Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Senatul · 10 martie 2021 · monitorul.ai

21 · Dezbatere proiect de lege

Dezbaterea și adoptarea proiectului de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona: – Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2020 privind politica de extindere a UE – COM(2020) 660 final 22 22 22 22 22 22 22

1 discurs

Ștefan-Radu Oprea
#10634
Bună dimineața! Stimați colegi,
Interpelare
Gabriela Firea
Da, să nu venim de două ori. Mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar,
Da, să nu venim de două ori. Mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar, Dragi colegi, Prima mea întrebare îi este adresată domnului Alexandru Nazare, ministrul finanțelor. În noiembrie anul trecut a intrat în vigoare Legea nr. 239/2020, care stabilea, printre altele, că salariații care au copii la creșă sau la grădiniță pot recupera de la angajatorii lor banii cheltuiți, în limita sumei de 1.500 de lei pe lună pentru fiecare copil. Au trecut deja trei luni și normele metodologice de aplicare a acestei măsuri nu sunt stabilite, ceea ce le creează dificultăți atât angajatorilor, cât și angajaților. Vă reamintesc că România numără aproape 1,3 milioane de copii care trăiesc sub pragul sărăciei, iar 400.000 de copii nu merg la școală din aceeași cauză, potrivit raportului UNICEF. Vă solicit, așadar, să urgentați elaborarea și publicarea acestor norme metodologice și să ne informați în legătură cu momentul când se vor aplica. Vă mulțumesc.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Interpelare
Laura Georgescu
Eliminarea gratuității la transportul județean și interjudețean rutier (cu autocarul sau microbuzul) prevăzute în Legea educației naționale
Întrebarea mea îi este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației. Obiectul acestei întrebări: „Eliminarea gratuității la transportul județean și interjudețean rutier (cu autocarul sau microbuzul) prevăzute în Legea educației naționale”. Stimate domnule ministru, În spațiul public au apărut mai multe informați contradictorii. Pe de o parte, asociațiile de elevi din România au tras un semnal de alarmă cu privire la intenția Guvernului de a emite o ordonanță prin care se elimină gratuitatea la transportul județean și interjudețean rutier (cu autocarul sau microbuzul); acești elevi au protestat în fața Ministerului Educației. Pe de altă parte, ministerul propune, într-un proiect de ordonanță de urgență, gratuitate pentru elevii din învățământul preuniversitar acreditat sau autorizat cu vârsta de până la 26 de ani la serviciile publice de transport local rutier, transport naval, transport cu metroul, precum și transport feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a doua, pe tot parcursul anului calendaristic. Tot în spațiul public a apărut și informația că acordarea sumelor de bani pentru transport se face în avans, cu decontare în luna următoare, pentru elevii care fac naveta, respectiv elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu. Având în vedere că proiectul de ordonanță de urgență prevede decontarea navetei elevilor prin stabilirea unor plafoane maximale, dar în realitate tarifele operatorilor de transport sunt mult mai mari, se ajunge, în mod evident, la eliminarea gratuității transportului elevilor. În acest context, vă rog să precizați care sunt modificările pe care Ministerul Educației le propune la Legea educației naționale cu privire la naveta elevilor, din ce dată se vor aplica și cum vă veți asigura că nu vor exista situații în care elevii să fie nevoiți să suporte o parte din costurile transportului la sau de la unitatea de învățământ. Vă mulțumesc.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Vă mulțumim, doamnă senator Laura Georgescu.
Vă mulțumim, doamnă senator Laura Georgescu. Îl invit acum la microfon pe domnul senator Nicușor Cionoiu.
Interpelare
Nicușor Cionoiu
Reabilitarea Palatului Administrativ Călărași
Interpelarea mea îi este adresată domnului ministru Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, și are ca obiect „Reabilitarea Palatului Administrativ Călărași”. Stimate domnule ministru, Clădirea reprezentativă pentru municipiul Călărași, cunoscută sub denumirea de „Palat Administrativ”, se află în momentul de față într-o stare ce nu face cinste statutului de monument arhitectural. În prezent, clădirea este utilizată doar în proporție de 35%, ca sediu al Instituției Prefectului, restul clădirii (nefolosită) fiind supus unui grad rapid de degradare. Consiliul Județean Călărași, în calitate de administrator al clădirii, a formulat numeroase cereri de finanțare pentru reabilitarea clădirii și transformarea acesteia în centru sociocultural, dar până în momentul de față nu s-a găsit nicio finalitate concretă. Subliniez faptul că dimensiunea și gradul de intervenție necesar depășesc posibilitățile de finanțare ale autorităților locale, Consiliul Județean Călărași făcând eforturi mari pentru împiedicarea degradării acesteia. Reabilitarea acestei clădiri și acordarea destinației de centru sociocultural reprezintă o necesitate stringentă atât pentru stoparea degradării acestui monument arhitectural reprezentativ, cât și pentru crearea unui spațiu sociocultural, atât de necesar instituțiilor de cultură și, în special, cetățenilor județului Călărași. Vă rog, domnule ministru, să dispuneți măsurile necesare pentru analiza și rezolvarea cu prioritate a solicitării Consiliului Județean Călărași, tergiversarea finanțării acestui important obiectiv putând avea consecințe ireparabile în ceea ce privește structura clădirii. Senator PSD de Călărași Nicușor Cionoiu.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin.
Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin.
Interpelare
Lucian Trufin
Când are de gând Ministerul Agriculturii să lanseze programele concrete de susținere a fermierilor români?
Stimate domnule ministru, Acum ne aflăm în punctul în care fermierii români și procesatorii de produse de proveniență vegetală sau animală trebuie să știe pe ce se pot baza în mod concret pentru a-și continua activitățile și pentru a se dezvolta. La momentul actual, economia României trece printr-o perioadă complicată și de aceea se impune cu prioritate susținerea producătorilor interni, printr-o gestionare extrem de atentă a cheltuielilor finanțate prin bugetul de stat. Anul trecut un procent mare din suprafața agricolă a României a fost afectată de secetă pedologică. Fermierii păgubiți, încurajați de dumneavoastră, domnule ministru, au făcut toate demersurile necesare pentru a obține compensările legale. Prin Legea bugetului de stat nu ați mai alocat fonduri pentru aceste despăgubiri, sume, de altfel, necesare pentru acoperirea parțială a pierderilor suferite în urma calamităților, fără de care mulți fermieri vor face eforturi ca să își continue activitățile. Singurul argument pe care îl invocați este că nu sunt bani, iar noi, cu toții, trebuie să vă credem pe cuvânt. După ani grei de secetă și după nenumărate promisiuni neonorate ale ministerului pe care-l conduceți, fermierii își doresc să fie înștiințați cu privire la datele și programele concrete de susținere a activității lor. Din păcate, în Legea bugetului de stat, la capitolul „Sprijinirea producătorilor agricoli” sumele alocate sunt mai mici cu 48% față de fondurile alocate anul trecut. Aceste sume diminuate semnificativ nu sunt nici măcar distribuite, așa cum ar fi normal și... concret pe ramurile de activitate ale agriculturii. Suntem în luna martie, la jumătatea anului agricol, iar Guvernul vorbește doar de o sumă și atât! Interpelare: care sunt ramurile din agricultură, prin ce programe le veți susține, care este calendarul acestora, care sunt condițiile pe care le veți impune și ce sume aveți de gând să alocați pentru fiecare program în parte?
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Interpelare
Dănuț Bica
Situația realizării lucrărilor pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor pe teritoriul județului Argeș
Prima mea întrebare îi este adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Obiectul întrebării: „Situația realizării lucrărilor pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor pe teritoriul județului Argeș”. Stimate domnule ministru, Din cauza nerealizării unor lucrări de amenajări hidrotehnice, mai multe localități din județul Argeș sunt afectate, aproape în fiecare an, de inundații care produc distrugerea culturilor agricole, dar mai ales pagube însemnate gospodăriilor din comunitățile respective. Regiunile din județ supuse riscului inundațiilor sunt poziționate atât în zonele montane, cât și în cele de deal sau de câmpie, în proximitatea bazinelor hidrografice ale afluenților râului Argeș. În ultimii ani, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a demarat mai multe proiecte investiționale, finanțate inclusiv din fonduri europene nerambursabile, care vizează executarea de lucrări hidrotehnice pentru protecția populației împotriva dezastrelor (în principal a inundațiilor), la nivelul mai multor județe. Având în vedere cele prezentate anterior, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care sunt lucrările pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor finalizate în ultimii cinci ani pe teritoriul județului Argeș? Dar cele aflate în curs de execuție? 2. Câte proiecte de acest gen destinate județului Argeș se află în faza de evaluare/aprobare la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor? 3. Care este valoarea totală a fondurilor europene nerambursabile puse la dispoziția României prin axa prioritară de finanțare dedicată acestei categorii de lucrări și cât s-a cheltuit până în prezent din sumele respective pe plan național și la nivelul județului Argeș?
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Vă mulțumim, domnule senator.
Vă mulțumim, domnule senator. Îl invit acum la microfon pe domnul senator Vlad-Mircea Pufu. _(Discuții.)_ Nu aveți? Figurați pe listă. Nu-i problemă. Îl invit pe domnul senator Cristian Bordei, atunci. Dacă doriți. _(Discuții.)_ O invit la microfon pe doamna senator Rodica Boancă. Se pregătește doamna senator Evdochia Aelenei.
Interpelare
Rodica Boancă
Marius Nasta
Prima întrebare îi este adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, și are ca obiect „Situația din Spitalul «Marius Nasta» București”. Stimate domnule prim-ministru Florin-Vasile Cîțu, Această întrebare vine din partea tuturor românilor care au ajuns în spitalele țării în perioada aceasta. Nu știu dacă este vorba despre incompetență, corupție, lipsă de etică profesională sau alte elemente de genul acesta, dar sistemul de sănătate stă pe un butoi de pulbere. Nu mai este vorba doar de cheltuieli, doar de lipsuri, ci de situații tragice, în care oamenii mor cu zile în spitalele din țară, inclusiv în capitală. Presa a relatat zilele acestea tratamente inumane la care sunt supuși pacienții în unitățile medicale din România, cazurile Sibiu și Târgu Mureș fiind reprezentative pentru felul în care oamenii sunt tratați. Nu incriminez aici decât faptele, iar dumneavoastră aveți datoria publică și morală să vă apărați poporul pe care îl conduceți. De aceea, întrebarea care urmează vă este adresată, nu înainte de a vă expune cazul unui bărbat de 44 de ani care a scăpat cu viață ca prin minune după ce a fost tratat doar cu paracetamol, codeină și indiferență de către personalul medical de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Cazul este real, documentat și, asemenea lui, cine știe câte or fi. Pacientul respectiv, internat cu test pozitiv de COVID-19, a fost lăsat să agonizeze cinci zile, deși în foaie scria că i se administrează tratamentul adecvat, conform protocolului COVID. De altfel, aparținătorii au cumpărat branule, perfuzoare, vitamine și alte medicamente, pentru ca (în urma presiunilor făcute de familie pentru a i se oferi pacientului tratamentul adecvat) acesta să fie externat, deși era tot pozitiv și vizibil suferind. Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez următoarele întrebări: 1. Când ați verificat ultima dată cum se derulează procesele medicale în spitalele din România? 2. Unde se duc banii pentru protocolul de tratament COVID-19, dacă ele sunt trecute în foile pacienților, dar în realitate nu sunt administrate? 3. Când veți declanșa un audit privind achizițiile de produse farmaceutice de către spitalele desemnate pentru tratarea pacienților îmbolnăviți de virusul COVID-19? 4. De ce 14 zile de internare costă zeci de mii de lei, în condițiile în care pacienții nu primesc decât paracetamol și o mâncare comună? 5. Ce măsuri veți lua pentru a corecta aceste tragice situații? Vă solicit să comunicați răspunsul în scris. Cu respect, senator Rodica Boancă, AUR, Ialomița. Și aș vrea să dau citire și interpelării. Îi este adresată domnului ministru al educației, Sorin Mihai Cîmpeanu. Are ca obiect „Desființarea Liceului Tehnologic de Metrologie «Traian Vuia» București”. Stimate domnule ministru al educației Sorin Mihai Cîmpeanu, Există în aceste momente de criză socială și economică un adevărat atac împotriva școlii românești sau cel puțin aceasta este impresia care derivă din solicitările de închidere a unor unități de învățământ care vizează desființări de clase. Reforma educațională trebuie să ofere soluții și metamorfoze la nivelul specializărilor, iar dispariția unor instituții de învățământ nu reprezintă un comportament social corect. În septembrie 2020 apărea Ordinul nr. 5.599, prin care se reducea numărul maxim de elevi permis într-o clasă. Abordarea este benefică, dat fiind faptul că în România încă mai există unități de învățământ supraaglomerate. De aceea, consider că, acolo unde situația permite, se pot crea fuziuni între unitățile de învățământ pentru a putea prelua din excesul numeric al populației școlare. De exemplu, în cazul Liceului Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia” din București, singurul care mai furnizează metrologi către Institutul de Metrologie, desființarea pare una abuzivă, având în vedere că este singurul din țară de acest profil, promovabilitatea este peste medie, există numărul necesar de elevi, cadrele didactice sunt titulare și foarte bine pregătite, iar instituția este școală-ambasador a Parlamentului European. De altfel, reprezentanții părinților au expus că asupra clădirii în care funcționează Liceul Metrologic planează interese neortodoxe ale Primăriei Sectorului 4, iar aceste lucruri aduc o gravă atingere imaginii educației românești. De asemenea, se pare că nu doar acest liceu este vizat de strămutarea elevilor, ci și altele, precum Liceul „Mircea Vulcănescu”, Liceul „Dacia” et cetera. Primăria insistă pentru relocarea elevilor în clădiri modulare, improprii, din toate punctele de vedere. În acest context, considerând nevoia tot mai mare de distanțare fizică în școli, de dezvoltare a unor specializări, precum și de existența unor laboratoare pentru derularea învățării, vă adresez următoarele întrebări: 1. Câte licee din țară sunt în această situație și care este viziunea Ministerului Educației, având în vedere că este nevoie de suplimentarea numărului de clase pentru a se realiza reducerea efectivului de elevi, dar de 31 de ani nu s-a mai construit nicio unitate școlară? 2. Considerați că desființarea unor licee al căror profil nu mai este solicitat pe piața muncii este o soluție sau se pot găsi reforme prin care respectivele unități școlare să ofere un proces educațional relevant pentru contextul actual? 3. Ce investiții face Ministerul Educației pentru a dezvolta programe educaționale care să suplinească dispariția unor meserii de pe piața muncii? 4. Aceste unități școlare pot fi strămutate fără permisiunea Ministerului Educației, care are specialiști prin care se pot găsi soluții viabile în interesul superior al copilului? Vă mulțumesc.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Complex de măsuri și politică bugetară pentru creșterea procentajului persoanelor cu studii superioare din România
Mulțumim, doamnă senator Rodica Boancă. O invit la microfon pe doamna Evdochia Aelenei, doamna senator. subiectul unei interpelări și al unei întrebări și pe cea de a doua întrebare o s-o citesc. Interpelarea îi este adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, și se referă... subiectul interpelării este „Complex de măsuri și politică bugetară pentru creșterea procentajului persoanelor cu studii superioare din România”. Întrebarea este adresată către domnul Cosmin Petrișor Pistol, prefect al județului Gorj, iar obiectul întrebării este „Drumul județean 664, care asigură conexiunea între Oltenia (respectiv județul Gorj) și Transilvania (județul Hunedoara)”. A doua întrebare îi este adresată doamnei Adriana Constantina Costescu, directorul general al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”. Stimată doamnă director general,
Interpelare
Evdochia Aelenei
Ordonanță inițiată de Ministerul Educației Naționale privind acordarea de gratuități pentru elevi
Am o întrebare adresată domnului Sorin Cîmpeanu, ministrul educației. Obiectul întrebării este „Ordonanță inițiată de Ministerul Educației Naționale privind acordarea de gratuități pentru elevi”. Domnule ministru, Am sesizat proiectul de ordonanță inițiat de ministerul dumneavoastră privind acordarea de gratuități pentru elevi la muzee, săli de spectacole, manifestări culturale și sportive. Vă solicit să clarificați următoarele: 1. Această măsură este menită să compenseze eliminarea acordării gratuității pentru transportul elevilor pe rutele feroviare? 2. De ce gratuitățile acordate în această inițiativă sunt menționate în nota de fundamentare, dar nu figurează în proiectul ordonanței? 3. Câte întâlniri ați avut cu asociațiile reprezentative din domeniul cultural vizate de această ordonanță și ce s-a stabilit, punctual, în cadrul acestor ședințe de dialog social? 4. De ce nu ați consultat ministerul de resort, respectiv al Culturii, pentru această inițiativă, deși este vizat direct? 5. Care este impactul bugetar al acestei măsuri? 6. Cum veți gestiona situația instituțiilor care vor rămâne astfel fără venituri proprii, deși acestea sunt obligatorii prin lege și sunt luate mereu în considerare la evaluarea activității? 7. Ce programe educaționale dedicate elevilor desfășurați în prezent, pentru ca aceștia să fie stimulați să viziteze instituțiile culturale?
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Aveți și interpelare sau doar întrebare?
Aveți și interpelare sau doar întrebare? _(Replică neinteligibilă a doamnei senator Evdochia Aelenei.)_ Vă rog. O citiți sau o lăsați doar în scris? E același subiect și o lăsați. Mulțumesc. Îl invit, atunci, la microfon pe domnul senator Ionuț Neagu. Se pregătește domnul senator Cosma.
Interpelare
Ionuț Neagu
Monitorul Oficial
Regia Autonomă „Monitorul Oficial” funcționează sub autoritatea Camerei Deputaților. Regia este persoană juridică care desfășoară activitate de interes public, național și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară. Potrivit Ordonanței de urgență nr. 36/2012, Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, și în limba maghiară. Pentru Partea I în limba maghiară, cheltuielile de publicare se suportă de la bugetul Camerei Deputaților. Cu toate acestea, în mod surprinzător, pe pagina de internet a Regiei Autonome „Monitorul Oficial” se specifică: „Data primei apariții: 20 noiembrie 1950, în temeiul Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 1.155 din 20 octombrie 1950”, sugerând o continuitate cu o altă publicație din timpul ocupației sovietice a României, 1944–1958. Presupunem că în acest caz Regia Autonomă „Monitorul Oficial” are în vedere versiunea în limba maghiară a Monitorului Oficial al Republicii Populare Române, nu Monitorul Oficial al României de astăzi, și că publicația dumneavoastră se revendică ca fiind creată de regimul comunist revolut. De asemenea, pe pagina oficială de internet a Regiei Autonome „Monitorul Oficial” se specifică: „Publicația conține traducerea în limba maghiară a actelor normative publicate în Monitorul Oficial, Partea I. Date fiind volumul mare și diversitatea actelor normative publicate în Monitorul Oficial, Partea I, și capacitatea limitată a redacției de specialitate, actele normative sunt traduse și publicate selectiv în Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară.” Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual: 1. Care au fost, defalcat pe fiecare an aparte din perioada 2013–2020, cheltuielile suportate de la bugetul de stat pentru traducerea și editarea publicației Monitorul Oficial al României, Partea I, în traducere, în limba maghiară. În cazul în care publicația se revendică într-adevăr ca fiind fondată de regimul comunist de tristă amintire în anul 1950, vă rugăm să indicați și tirajele publicației, defalcat pe fiecare an, începând cu data de 20 octombrie 1950, cu specificarea denumirii oficiale a publicației. Rugăm să indicați, de asemenea, sumele prevăzute alocate de la bugetul Camerei Deputaților pentru editarea în anul 2021 a Monitorului Oficial al României, Partea I, în traducere, în limba maghiară. 2. Tirajul, pe fiecare dintre anii 2013–2021, al publicației Monitorul Oficial al României, Partea I, în traducere, în limba maghiară. 3. Numărul de abonați, defalcat pe fiecare dintre anii 2013–2020, ai publicației. 4. Numărul de angajați și/sau prestatori de servicii implicați în traducerea în limba maghiară, pregătirea pentru tipar și editarea publicației. 5. Venitul încasat din abonamente și din vânzarea publicației, defalcat pe fiecare din anii 2013–2020. 6. Criteriile de selectare a actelor normative traduse și publicate și a celor netraduse și nepublicate și autoritatea care instituie sau aprobă aceste criterii. 7. Câți difuzori naționali/internaționali au preluat în anul 2020 și preiau în anul 2021 pentru distribuire către abonați tirajul publicației. 8. Cum se prezintă, în opinia Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, gradul de eficiență/rentabilitate economică a acestei publicații, respectiv Monitorul Oficial al României, Partea I, în traducere, în limba maghiară. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Îl invit la microfon acum pe domnul senator Dorinel Cosma.
Îl invit la microfon acum pe domnul senator Dorinel Cosma.
Interpelare
Dorinel Cosma
Situația minerilor din Valea Jiului care sunt angajați ai Complexului Energetic Hunedoara
Domnule prim-ministru, În contextul protestelor care au avut loc în minele Lupeni și Livezeni în ultimele trei săptămâni, din cauza restanțelor bănești pe care Complexul Energetic Hunedoara le datorează angajaților săi, deși, în urma acestor proteste, Guvernul României a finalizat procedurile legale și a alocat un ajutor de urgență în valoare de 11 milioane de lei, acesta este insuficient pentru a putea constitui o soluție de durată, el asigurând plata salariilor doar pe următoarele trei luni. În prezent, Complexul Energetic Hunedoara este compus din minele Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, alături de termocentralele Paroșeni și Mintia. Având în vedere că acesta are aproximativ 4.000 de angajați, care peste trei luni se vor afla în situația anterioară începerii protestelor, vă rog să-mi răspundeți, cu celeritate, la următoarele întrebări: 1. Care sunt măsurile pe care Guvernul României le va întreprinde pentru ca acești oameni să-și primească salariile la timp și să nu se mai acumuleze restanțe salariale? 2. Există un plan pe termen lung al Guvernului pe care îl conduceți cu privire la redresarea financiară a Complexului Energetic Hunedoara? 3. Conform datelor statistice furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei referitoare la producția de energie electrică în România anului 2021, energia provenită din cărbune se situează pe locul doi, cu 21,1% din totalul producției, iar, potrivit datelor furnizate de Transelectrica privind starea Sistemului energetic național în timp real, pe locul trei, cu 20,16%. În acest caz, care va fi alternativa dacă Guvernul pe care-l conduceți are în plan ca în viitorul apropiat să renunțe la exploatarea minieră? Luați în calcul varianta retehnologizării termocentralelor, respectiv a ecologizării exploatărilor miniere? 4. În ipoteza închiderii exploatărilor miniere și a disponibilizării angajaților din acest sector, pentru a preîntâmpina un nou exod al românilor, care va fi alternativa oferită de actualul Guvern acestora? Vă
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Interpelare
Vlad-Mircea Pufu
Stadiul proiectului Băncii de Resurse Genetice Buzău
Am o întrebare pentru domnul ministru Adrian Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul întrebării: „Stadiul proiectului Băncii de Resurse Genetice Buzău”. Stimate domnule ministru, Odată cu aprobarea Legii bugetului de stat, a primit finanțare un proiect la care ținem foarte mult, eu și locuitorii județului Buzău. Este vorba despre Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale de la Buzău, un obiectiv de importanță națională. Mă bucură faptul că într-un timp atât de scurt am reușit să facem pași concreți, reali, pentru obținerea finanțării acestui proiect necesar agriculturii din România. Buzăul găzduiește din 1957 Stațiunea de CercetareDezvoltare pentru Legumicultură, prima unitate de profil din țară. Iată una dintre premisele pentru care aici trebuie să funcționeze această bancă de gene, în coordonarea reputatului cercetător Costel Vânătoru. Pentru că interesul buzoienilor este mai mare pentru această investiție și așteptările în domeniu sunt foarte mari, vă rog să ne comunicați care este calendarul implementării acestui proiect național pentru perioada imediat următoare. Menționez că doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Vă invit la microfon.
Doamna senator Diana Șoșoacă, dacă doriți să susțineți întrebările. Vă invit la microfon.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Condiționarea și vaccinarea obligatorie a studenților de la facultățile de medicină
Prima întrebare le este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației, domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății, domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, domnului Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, domnului Kelemen Hunor, viceprimministru. Obiectul întrebării: „Condiționarea și vaccinarea obligatorie a studenților de la facultățile de medicină”. Stimați domni miniștri, Având în vedere că ne aflăm în plină pandemie de COVID-19 (SARS-CoV-2), iar în anul anterior multe domenii au avut de suferit, mai ales învățământul de toate gradele, unele facultăți de medicină au condiționat participarea la cursuri, lucrări practice și stagii clinice în format fizic de obligativitatea vaccinării. Astfel, exemplul UMF Cluj este elocvent, aproape 90% dintre studenți s-au vaccinat, având în vedere că rectorul a anunțat că cine nu-și va face vaccinul nu va intra în spitale. Pentru un student la medicină a face practică într-un spital este o condiție _sine qua non_ pentru a deveni medic. Instituirea obligativității unui act medical constituie o încălcare gravă a drepturilor omului și ale pacientului. În contextul ilegalității obligativității unui act medical, precum și al condiționării acestuia, vă adresăm următoarele întrebări: 1. Care este temeiul legal prin care se obligă și se condiționează învățământul și participarea la practică în spitale de vaccinarea împotriva COVID-19 (SARS-CoV-2)? 2. Condiționarea și obligativitatea vaccinării împotriva COVID-19 (SARS-CoV-2) este impusă de vreun minister sau de o altă instituție a statului facultăților de medicină? Care este baza legală? 3. Având în vedere dispozițiile Legii nr. 17/2001 cu privire la ratificarea Convenției europene pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, Convenția privind drepturile omului și biomedicina, semnată la Oviedo la 4 aprilie 1997 – denumită și Convenția de la Oviedo –, art. 5 al acesteia: „O intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și în cunoștință de cauză”, vă solicităm să ne comunicați care este temeiul în virtutea căruia se încalcă convenții internaționale la care România este parte și studiile științifice medicale care au dus la luarea acestor măsuri, mai ales că vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (COVID-19) este în stadiul experimental până în anul 2023. 4. Ce măsuri se întreprind în cazul în care unul dintre studenți refuză vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 cu privire la respectarea dreptului de a învăța fără a fi discriminat, mai ales din motive medicale? 5. În condițiile în care vaccinarea nu duce la imunizare, având nevoie de rapeluri anuale, nu atrage renunțarea la măsurile anti-COVID (mască, distanțare fizică et cetera), poate produce efecte adverse, chiar și letale, nu dezvoltă la toate persoanele anticorpi suficienți et cetera, care este temeiul în virtutea căruia rectorul a solicitat impunerea acestei obligativități și condiționări asupra actului de învățământ? 6. Studenții au opțiunea să efectueze testarea la orice centru de vaccinare doresc sau facultățile impun vaccinul și centrul de vaccinare? 7. Având în vedere că vaccinurile anti-COVID se află în stare experimentală, acestea făcând obiectul unor monitorizări suplimentare, cum este posibil să se încalce drepturile pacienților într-un mod atât de brutal, încât studenții să fie obligați/condiționați de vaccinare pentru a participa la cursuri, seminare, laboratoare et cetera, mai ales că acest vaccin se află în stare de testare? 8. În condițiile în care condiționarea unei activități, precum și obligarea la un act medical, în speță, condiționarea și obligativitatea vaccinării, sunt ilegale, care sunt sancțiunile pe care considerați că trebuie să le suporte aceste entități care încalcă legea? Vă mulțumesc.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Dacă o aveți, presupun că va fi înscrisă, așa că citiți-o, vă rog.
Dacă o aveți, presupun că va fi înscrisă, așa că citiți-o, vă rog.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Numărul real al pacienților internați în secțiile ATI COVID
Interpelare adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății, domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, domnului Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, domnului Kelemen Hunor, viceprim-ministru. Obiectul interpelării: „Numărul real al pacienților internați în secțiile ATI COVID”. ## Stimați domni miniștri, Pentru prima dată de la debutul pandemiei în România, Ministerul Sănătății a publicat, la data de 4 martie 2021, situația testărilor și a spitalizărilor din fiecare județ. Prim-ministrul Florin Cîțu a declarat că, în urma unei discuții avute luni, 8 martie 2021, cu șeful Corpului de control al Guvernului, instituția se va autosesiza cu privire la respectarea legislației privind publicarea datelor legate de numărul de teste COVID efectuate pe fiecare județ. Oare îl deranjează transparența sau faptul că au ieșit la iveală diferențele majore dintre raportările Grupului de comunicare strategică și cele efectuate de către Ministerul Sănătății? În condițiile în care fostul ministru al sănătății, Nelu Tătaru, a afirmat că, la momentul la care acesta era ministru al sănătății, testările se realizau în câteva județe, întrucât nu erau centre de testare la nivelul fiecărui județ, testele erau recoltate de către DSP, erau făcute în alte județe și ajungeau în alte laboratoare, ne întrebăm, evident, cine prezintă cifrele reale: Ministerul Sănătății sau GCS? De exemplu, la data de 7.03.2021, GCS comunica un număr de 1.093 de pacienți internați, iar ministerul un număr de 221 de pacienți internați cu COVID la ATI. În acest context, ne întrebăm care este adevărul, pentru că, raportat la cifrele menționate, scenariile sunt diferite, codurile aplicate se schimbă și, evident, neconstituționala stare de alertă este încă o dată nu numai neconstituțională, ci și nesusținută de datele invocate de Guvern. Având în vedere reacția nervoasă a premierului și trimiterea corpului de control la Ministerul Sănătății, tindem să considerăm faptul că cifrele Ministerului Sănătății sunt cele reale, cu mult mai mici decât cele enunțate de GCS, astfel că românii au fost mințiți și menținuți într-o minciună care a dus la restricții ilegitime și abuzuri, ducând la falimentul României. Având în vedere problema menționată, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Câți pacienți sunt internați la ATI COVID în România, în total? 2. Câți pacienți internați la ATI COVID sunt internați în fiecare județ din România? 3. Câți pacienți internați la ATI COVID au ca diagnostic principal COVID-19 (SARS-CoV-2) la nivelul întregii țări? 4. Câți pacienți internați la ATI COVID sunt intubați la nivelul întregii țări? 5. Care este media de supraviețuire în secțiile ATI COVID la nivelul întregii țări, precum și defalcat pe fiecare județ? 6. Care este tratamentul aplicat pacienților internați în secțiile ATI COVID? 7. Vă solicităm să ne comunicați protocoalele impuse spitalelor din România pentru a fi aplicate pacienților internați în secțiile de ATI COVID. Vă mulțumesc.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Mulțumim, doamnă senator.
Mulțumim, doamnă senator. Am rugămintea, dacă puteți, să ne lăsați interpelarea... și întrebările, dacă puteți, că înțeleg că au fost niște modificări în ceea ce ați citit față de ceea ce ați depus inițial și ar fi foarte bine să le avem. ## Mulțumesc frumos. Domnule senator Târziu, aveți la interpelări sau la declarații politice? ## La declarații. Dacă nu mai sunt în sală alți colegi care doresc să susțină întrebările și interpelările de la microfon și întrucât timpul de 60 de minute a expirat, am să dau citire listei senatorilor care au transmis întrebări în scris. Întrebări: doamna Siminica Mirea, domnul Maricel Popa, doamna Claudia-Mihaela Banu, domnul Gheorghe Carp, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, doamna senator AlinaȘtefania Gorghiu, domnul senator Ioan Cristina, domnul senator Sebastian Cernic, domnul senator Ambrozie-Irineu Darău, domnul senator Andrei Hangan și domnul senator Claudiu-Richard Târziu. Și interpelări: domnul senator Marius Humelnicu, domnul senator Maricel Popa, domnul senator Septimiu-Sebastian Bourceanu, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, doamna senator Alina-Ștefania Gorghiu, domnul senator Andrei Hangan și domnul senator Claudiu-Richard Târziu. Și cu acestea declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări de astăzi. Vă mulțumesc mult. Stimați colegi, Conform programului aprobat, continuăm cu sesiunea consacrată declarațiilor politice, timpul alocat pentru prezentarea acestora fiind de 60 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora. O invit la microfon pe doamna senator Laura Georgescu.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Mulțumim, domnule senator.
Mulțumim, domnule senator. O invit la microfon pe doamna senator Boancă Rodica. Se pregătește domnul senator Claudiu-Richard Târziu.
Interpelare
Rodica Boancă
Sistemul de sănătate este în comă!
Declarația mea politică de astăzi vizează sistemul de sănătate: „Sistemul de sănătate este în comă!”. România a mai trecut prin crize politice, economice, sociale, dar acum ne-au condamnat pe toți la moarte. Oricum aș privi lucrurile, nu găsesc nimic pozitiv în felul în care suntem guvernați. Deși suntem forul legislativ, Parlamentul nu are niciun cuvânt de spus despre instituirea stărilor de alertă sau urgență, ceea ce este profund nedemocratic. De altfel, instituțiile care ar trebui să gestioneze situația de criză – CNSU și Ministerul Sănătății – sunt într-o antagonie totală față de poporul român, ba chiar se și contrazic în datele statistice. Cum să mai aibă poporul român încredere în forurile de conducere ale țării dacă nu există colaborare, coeziune și totul este un front al orgoliilor? În tot acest timp, în sistemul de sănătate se întâmplă orori greu de imaginat pentru lumea civilizată în care ne place să credem că trăim. Pacienții sunt legați de pat, tratați inuman, bolnavii de COVID – lăsați să agonizeze în spitale, cu toate că în foaia de tratament apar o sumedenie de medicamente, rata mortalității de boli cronice a crescut imens și nu se iau măsuri. De ce, domnule ministru Vlad Voiculescu, nu trimiteți corpul de control și un audit crâncen în spitalele țării? Ce interese meschine se ascund în spatele costurilor imense pentru internările COVID și achiziția de medicamente? Din ce cauză nu există o statistică reală privind rata vindecărilor din secțiile ATI COVID-19? Nu omoară COVID-ul cât ucide sistemul și vă faceți zi de zi părtași unui genocid, mizând pe cea mai mare temere a oamenilor: starea de sănătate. Procurorii trebuie să înceapă de urgență verificări _in rem_ pe aceste cazuri de COVID în secțiile ATI pentru persoanele decedate. Să fie verificate aceste liste cu medicamente administrate și injecții. Foarte mulți afectați de COVID spun că au făcut clostridium din cauza unor medicamente antivirale puternice. Extrem de grav este faptul că pacienții primesc medicamente cu efect sedativ, ceea ce poate provoca moartea prin asfixiere la o boală cum este COVID-19. De altfel, toată mascarada aceasta a vaccinărilor, toată propaganda situată sub litera legii ridică mari semne de întrebare. De ce persoanele vaccinate primesc certificat de vaccinare special pentru COVID și nu sunt înregistrate, ca în cazul altor vaccinuri, la medicul de familie? Cum este posibil să nu oferi vaccinaților prospectul cu reacțiile adverse și riscurile vaccinului, așa cum este normal și legal? Prea multe întrebări și prea puține explicații! România fierbe. Oamenii au înțeles că interesul pentru ei este o mimă ieftină; în realitate suntem fiecare pe cont propriu. Vă mulțumesc. Senator Rodica Boancă.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Îl invit la microfon pe domnul senator Claudiu-Richard Târziu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Claudiu-Richard Târziu. Se pregătește domnul senator Sorin Lavric.
Interpelare
Claudiu-Richard Târziu
Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944–1989
Declarația mea politică este despre „Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944–1989”. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi, Ieri, 9 martie, am marcat Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944–1989. Potrivit celor mai prudente calcule ale Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, peste două milioane de români au trecut prin universul concentraționar comunist sau au fost deportați. De fapt, primii deținuți politici anticomuniști români au fost întemnițați începând cu 28 iunie 1940, odată cu anexarea de către URSS a 11 județe ale României, adică Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Pentru acest motiv și într-un gest firesc de asumare a românilor din cele 11 județe înstrăinate, este corect să vorbim despre deținuții politici din perioada 1940–1989. Celor două milioane de deținuți politici anticomuniști și deportați din interiorul țării li se adaugă circa 800.000 de deținuți și deportați din județele smulse din trupul țării. Jilava, Gherla, Poarta Albă, Aiud, Pitești, Târgu Ocna, Sighet, Văcărești, Constanța, Midia, Baia Sprie, Cavnic, Deva, Borzești, Bicaz, Brașov, Galați, Miercurea-Ciuc, Râmnicu Sărat, Botoșani, Lugoj, Măgurele, Caransebeș, Craiova, Codlea, Făgăraș, Oradea sunt doar câteva dintre locurile în care au existat lagăre de detenție sau închisori de exterminare. Acolo au fost distruse elitele noastre politice și administrative, acolo și-au sfârșit viața, în umilință extremă, făuritorii Marii Uniri, floarea intelectualității și a țărănimii române, preoți, călugări, tineri sau vârstnici, bărbați și femei. Ocupantul sovietic transformase România într-o mare închisoare. Comunismul de extracție stalinistă, adus pe tancurile sovietice, a instituit în țara noastră terorismul de stat și crima fără pedeapsă, pe care le-a ridicat la rang de instituție. Putem vorbi despre genocid și epurare politică și ideologică. Niciodată în istorie poporul român nu mai îndurase atâta suferință. Cinstim victimele comunismului criminal și ne asumăm istoria națională întreagă, cu toate paginile ei negre. În același timp, constatăm că după 1989, spre deosebire de alte state, România nu a procedat la o lustrație autentică. România a ieșit din comunism, dar comunismul nu a ieșit din România. Moștenirea regimului criminal comunist ne urmărește încă. Bolile netratate până la capăt riscă să recidiveze. Ideologia neomarxistă se face resimțită într-o anumită parte a societății românești cu tot cortegiul de probleme pe care le poate crea. Nu a fost suficient ca, în anul 2006, Parlamentul să adopte o declarație de condamnare formală a comunismului. Istoria noastră tragică din secolul XX trebuie reinterpretată în lumina adevărului, iar lustrația, oricât de tardivă, trebuie înfăptuită, așa cum ne-o cere, de altfel, și Rezoluția 1.096 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind măsurile de demantelare a moștenirii regimurilor totalitare comuniste. Toată suferința poporului român din timpul comunismului criminal nu a fost zadarnică și nu poate fi trecută cu vederea. Avem obligația de a valorifica pozitiv, cu seninătate, demn și cu gândul la viitor istoria noastră tragică. De aceea, salutăm decizia Bisericii Ortodoxe Române de a purcede la cercetarea amănunțită, în următorii ani, a vieții și pătimirilor neomartirilor și mărturisitorilor din temnițele și lagărele comuniste din România, în vederea canonizării sinodale a celor care întrunesc condițiile necesare. Pe firmamentul României vor străluci călăuzitor și protector nimburile sfinților noștri uciși doar trupește în gulagul comunist. „Morți sfinți în temniți și prigoane, / morți sfinți în lupte și furtuni, / noi ne-am făcut din voi icoane / și vă purtăm pe frunți cununi. / Nu plângem lacrimă de sânge, / ci ne mândrim cu-atâți eroi. / Nu, neamul nostru nu vă plânge, / ci se cuminecă prin voi.” Vă mulțumesc.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Mulțumim.
Mulțumim. Îl invităm pe domnul senator Sorin Lavric la microfon. Se pregătește domnul Ionuț Neagu.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Mulțumim, domnule senator. Îl invit pe domnul senator Ionuț Neagu.
Mulțumim, domnule senator. Îl invit pe domnul senator Ionuț Neagu.
Interpelare
Ionuț Neagu
discriminării pe criterii etnice și lingvistice, după cum se constată și de către deciziile Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Declarația mea politică privește Ziua solidarității cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș, respectiv 14 martie. De mai mulți ani marcăm, pe 14 martie, Ziua solidarității cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș. Anul acesta, în pofida pandemiei, nu va constitui o excepție. Inițiativa în acest sens le-a aparținut Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, care activează sub egida Academiei Române. Așa cum se cunoaște, românii din cele trei județe din inima geografică a țării sunt în inferioritate numerică și întâmpină multiple dificultăți pe plan cultural-identitar și lingvistic, făcând adesea obiectul discriminării pe criterii etnice și lingvistice, după cum se constată și de către deciziile Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Istoric, românii sunt locuitorii autohtoni și mai vechi ai zonei arcului intracarpatic. Mulți dintre români au servit, timp de câteva secole – de altfel, ca și secuii de origine și limbă turcică de tip kîpceak, astăzi dispărută –, drept masă de asimilare lingvistică prin maghiarizare. Vă aduc drept exemplu cazul Dăboi, comuna Plăieșii de Jos, din județul Harghita. Este un caz destul de cunoscut în toată România. Românii de acolo și-au păstrat numele românești, credința ortodoxă, dar, în schimb, și-au pierdut propria limbă, fiind asimilați de maghiari. Ne asumăm complicata istorie a regiunii, așa cum a fost ea. Tragem însă învățăminte și încercăm să readucem în atenție necesitatea unei solidarități exemplare cu acești români. Ca senator de Covasna și singurul parlamentar de etnie română din județele Covasna și Harghita, consider că ar fi bine ca ziua de 14 martie să fie marcată nu doar de mediul asociativ și de biserica strămoșească drept Ziua solidarității cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș. Aceasta trebuie să devină o zi în calendarul zilelor și sărbătorilor oficiale ale României. În acest sens, voi depune în această legislatură un proiect de lege, care sper să fie susținut de parlamentarii din toate grupurile politice. Cauza națională este una transpartinică și, ca reprezentanți legali ai românilor în forul legislativ suprem, trebuie să ne dăm mâna în numele și în beneficiul românilor. Rămânând atașat cauzei românilor din Covasna, Harghita și Mureș, doresc să-i asigur pe toți, bărbați și femei, tineri și vârstnici, locuitori din orașe și sate, de întreaga și permanenta mea susținere. În acest sens, îi îndemn pe toți cei care întâmpină probleme sau dificultăți să mă contacteze fără ezitare, pentru a putea identifica împreună soluțiile cele mai potrivite. În ciuda vicisitudinilor și provocărilor istorice, românii au făcut dovada unei solidarități exemplare și au parcurs veacuri întregi păstrându-și identitatea culturală, religioasă și, în special, lingvistică în locurile lor de viețuire tradițională. Trebuie să confirmăm, a mia și a mia una oară, adevărul și justețea unei ziceri din bătrâni: „Românul nu piere!” Al dumneavoastră senator Ionuț Neagu, Grupul parlamentar al AUR. Mulțumesc.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Crimele din spitalele din România în timpul pandemiei de COVID-19
Declarația mea politică se numește „Crimele din spitalele din România în timpul pandemiei de COVID-19”. Stimați colegi senatori, La data de 7 martie 2021, site-ul turnulsfatului.ro a prezentat în premieră interviul unui asistent al Spitalului Clinic Județean Sibiu care, prin faptele abominabile prezentate, cere de urgență ajutor și stoparea crimelor care se petrec în spitalele din România în timpul pandemiei de COVID-19. Dezvăluirile șocante din Secția ATI COVID a Spitalului Județean Sibiu sunt însoțite de fotografii ce prezintă calvarul oamenilor internați la Secția ATI COVID, anticamera morții. Scenele narate sunt cutremurătoare, de o violență extremă, care atestă lipsa de empatie, profesionalism și umanitate a cadrelor medicale și a personalului auxiliar care acționează astfel. Personal, de luni de zile atrag atenția asupra producerii acestor fapte, multe cadre medicale povestindu-mi despre cum sunt omorâți oamenii în spitale. Din cauza acestor tratamente degradante, inumane, care sunt incluse la tortură și rele tratamente, mulți medici au plecat din sistem, în ciuda tuturor interdicțiilor, și așteaptă să se facă dreptate. Din păcate, inclusiv atitudinea acestora de neimplicare îi face complici la crimă. Mai mult, am formulat inclusiv plângere penală pentru cercetarea tuturor faptelor petrecute în sistemul sanitar din România. Încă aștept un răspuns din partea organelor de anchetă. Odată ajunși în Secția ATI COVID, oamenii nu mai au nicio șansă, sunt sedați, nu sunt tratați de afecțiunile lor, sunt legați de mâini și de picioare și sunt omorâți cu sânge rece. Marii salvatori s-au transformat în criminali cu sânge rece. Nu sunt toți medicii astfel, dar faptul că acceptă ca astfel de fapte să se petreacă lângă ei fără să ia atitudine, fără să solicite intervenția organelor de cercetare penală îi face complici la omor calificat. În fapt, este genocid. Poporul român este omorât pas cu pas de protocoale impuse de ministrul secretar de stat Raed Arafat, care, dacă nu ar fi fost implicat în aceste crime, ar fi luat atitudine imediat ce aceste aspecte au fost aduse la cunoștința societății, eu însămi fiind una dintre multele persoane care au invocat crimele din spitale și au solicitat anchete și stoparea crimelor. Oamenii nu mai au curaj să intre în spitale, stau acasă și se tratează singuri, pentru că oricum în spitale, orice boală ai avea, tot bolnav de COVID ești declarat. Ne întrebăm: câți bani costă viața unui om? Ce sume sunt plătite medicilor, managerilor de spitale, ministrului secretar de stat Raed Arafat și celorlalți reprezentanți ai statului implicați? Ce sume sunt necesare pentru a omorî un om cu zile în România? Pentru ce, până la această dată, nu s-au cercetat toate cazurile în care familiilor decedaților înregistrați de COVID li s-au plătit sume considerabile pentru a accepta înmormântarea necreștinească a membrilor familiilor lor? De ce sunt aleși în general oameni fără aparținători sau provenind din familii sărace? Pentru că aceștia nu-și cunosc drepturile și nu au curaj să se opună, iar pentru cei singuri nu are cine să se intereseze. Victimele perfecte. Care este prețul? Cadrul medical susține că în mod constant seringile automate se încarcă cu midazolam, propofol și fentanyl, anestezice și sedative extrem de puternice: „Eu am intrat cu alt scop acolo. Am intrat prost, nevinovat, plin de energie, cu sufletul curat, să ajutăm, că m-am săturat de COVID. Și când colo... Eu nu m-am făcut asistent să-i omor prin sedare. Nu vreau ca mama mea să se răsucească în mormânt, să spună «ăsta nu e copilul meu». Din prima zi când am intrat, m-am îmbrăcat și mi s-a făcut rău. Mă închinam, nu-mi venea să cred. Am mers acasă. Nu se poate! Salvatorul nu poate fi criminal, el trebuie să salveze vieți. Ce am văzut eu nu poate fi închipuit de o viață de om. Am văzut oameni care efectiv mor de vii. (...) Nu am văzut pe nimeni intubat care să fie apoi detubat la ATI Sibiu. O singură doamnă am văzut că a deschis ochii, intubată fiind, cu sedare în venă. M-am gândit: «Doamne, Dumnezeule, nu e un doctor s-o supraveghem, poate reîncepe să respire singură!» Nu. Mi s-a spus să mărim sedarea la maxim și să-i mai băgăm și midazolam, pe lângă propofol și fentanyl. Sunt convinsă că acea femeie a murit de vie. Și altă femeie, și alți bărbați. Ei, practic, nu mor de COVID, ci mor de clostridium, mor asfixiați, mor sedați”, mărturisește asistentul medical. Un tratament absolut inuman este probat cu fotografii făcute în ATI, în care se văd mâinile cu pielea ruptă din cauza feșii cu care au fost legați. „Se întâmplă. Din cauza CPAP-ului, inspirul și expirul omului nu se activează, nu mai are aer și omul se asfixiază și devine agitat. Când devine agitat, îl sedează. Au fost cazuri când, din disperare că rămân fără aer, au devenit agitați și și-au rupt branulele, legăturile. Dar de aici până să-i sedezi până la moarte, să-i răstignești ca pe vite și să-i legi de paturi e cale lungă. În plus, pe toți îi pun pe poziția pe spate, care poziție la insuficiență respiratorie poate fi letală”, spune domnul S. „Evoluția COVID asta e: oamenii stau acasă, ajung la spital când e destul de târziu, cu pneumonie. Dar dacă ajungi la boli infecțioase și ei te trimit în modulare, dacă se constată că de azi pe mâine e posibil să ai nevoie de altfel de suport de oxigen. Ei au o mască simplă, tratează cazuri ușoare. Tu nu intri în ATI să mori, ci intri acolo să poți fi intubat, dacă e cazul, să poți lua altfel de tratamente, un CPAP. Dar dacă nici aceste aparate nu sunt setate, atunci tot nu primești nimic, începi să te desaturezi. Te agiți, dar ei tot nu-ți dau aer, îți dau sedative. Iar de acolo nu și-a mai revenit nimeni. Când văd sacul ăla negru cu fermoar, îmi cresc pulsul și tensiunea brusc. Într-o lună, la câți bolnavi au ajuns acolo, doar trei au plecat. Au avut aparținători și s-au interesat de ei”, spune asistentul medical. „Această crimă – și știu ce spun – trebuie oprită. Acel modular e făcut ca terapia să rămână terapie, să se poată duce bolnavii cronici, iar dacă în acest modular se omoară cu zile, atunci ce rol mai are? Abator e puțin spus. Niciodată nu am crezut că noi, oamenii, ne omorâm între noi. Sunt băgați rezidenți la înaintare, de anul I, de anul II. Sunt supravegheați o dată pe săptămână de un medic, în cel mai bun caz. În comparație cu Cluj sau Alba, e inuman ce-i aici. În Alba sunt camere pe pacient, nu se poate ascunde nimic. Acolo, când iese și spune că «am făcut tot ce am putut, dar a murit», îl crezi. Una angajată cu buletinul de unde să știe că nu se face o injecție cu acul îndoit? Noi nu ne putem omorî, sibienii, între noi”, se destăinuie asistentul medical. Când eu, subsemnata, am numit aceste modulare „abatoare”, toată presa a luat foc. Acum, o mare parte din această presă tace. Tace și se face complice la genocid. Una dintre cele mai grave probleme semnalate de cadrul medical este legată de procedura de intubare. Spune că se ajunge mult prea ușor la această procedură, chiar și atunci când în realitate nu este nevoie. Se face așa pentru liniștea medicilor și a asistentelor: un pacient intubat nu mai face gălăgie. O și mai mare problemă ține de felul în care se execută acest procedeu. Acuză faptul că în ATI nu intră decât medicii rezidenți, fără experiență, care aplică un tratament universal pentru toți pacienții, indiferent de particularitățile lor, de alte boli sau de evoluția ori involuția bolii. În plus, „pe șeful ATI nici nu cred că l-am văzut de două ori în viața mea”. „Dacă-i făceau autopsie pe bune” – vorbește despre un pacient –, „nu ieșea că a murit de COVID. Trecem că se moare de COVID pentru că nimeni nu mai face autopsie. Da, sunt de acord, se moare și de COVID, dar, uită-te, sunt o mulțime de astfel de cazuri, iar domnul C. e doar un exemplu. Nu ți-l desface decât să-l vezi puțin la față. Pe omul acesta eu l-am lăsat dimineață, după ce l-am păzit o noapte întreagă, iar dimineața, când m-am întors, am intrat în modular la ora 9.00 și nu l-am mai recunoscut. Nu mai era el. Ăsta e nenea C.? Pe omul ăsta nu l-a văzut nimeni? Am spus clar că a murit de edem. Mi s-a spus că doctorița rezidentă care era de gardă nu a intrat, doar s-a uitat pe geam și n-a făcut nimic. Dar și de pe geam, dacă se uita, se vedea, îi vedeau fața. Abia a doua zi a venit cineva să-i bage ace, pentru că așa se face, dar era mult prea târziu. Trebuia o radiografie, să i se facă drenaj toracic, trebuia să se facă ceva pentru el. Orice. Dar nu i-a făcut nimeni nici măcar o radiografie. Eu nu am crezut, sincer. Nu pot să spun... Domnul C. a murit cu zile și îmi asum ce spun”, spune asistentul medical. Din declarațiile asistentului medical reiese faptul că procedura de comunicare este inexistentă. Medicii nu comunică nici cu pacienții, pentru că nu au cu cine, îi sedează continuu, dar nici cu familiile acestora, deși sunt obligați să o facă, având un interval de două ore afectat acestei activități. Pacienților nu li se încarcă telefoanele și astfel familiile lor nu pot lua contact cu ei. În plus, pacienților nu le sunt tratate afecțiunile de care suferă, diagnosticul primar, aceștia primind exclusiv tratament anti-COVID-19, diagnostic secundar. Diabetul este boala care duce la moarte sigură în contextul pandemiei de COVID-19, cel puțin în România. Eu însămi am fost sunată, inclusiv în miez de noapte, de oameni disperați că nu pot lua contact cu rudele lor sau că sunt obligați la internare ori la acte medicale, deși aceste acte nu sunt legale, sunt contrare Constituției și nu pot fi acceptate într-un stat de drept. Am intervenit și am reușit să fac legătura între rude și pacienți, am reușit să ajut oameni să iasă din spital, oameni care altfel ar fi fost internați și intubați la ATI COVID, deși nu era cazul, și astăzi oamenii aceia sunt în viață și sunt sănătoși. Se știe foarte clar: când ajungi la ATI și ești intubat, cale de întoarcere nu mai ai, moartea este sigură. Oamenii noștri mor legați și sedați în România secolului XXI. Oare ce șanse ar fi putut avea pacienții de la ATI arși în incendiile recente, având în vedere că erau încuiați în saloane, legați și sedați? Nici măcar una! Cei care scapă cu zile sunt cei care nu acceptă tratamentul și ale căror familii nu-i lasă, exercită presiuni pe spital, pe medici, pe personalul medical și-și scapă astfel rudele de la o moarte sigură din abatoarele morții umane din România, lagărele de exterminare. Sunt imperios necesare la acest moment și solicit de la tribuna Senatului României anchetarea tuturor spitalelor din România, a medicilor și personalului de specialitate, verificarea tuturor fișelor de observație ale tuturor decedaților de COVID-19, exhumarea și efectuarea autopsiilor și mai ales efectuarea examenului toxicologic, examen care nu se realizează, dar care relevă substanțele cu care a fost tratat decedatul. Nicio familie să nu mai accepte ridicarea corpului neînsuflețit fără efectuarea autopsiei și a examenului toxicologic. Este obligatoriu ca acestea să formuleze plângere penală împotriva spitalului înainte de a ridica cadavrul. În ceea ce privește pacienții internați în spital, este obligatoriu ca familiile, prietenii să nu-i părăsească, să meargă tot timpul peste cadrele medicale, să solicite informații și să nu părăsească spitalul până când nu obțin acele informații și până când nu vorbesc cu rudele lor. Solicit obligarea tuturor spitalelor să monteze camere de luat vederi, mai ales în saloanele ATI, indiferent că este secție COVID sau non-COVID, astfel încât toate acțiunile cadrelor medicale să fie înregistrate. Românii trebuie să ia atitudine împotriva celei mai ample acțiuni de omor îndreptate împotriva lor. Este imperios necesar ca protocoalele pentru COVID să fie verificate și schimbate, măsurile restrictive să înceteze, iar România să renască din propria cenușă, precum pasărea Phoenix. Având în vedere declarațiile din interiorul sistemului sanitar, precum și toate măsurile abuzive și restrictive de care avem parte de un an de zile, nu pot decât să mă gândesc și să declar că în acest moment România este condusă de o putere cu tendințe neofasciste, care trebuie demisă și deferită justiției de urgență, pentru a fi anchetată și condamnată pentru genocid împotriva poporului român. Vă mulțumesc. Senator neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă. Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru răbdare.
Interpelare
Ștefan-Radu Oprea
Am să dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: domnul senator Florian-Dorel Bodog, doamna senator Mirea Siminica, doamna senator Gabriela Firea, domnul senator Paul Stănescu, domnul senator Gabriel Mutu, domnul senator Constantin-Bogdan Matei, domnul senator Sorin-Io
Am să dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: domnul senator Florian-Dorel Bodog, doamna senator Mirea Siminica, doamna senator Gabriela Firea, domnul senator Paul Stănescu, domnul senator Gabriel Mutu, domnul senator Constantin-Bogdan Matei, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Carp Gheorghe, domnul senator Marius Bodea, doamna senator Dragu Anca Dana, domnul senator Andrei Hangan. Cu acestea, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi. Vă mulțumesc. ## PAUZĂ
Interpelare
Anca Dana Dragu
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 martie 2021.
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 martie 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dana Dragu, președintele Senatului, asistată de domnul senator Eugen Pîrvulescu și domnul senator Sorin Lavric, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Vă rog, domnule lider. Domnul senator Romașcanu.
Interpelare
Lucian Romașcanu
O Românie în agonie, cu Năsui la Economie
Până intrăm în ordinea de zi, conform art. 166 din Regulamentul Senatului, subsemnații, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă înaintăm o moțiune simplă cu titlul „O Românie în agonie, cu Năsui la Economie”, adresată ministrului economiei, domnul Claudiu Năsui. Deci, conform regulamentului, vă înaintez această moțiune.
Interpelare
Anca Dana Dragu
O intervenție și din partea liderului PNL. Domnule senator Guran, vă rog.
O intervenție și din partea liderului PNL. Domnule senator Guran, vă rog.
Interpelare
Virgil Guran
În urma consultării liderilor, am stabilit că legea L43/2017, marginal 12, nu se mai retrimite la comisie. Vă rog să consemnați.
În urma consultării liderilor, am stabilit că legea L43/2017, marginal 12, nu se mai retrimite la comisie. Vă rog să consemnați. Mulțumesc.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Nu mai sunt intervenții la acest punct.
Nu mai sunt intervenții la acest punct. ## Doamnelor și domnilor senatori, Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor articolelor 111 și 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor, iar senatorii neafiliați pot interveni pentru maximum un minut. De asemenea, pe parcursul dezbaterilor în cadrul ședinței de plen a Senatului desfășurate prin mijloace electronice, solicitările senatorilor de a interveni telefonic la lucrări se pot efectua prin transmiterea unui mesaj SMS la numărul de telefon 0725965921, prin care se va indica motivul solicitării de înscriere la cuvânt. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final asupra acestora va avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. ## Stimați colegi, Ca urmare a hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, în ședința de astăzi urmează să exprimăm votul prin intermediul tabletelor asupra punctului 18 al ordinii de zi, respectiv Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2020 privind politica de extindere a UE – COM 660 final. Probabil că votul va fi undeva în jurul orei 13.00. Sunt intervenții asupra acestui punct? ## Mulțumesc. Trecem la punctul 1 al ordinii de zi, unde avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2020 privind instituirea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L628/2020). Raportul comun al Comisiei pentru sănătate și Comisiei pentru învățământ, tineret și sport este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, minimum 69 de voturi. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. ## Avem o înscriere. Doamna senatoare, aveți o intervenție asupra acestui punct al ordinii de zi? Vă rog.
Interpelare
Rodica Boancă
Acest proiect vine să... sau ar fi trebuit să pună lucrurile la locul lor în această perioadă de pandemie și să țină elevii și profesorii în siguranță atât din punctul de vedere al orelor de curs, cât și din punctul de vedere al situației lor emoționale. Deși s-a luat în considerare o anumită logist
Acest proiect vine să... sau ar fi trebuit să pună lucrurile la locul lor în această perioadă de pandemie și să țină elevii și profesorii în siguranță atât din punctul de vedere al orelor de curs, cât și din punctul de vedere al situației lor emoționale. Deși s-a luat în considerare o anumită logistică în ceea ce privește școala online, s-a dovedit faptul și se dovedește în continuare faptul că este ineficientă. Am discutat și Grupul AUR va vota acest proiect de lege, doar pentru că este vorba despre anumite inspecții, grade didactice, pe care colegii noștri profesori trebuie să le susțină, așa cum este normal și firesc, și este dreptul lor să nu piardă ani din viață, inspecții și așa mai departe. Totuși, este lamentabil, este regretabil faptul că nici în ziua de astăzi elevii români nu au o protecție cibernetică, o protecție online în ceea ce privește școala online. Este regretabil faptul că ei sunt supuși unui efort psihic extrem de mare, iar din partea ministerului nu am văzut niciun fel de inițiativă pe această zonă. Poate se sesizează domnul ministru al educației și intervine pentru alocarea unor ore de consiliere psihologică, pentru că elevii, repet, sunt supuși unui atac cibernetic și unui bullying online susținut și ar trebui să existe o platformă educațională care să furnizeze aceste ore online, scoțându-i cumva, în timpul orelor, de sub imperiul Google, YouTube și așa mai departe. Vă mulțumesc frumos.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Nu mai sunt intervenții asupra punctului 1 al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final.
Nu mai sunt intervenții asupra punctului 1 al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 2 al ordinii de zi avem Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile. _(Discuții.)_ ## Da, avem o intervenție. Domnul senator Azamfirei Leonard are o intervenție asupra punctului 1 al ordinii de zi și este o intervenție online. Vă rog, domnule senator.
Interpelare
Leonard Azamfirei
Supunem votului Senatului azi una dintre cele mai consistente modificări ale Legii educației naționale nr. 1/2011, care redefinește cadrul legal al desfășurării activităților de învățământ, atât în mediul preuniversitar, cât și cel universitar, în condiții de pandemie.
Supunem votului Senatului azi una dintre cele mai consistente modificări ale Legii educației naționale nr. 1/2011, care redefinește cadrul legal al desfășurării activităților de învățământ, atât în mediul preuniversitar, cât și cel universitar, în condiții de pandemie. Înțelegem, fără nicio rezervă, importanța acestei legi în condițiile actuale, dar o privim și ca pe un text necesar inițierii unei schimbări fundamentale de paradigmă în învățământul românesc. Dacă universitățile au o capacitate de reacție mare în virtutea autonomiei universitare, iar aceste modificări pe care le votăm azi nu fac decât să confirme un status și o direcție necesare și utile și în afara pandemiei, în preuniversitar aceste modificări nu fac decât să ne acopere legislativ alternativele dovedite imperfecte, deseori nefuncționale, pe care le-am experimentat și care au adus atâta nemulțumire. Copiii trebuie să meargă la școală, evident, în condiții de siguranță bine definite. Pe de altă parte însă este nevoie de un sistem de învățământ digital și la distanță în afara pandemiei, în completarea celui clasic, a cărui reformă, la rândul ei, vedem acum cât de mult este necesară. Am modificat consistent o lege, din cauza pandemiei. Am fost solidari, puterea și opoziția, pentru un demers necesar. Haideți însă să rescriem legea, tot printr-un demers comun, pentru a preveni în viitor o pandemie a ignoranței, o pandemie a analfabetismului funcțional! Grupul parlamentar al PSD susține modificările prevăzute în această lege. Vă mulțumesc.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Scuze, nu am văzut, din motive tehnice, nu am văzut intervenția scrisă pe telefon.
Scuze, nu am văzut, din motive tehnice, nu am văzut intervenția scrisă pe telefon. Acum am terminat dezbaterile asupra primului punct al ordinii de zi. Rămâne la votul final. Reiau punctul 2 al ordinii de zi, unde avem Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile (L275/2020). Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile și îl avem înscris pentru dezbateri, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Ion Rotaru. E online? _(Discuții.)_ Mai avem o înscriere la cuvânt. Vă rog, domnule senator. _(Discuții.)_
Interpelare
George Scarlat
Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, prin adresa L275/29 septembrie, au fost sesizate de către Biroul permanent al Camerei în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun. În fapt, în baza Deciziei Curții Constituționale nr
Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, prin adresa L275/29 septembrie, au fost sesizate de către Biroul permanent al Camerei în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun. În fapt, în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 591/14 iulie 2020, aceasta a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstituțională în ansamblul său. În ședințele, doamnă președinte, din 29 decembrie și 2 februarie 2021, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de respingere a legii, găsind mai multe motive de neconstituționalitate, așa cum Curtea a prezentat, din motive de neconstituționalitate atât extrinseci, cât și intrinseci, care sunt prezentate în motivația Curții. Vă mulțumesc.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Interpelare
Ion Rotaru
legea a rămas fără obiect
Este o problemă extrem de importantă pe care ar trebui să o gestionăm și – eu știu? – să o tratăm astăzi cu toată seriozitatea, având în vedere faptul că este bine cunoscut de toată lumea că în anul 2020 am avut un fenomen de secetă excesivă, care a generat probleme majore pentru agricultori, pierderi financiare, lucruri pe care nu le-au putut gestiona, generate de natură. Pentru a veni în sprijinul agricultorilor, un grup de parlamentari ai PSD au inițiat un act normativ care viza protejarea și susținerea acestora printr-o măsură absolut necesară și bine-venită de sprijin. Din păcate, această schemă de ajutor de stat, având ca obiect acordarea de compensații pentru agricultorii afectați de fenomenul secetei, a fost declarată neconstituțională de Curte și sigur că deciziile Curții nu le discutăm; ele sunt aplicabile și nu în mod selectiv, așa cum se întâmplă de multe ori în actuala guvernare, dar asta este altă problemă. Trebuie să vedem însă de ce a respins sau de ce a dat ca neconstituțională legea Curtea Constituțională. Nu pentru că nu era oportună această propunere, nu pentru că măsura nu era așteptată și acceptată, ci pentru faptul că nu s-a respectat o anumită procedură, deci, efectiv, pe un viciu de procedură: faptul că nu a fost notificată sau informată Comisia Europeană, nerespectându-se, de fapt, o regulă stabilită de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Sigur că trebuie să acceptăm acest lucru. Întrebarea se pune: cine trebuia să facă această notificare? Consiliul Concurenței, autoritate care este competentă și are atribuții în acest domeniu. Lucru care nu s-a întâmplat. Mai departe, dacă analizăm lucrurile, trebuie să vedem ceea ce se spune și în raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, invocându-se faptul că, între timp, a fost adoptată Legea nr. 247/2020 pentru aprobarea Ordonanței nr. 148/2020, care viza această schemă de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli. Problema însă care se pune, că în raport se spune că „legea a rămas fără obiect”, este un neadevăr, ca să nu spun că este o minciună. Este un adevăr pe jumătate, pentru că, dacă discutăm despre ceea ce scria în lege, în lege se făcea precizarea clară despre culturi agricole, nu despre culturile înființate în anul 2019. Or, această Lege nr. 247 face trimitere doar la culturile din toamna anului 2019. Dar, aplicând politica struțului, așa cum face de regulă, Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR se face că nu știe că a fost secetă în întreg anul 2020 și au fost afectate toate culturile, nu doar cele înființate în anul 2019. Sigur că s-au acordat despăgubiri, acestea au fost în proporție de cam 90 și ceva la sută, doar pentru culturile de toamnă, iar pentru culturile de primăvară Ministerul Agriculturii... Guvernul a promis că va acorda despăgubiri și, mai mult decât atât, a avut și inițiativa, prin direcțiile agricole, de a genera controale în teritoriu, de a întocmi proceseverbale în prezența agricultorilor cu gradul de afectare a culturilor, procese-verbale care există și astăzi și în baza cărora ar fi urmat să fie acordate despăgubiri. Agricultorii au sperat că lucrul acesta se va întâmpla, iar promisiunea nu s-a dus până la capăt, așa cum se întâmplă de obicei în Guvernul PNL. Așadar, despăgubirile au fost 90% pentru culturile din toamnă și zero pentru celelalte culturi. Această batjocură continuă la adresa agricultorilor și prin adoptarea bugetului pe anul 2021, atunci când un amendament al Partidului Social Democrat este respins, amendament care avea în vedere această despăgubire pentru agricultori pe culturile care au fost înființate în primăvară, și se continuă, de fapt, această politică – eu știu? – de distrugere, dacă vreți, a agriculturii românești, pentru că era și este un sector care răspunde prompt la stimuli, este un sector care aduce plusvaloare, este un sector care asigură zilnic hrana populației și este un sector care ar putea să elimine sau să reducă, în mare măsură, importul de produse agricole, pe care noi îl facem într-o veselie astăzi. Mai mult decât atât, vorbim de faptul că ne pleacă tinerii și ne pleacă oamenii din țară. Păi, cum să mai rămână tânărul fermier în agricultură, să fie preocupat de soarta pământului, să avem aici, în țară, și produse, și pământul românesc care să producă pentru români, în condițiile în care nu este încurajat în niciun fel, ba din contră, i se pun tot felul de piedici? Vreau să vă reamintesc că țările din Uniunea Europeană care au întâmpinat acest fenomen de secetă excesivă în anul 2019 au acordat și în 2018, au acordat despăgubiri importante agricultorilor, i-au sprijinit. Bine, o să spună: domnule, și noi facem treaba asta, pentru că, uite, acum agricultorii sunt încurajați să ia credite și statul le susține aceste credite prin garanții de stat. Stimați colegi, creditul trebuie returnat. Banii care se iau de la credit trebuie dați înapoi. Agricultorii trebuie sprijiniți efectiv prin măsuri care să ducă la o situație în care se pot relansa. Astăzi agricultorii ne semnalează că producătorii, cei care le asigură inputurile, le-au blocat conturile, îi somează să plătească datoriile; ei au angajat niște datorii pe baza promisiunilor Guvernului, Guvern care nu s-a ținut de cuvânt. _(Discuții.)_ Avem în continuare cea mai mică subvenție din Uniunea Europeană la zona agriculturii și, mai mult decât atât – aceasta este bomboana pe colivă, dacă pot să spun așa –, investițiile, pentru că vorbim de secetă, investițiile în infrastructura de irigații, pe bugetul care a fost adoptat la începutul anului, vizează reducerea fondurilor pentru infrastructura de irigații cu 40%.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Mulțumim.
Mulțumim. Dacă puteți să vă apropiați de finalizarea intervenției?
Interpelare
Ion Rotaru
Atunci este posibil... _(Neinteligibil.)_ Discutăm, stimați colegi, despre faptul că încurajăm agricultura, despre faptul că susținem fermierii sau despre faptul că punem în continuare piedici și nu reușim în niciun fel noi, ca țară, să relansăm acest sector foarte important, care, dacă ne aducem am
Atunci este posibil... _(Neinteligibil.)_ Discutăm, stimați colegi, despre faptul că încurajăm agricultura, despre faptul că susținem fermierii sau despre faptul că punem în continuare piedici și nu reușim în niciun fel noi, ca țară, să relansăm acest sector foarte important, care, dacă ne aducem aminte, în urmă cu doi-trei ani era în zona de frunte a clasamentului privind producțiile agricole la grâu, la porumb, la floarea-soarelui? _(Discuții.)_ Eu cred că această bătaie de joc trebuie să înceteze. Trebuie să vină Guvernul și să prezinte un plan de relansare și de sprijin al agricultorilor, în așa fel încât agricultura românească să reprezinte ceea ce... _(Discuții.)_ are potențialul să reprezinte, o forță în Uniunea Europeană și un contributor net la bugetul statului. Vă mulțumesc. Noi nu suntem de acord. Sigur că nu putem să nu votăm pentru a respinge această lege, pentru că este decizia Curții.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Vă mulțumim, domnule senator. Vă rog, domnule senator.
Vă mulțumim, domnule senator. Vă rog, domnule senator.
Interpelare
George Scarlat
iv, spun eu, s-a alocat cea mai mare sumă pentru investiții în irigații: 350 de milioane de lei pentru investiții noi.
Sincer, n-aș fi intervenit dacă domnul senator – pe care îl respect, este colegul meu din Comisia de agricultură – nu ar fi făcut, așa, o pledoarie și o radiogramă și o ecografie, așa, pe tot ceea ce înseamnă agricultură, nicidecum să se refere strict la punct. Și dânsul a recunoscut parțial că legea în ansamblul ei, așa cum și decizia Curții o spune, este neconstituțională, pentru câteva considerente la care nu o să mă aplec. Dar vreau să-i spun, pentru că a spus câteva lucruri neadevărate, și cu respect față de dânsul o spun: nu mă așteptam de la domnul Rotaru să spună acest lucru vizavi de ceea ce a făcut Guvernul în 2020 cu privire la despăgubiri pentru secetă pentru fermierii care au fost afectați de acest fenomen meteorologic extrem, da? 850 de milioane la prima rectificare de buget plus 160 de milioane la a doua rectificare de buget. Este cea mai mare sumă alocată vreodată ca despăgubiri. E adevărat, din păcate, trebuie să o spun, în calitatea mea astăzi de legiuitor, dar și de fermier, că fermierii în general au doar drepturi și mai puține obligații. Statul, cât a putut, a venit să-i ajute într-un an critic. Niciodată din 2007, cu o mică excepție în 2015... Dânsul făcea referire la câteva procese-verbale pe care comitetele locale de situații de urgență le-au întocmit. Din păcate, nu spune că în ultimii ani de zile, în anul acesta, într-un an totuși cu un buget responsabil și obiectiv, spun eu, s-a alocat cea mai mare sumă pentru investiții în irigații: 350 de milioane de lei pentru investiții noi. Este cea mai mare sumă din ultimii patru ani de zile, ținând cont de anul greu care a fost, 2020. Și anul trecut a fost alocată o sumă de aproximativ 240 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că Guvernul, condus la acea oră de Ludovic Orban, și Ministerul Agriculturii, prin bugetul care a fost alocat, s-au îndreptat către aceste investiții esențiale cu adevărat dar, din păcate, vrem să o punem într-o tentă din asta populistă și fără a vedea într-adevăr ceea ce avem de făcut. Rămânem în continuare la faptul că această lege, fără esență și fără substrat, a fost declarată drept neconstituțională. Nu a existat nici măcar o comunicare cu comisia, nu să avem aviz din partea comisiei, pentru că discutăm de un ajutor de stat. Grupul Partidului Național Liberal clar va vota pentru acest raport de respingere. Vă mulțumesc.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.
Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 3 al ordinii de zi avem o solicitare de retrimitere la comisia de specialitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016–2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L206/2020). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 240/3.06.2020. Există intervenții asupra acestui punct? Nu. Mulțumesc. Urmează să supunem votului această solicitare în cadrul sesiunii de vot. La punctul 4 al ordinii de zi de astăzi avem o solicitare de retrimitere la comisia de specialitate a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L643/2016). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 377/2017. Există intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi? Nu. Urmează să supunem votului această solicitare în cadrul sesiunii de vot. La punctul 5 al ordinii de zi de astăzi avem o solicitare de retrimitere la comisia de specialitate a Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016 (L464/2020). Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi? Nu avem nici online. Urmează să supunem votului această solicitare în cadrul sesiunii de vot. La punctul 6 al ordinii de zi avem Legea privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale (L207/2020). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 242/2020. Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru constituționalitate este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor, respectiv minimum 69 de voturi. Senatul este prima Cameră sesizată. Avem intervenții asupra acestui punct? Nu avem intervenții. Inițiativa legislativă va rămâne la vot final. La punctul 7 al ordinii de zi avem Legea privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni deținut de stat la Societatea Națională „Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia” – SA din proprietatea privată a statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor în proprietatea privată și în administrarea Consiliului Județean Timiș și, respectiv, în proprietatea privată și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timișoara (L429/2020). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 724/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru transporturi și infrastructură este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Avem intervenții? _(Discuții.)_ Da, vă rog, doamna vicepreședintă Gorghiu.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Este o inițiativă legislativă care, din păcate, nu-și cunoaște limitele constituționale. Este o decizie a Curții Constituționale care ne spune foarte limpede că în privința negocierii și semnării tratatelor competența este exclusiv a Guvernului. Ca atare, noi, ca Parlament, nu prea avem ce să discut
Este o inițiativă legislativă care, din păcate, nu-și cunoaște limitele constituționale. Este o decizie a Curții Constituționale care ne spune foarte limpede că în privința negocierii și semnării tratatelor competența este exclusiv a Guvernului. Ca atare, noi, ca Parlament, nu prea avem ce să discutăm pe acest aspect. Cu siguranță, o lege în care îți propui să interferezi în prerogativele Executivului arată faptul că muncim prost și degeaba. Ca senator de Timiș, sunt foarte preocupată și eu – și colegii mei, de altfel – de deschiderea acestui punct de frontieră. La Cenad credeți-mă că s-ar ușura multe. În ceea ce privește mobilitatea persoanelor din vestul țării, zona ar deveni mai atractivă din punctul de vedere al atragerii de investiții, implicațiile de natură economică, socioculturală sunt evidente și ar atrage beneficii, motiv pentru care am scris deja, ținând cont că această lege va fi respinsă din pricina unei decizii a Curții Constituționale, o interpelare către Ministerul Afacerilor Externe, care din mai anul trecut ne-a promis că va face demersuri pentru acest punct de frontieră de la Beba Veche, și o să-i rog pe cei de la Guvern, pentru că în mod normal ar trebui să fie atenți la respectarea cuvântului din comisiile de specialitate și la solicitările Parlamentului, o să-i rog prin această interpelare să ne comunice stadiul proiectului și, în măsura în care considerați, să facem o corespondență cu ministerul, astfel încât să vedem că punctul de trecere a frontierei va deveni realitate, printr-un HG, așa cum era normal, nu prin proiect de lege. Mulțumesc tare mult.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Interpelare
Eugen Dogariu
Doamna vicepreședintă s-a grăbit un pic, suntem doar la punctul 7, nu la punctul 9, dar problema este valabilă atât la punctul 7, cât și la punctul 9.
Doamna vicepreședintă s-a grăbit un pic, suntem doar la punctul 7, nu la punctul 9, dar problema este valabilă atât la punctul 7, cât și la punctul 9. Motivația inițierii acestor două propuneri legislative, și cea legată de Aeroportul Timișoara, și cea legată de deschiderea punctului de frontieră de la Beba Veche...
Interpelare
Anca Dana Dragu
Suntem la punctul 7.
Interpelare
Eugen Dogariu
Suntem la punctul 7, exact, cel care face referire la Aeroportul Timișoara. Doamna vicepreședintă a vorbit despre punctul de frontieră de la Beba Veche–Kübekháza, da? În amândouă, în schimb, e aceeași problemă. Motivarea inițiativelor legislative a fost dată de dorința cetățenilor din județul Timiș,
Suntem la punctul 7, exact, cel care face referire la Aeroportul Timișoara. Doamna vicepreședintă a vorbit despre punctul de frontieră de la Beba Veche–Kübekháza, da? În amândouă, în schimb, e aceeași problemă. Motivarea inițiativelor legislative a fost dată de dorința cetățenilor din județul Timiș, respectiv din zona respectivă a județului dinspre granița cu Ungaria, și rog Executivul, așa cum spune și decizia Curții Constituționale, să inițieze demersurile necesare pentru a veni în întâmpinarea dorinței locuitorilor județului Timiș. Vă mulțumesc mult.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Încă o intervenție pe procedură. Vă rog, doamna vicepreședintă.
Încă o intervenție pe procedură. Vă rog, doamna vicepreședintă.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
O să-i răspund domnului senator, cu tot respectul, că este fix aceeași speță. M-am referit la amândouă cumulativ. Să vă spun de ce: sunt două proiecte de legi scrise prost. Domnul Dogariu știe foarte bine un lucru: că dacă te apuci să faci muncă în zadar rămâi cu praful de pe tobă.
O să-i răspund domnului senator, cu tot respectul, că este fix aceeași speță. M-am referit la amândouă cumulativ. Să vă spun de ce: sunt două proiecte de legi scrise prost. Domnul Dogariu știe foarte bine un lucru: că dacă te apuci să faci muncă în zadar rămâi cu praful de pe tobă. Colegii Domniei Sale de la PSD – și probabil că era mai înțelept dacă nu discuta despre acest aspect pe procedură – au scris legi proaste și eu... Și-mi aduc aminte că domnul Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă la acel moment, le-a spus același lucru. Votul din comisie a fost negativ, numai că lobby-ul colegilor noștri de la PSD și majoritatea au impus un vot pe două proiecte neconstituționale, integral declarate neconstituționale, pentru că atât transferul aeroportului de la nivel național în proprietatea privată și administrarea consiliului județean, cât și punctul de frontieră se pot realiza exclusiv de Executiv. Deci, stimați colegi de la PSD, când veți învăța să scrieți acte normative – studiați Constituția –, este foarte simplu să vezi că atribuțiile în materie de transfer de proprietate sau de deschidere a unui punct de frontieră aparțin exclusiv Executivului. Și, da, aceste demersuri, la inițiativa PNL, la inițiativa colegilor mei din Comisia de politică externă, aceste demersuri au fost făcute; sper să vedem concretizarea lor cât mai repede. Mulțumesc.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. _(Discuții.)_
Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. _(Discuții.)_ Pentru că doamna vicepreședintă s-a încadrat pe procedură... _(Discuții.)_ Vă rog.
Interpelare
Eugen Dogariu
Rolul nostru, ca parlamentari, este acela de a atrage atenția asupra problemelor pe care le au cei care ne-au ales. Da?
Rolul nostru, ca parlamentari, este acela de a atrage atenția asupra problemelor pe care le au cei care ne-au ales. Da? Doamna vicepreședinte spunea, în primul său cuvânt, că în mai Ministerul de Externe a spus că va începe aceste proceduri tocmai ca urmare a inițierii acestui proiect de lege. Dacă vorbim de ceea ce înseamnă Aeroportul Timișoara, este – alături de Constanța, dar acolo este un aeroport militar – singurul aeroport din țară care nu este la autoritățile locale. Nu știm acest lucru, de ce se întâmplă acest lucru, și încă o dată rog Executivul să țină cont de dorința locuitorilor județului Timiș de a fi în proprietatea Aeroportului Timișoara și de a deschide un punct de frontieră la Beba Veche. Vă mulțumesc.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Apele Române
Am încheiat dezbaterile, sper, asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 8 al ordinii de zi avem Legea pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea (L415/2019). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 640/2020. Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru constituționalitate este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Avem intervenții asupra acestui punct? Nu sunt intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 9 al ordinii de zi avem Legea pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kübekháza (Ungaria) (L158/2020). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 680/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru politică externă este de respingere a legii. - Legea face parte din categoria legilor ordinare și se - adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. - Senatul este prima Cameră sesizată. _(Discuții.)_ - Nu avem intervenții. - Inițiativa legislativă rămâne pentru vot final. La punctul 10 al ordinii de zi avem Legea privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea (L469/2019). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 636/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Avem o intervenție. Vă rog, domnule senator.
Interpelare
Ioan Deneș
Această inițiativă legislativă făcută de foști colegi de-ai noștri din mandatul trecut – PSD, minorități, PNL – venea să rezolve o problemă importantă a unor locuitori din Delta Dunării, respectiv alimentarea cu apă potabilă a fiecărei gospodării din această zonă.
Această inițiativă legislativă făcută de foști colegi de-ai noștri din mandatul trecut – PSD, minorități, PNL – venea să rezolve o problemă importantă a unor locuitori din Delta Dunării, respectiv alimentarea cu apă potabilă a fiecărei gospodării din această zonă. Sigur, nu comentez decizia Curții Constituționale, pentru că ea trebuie pusă în aplicare. Doar vreau să explic că această problemă, această speță rămâne în continuare și rămâne să rezolvăm această situație, pentru că, de fapt, această inițiativă venea să ne spună următorul lucru: în 1996, Ministerul Mediului a derulat un program de alimentare cu apă potabilă a șapte comune, 10 localități din Delta Dunării. Știm foarte bine că locuitorii din această zonă se alimentează cu apă direct din Dunăre. S-a derulat de-a lungul mai multor ani, s-au finalizat aceste aducțiuni de apă în cinci comune, rămânând cele două, comuna Ceatalchioi și comuna Crișan, unde sunt cele trei sate din aceste comune, cu aproximativ 800 de locuitori. Ministerul Mediului, prin acest program, de fapt, ce făcea? O stație de tratare a apei, o instalație de captare direct din Dunăre și cam atât, pentru că mai departe alimentarea sau ducerea apei din această stație către fiecare gospodărie nu mai era prinsă în acest program. Mai mult de atât, în domeniul de activitate al Ministerului Mediului nu există o astfel de activitate pe care s-o poată face. Drept urmare, aceste stații de tratare și instalațiile de captare a apei brute direct din Dunăre trebuiau preluate de administrațiile publice locale, pentru ca acestea să poată accesa fonduri prin care să ducă mai departe apa potabilă din stațiile de tratare către fiecare gospodărie. Sigur că rămâne problema în continuare, așa că rugămintea mea către colegii noștri din județul Tulcea este să țină cont de deciziile Curții, respectiv să ia legătura cu administrațiile publice locale, cu primăriile din cele două comune, ca acestea, prin hotărâri de consiliu local, conform deciziei Curții Constituționale, să facă o solicitare de preluare în domeniul public al localității a acestor lucrări făcute de către Ministerul Mediului. Astfel, vom putea să rezolvăm această problemă care, repet, rămâne în continuare, respectiv aceste stații făcute, recepționate, dar neputând să își aibă rostul lor, adică utilitatea, respectiv de alimentare cu apă potabilă a celor 800 de locuitori din cele două comune, respectiv trei sate. Vă mulțumesc.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final.
Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 11 al ordinii de zi de astăzi avem o solicitare de retrimitere la comisia de specialitate a Propunerii legislative privind Statutul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (L468/2016). Nu sunt intervenții asupra acestui punct. Urmează să supunem votului această solicitare în cadrul sesiunii de vot. La punctul 12... Vă rog, domnule Lóránd Turos, vă rog.
Interpelare
Turos Lóránd
Solicităm retrimiterea la comisie. Fiind inițiativa noastră, m-am consultat cu colegii, trebuie îmbunătățită, să fie în limitele constituționale.
Solicităm retrimiterea la comisie. Fiind inițiativa noastră, m-am consultat cu colegii, trebuie îmbunătățită, să fie în limitele constituționale. Vă mulțumesc.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Ca atare, la punctul 12 al ordinii de zi avem solicitarea de retrimitere la comisia de specialitate a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L43/2017).
Ca atare, la punctul 12 al ordinii de zi avem solicitarea de retrimitere la comisia de specialitate a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L43/2017). Urmează să supunem votului această solicitare în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 13 al ordinii de zi avem o solicitare de retrimitere la comisia de specialitate a Propunerii legislative pentru modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L595/2018). Există intervenții asupra acestei solicitări? Nu există. Urmează să supunem votului această solicitare în cadrul sesiunii de vot. La punctul 14 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind protecția civilă (L477/2020). Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Există intervenții asupra acestui punct? Nu există. Punctul 14 din ordinea de zi rămâne la votul final. La punctul 15 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (L397/2018). Raportul suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. _(Discuții.)_ Nu avem intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 16 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (L611/2018). Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Nu avem intervenții și acest punct al ordinii de zi va rămâne la votul final. La punctul 17 al ordinii de zi avem Legea privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național (L466/2019). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 587/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă va rămâne la votul final. Stimați colegi, Înainte de a trece la dezbaterea și votul asupra ultimului punct al ordinii de zi, unde avem și o înscriere la cuvânt, vă reamintesc modalitatea de desfășurare a ședințelor plenului prin intermediul terminalelor informatice de tip tabletă: pentru înregistrarea prezenței, vă rog să accesați aplicația „Audioconferință”... _(Discuții.)_ Deci este aplicația „Vot Senat”. Accesarea aplicației se efectuează prin intermediul tabletei puse la dispoziție de către STS, după deschiderea acestui dispozitiv și introducerea codului PIN. _(Discuții.)_ După pornirea tabletei, se tastează în aplicație numărul de apel pentru ședința de plen a Senatului, furnizat de către Serviciul de Telecomunicații Speciale în instrucțiunile tabletei, și se apasă butonul „apelare”. Prezența dumneavoastră este înregistrată de sistem numai în situația în care sunteți logați în aplicație, prin apăsarea tastei „apelare”, și ați fost notificați cu mesajul „Sunteți prezent în audioconferință”. În momentul conectării, microfonul este oprit, dar sunteți notificați cu mesajul „Sunteți prezent în audioconferință”. Pentru înscrierea la cuvânt în cadrul ședinței vă rog să apăsați tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei. Veți fi înscris automat pe lista vorbitorilor, urmând să vi se acorde cuvântul. În momentul în care veți primi cuvântul, veți auzi în receptor mesajul: „Acum aveți microfonul pornit.” La terminarea intervenției, veți auzi în receptor mesajul: „Acum aveți microfonul oprit.” Pentru anularea înscrierii la cuvânt se apasă tasta „*”. În vederea exercitării votului prin intermediul tabletelor, președintele de ședință explică obiectul votării și inițiază procedura de vot. Fiecare senator accesează secțiunea „Vot” de pe ecranul principal al tabletei. Pentru exercitarea fiecărui vot este necesar să se acceseze pictograma „vot”, din partea stângă a ecranului. Pe ecranul tabletei de pe care se efectuează votul vor fi afișate patru taste digitale, inscripționate astfel: „pentru”, „contra”, „abținere”, „prezent, nu votez”, reprezentând următoarele opțiuni: tasta „pentru” – senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot „pentru”; tasta „contra” – senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot „contra”; tasta „abținere” – senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot „abținere”; în cazul în care senatorul va apăsa exclusiv tasta „prezent, nu votez”, acesta va fi înregistrat prezent în categoria celor care nu și-au exprimat nicio opțiune de vot. Timpul alocat pentru exprimarea votului prin mijloace electronice online este de un minut. La expirarea timpului de un minut alocat, votul se oprește automat. În timpul ședinței de vot, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. Senatorul își poate exprima poziția în problema supusă votului dacă se înregistrează în aplicație în intervalul de timp alocat votării. Ieșirea din aplicație după exprimarea opțiunii în problema supusă votului, dar înainte de expirarea timpului alocat votării nu invalidează opțiunea exprimată. Senatorul are posibilitatea de a-și schimba opțiunea de vot exprimată în timpul alocat fiecărui vot, dar numai după apăsarea tastei „refresh”. Președintele de ședință va anunța rezultatul votului exprimat de senatori, înregistrat de aplicație. Rezultatul votului poate fi vizualizat de senatori accesând secțiunea „Centralizator voturi”, existentă în partea stângă a ecranului, pictograma „rezultate”, după expirarea timpului alocat votului. Continuăm acum lucrările cu ultimul punct al ordinii de zi, asupra căruia vom exercita votul prin intermediul tabletelor, așa cum s-a hotărât. La punctul 18 al ordinii de zi avem proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona: – Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2020 privind politica de extindere a UE – COM(2020) 660 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Avem o intervenție din partea doamnei senatoare Gabriela Crețu. Vă rog, doamna senatoare.
Interpelare
Gabriela Crețu
istoria are obiceiul să se repete, prima dată ca tragedie, a doua oară ca farsă
Ca stat care a aderat recent, România a fost o susținătoare a politicii de extindere, cu precădere datorită credinței că în Uniune se poate realiza unirea cu Republica Moldova, în care trăiește o mare parte a națiunii române. În schimb, România nu este onestă în a împărtăși propria experiență statelor în procesul de aderare. Un mare gânditor a spus odată că „istoria are obiceiul să se repete, prima dată ca tragedie, a doua oară ca farsă”. E Hegel, Marx doar îl citează în „Optsprezece brumar”. Dar o farsă poate produce victime foarte reale și trebuie să le evităm, dacă e posibil. Este necesară o actualizare a criteriilor de la Copenhaga, despre care le vorbim și noi cu aer imperial celor din Balcanii de Vest și chiar moldovenilor. Și vă vorbește o federalistă europeană, una care crede că UE e în continuare cea mai bună societate de trăit din lume. Trebuie să-i păstrăm realizările, dar și să rezolvăm problemele pe care le are. Și aș enumera câteva aspecte asupra cărora trebuie să reflectăm. În 1993, când Consiliul European de la Copenhaga a formulat dispozițiile privind extinderea, gândirea neoliberală era în momentul ei de glorie. Același tratat spune că Uniunea este o economie socială de piață, însă termenul „social” a fost uitat, se cere statelor candidate doar o economie de piață funcțională. Între timp, realitatea a contrazis această teorie. Inegalitățile s-au intensificat și, în ciuda unor creșteri semnificative – și noi am avut o asemenea creștere –, mult lăudatul efect _trickle-down_ , de sus în jos, a fost slab. Am visat la un stat european al bunăstării, dar am implementat un model economic bazat pe dezmembrarea serviciilor publice, privatizarea din rațiuni ideologice și slăbirea drepturilor sociale. Din nevoie, nu din libera alegere, am asistat la emigrarea excesivă a forței de muncă calificate și necalificate, fenomen care astăzi subminează posibilitatea de a prinde din urmă și a reduce decalajul față de țările mai bogate ale Uniunii. Pe o piață liberă, confruntarea cu forțele concurenței, cum se spunea, nu a fost atât de ușoară, iar economiile noastre au devenit în mare măsură dependente de activitatea marilor companii transnaționale, când firmele n-au dat faliment de-a binelea. Aderarea nu e soluție pentru problemele interne, ci poate crea alte probleme. Asta trebuie să le spunem statelor care vor să adere și să le spunem că trebuie să-și consolideze capacitatea politică, administrativă și economică mai întâi, înainte de a adera. Lecția noastră este că aderarea n-a fost un premiu pentru că am fost cuminți și ne-am supus regulilor, ci trebuie să fie o decizie politică rațională, negociată, susținută de o mare majoritate a cetățenilor, din motive legate de propriile interese, de a păstra pacea, de a apăra valori, de a crea bunăstare. Cetățenii trebuie să știe că scopul final este integrarea politică, economică și monetară în Uniune și că această integrare n-are nimic împotriva identității naționale. Sunt în același timp un mândru cetățean român și un mândru cetățean european, dar aderarea trebuie să includă drepturile sociale, locuri de muncă decent enumerate... remunerate, mă iertați, educație, asistență medicală, astfel încât să se ofere cetățenilor sentimentul de siguranță în propria lor țară. Această atitudine poate împiedica populismul, naționalismul și tendința de a face din alții țapi ispășitori pentru nerealizările interne. Și am să spun un lucru grav. Dacă Uniunea vrea să se extindă fără a reforma criteriile de la Copenhaga însemnă că nu vrea ea însăși să se reformeze, ci caută doar o supapă de reducere a tensiunii prin adăugarea de piețe noi și forță de muncă ieftină. Mulțumesc.
Interpelare
Anca Dana Dragu
Interpelare
Ionuț Neagu
Da, suntem pentru extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest, însă România trebuie să aibă o poziție în privința minorităților și apărării acestor minorități – în special vorbesc aici de românii din Serbia, care au un statut destul de precar. Astfel, de curând am avut o delegație de 10 parlamen
Da, suntem pentru extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest, însă România trebuie să aibă o poziție în privința minorităților și apărării acestor minorități – în special vorbesc aici de românii din Serbia, care au un statut destul de precar. Astfel, de curând am avut o delegație de 10 parlamentari din cadrul AUR care au fost în Serbia și la un partid românesc de pe Valea Timocului. La întoarcerea acestora acasă, acest sediu al partidului a fost vandalizat. Atrag atenția: România trebuie să aibă o poziție de extindere, cu condiții. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_
Interpelare
Anca Dana Dragu
nu votez
Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi și urmează să exercităm votul pe tablete. Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul tabletelor, vă propun să derulăm un vot test. În acest sens, vă rog să vă înregistrați în aplicația de vot. _(Discuții.)_ Vă reamintesc că aveți la dispoziție un minut pentru exercitarea votului. Vă rog să votați. _(Discuții.)_ Acum va apărea. O să apară opțiunile. _(Discuții.)_ E un test. Deci este un test. _(Discuții.)_ Timpul alocat votului s-a scurs și avem 102 persoane prezente, 83 au votat pentru, unul împotrivă, 6 abțineri, 12 – „nu votez”, deci a funcționat. Aș propune să reluăm testul acesta. Haideți să mai facem o dată testul! Vă rugăm să votați. Funcționează. Și al doilea test a funcționat. Dacă nu sunt alte intervenții asupra modalității de vot, continuăm lucrările. Supun votului Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2020 privind politica de extindere a UE – COM 660 final. Vă rog să votați. Mulțumesc. Sunt 99 de senatori prezenți, 99 de voturi pentru, zero împotrivă, zero abțineri. Cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre a fost adoptat. _(Aplauze.)_ Felicitări și pentru informatizare! Înainte de încheierea acestei ședințe de plen, voi reveni la moțiunea simplă depusă de PSD împotriva ministrului economiei. Conform art. 166 și 168 din regulament, vă propun ca dezbaterea acestei moțiuni să aibă loc marți, 16 martie, de la ora 16.00, pentru că în felul acesta... Va fi, probabil, perioada 16.00–17.00 pentru moțiune și, ca atare, nu vom mai avea timp pentru agenda noastră. Vom decide marți în Biroul permanent dacă vom avea totuși o sesiune pentru agenda legislativă marți, de la ora 15.00 la 16.00, apoi, de la 16.00 la 17.00, moțiunea și la 17.00, după cum avem în agendă, votul final. Dar, până una-alta, propun această... decid ca moțiunea să fie dezbătută marți, la ora 16.00. Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința de plen. Vă mulțumesc. _Ședința s-a încheiat la ora 13.20._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. &JUYEJT|336846] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 40/31.III.2021 conține 24 de pagini.** Prețul: 60,00 lei

Cuprins

Stenograma

Întrebări și interpelări

Declarații politice

Informare privind depunerea moțiunii simple intitulate „O Românie în agonie, cu Năsui la Economie”

Dezbaterea Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile (L275/2020; reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale; votul final se va da într-o ședință viitoare)

Propunerea legislativă privind Statutul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (L468/2016; votul asupra solicitării de retrimitere la comisie se va da într-o ședință viitoare)

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L43/2017; votul asupra solicitării de retrimitere la comisie se va da într-o ședință viitoare)

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L595/2018; votul asupra solicitării de retrimitere la comisie se va da într-o ședință viitoare)

Dezbaterea Propunerii legislative privind protecția civilă (L477/2020; votul final se va da într-o ședință viitoare)

Continuarea și finalizarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (L397/2018; votul final se va da într-o ședință viitoare)

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (L611/2018; votul final se va da într-o ședință viitoare)

Dezbaterea Legii privind stabilirea coeficienților minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului la nivel național (L466/2019; reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale; votul final se va da într-o ședință viitoare)