Stenogramă plen

Interpelare

Gabriela Firea

Dragi colegi,

Dragi colegi, Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Florin-Vasile Cîțu și domnului Claudiu Năsui, ministrul economiei. Având în vedere faptul că, în calitate de membru al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, am primit multe sesizări din partea cetățenilor cu privire la disperarea antreprenorilor locali față de lipsa măsurilor pentru sprijinirea mediului de afaceri, vă rog să ne transmiteți care sunt termenele de implementare pentru fiecare program prin care urma să fie sprijinit sectorul IMM-urilor din România. Disperarea antreprenorilor români a ajuns la limită, având în vedere că firmele din domeniul HoReCa au început să dea statul în judecată. Mii de societăți au fost falimentate în urma restricțiilor impuse și peste 100.000 de oameni au rămas fără slujbe. Concret, domnule prim-ministru și domnule ministru, sunt antreprenori care nu se regăsesc în acele categorii care ar putea să beneficieze de un anumit sprijin. Mă refer la codul CAEN 9329. În acest fel, nu se pot amâna plățile pentru ratele către bănci, dar, de asemenea, nu pot fi nici suspendate plățile taxelor și impozitelor către ANAF, deoarece au depășit termenele maxime posibile – nouă luni, respectiv 31 decembrie 2020. Vă rog respectuos să ne precizați ce măsuri intenționați să adoptați pentru aceste categorii care au fost omise din măsurile anunțate de către Guvern. Întrebarea mea este adresată doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale. Stimată doamnă ministru, Având în vedere faptul că, în calitate de membru al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, am primit mai multe sesizări din partea cetățenilor în legătură cu respectarea calendarului legal de mărire a alocațiilor de stat pentru copii, dar și a pensiilor, vă rog respectuos să-mi comunicați termenele de implementare pentru fiecare dintre legile menționate anterior, știut fiind faptul că amendamentele au fost respinse și în comisiile de specialitate, precum și ieri, și alaltăieri în plenul reunit al Camerei și Senatului. Menționez legile la care fac referire: nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii și Legea privind respingerea Ordonanței de urgență nr. 123/2020 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii. La ambele, și interpelare, și întrebare, solicit doar răspuns în scris. Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de București. Mulțumesc.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Din partea Grupului PNL, îl invit pe domnul Dănuț Bica să ia cuvântul.

Din partea Grupului PNL, îl invit pe domnul Dănuț Bica să ia cuvântul. Mulțumesc.

Interpelare

Dănuț Bica

Regularizarea pâraielor Bascov, Budeasa și Cârcinov din județul Argeș

Prima mea întrebare este adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Obiectul întrebării: „Regularizarea pâraielor Bascov, Budeasa și Cârcinov din județul Argeș”. ## Stimate domnule ministru, Lucrările de regularizare a pâraielor Bascov, Budeasa și Cârcinov reprezintă câteva dintre urgențele investiționale din domeniul hidrografic la nivelul județului Argeș, cu impact major în ceea ce privește protecția construcțiilor și terenurilor agricole și siguranța populației din zonele respective. Pentru susținerea celor menționate anterior, vă informez că în luna iulie 2014, pe teritoriul comunei Bascov, situată în vecinătatea municipiului Pitești, ca urmare a ploilor abundente, apele au inundat circa 360 de gospodării, iar viitura a determinat deraierea unui tren de persoane. Comuna Bascov a fost afectată de inundații și în anii 2005 și 2019, iar gospodăriile cetățenilor din localitățile străbătute de aceste cursuri de apă sunt puse în pericol de fiecare dată când în zonă se înregistrează ploi torențiale. În consecință, având în vedere importanța deosebită a obiectivelor de investiții menționate anterior, vă rog ca, în completare la răspunsurile Ministerului Apelor și Pădurilor formulate la întrebările mele pe aceeași temă din ultimii patru ani, să-mi comunicați care este stadiul execuției lucrărilor, raportat la calendarul asumat, din ce motive a fost întârziată realizarea acestora și care este termenul prevăzut pentru finalizarea proiectelor respective.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al mediului, apelor și pădurilor, domnul Barna Tánczos.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al mediului, apelor și pădurilor, domnul Barna Tánczos. Stimate domnule ministru, Vin dintr-un județ cu păduri multe și frumoase, dar și cu multe conflicte legate de utilizarea resursei forestiere. Îmi exprim speranța că noul SUMAL 2 va reuși să rezolve în toate județele acestei țări, deci și în Suceava, problemele de legalitate și de trasabilitate a recoltării de masă lemnoasă semnalate de activiștii de mediu. Am însă o serie de îndoieli legate de capacitatea SUMAL 2 de a reduce situațiile de furt în zonele expuse. Personalul silvic nu poate să fie prezent peste tot în pădure, iar din cauza întinderii pădurii, a multiplelor căi de acces și a diverselor alte situații lemnul poate fi încărcat și scos din pădure cu mult înainte ca pădurarul să ajungă la locul furtului. De asemenea, în ciuda faptului că în această țară și-au pierdut viața, în ultimii ani, șase pădurari, iar peste 700 au fost agresați de hoții de lemne, nu am cunoștință de nicio inițiativă clară din partea autorităților sau a angajatorului de a asigura protecția personalului silvic, deși această obligație este înscrisă în statutul personalului silvic. Combaterea tăierilor ilegale și a furtului de lemn din pădure necesită un complex de măsuri care să abordeze problemele acestea la baza lor și să fie în acord cu prevederile Regulamentului Uniunii Europene nr. 995 de supraveghere a primei puneri pe piață a lemnului. Având în vedere că gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor fondului forestier constituie o amenințare la adresa siguranței naționale a României (Legea nr. 51/1991, actualizată), iar conform Legii nr. 333/2003, art. 3 alin. (1), se pot stabili modalități concrete de organizare și de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, adresez următoarele întrebări: 1. În ce măsură Ministerul Mediului este interesat de implicarea jandarmeriei pentru asigurarea pazei în afara fondului forestier? 2. Câte protocoale specifice au fost încheiate cu Jandarmeria în ultimii ani, respectiv de la intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 51/1991, care include degradarea sau distrugerea pădurii la amenințări la adresa siguranței naționale a României? 3. S-au făcut demersuri pentru asigurarea unor echipaje de intervenție la nevoie sau a unor patrule permanente în zonele de risc? Doresc să-mi exprim speranța că Ministerul Mediului înțelege necesitatea acestor măsuri pentru a crește transparența valorificării resursei, eficacitatea actului de pază și gradul de protecție a personalului silvic expus în teren agresiunilor și presiunilor de tot felul.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Îl invit la microfon, pentru a-și susține interpelarea, pe domnul senator Cosma Dorinel.

Îl invit la microfon, pentru a-și susține interpelarea, pe domnul senator Cosma Dorinel.

Interpelare

Dorinel Cosma

Numărul unităților operative subordonate..., respectiv Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care nu au în dotare autospeciale de pompieri funcționale echipate cu scară telescopică sau rulantă și al celor care nu au perne pneumatice de salvare

Domnule ministru, În contextul ultimului eveniment, care a avut un deznodământ tragic, soldat cu moartea unei femei din Constanța din cauza faptului că pompierii nu au putut interveni corespunzător, deoarece autospecialele sosite la fața locului nu aveau în dotare nici autoscară și nici saltea pneumatică, aceștia privind neputincioși cum femeia a căzut de la etajul 6 al imobilului în care locuia, în timp ce încerca să coboare pe zidul blocului din balcon, vă rog să răspundeți, punctual, la următoarele întrebări: 1. Câte unități operative din subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nu sunt dotate corespunzător, mai exact nu au autospeciale de pompieri, cu scară telescopică sau cu scară rulantă? 2. Care este numărul concret al autospecialelor de pompieri funcționale echipate cu scară telescopică, respectiv cu scară rulantă existente la momentul actual în dotarea unităților operative din subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență? 3. Câte unități operative din subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sunt dotate cu perne pneumatice de salvare și care este numărul celor care nu au în dotare un astfel de echipament? 4. Care sunt măsurile pe care le veți lua pentru ca echipajele să poată ajunge în timp util și să fie dotate în mod corespunzător, în funcție de natura intervenției, astfel încât evenimentele tragice precum cel mai sus menționat să nu se mai repete în România anului 2021? Vă solicit un răspuns în scris. Vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, Dorinel Cosma, senator AUR, Botoșani.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Dați-mi voie să-l invit la microfon pe domnul senator Cionoiu Nicușor, din partea Grupului PSD, pentru a-și susține interpelarea.

Dați-mi voie să-l invit la microfon pe domnul senator Cionoiu Nicușor, din partea Grupului PSD, pentru a-și susține interpelarea. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Nicușor Cionoiu

Sistarea lucrărilor pentru centrele destinate persoanelor cu handicap din județul Călărași

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale, și are ca obiect „Sistarea lucrărilor pentru centrele destinate persoanelor cu handicap din județul Călărași”. ## Stimată doamnă ministru, În cursul anului 2006, Consiliul Județean Călărași, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, a accesat programul de interes național reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 197/2006, în vederea restructurării instituțiilor de tip vechi destinate persoanelor adulte cu handicap și creării de servicii alternative de tip rezidențial. Astfel, s-a demarat construcția a trei centre în comunele Vlad Țepeș, Cuza Vodă și Dichiseni, ca urmare a restructurării Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Plătărești. Lucrările, finalizate în proporție de 85%, au fost sistate în anul 2012, având în vedere proasta gestionare a sistemului de decontare și achitare a lucrărilor. În conformitate cu contractul de finanțare, consiliul județean poate prelua în administrare clădirile doar la finalizarea acestora. Astăzi, imobilele sunt supuse unui proces de degradare, deoarece autoritatea locală nu are baza legală pentru efectuarea cheltuielilor de conservare, investiția fiind, semnificativ, realizată în mare parte. Investiția semnificativă făcută până în momentul de față riscă să fie pierdută în cazul în care nu se alocă fondurile necesare finalizării construcției. Vă rog, doamna ministru, să dispuneți ca, prin organele de specialitate aflate în subordinea dumneavoastră, să se clarifice situația juridică a celor trei imobile, respectiv identificarea surselor de finanțare pentru finalizarea construcțiilor și predarea acestora consiliului județean, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași. Senator PSD Nicușor Cionoiu.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

O invit la microfon pe doamna senator Rodica Boancă, pentru a-și susține interpelarea și întrebarea... Văd că aveți, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Rodica Boancă, pentru a-și susține interpelarea și întrebarea... Văd că aveți, doamna senator. Mulțumesc.

Interpelare

Rodica Boancă

Am vreo două întrebări... _(Neinteligibil.)_

Am vreo două întrebări... _(Neinteligibil.)_

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Da, da, pe amândouă, vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

spectrul radio

Voi începe cu interpelarea, care este... – m-am încurcat în mască... –, care este adresată domnului prim-ministru al României Florin-Vasile Cîțu. Obiectul interpelării: „Probleme legate de managementul resursei naturale limitate – «spectrul radio». Gestionarea lui eficientă și responsabilă, fără poluare electromagnetică suplimentară, cu dezbateri publice corecte și consimțământul informat al cetățenilor”. Stimate domnule prim-ministru, Bugetul de stat pentru anul 2021 include venituri la buget de 2,5 miliarde de lei, adică peste 510 milioane de euro, din vânzarea licențelor pentru noile benzi de frecvențe radio. Această sumă este echivalentul a aproximativ 0,3% din produsul intern brut și este considerată ca venit sigur. El este luat în calcul la execuția bugetară, deși licitațiile în urma cărora ar trebui să vină acești bani se bazează pe proiecte legislative care nu se știe dacă sau când vor fi adoptate, deoarece conțin multe probleme legislative nerezolvate și elemente de neconstituționalitate. Spectrul radio este un bun național și o resursă naturală limitată. Prin urmare, Parlamentul are dreptul de a fi informat despre deciziile cu privire la exploatarea acestuia. Domnule prim-ministru, ținând cont de prevederile legale referitoare la accesul la informații libere și la transparență decizională, vă rog să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări și solicitări: 1. În calitate de senator, vă solicit să ne puneți la dispoziție statistica privind evoluția din ultimii cinci ani a prețului de pornire și de adjudecare a licitațiilor pentru exploatarea frecvențelor radio destinate comunicațiilor mobile, raportat la prețul de vânzare practicat în toate celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Statul trebuie să impună ANCOM, ca țintă de eficiență a vânzării spectrului, câștigarea pentru fiecare bandă de frecvență licitată a cel puțin prețul mediu obținut de celelalte țări membre UE. Acesta să fie prețul de pornire a licitației. 2. Atunci când se face strategia de vânzare a unei resurse naționale limitate, cum este spectrul radio, trebuie să se țină cont de experiența țărilor membre ale Uniunii Europene și de cele mai bune practici în domeniu. Ce a făcut Guvernul ca să controleze și să limiteze abordările și deciziile ANCOM? De ce acceptați ca în România prețul de pornire a licitării spectrului să fie atât de mic în comparație cu celelalte țări europene? De asemenea, vă solicit ca perioada de alocare a licențelor să fie cât mai mică și în niciun caz sub media europeană. 3. Folosirea spectrului de frecvențe radio, bun național și proprietate publică, are un impact major asupra sănătății noastre, asupra mediului natural, asupra securității noastre cibernetice și a securității naționale. Din acest motiv, inclusiv în grupurile de lucru active în Uniunea Europeană, precum și în fiecare țară în parte crește scepticismul cu privire la efectele și proliferarea în masă a noii tehnologii 5G. Dată fiind necesitatea respectării principiului precauției și al participării cetățenilor la luarea deciziilor, vă rog să ne comunicați cum s-a cerut și s-a ținut cont de consimțământul informat al populației pentru suplimentarea frecvențelor și cantităților de spectru ce urmează să fie licitate. Deoarece puținele dezbateri care s-au făcut au fost viciate de greșeli de procedură ce impun continuarea consultării publice referitoare la aceste subiecte de maximă importanță, vă solicit să organizați dezbateri corecte, ample și complete cu societatea civică și cu cea academică, pe care să le anunțați inclusiv membrilor Parlamentului. 4. Care sunt studiile de impact care au stat la baza luării deciziei de suplimentare de cantitate de spectru radio, în interes comercial, care să respecte drepturile cetățenilor României cu privire la protecția sănătății și a mediului înconjurător? 5. Vă rog să ne spuneți dacă Guvernul intenționează să aloce bani de la buget pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicații mobile. Dacă da, care este suma alocată și baza legală? 6. Potrivit datelor oficiale, peste jumătate din țările membre UE, printre care Belgia, Olanda, Letonia, Croația, Bulgaria, Estonia, sunt încă în consultări cu cetățenii referitor la exploatarea spectrului radio pentru 5G și adoptă strategii adecvate, bazate pe specificul național, pe nevoile sociale reale și fără să se grăbească să vândă drepturile de acces la spectru către corporațiile telecom. Scopul principal nu este obținerea unei sume de bani, ci gestionarea corectă și eficientă, responsabilă și sustenabilă a frecvențelor radio, care se realizează printr-un plan corect și responsabil și prin licitații organizate pe criterii strategice. - Așa trebuie să facă și România! - Vă mulțumesc.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Intervenții chirurgicale de ortopedie pediatrică realizate peste hotare

Prima întrebare este adresată domnului ministru al sănătății Vlad Voiculescu. Obiectul întrebării: „Intervenții chirurgicale de ortopedie pediatrică realizate peste hotare”. ## Stimate domnule ministru Vlad Voiculescu, Este o realitate incontestabilă faptul că foarte mulți specialiști în chirurgie ortopedică pediatrică, și nu numai, au ales calea străinătății, deoarece aici nu au primit nici respectul, nici fondurile și mai ales echipamentele necesare pentru a realiza operații extrem de grele în cazul ortopediei infantile. Constatăm cu tristețe că, deși avem resursa umană, aceasta nu este valorificată, iar unitățile spitalicești nu sunt pregătite pentru astfel de intervenții. Ca atare, există o nouă afacere pe care samsarii sănătății o practică, având și girul autorităților, care închid ochii sau chiar influențează și susțin aceste practici. Au fost deja reclamate rețele alcătuite din medici și asistente care preiau copiii și aparținătorii, furnizând tot soiul de servicii, care apoi sunt sau nu decontate de casa de sănătate. În acest context, nu știm cât control are Ministerul Sănătății și ce face acesta pentru a preveni astfel de situații ori pentru a oferi servicii de calitate tuturor pacienților, având în vedere că nu toți au posibilități materiale pentru a face intervenții peste hotare. Nu emit nicio acuzație încă, dar este timpul să avem un sistem de sănătate transparent și o serie de date statistice despre aspectele menționate mai sus. Având în vedere numărul în creștere al solicitărilor pentru intervențiile chirurgicale către clinici din străinătate pentru pacienții minori, vă solicităm să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este numărul copiilor care au beneficiat de fonduri publice pentru intervenții chirurgicale în afara granițelor țării în perioada 2017–2020? 2. Ce sumă a fost decontată de la bugetul de stat pentru aceste intervenții? 3. Care este procentul, în medie, cu care a contribuit statul român pentru fiecare pacient în parte? 4. Care sunt afecțiunile pentru care se realizează aceste intervenții? 5. Care sunt țările pentru care se solicită aceste intervenții chirurgicale? 6. Care este rata de vindecare a pacienților ca urmare a acestor intervenții? - Vă mulțumesc. -

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Îl invit la microfon pe domnul senator Matei ConstantinBogdan, din partea Grupului PSD.

Îl invit la microfon pe domnul senator Matei ConstantinBogdan, din partea Grupului PSD. O să o rog pe doamna senator Evdochia Aelenei să se pregătească să ia cuvântul ulterior. Mulțumesc.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Arcul de Triumf

Întrebarea mea este adresată către Ministerul Tineretului și Sportului. Având în vedere faptul că domnul ministru își dorește îmbunătățirea patrimoniului sportiv prin crearea unui nou complex sportiv național pe arena „Arcul de Triumf” și, astfel, casa rugby-ului românesc este luată, imoral – deocamdată, spun eu –, doresc să-l întreb pe domnul ministrul dacă-și mai dorește continuarea procesului denumit „descentralizare” și dacă până la ora actuală a avut pe ordinea de zi a Guvernului hotărâri pentru transmiterea unor imobile către unități administrativ-teritoriale sau alte entități. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Se pregătește doamna senator Diana IovanoviciȘoșoacă.

Se pregătește doamna senator Diana IovanoviciȘoșoacă.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Prin Hotărârea nr. 559 din 14 iunie 2001 privind unele măsuri de comercializare a produselor alimentare și nealimentare în stațiunile turistice, este interzisă

Prin Hotărârea nr. 559 din 14 iunie 2001 privind unele măsuri de comercializare a produselor alimentare și nealimentare în stațiunile turistice, este interzisă comercializarea alimentelor, respectiv a produselor și semipreparatelor din carne, lapte, ouă, a produselor de panificație, de patiserie și de cofetărie, precum și a băuturilor alcoolice, băuturilor nealcoolice calde și reci în afara structurilor de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică clasificate și a unităților specializate. Având în vedere că în cele mai multe dintre stațiunile de pe litoralul românesc, și nu numai, în anul 2021 nu mai sunt doar structuri de primire turistice, ci și locuințe permanente, vă solicit să fie abrogată hotărârea sus-menționată, să fie reglementată comercializarea alimentelor la care se face referire în Hotărârea nr. 559/2001, astfel încât locuitorii permanenți din stațiuni să-și poată face aprovizionarea cu alimente cât mai aproape de casă. Consider că, așa cum este permisă funcționarea magazinelor din marile lanțuri – Lidl, Kaufland, Mega Image –, așa ar trebui să poată funcționa și magazinele alimentare ale micilor antreprenori români. Nu putem face diferențe între aceste magazine mari și ceilalți comercianți. De asemenea, vă rog să țineți cont și de faptul că, prin desființarea acestor magazine cu vânzare de produse predominant alimentare, va fi alterată calitatea vieții multor familii, care nu au altă sursă de venit decât cel provenit din funcționarea magazinelor – și aici mă refer atât la comercianți, cât și la angajați.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Vă invit la microfon, doamna Iovanovici-Șoșoacă.

Vă invit la microfon, doamna Iovanovici-Șoșoacă. Vă rog, în măsura în care, stimați colegi, mai este cineva care dorește să susțină interpelarea sau întrebarea, să ne anunțe la prezidiu. Vă rog, aveți cuvântul.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Îndeplinirea promisiunilor față de minerii din Valea Jiului

Prima întrebare este adresată domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei. Obiectul: „Îndeplinirea promisiunilor față de minerii din Valea Jiului”. Stimate domnule ministru, Având în vedere întâlnirea din data de 22.02.2021 de la sediul Ministerului Energiei cu privire la problemele minerilor din Valea Jiului, și nu numai, la care au participat: subsemnata, în calitate de senator, domnul europarlamentar Cristian Terheș și dumneavoastră, în calitate de ministru, plus consilierii noștri și domnul inventator Iuliean Horneț, întâlnire la care ați fost de acord să implementați un proiect-pilot cu privire la invenția domnului Iuliean Horneț, care ar putea readuce la viață întregul sistem minier, precum și intenția ca până în luna iunie 2021 să construiți o fabrică de producție de panouri solare în zona Văii Jiului, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ați transmis către domnul inventator Iuliean Horneț buletinul de analiză chimică a huilei din mina Lupeni, astfel cum v-ați obligat? Vă rog să ne comunicați acest buletin de analiză. 2. Ați trimis către domnul Iuliean Horneț o tonă de huilă măcinată la grosimea de 1 cm pentru a se realiza probele, astfel cum ați promis? Vă rog să ne probați cele menționate. 3. Care este stadiul de construcție al fabricii care va produce panouri solare în zona Văii Jiului și cine este antreprenorul? 4. Câte locuri de muncă se vor asigura de către această fabrică în zona Văii Jiului? 5. Cum ați organizat programul-pilot cu domnul inventator Iuliean Horneț și care sunt minele și termocentralele implicate în acest program? 6. Având în vedere faptul că ați menționat că veți merge, personal, la mina Lupeni, când ați stabilit data vizitei, astfel încât să luați contact cu minerii direct? Vă mulțumesc.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Toate converg spre o idee: că sistemul de vaccinare, așa cum este actualmente organizat, nu este în ordine.

Toate converg spre o idee: că sistemul de vaccinare, așa cum este actualmente organizat, nu este în ordine. Iar întrebarea era adresată domnului ministru al sănătății Vlad Voiculescu și se referea la modul în care persoanele de vârsta a treia – în special, persoanele de vârsta a treia cu boli cronice – sunt avute în vedere în Programul național de vaccinare. Eu, personal, ca să fiu sinceră, nu am un optimism deosebit cu privire la răspunsul pe care îl voi primi. Am impresia că suntem mai mult interesați de a achiziționa vaccinuri decât de a-i imuniza pe cei care au nevoie de imunizare, dar, din respect pentru cetățenii care sunt îngrijorați pentru ei sau pentru apropriații lor, adresez această întrebare și

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Acum chiar cred că nu mai există doritori pentru susținerea interpelărilor și întrebărilor, motiv pentru care dați-mi voie să dau citire listei de interpelări depuse în scris, și anume: Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai, Sebastian Răducanu, Liliana Sbîrnea, Maricel Popa, Siminica Mirea, Alina Gorghiu,

Acum chiar cred că nu mai există doritori pentru susținerea interpelărilor și întrebărilor, motiv pentru care dați-mi voie să dau citire listei de interpelări depuse în scris, și anume: Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai, Sebastian Răducanu, Liliana Sbîrnea, Maricel Popa, Siminica Mirea, Alina Gorghiu, Roberta Anastase, Sorin Bumb, Sorin-Cristian Mateescu, Ionuț Neagu, Andrei Hangan și Claudiu-Richard Târziu. Iar colegii senatori care au depus întrebări în scris sunt următorii: Maricel Popa, Siminica Mirea, Ion-Cristinel Rujan, Sorin Bumb, Claudiu-Richard Târziu, Ionuț Neagu, Andrei Hangan, Sorin-Cristian Mateescu, Fejer László-Ödön și colegul nostru senator Radu-Mihai Mihail. Acestea fiind spuse, stimați colegi, declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi. La ora 11.00... Cât? La 10.30, conform programului, avem sesiunea de declarații politice. O să luăm o scurtă pauză și, dat fiind faptul că o parte dintre dumneavoastră deja sunteți în sală, în cinci minute vă propun să începem, dacă sunteți de acord. Mulțumesc. ## Mulțumesc, doamnă senator. Dat fiind faptul că nu mai există înscrieri la cuvânt, o să vă rog să-mi permiteți să dau citire... Mai este cineva? Doamna Crețu, doriți dumneavoastră să...? PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ Vă rog. O așteptăm pe doamna senator. Doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului PSD. Vă rog, aveți cuvântul. Mulțumesc.

Interpelare

Gabriela Crețu

Întrebarea pe care vreau să o adresez este expresia unei îngrijorări. Îngrijorarea mi-a fost transmisă de numeroase persoane în audiențe, pe Facebook, trimițându-mi mesaje pe e-mail.

Întrebarea pe care vreau să o adresez este expresia unei îngrijorări. Îngrijorarea mi-a fost transmisă de numeroase persoane în audiențe, pe Facebook, trimițându-mi mesaje pe e-mail.

Interpelare

Sorin Lavric

Stimată doamnă vicepreședinte Alina Gorghiu, Dragi colegi,

Stimată doamnă vicepreședinte Alina Gorghiu, Dragi colegi, Declarația mea se referă la savantul interbelic Mircea Vulcănescu. Astăzi, pe 3 martie, în urmă cu 117 ani, se năștea Mircea Vulcănescu, unul din cei mai străluciți intelectuali din perioada interbelică. Spiritul lui a impregnat atât de adânc epoca, încât mulți l-au considerat un geniu a cărui anvergură o depășea pe cea a lui Mircea Eliade. După abdicarea regelui și desființarea monarhiei, Mircea Vulcănescu, în cursul unei farse de proces politic, a fost condamnat la ani grei de închisoare. Sentința a fost dată de un complet de judecată ilegitim, impus românilor de cuceritorul bolșevic. Vulcănescu a murit în octombrie 1952 la Penitenciarul din Aiud. Avea 48 de ani, iar martorii i-au descris moartea ca fiind vrednică de un martir creștin. Astăzi, urmașii celor care au adus comunismul în România vor să-l epureze din spațiul public. Sunt aceiași masoreți marxiști care-i poartă sâmbetele lui Horia Vintilă sau lui Paul Goma. Le atrag atenția că tentativa de a-l caterisi pe Vulcănescu din memoria colectivă va fi sortită eșecului. Cu cât vor căuta să-l înlăture mai mult, cu atât îi vor spori faima de sacrificat pe altarul creștin al cauzei naționale. Cum în calitate de senator am depus un jurământ de devoțiune față de România, voi apăra memoria lui Vulcănescu în orice împrejurare. Mircea Vulcănescu este un simbol prea mare pentru a se împiedica de câțiva pigmei cu umori vindicative. Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR.

Interpelare

Gabriela Firea

Un astfel de document nu poate acorda drepturi speciale persoanelor vaccinate. Nu aș accepta un sistem în care accesul într-o țară sau alta să depindă de un astfel de certificat, în timp ce tinerii nu au fost încă vaccinați.

Dragi colegi, Pandemia de COVID a luat prin surprindere o lume întreagă. Anul 2020 a fost anul resetării, al solidarității și, mai presus de orice, al luptei contracronometru pentru găsirea unui leac împotriva unui inamic necunoscut și letal. Medicii și cercetătorii din toată lumea au făcut eforturi pentru care le vom fi cu toții recunoscători, sunt foarte convinsă, și în timp record s-a reușit crearea unui vaccin. În ciuda vocilor critice și neîncrezătoare în succesul vaccinului, cei mai mulți cetățeni ai planetei nu au ezitat să se înscrie pentru vaccinare și o parte au și reușit să fie vaccinați. Însă, din cauza rapidității cu care a fost realizat vaccinul, pentru că timpul curgea vertiginos împotriva omenirii, nu toate lucrurile au funcționat perfect. În condițiile în care vaccinul nu este încă accesibil tuturor, nu putem susține introducerea pașaportului de vaccinare. În condițiile actuale, consider că nu poate fi restrâns, în acest fel, dreptul fundamental la liberă circulație. Nu se pot pune condiții de călătorie legate strict de vaccinare, când doar 4,2% din populația Europei a avut acces la vaccin, iar măsura ar crea discriminări inacceptabile. În acest moment, poziția statelor membre ale Uniunii Europene este împărțită și chiar președintele Comisiei Europene pune la îndoială eficacitatea măsurii, în condițiile în care nici măcar nu este clar dacă o persoană vaccinată mai transmite sau nu virusul. Susținem poziția Președintelui Franței, care a declarat că: „Un astfel de document nu poate acorda drepturi speciale persoanelor vaccinate. Nu aș accepta un sistem în care accesul într-o țară sau alta să depindă de un astfel de certificat, în timp ce tinerii nu au fost încă vaccinați.” Așadar, dragi colegi, viața, cu siguranță, va învinge, mai ales că solidaritatea mondială ne-a ajutat în toate momentele când situația era disperată. Tocmai de aceea, nu trebuie să uităm acum de solidaritate. Și nu putem împărți lumea în cei care au pașaport de vaccinare și cei care nu au – și nu pentru că nu au dorit să aibă, ci din motive independente de voința lor. Vă mulțumesc. Gabriela Firea, senator PSD, București.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Vă invit, domnule senator Bica, la microfon.

Vă invit, domnule senator Bica, la microfon. Și îl rog pe domnul senator Remus Negoi să se pregătească. Mulțumesc.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Vă invit la microfon, domnule senator Negoi.

Vă invit la microfon, domnule senator Negoi. Îl rog pe domnul senator Claudiu-Richard Târziu să-și pregătească intervenția.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Nu lăsăm pădurea Comorova în ghearele defrișatorilor

Sunt Remus Negoi, senator USR PLUS de Constanța. Declarația mea politică de astăzi face referire la pădurea Comorova. Titlul: „Nu lăsăm pădurea Comorova în ghearele defrișatorilor”. Îmi voi face un obicei din a prezenta permanent teme locale fierbinți ale județului Constanța, care însă au un impact național. Pădurea Comorova, din stațiunea Neptun–Olimp, a fost înființată în vremea regelui Carol I, în perioada 1890–1900, având la momentul înființării o suprafață împădurită de 800 de hectare. În 1998 a început dezastrul. Guvernul emitea o hotărâre prin care aproba crearea unui parc municipal pe suprafața pădurii Comorova. În 2004 fostul primar al municipiului Mangalia aproba un PUZ prin care intravilanul Mangaliei se extindea și peste Comorova, punând baza unor defrișări, în urma cărora investitorii să poată construi. Acest lucru a atras atenția Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare – ITRSV București, care a cerut Agenției pentru Protecția Mediului Constanța să nu emită acord de mediu pentru construcții în pădurea Comorova, însă fără niciun rezultat. În acest moment, răul s-a produs: există un cartier deja construit în aria pădurii Comorova. Dar ține de noi toți, în general, de autoritățile de mediu, în special, să oprim masacrarea unei păduri seculare, încărcate de istorie. Sub nicio formă nu trebuie să permitem defrișarea pregătită acum pentru 2,5 hectare din pădurea Comorova, care vor fi tăiate pentru un complex imobiliar. În luna mai 2020, Primăria Mangalia a eliberat proprietarilor două certificate de urbanism pentru a construi, pe o bucată din pădure, un aparthotel de 10 etaje, un restaurant, parcări și alei. Permanent trebuie să luăm atitudine împotriva unor șiruri de ilegalități permise sau acoperite de autoritățile locale, regionale sau naționale. Presa locală constănțeană a semnalat în repetate rânduri aceste ilegalități, însă nu s-a întâmplat nimic. Trag un puternic semnal de alarmă la adresa autorităților îndrituite, Primăria Mangalia, Agenția de Protecție a Mediului Constanța, Garda de Mediu Națională, să ia toate măsurile pentru a împiedica aceste defrișări. De asemenea, le propun investitorilor cărora le plac defrișările să reia cursurile claselor gimnaziale, acolo unde se predă rolul pădurilor. Pădurea nu este teren de construcții! Vă mulțumesc. Remus Negoi, senator USR PLUS de Constanța.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Îl invit pe domnul Claudiu-Richard Târziu la microfon, pentru susținerea declarației politice.

Îl invit pe domnul Claudiu-Richard Târziu la microfon, pentru susținerea declarației politice. Se pregătește doamna senator Diana IovanoviciȘoșoacă. Vă rog.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Deșteaptă-te, române!

Ieri, 2 martie, s-au împlinit 29 de ani de la izbucnirea războiului pentru apărarea patriei de pe Nistru. În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, Armata a XIV-a rusă și trupele regimului-marionetă de la Tiraspol au declanșat ostilitățile militare, atacând Republica Moldova în chiar ziua în care fusese admisă în Organizația Națiunilor Unite. Aceasta a fost replica Moscovei la recunoașterea internațională a celui de-al doilea stat românesc, având limba română ca limbă oficială, tricolorul ca drapel de stat și imnul de stat „Deșteaptă-te, române!”. Bucureștiul a fost de la bun început alături de Chișinău, acordându-i, la cerere, tot ajutorul necesar pentru a putea face față agresiunii militare ruse. Războiul a durat peste patru luni. Ostașii, polițiștii și voluntarii români din Basarabia au luptat sub tricolor pe platourile de la Tighina, Varnița, Coșnița, Corjova, Roghi și Cocieri. Un număr de 286 de luptători au căzut eroic pentru apărarea patriei. Alți 284 de luptători au rămas schilodiți pe viață. România, recunoscătoare, aduce un pios omagiu eroilor români căzuți în 1992 în războiul pentru apărarea patriei pe Nistru. Vom pleda pentru echivalarea în drepturi a veteranilor războiului de pe Nistru cu veteranii Armatei Române. Vă propun să ținem un moment de reculegere în memoria acestor eroi căzuți în războiul din 1992. ## _(Se păstrează un moment de reculegere.)_ Vă mulțumesc. Așa cum se cunoaște, la 21 iulie 1992, Chișinăul a semnat cu agresorul rus, la Kremlin, un armistițiu. Dincolo de linia frontului, în regiunea transnistreană, au rămas peste 200.000 de etnici români, până astăzi ostatici ai trupelor ruse de ocupație și ai serviciilor secrete ale Moscovei. Negocierile privind soluționarea conflictului româno-rus din regiunea transnistreană s-au desfășurat inițial în format de 4 – Rusia și Republica Moldova, ca părți beligerante, și România și Ucraina, ca state vecine. În 1993, ca urmare a cererii Moscovei și a acordului fostului președinte de la Chișinău, Mircea Snegur, România a fost exclusă din formatul de negocieri. După 1994, negocierile au avut loc în format de 5 – Rusia, regimul-marionetă din regiunea transnistreană, Ucraina, OSCE, Republica Moldova, pentru ca în 2008 formatul să devină de 5+2, prin alăturarea Statelor Unite ale Americii și a Uniunii Europene, ca observatori. România este parte direct interesată în soluționarea pașnică și echitabilă a conflictului din regiunea transnistreană și trebuie să revină în formatul de negocieri. Este de notorietate că Federația Rusă, ca stat ocupant, a fost condamnată la CEDO în mai multe cazuri, dintre care cele mai cunoscute sunt cazurile deținuților politici de la Tiraspol și cazul școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Teritoriile aflate sub ocupație rusă sunt o zonă a fărădelegii, care amenință pacea și stabilitatea regională. Alianța pentru Unirea Românilor consideră că România trebuie să fie în continuare solidară cu autoritățile de la Chișinău în demersul legitim privind retragerea completă și ordonată a trupelor și serviciilor ruse de ocupație. Ce se întâmplă dincolo de Nistru și dincolo de Prut ține direct de siguranța României, a Uniunii Europene și a NATO. Vă mulțumesc.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Doamna senator, cu respect vă rog, sunt șapte minute deja.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Imediat, acum termin.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Jos masca!

...la care se adaugă un antiviral, Remdesivir, scump și fără efecte, sau Lopinavir, dar nu se aplică tratamentul care a dus la vindecare în Franța și USA, anume Plaquenil, hidroxiclorochina, asociat cu azitromicină sau ivermectină. Se spune că așa este protocolul, iar medicii nu au voie să aplice alte tratamente, indiferent că omoară oamenii cu zile. Doar câțiva medici curajoși, care chiar își exercită profesia cu abnegație și profesionalism, recurg la tratamente care salvează vieți, cu riscul de a fi surprinși că încalcă protocoalele. Dar Raed Arafat și acoliții săi criminali trebuie judecați pentru omor calificat, având în vedere că aceștia au impus protocoalele ucigașe și au interzis tratamentele salvatoare. Mai vreau să menționez că a fost făcut un test cu privire la măști de către Asociația Pro Consumatori, în care s-a menționat că 93% din măștile din România sunt neconforme, iar în ceea ce privește măștile copiilor cele mai multe sunt accesorii vestimentare, de tipul mască fashion pentru copii. Nu există decât o mască a ipocriziei și o mască care ascunde infracțiuni de omor calificat! De aceea, voi striga până la victoria deplină a drepturilor și libertăților fundamentale: „Jos masca!” Mulțumesc frumos.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Urmează domnul senator Ionuț Neagu, conform înscrierilor la cuvânt.

Urmează domnul senator Ionuț Neagu, conform înscrierilor la cuvânt. Și se pregătește domnul senator PSD Trufin Lucian.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Trufin Lucian. Se pregătește doamna senator Gabriela Crețu.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Trufin Lucian. Se pregătește doamna senator Gabriela Crețu.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Doamna senator Crețu, vă rog să interveniți. Mulțumesc.

Interpelare

Gabriela Crețu

Despre puterea celor fără putere!

Trăim o perioadă a anului în care colegii noștri bărbați se împart în două mari categorii. Misoginii se plâng că femeile din viața lor îi costă prea mult primăvara. Sunt mulți! Le mulțumim. Noi dorim doar respect. Flori ne putem cumpăra și singure. A doua categorie, cei care chiar ne respectă, simt nevoia să ne adreseze cuvinte frumoase și să ne spună cât de puternice suntem în fapt noi, femeile, mai ales în condițiile epidemiei, când sectoare puternic feminizate sunt suprasolicitate sau puternic afectate de șomaj. Recunoaștem, suntem puternice! Totuși, printre atâtea femei puternice, există și unele care nu sunt. Despre ele vreau să vă vorbesc. Și nu sunt slabe din cauza personalității lor. Sunt, poate, cele mai puternice și mai rezistente femei în lupta cu boala. De ce sunt cele mai puternice? Pentru că supraviețuiesc și-și susțin familiile lucrând 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, fără a beneficia, deseori, de drepturi sociale sau, pur și simplu, de drepturi fundamentale ale omului. N-au dreptul să se bucure de maternitate, deși sunt mame – sunt mamele transfrontaliere, cu copiii lăsați acasă, în țările de origine. N-au dreptul să se bucure de viață intimă, personală și de dragoste, chiar dacă au undeva un partener. Nu au nici măcar dreptul de a se odihni noaptea, deoarece se ocupă de persoanele cele mai vulnerabile, persoanele în vârstă cu boli cronice, locuind cu acestea. Din cauza îmbătrânirii populației, Italia este statul european cu cele mai multe femei care lucrează în aceste condiții grele și le-a dat un nume – _badante_ . De asemenea, a dat un nume unui fenomen social – _orfani bianchi_ , orfanii albi, desemnându-i pe copiii care trăiesc fără mamele lor și suferă din această cauză. Majoritatea acestor femei și acestor copii sunt români. În plus, un amplu studiu făcut la nivel european arată că 12 milioane dintre europeni au recunoscut faptul că au angajat la negru una din aceste menajere sau îngrijitoare, fără a le face documente legale. Deci, în ciuda muncii grele, ele nu vor avea asigurări sociale și pensii, chiar și mici. Noi, femeile și bărbații puternici aflați la putere, avem o datorie: să luptăm pentru drepturile lor, pentru că ele sunt prea slabe pentru a schimba regulile nedrepte sau a le pune în aplicare pe cele drepte care există, dar sunt ocolite. Dar să recunoaștem și să nu uităm că sunt mai puternice decât noi în a avea grijă, inclusiv aici, în țară, de rudele noastre în vârstă sau bolnave, permițându-ne să spunem, dragă doamnă președinte, că suntem egale cu bărbații. Fără ajutorul lor, acest lucru, din păcate, în lumea aceasta în care trăim n-ar fi posibil. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dana Dragu, președinte al Senatului, asistată de domnul secretar Eugen Pîrvulescu și domnul secretar Sorin Lavric.

Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dana Dragu, președinte al Senatului, asistată de domnul secretar Eugen Pîrvulescu și domnul secretar Sorin Lavric. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor. Senatorii neafiliați pot interveni pentru maximum un minut. De asemenea, pe parcursul dezbaterilor, în cadrul ședinței de plen a Senatului desfășurate prin mijloace electronice, solicitările senatorilor de a interveni telefonic la lucrări se pot efectua prin transmiterea unui mesaj SMS la numărul de telefon 0725965921, prin care se va indica motivul solicitării de înscriere la cuvânt. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final asupra acestora va avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. Vom încerca la următoarea sesiune de vot să introducem votul cu tablete, pentru a simplifica acest proces, dar vom discuta în următorul Birou permanent. La punctul 1 al ordinii de zi de astăzi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L33/23.02.2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot. La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2021 pentru completarea art. 25[2] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative (L23/8.02.2021). Raportul Comisiei pentru sănătate publică este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Avem înscrieri la cuvânt pentru acest punct al ordinii de zi? OK. Nu avem înscrieri la cuvânt pentru acest punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la Sarajevo la 27 ianuarie 2020 (L21/8.02.2021). Raportul comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei pentru politică externă este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este Camera decizională. Avem o intervenție, din partea domnului senator Corlățean. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Titus Corlățean

Câteva scurte cuvinte pe marginea proiectului de lege de ratificare a acestui acord privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate dintre România și Bosnia și Herțegovina.

Câteva scurte cuvinte pe marginea proiectului de lege de ratificare a acestui acord privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate dintre România și Bosnia și Herțegovina. Așa cum spunea președintele Senatului, cele două comisii sesizate în fond, Comisia de politică externă și Comisia de apărare, au adoptat un raport favorabil pentru ratificarea acordului respectiv, deci pentru adoptarea legii de ratificare. Discuția s-a bazat și pe un schimb de vederi cu directorul general al ORNISS. Eu aș face câteva considerații – poate sunt utile, suplimentar vorbind –, de ce acest acord este semnificativ, pentru un subiect un pic mai mare, dacă-mi permiteți. Acordul respectă regulile în materie, a avut și hotărârea CSAT-ului în prealabil pentru finalizarea negocierii și semnarea sa, implică și un anumit filtru prealabil de verificare și implică și o relație de încredere reciprocă atunci când gestionezi o astfel de relație cu schimburi de informații clasificate între două state care nu sunt membre ale aceleiași alianțe. Dar Bosnia și Herțegovina este un stat care este aspirant la aderarea la NATO, într-o situație care rămâne complicată după Acordul de la Dayton și cu, să spunem, componentele statului Bosnia și Herțegovina, cu entitatea formată din croați și bosniaci musulmani și, respectiv, cu Republica Srpska. Și aici era un comentariu pe care voiam să-l spun: este un proces pe care noi ar trebui să-l susținem, ca stat din regiune cu o relație bună cu Bosnia și Herțegovina și ca stat al Alianței Nord-Atlantice, membru. În 2013 sau 2014, la acel moment, în marja unei reuniuni ministeriale a NATO la Bruxelles, am lansat împreună cu ministrul de externe turc Davutoğlu, viitor prim-ministru la acel moment, și cu ministrul de externe polonez Sikorski o formulă de lucru de trilaterală guvernamentală cu Polonia și Turcia, care, între altele, viza susținerea candidaților, aspiranților la aderarea în NATO – Bosnia era între cele patru state. A fost o discuție extrem de interesantă, detaliată, nu intru în detalii, dar acest tip – și aici voiam să spun –, acest tip de măsură, care permite stabilirea unui anumit tip de contacte, și instituționale, care implică și încredere, permite pentru ansamblul entității statale Bosnia și Herțegovina, cu Republica Srpska în interior, care are un alt tip de influențe externe, permite o racordare a statului Bosnia și Herțegovina la un sistem instituțional, la un sistem de valori, la un sistem al Alianței Nord-Atlantice, un sistem de tip occidental. Și de asta un astfel de exemplu și o ratificare a unui banal..., care ar putea părea până la urmă..., a unui acord care ar putea până la urmă părea banal. Nu este banal, este important și pe fond, dar înseamnă, de fapt, mult mai mult, așa că nu pot decât să încurajez cu respect toți membrii Senatului să voteze legea de ratificare a acordului menționat. În orice caz, Grupul senatorial al PSD va vota în favoarea ratificării acordului. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (L288/18.06.2019). Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Nu sunt dezbateri asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne pentru vot final. La punctele de la 5 la 23 ale ordinii de zi avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, respectiv proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona, care se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului, după cum urmează: La punctul 5 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 168/2013 în ceea ce privește măsurile specifice referitoare la vehiculele din categoria L de sfârșit de serie, ca răspuns la epidemia de COVID-19 – COM(2020) 491 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Începem dezbaterile. OK. Nu mai avem dezbateri asupra acestui punct al ordinii de zi. Am încheiat intervențiile și proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 6 al ordini de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/848 privind producția ecologică în ceea ce privește data de aplicare a acestuia și anumite alte date menționate în regulamentul respectiv – COM(2020) 483 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind modificarea Regulamentului (CE) nr. 1.367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului – COM(2020) 642 final. Raport din partea Comisiei pentru afaceri europene. Acest proiect de hotărâre rămâne la votul final La punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE a Consiliului în ceea ce privește măsurile temporare privind taxa pe valoarea adăugată aplicabilă vaccinurilor împotriva COVID-19 și dispozitivelor medicale pentru diagnostic _in vitro_ aferente, ca răspuns la pandemia de COVID-19 – COM(2020) 688 final. Începem dezbaterile. Avem o intervenție din partea domnului președinte al Comisiei pentru afaceri europene. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Voiam doar să spun că scopul prezentei inițiative, pe care noi am dezbătut-o și cu care am fost de acord, este acela de a permite statelor membre să exonereze temporar de taxă pe valoarea adăugată livrarea de vaccinuri contra COVID și, totodată, dispozitivele medicale pentru diagnostic _in vitro_ .

Voiam doar să spun că scopul prezentei inițiative, pe care noi am dezbătut-o și cu care am fost de acord, este acela de a permite statelor membre să exonereze temporar de taxă pe valoarea adăugată livrarea de vaccinuri contra COVID și, totodată, dispozitivele medicale pentru diagnostic _in vitro_ . E vorba de kituri de testare aferente, precum și serviciile strâns legate de aceste vaccinuri și dispozitive. Ea permite, de asemenea, statelor membre, așa cum este deja cazul pentru vaccinuri, să aplice o cotă redusă de TVA dispozitivelor medicale pentru diagnostic _in vitro_ aferente COVID-19 și serviciilor strâns legate de acestea, motiv pentru care Grupul PSD susține acest raport. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi și proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi și proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană – COM(2020) 682 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Avem o intervenție pe acest punct din partea doamnei senatoare Gabriela Crețu. Vă rog, doamna senator.

Interpelare

Gabriela Crețu

Epidemia i-a obligat pe oameni să stea în casă, pe unii dintre ei, dar n-a făcut să dispară nemulțumirea socială, ci a ținut-o cumva în carantină. Nu va dura însă multă vreme această situație. Inegalitatea în țara noastră și între țara noastră și restul statelor europene a fost înainte de epidemie ș

Epidemia i-a obligat pe oameni să stea în casă, pe unii dintre ei, dar n-a făcut să dispară nemulțumirea socială, ci a ținut-o cumva în carantină. Nu va dura însă multă vreme această situație. Inegalitatea în țara noastră și între țara noastră și restul statelor europene a fost înainte de epidemie și este încă mai mult astăzi principala problemă de rezolvat. În calitate de om de stânga, care reprezintă și cetățenii dintr-una din țările Uniunii Europene cu cele mai mici salarii, am luptat de foarte mulți ani pentru o directivă privind salariul minim european. Decenii – trei, mai bine – de politici neoliberale au distrus nu doar industria, ci au distrus și sindicatele, și capacitatea de a negocia, iar salariile mici, cum știm cu toții, au fost principala rațiune care i-a constrâns pe oameni să părăsească țara. E un fenomen care ne subminează și țesutul social, dar și economia – știu și cei din partea dreaptă. În statele membre în care există dialog social și negociere poate că nu era nevoie de o directivă, dar acolo unde sindicatele sunt slabe, iar guvernele mențin salariile mici, în ideea iluzorie că ar atrage capitalul, aceste reguli sunt foarte necesare. Dar analizând propunerea de directivă lansată de Comisia Europeană spre analiză, am fost și mulțumită, dar și dezamăgită, simultan. Mulțumită pentru că avem o propunere, ăsta e un pas înainte, dar dezamăgită pentru că ne așteptam ca această propunere să aibă și un conținut. Oricum știam dinainte că nu e vorba de a stabili salariul minim european ca o sumă, dar ne așteptam ca așa-numitul indicator Kaitz, formula care spune că un salariu rezonabil pentru unul care muncește opt ore într-o muncă necesară social trebuie să fie măcar 60% din salariul median, 50% din salariul mediu pe economie, acea formulă ne așteptam să fie introdusă în directivă și ea nu este. E mai mult o declarație de principii, foarte bune, de altfel, deși toți șefii de guverne ai Uniunii Europene s-au angajat la Göteborg să pună în aplicare pilonul social, așa încât aș face în fața dumneavoastră apelul obișnuit să dezvoltăm bunurile și serviciile publice, că doar așa vom reduce inegalitatea – prin salarii e mai greu –, dar după bugetul de ieri nu mai fac nici acest apel și vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 10 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul privind azilul și migrația, și anume: – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul – COM(2020) 609 final; – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație și de modificare a Directivei 2003/109/CE a Consiliului și a Propunerii de regulament (UE) XXX/XXX (Fondul pentru azil și migrație) – COM(2020) 610 final; – de asemenea, avem Propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unei proceduri comune în materie de protecție internațională în Uniune și de abrogare a Directivei 2013/32/UE – COM(2020) 611 final; – avem Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unei proceduri de screening pentru resortisanții țărilor terțe la frontierele externe și de modificare a regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (UE) 2017/2.226, (UE) 2018/1.240 și (UE) 2019/817 – COM(2020) 612 final; – de asemenea, avem Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind abordarea situațiilor de criză și de forță majoră în domeniul migrației și azilului – COM(2020) 613 final; – avem Propunerea modificată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea datelor biometrice în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) XXX/XXX (Regulamentul privind azilul și gestionarea migrației) și a Regulamentului (UE) XXX/XXX (Regulamentul privind relocarea), al identificării unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid în situație neregulamentară și privind cererile de comparare cu datele Eurodac prezentate de autoritățile de aplicare a legii din statele membre și de Europol și de modificare a regulamentelor (UE) 2018/1.240 și (UE) 2019/818 – COM(2020) 614 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene Avem o intervenție din partea domnului senator, președintele Comisiei de afaceri europene, domnul Tîlvăr. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Angel Tîlvăr

ivă din fiecare stat membru, motiv pentru care propunerea de a determina cotele ce revin statelor membre pe baza populației și a produsului intern brut este un aspect în defavoarea acelora care, deși au o populație numeroasă sau un produs intern brut mare, au un istoric redus al

Vreau să încep prin a spune foarte clar că proiectele legislative și nonlegislative cuprinse în acest pachet privind azilul și migrația respectă principiul subsidiarității și proporționalității. Totodată, ca urmare a discuțiilor și a dezbaterilor pe care le-am avut în cadrul comisiei, pentru care le mulțumesc tuturor membrilor comisiei noastre, atrag atenția și recomandăm inițiatorului legislativ european să fie avute în vedere următoarele observații referitoare la pachetul privind azilul și migrația. Am subliniat în discuțiile noastre că România a adoptat în permanență o poziție de echilibru și de susținere față de principiul solidarității, însă România s-a opus caracterului obligatoriu și automat al relocării, semnalând rezervă de fond cu privire la acest aspect, întrucât solidaritatea nu poate fi exprimată în baza unor indicatori și formule de calcul impuse care nu țin cont de situația obiectivă din fiecare stat membru, motiv pentru care propunerea de a determina cotele ce revin statelor membre pe baza populației și a produsului intern brut este un aspect în defavoarea acelora care, deși au o populație numeroasă sau un produs intern brut mare, au un istoric redus al cererilor de azil și, prin urmare, capacități pe măsură, respectiv limitate, de gestionare a solicitărilor de azil, element care ar putea produce dezechilibre la nivel național. Totodată, ca o procedură obligatorie la frontieră, poate fi implementată însă cu asigurarea unei perioade de tranziție și a unei finanțări europene pentru a pregăti capacitățile necesare. Acesta este și motivul pentru care a existat unanimitate în ceea ce privește formularea acestei opinii. Vă mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 11 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mediului aferent ghișeului unic al Uniunii Europene pentru vămi și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 – COM(2020) 673 final. Nu sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 12 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pregătirea pentru schimbări – Comunicare privind gradul de pregătire la sfârșitul perioadei de tranziție între Uniunea Europeană și Regatul Unit – COM(2020) 324 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct, care rămâne la votul final. La punctul 13 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Combaterea dezinformării în legătură cu COVID-19 – Asigurarea unei informări corecte – JOIN(2020) 8 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 14 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană pentru anul 2020 – COM(2020) 306 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi și proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 15 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Protecția datelor ca pilon al capacitării cetățenilor și al abordării UE privind tranziția digitală – doi ani de aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor – COM(2020) 264 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții. Și acest proiect de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 16 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității – COM(2020) 474 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu sunt intervenții. Acest proiect de hotărâre rămâne, de asemenea, la votul final. La punctul 17 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Nota de consultare – O politică comercială reînnoită pentru o Europă mai puternică. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi, care rămâne pentru votul final. La punctul 18 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la: 1. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea unei economii neutre climatic: o strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic – COM(2020) 299 final; 2. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic – COM(2020) 301 final; 3. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Evaluarea la nivelul UE a Planurilor naționale în domeniul energiei și al climei – Stimularea tranziției verzi și promovarea redresării economice prin intermediul planificării energetice și climatice integrate – COM(2020) 564 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Avem o intervenție asupra acestui punct. O invit pe doamna senatoare Gabriela Crețu. Vă rog, doamnă.

Interpelare

Gabriela Crețu

Nu vă speriați, am simțul ridicolului, nu intervin la fiecare punct al ordinii de zi, chiar dacă am lucrat pe fiecare punct dintre ele.

Nu vă speriați, am simțul ridicolului, nu intervin la fiecare punct al ordinii de zi, chiar dacă am lucrat pe fiecare punct dintre ele. Vreau să spun doar un lucru: că aveam o speranță, pe care – ca să-l parafrazez pe Dante – am pierdut-o imediat ce am început acest mandat. Unii reprezentanți ai celor de la putere, în trecut, au prezentat partidul din care fac parte – Partidul Social Democrat – la Bruxelles ca fiind antieuropean, reacționar etc. Deși asta nu s-a văzut în timpul președinției Consiliului, am fost foarte buni, nu s-a văzut de câte ori ne duceam la vreo reuniune, în care eu sau Radu Oprea sau Angel eram cât se poate de integrați, de europeni și de implicați, dar alta e problema. Speranța mea era ca, atunci când vor veni proeuropenii la putere, dezbaterile pe aceste subiecte să capete greutate. Nu din cauza Europei, din cauza noastră, să știm ce ne așteaptă. Fiecare COM aproape are consecințe importante, grave uneori, în economie și în societate, precum și legislative. O parte importantă a ceea ce facem noi aici este transpunerea unor directive sau legi de aplicare a unor regulamente. Avem, constituțional, obligația să mandatăm Guvernul pentru pozițiile sale, pentru că programul politic al Comisiei Europene nu făcea parte din programul Guvernului Cîțu, pentru care el a fost învestit. De fiecare dată trebuie să-i dăm mandat. Activitatea absurdă din ultimele zile, în care am stat cu toții în bancă și am apăsat de trei mii de ori pe un buton, unii da și alții ba, nu se cheamă politică. Politică ar fi să scriem Agenda europeană. Cei de la Bruxelles habar n-au de ce ne doare – și nici nu e interesul lor – și care e specificul nostru. Pentru asta, în această sală ar trebui să se poarte dezbateri pe temele arzătoare. Puterea ar trebui să furnizeze soluții, că nu e rolul nostru, ca opoziție, să le furnizăm, dar, ca opoziție, vreau să trag un semnal de alarmă: pierdem oportunități pe care nu le vom mai avea, pe energie, că de asta am intervenit aici. Deținem patente pe tehnologii care pot fi utilizate cu banii din fondurile europene și care ne pot face să ajungem departe, ca să zic așa. Din păcate, avantajul fiecărui guvern, în raport cu Uniunea Europeană, este că are pe cine să dea vina. Și iarăși termin trist: aștept să văd Guvernul proeuropean cum va da vina pe Uniunea Europeană pentru neputințele sale. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mulțumim, doamna senatoare.

Mulțumim, doamna senatoare. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 19 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre – Cartea albă referitoare la stabilirea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine – COM(2020) 253 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final. La punctul 20 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – O Uniune a egalității: Cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor – COM(2020) 620 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi și proiectul rămâne la votul final. La punctul 21 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Uniune a egalității: Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020–2025 – COM(2020) 565 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Avem o intervenție din partea domnului senator Titus Corlățean. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Titus Corlățean

de combatere a rasismului, în general, la nivel european este tratată la pachet; combaterea rasismului, intoleranței – și mai curg și alte cuvinte acolo – vizează aspectele legate de rasism, de romi, vizează chestiuni de intoleranță, de _hate speech_ , de discurs bazat pe ură, vi

Nu neapărat pentru că am fost impulsionat, provocat, așa, de colega Gabi Crețu, doamna senator Gabriela Crețu, dar aș vrea totuși să fac câteva considerații, dacă îmi e permis, pe cele două teme care sunt legate, punctele 20 și 21, cel pe care l-ați anunțat acum, doamna președintă. Primul comentariu este că România, în toți anii ăștia, din păcate, a fost campioana redactării, lansării, strategiilor strălucite în diferite domenii de combatere a excluziunii sociale, de integrare a romilor, și multe alte strategii naționale care n-au fost duse până la capăt niciodată. Și asta e o problemă structurală de sistem a instituțiilor românești, modul în care au știut sau n-au știut să lucreze cu societatea civilă, cu ONG-urile și să aloce și resurse financiare pentru implementarea unor astfel de strategii. La fel este și cazul cu incluziunea romilor, la fel este și cazul cu multe alte tematici. Acum, pentru că vorbim de strategii europene propuse de Comisia Europeană și în care statele membre, inclusiv România, ar trebui să fie contributoare, aș vrea doar un singur sau două lucruri să spun aici: tema de combatere a rasismului, în general, la nivel european este tratată la pachet; combaterea rasismului, intoleranței – și mai curg și alte cuvinte acolo – vizează aspectele legate de rasism, de romi, vizează chestiuni de intoleranță, de _hate speech_ , de discurs bazat pe ură, vizează aspectele de antisemitism și așa mai departe. Și cred că Parlamentul României și Senatul ar trebui să-și ia foarte în serios, măcar de această dată, rolul. Și e treaba noastră, a tuturor, să facem niște lucruri concrete, în complementar cu ceea ce Guvernul, orice guvern, indiferent cum s-ar numi acel guvern, ar trebui să facă. Și aș face o propunere concretă în primul rând, pentru că sunt oameni în societate care au expertiză foarte serioasă și care prea puțin sunt ascultați de instituții. De exemplu, România... Știu asta pentru că, fiind membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la Strasbourg, am fost un număr de ani reprezentant al Adunării Parlamentare, nu în calitate românească, la ECRI, Comisia Europeană Contra Rasismului și Intoleranței, cu niște rapoarte, care multă vreme sunt clasificate, privind statele membre. După aceea sunt date publicității, apar recomandări – unele sunt foarte dureroase – pentru statele membre, inclusiv pentru vechile democrații, da, inclusiv pentru România, pe niște teme importante. Există acolo un expert independent la ECRI, care participă și care are acces și el, în mod direct, este _full member_ acolo. V-aș propune să-l invităm la o audiere în comisiile senatoriale de specialitate, Comisia drepturilor omului, cu siguranță, poate Comisia juridică, alte comisii, să avem o discuție așezată pe modul în care noi suntem percepuți, cu problemele structurale pe care le avem și pe care nu prea le discutăm decât ca retorică politică, din când în când, ne mai luăm de păr, da? Și să vedem, din punctul de vedere al Senatului, al legiuitorului, dacă sunt corecții de făcut în plan legislativ, dacă sunt inputuri pe care trebuie să le transmitem Guvernului. Și doi la mână, al doilea comentariu: să fim foarte atenți la legislația pe care o adoptăm și din alt unghi de vedere. Vă dau un exemplu: zilele trecute am văzut reacții din partea deputatului care reprezintă minoritatea evreiască din România, am văzut și reacții ale Ambasadei Statului Israel la un proiect de lege care a fost lansat de un deputat de altă orientare politică decât cea din care fac eu parte, de la..., deci membru al Camerei Deputaților. Proiectul de lege a fost transmis la Senat și deschide o cutie a Pandorei, care n-ar fi trebuit să gândim că ar trebui deschisă, legată de succesorii criminalilor de război, de succesorii celor care au avut atitudini fasciste și posibilitatea ca statul român să-i recompenseze cu o anumită indemnizație. Foarte periculoase astfel de proiecte de lege care nu sunt bine cântărite. Nu merg pe reaua-credință a deputatului respectiv, cred că mai degrabă pe lipsa de educație și atenție pe acest subiect. Vă menționez acest lucru pentru că vom avea acest proiect de lege pe ordinea de zi și v-aș încuraja, cu deplin respect, să fim foarte stricți în a respinge astfel de proiecte de lege care mai vin pe masa Parlamentului și care sunt în contradicție, apropo, cu strategiile astea europene pe care le discutăm, fără să le discutăm în plenul Senatului, din păcate. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Monitorul Oficial

Am încheiat intervențiile asupra acestui punct al ordinii de zi și proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 22 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2021 – O Uniune a vitalității într-o lume a fragilității – COM(2020) 690 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 23 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește conferirea de competențe de executare Comisiei pentru a stabili sensul termenilor utilizați în anumite dispoziții ale directivei menționate – COM(2020) 749 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 24 al ordinii de zi a ședinței de astăzi avem Proiectul de hotărâre pentru modificarea Regulamentului Senatului. Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește afișat pe pagina de internet a Senatului. Nu sunt intervenții asupra acestui punct. Stimați colegi, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi și proiectul de hotărâre rămâne la vot final. Stimați colegi, Pe ordinea de zi avem și nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 26 și 27 februarie, a unor inițiative legislative. Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului. Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 146 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională. Stimați colegi, ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă această ședință a Senatului. Vă mulțumesc. _Ședința s-a încheiat la ora 12.58._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. &JUYEJT|336792] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 35/26.III.2021 conține 24 de pagini.** Prețul: 60,00 lei