fac parte și doi stimați colegi, Lóránd Turos și Botond Csoma, și nu este niciun secret că ambii sunt și cetățeni ai Republicii Ungare, față de care au depus un jurământ de credință. Deputatul Botond Csoma este la al doilea mandat de supraveghetor al activității unui serviciu de informații al României. Acum i s-a încredințat și funcția de secretar al Comisiei pentru controlul activității SRI. Așa cum se cunoaște, membrii celor două comisii speciale de control au acces la informații confidențiale care privesc siguranța și integritatea statului român. Deci este adevărat că membrii celor două comisii au depus un jurământ pentru păstrarea secretului asupra documentelor și datelor și că nu au făcut parte din structurile fostei Securități și nici din cadrele serviciilor de informații din România, însă cred că sunt în asentimentul majorității românilor când spun că acest fapt nu este suficient. Nu este suficient! De ce? Constatăm o carență gravă în regulamentul celor două comisii speciale de control: membrii comisiilor nu au obligația de a depune și un jurământ de necolaborare sub nicio formă – informator, agent, colaborator – cu serviciile de informații și securitate ale altor state, mai cu seamă ale statelor ai căror cetățeni sunt și față de care au prestat jurământ de fidelitate. Deci considerăm că există un vid legislativ, care trebuie să fie acoperit, în special deoarece jurământul de credință pe care cei doi senatori îl susțin către Republica Ungară are următorul text, și o să parafrazez: „Eu (...) jur că o să consider Ungaria țara mea, o să fiu devotat țării mele, o să respect legile țării mele, o să apăr țara mea și o voi sluji. Așa să mă ajute Dumnezeu.” Întrebarea mea este: dacă stimații colegi sunt fideli României, atunci cum mai pot fi fideli Republicii Ungare? Deci, respectând prezumția de nevinovăție în cazul celor doi parlamentari deținători ai cetățeniei Republicii Ungare, vreau să vă reamintesc totuși că există multiple precedente în care reprezentanți ai UDMR, prestatori de jurământ ca funcționari publici, au sfidat și încălcat grav legile României, au fost condamnați penal, iar acum își duc traiul tihnit în Ungaria. În pofida faptului că avem cu această țară, vecină și prietenă, tratate în materie de extrădare, Budapesta refuză sistematic orice extrădare a penalilor fugari, protejându-i. Cunoaștem cu toții cazul scandalos al infractorului penal Markó Attila, nepotul lui Markó Béla, sau cazul lui Barabás Ernő, agresorul lui Mihăilă Cofariu. Asemeni multor altora, aceștia au acționat împotriva statului român și a cetățenilor români, iar acum sunt fugari în Ungaria, protectoarea lor fățișă. Aduc deci în atenția Senatului și a opiniei publice necesitatea modificării și completării regulamentelor comisiilor speciale cu prevederi care să limiteze accesul în cele două comisii al persoanelor cu dublă sau multiplă cetățenie și să instituie pentru toți membrii comisiei obligația de prestare a jurământului de necolaborare sub nicio formă cu serviciile de informații și securitate ale altor state. Demersul nostru urmărește un scop legitim. Dacă este necesar, putem avea în vedere și completarea în acest sens a regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului – limitarea accesului binaționalilor în comisiile de control al activității serviciilor secrete române, ca și obligația de prestare a jurământului de necolaborare cu serviciile secrete străine. Țin să menționez inclusiv că am adus în atenția doamnei președinte, doamna Dragu, la momentul votului, aceste aspecte. Întrebarea mea este: ce s-a întâmplat între timp? Astfel, consider că este necesar, într-o societate autentic democratică, să avem și să ținem cont și de contextul istoric și de protectoratul Ungariei asupra penalilor proveniți din UDMR, astfel încât aceste fapte să nu lezeze drepturile și libertățile fundamentale ale omului și nici drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale. Vă mulțumesc. Senator Ionuț Neagu, Circumscripția electorală nr. 15 Covasna.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Despre echivalarea diplomelor

Declarația mea de astăzi este „Despre echivalarea diplomelor”. Mulți compatrioți ne-au semnalat probleme legate de echivalarea diplomelor, de parcursul birocratic pe care-l are în față cineva venit din afară care vrea să se angajeze în România, mai ales la stat. Lucrăm la subiect și am primit un semnal clar că problema este urgentă și trebuie să ne grăbim, pentru că am experimentat fenomenul la prima mână. Suntem în proces de a adăuga noi colaboratori echipelor de la birourile parlamentare și am găsit printre cei dornici să se implice și oameni din diasporă. Unii au trecut procesul de selecție, au trecut prin interviuri, au trecut chiar prin teste și am ajuns la momentul angajării efective pentru două persoane. Și aici ne-am lovit de birocrația statului român. Ca să poți angaja pe cineva pentru o anumită poziție este nevoie de o anumită diplomă. Până aici nimic deosebit. Acea diplomă de liceu sau facultate, dacă nu este românească, trebuie să treacă printr-un proces de verificare la Ministerul Educației, proces care durează și durează... Este absurd ca cetățenii români cu studii în Europa să pățească așa ceva. Este stupid ca statul român să-și pună singur astfel de piedici, de întârzieri fără sens. Vom propune ca angajările să poată avea loc doar pe baza diplomelor originale, indiferent de unde provin ele, cel puțin pe perioada de probă, însoțite de o declarație de asumare a postulantului a riscurilor legate de o eventuală prezentare de acte necorespunzătoare. Nu ne mai putem permite să avem peste tot întârzieri birocratice. Nu ne mai putem permite, ca stat, să ținem diaspora la ușă, până când se mișcă hârtii prin ministere. Mulțumesc.