Stenogramă plen

Interpelare

Gabriela Firea

De la înființarea centrelor de vaccinare și până în prezent, personalul medical aflat zi de zi în aceste centre nu a fost plătit. Este o situație foarte gravă, care poate avea efecte inclusiv asupra campaniei de vaccinare.

De la înființarea centrelor de vaccinare și până în prezent, personalul medical aflat zi de zi în aceste centre nu a fost plătit. Este o situație foarte gravă, care poate avea efecte inclusiv asupra campaniei de vaccinare. Ați anunțat în luna ianuarie sancțiuni pentru coordonatorii centrelor care imunizează peste rând, fără să vă gândiți că, de cele mai multe ori, acești oameni încercau cu disperare să nu irosească vaccinul, să de-a șanse cât mai multor oameni. Domnule prim-ministru, Care au fost măsurile luate pentru a asigura plata medicilor și a asistenților? Cât de mare este suma necesară? Cine se face vinovat de această indiferență, care poate avea efecte grave asupra campaniei de vaccinare?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Și domnul Matieș după.

Interpelare

Maricel Popa

Stadiul Programului național de racordare a populației și clienților noncasnici la sistemul inteligent de distribuție a gazelor naturale

Am o întrebare adresată domnului Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Obiectul întrebării: „Stadiul Programului național de racordare a populației și clienților noncasnici la sistemul inteligent de distribuție a gazelor naturale”. Stimate domnule ministru, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene finanțează, prin intermediul Programului operațional „Infrastructură mare”, proiecte pentru dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale. Este cunoscut faptul că România înregistrează deficiențe majore în ceea ce privește gradul de acoperire a rețelelor de distribuție a gazelor naturale, doar 30% dintre gospodării fiind conectate la rețea, conform unor date de anul trecut. Necesitatea extinderii rețelelor de gaze naturale este resimțită și la nivelul județului Iași, multe comunități locale fiind interesate de aceste finanțări pentru astfel de investiții. Motivat de acest lucru, vă rog să prezentați stadiul Programului național de racordare a populației și clienților noncasnici la sistemul inteligent de distribuție a gazelor naturale, respectiv: câte proiecte au fost depuse până în prezent și de către cine, câte au fost acceptate, câte au fost respinse și câte se află în analiză, câte contracte de finanțare au fost semnate, care este valoarea fiecărui proiect depus și care sunt etapele următoare ale programului. Totodată, vă rog să precizați dacă se mai pot depune proiecte în cadrul acestui program sau dacă există alte oportunități de finanțare europeană a proiectelor de extindere a rețelelor de distribuție gaze naturale și când vor fi acestea disponibile. În ceea ce privește județul Iași, vă rog să precizați dacă există depuse, spre finanțare cu fonduri europene, proiecte pentru extinderea rețelelor de transport de gaze naturale. Mă refer la cele două proiecte magistrale: Iași-Nord, Iași-Est, pe malul Prutului, și dacă vor putea fi finanțate. Cele două proiecte, cele două magistrale, pentru a nu căuta prea mult, domnule ministru, sunt: de la Lețcani–Movileni–Bivolari, cealaltă, pe partea de est, de la Ciurea–Schitu Duca–Dobrovăț–Comarna–Răducăneni–Cozmești.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Îl invit acum la microfon pe domnul senator Călin Matieș. Se pregătește domnul senator Humelnicu.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Eu am trei întrebări.

Eu am trei întrebări. Domnului Claudiu Năsui. Din păcate, moțiunea de cenzură, ieri, nu a trecut și acest domn Năsui, care încă... în continuare vrea să distrugă economia românească... Eu, provenind, înainte să intru în politică, din mediul privat, pot să spun că un asemenea ministru al economiei sau un asemenea ministru al mediului privat nu a mai avut România eu zic că în ultimii 25 de ani, de când lucrez în sistemul privat. Și aș avea trei întrebări pentru dânsul. 1. Vă solicit să prezentați public stadiul alocărilor și să precizați când deblocați banii pentru măsura 2. Și aș vrea să vă explic că în decembrie măsura 2 s-a blocat la 3.000 de aplicanți, din 16.000. Nu s-a mai virat niciun ban. În fiecare zi, conform statisticilor, dispar peste 15 investitori din HoReCa, societăți din HoReCa. Dacă mai continuăm așa vreo șase luni, putem să ne luăm adio de la industria HoReCa. 2. Vă solicit să publicați mai multe informații despre ingerința predecesorului dumneavoastră în platforma de atribuire a granturilor din măsura 3. 3. Pentru cât timp a avut drept de admin fostul ministru și de câte ori s-a folosit contul domnului ministru pentru a verifica procesul de atribuire a granturilor? 4. În contextul prelungirii stării de urgență și al creșterii incidenței la nivel național, ce alte măsuri cu implementare imediată aveți în vedere pentru susținerea antreprenorilor români? 5. Ce argumente au stat la baza eliminării voucherelor de vacanță și ce alte măsuri de sprijin aveți în vedere pentru susținerea antreprenorilor din turism? 6. Există studii care să demonstreze că restricționarea domeniului HoReCa conduce în mod real la scăderea ratei de incidență a noului coronavirus? Dacă da, vă rog să le indicați. Sunt sigur că nu există niciun studiu și, la fel, sunt sigur că acest Guvern..., după un an de zile de măsuri, suntem exact de unde am plecat acum un an de zile: ineficiență, zero! Am pus pe butuci economia țării și nu am realizat nimic. Nu avem locuri în spitale, în secțiile ATI și așa mai departe. Mai am câteva întrebări pentru domnul Vlad Voiculescu, ministrul sănătății. Domnule ministru, Exact ce spuneam mai înainte pentru domnul Năsui, avem măsuri ineficiente de un an de zile. 1. De ce a respins majoritatea parlamentară PNL–USR–UDMR, precum și ministerul pe care-l coordonați aprobarea amendamentului PSD referitor la modernizarea de urgență a rețelelor de electricitate din toate spitalele din România? Acest amendament a fost depus pentru a veni în sprijinul pacienților, care preferă să înghețe de frig în saloane decât să riște să moară arși. Vă solicit, domnule ministru, să luați în considerare această solicitare în regim de urgență, având în vedere că, în scurt timp, vom asista din nou la o nouă presiune asupra secțiilor ATI, fapt care va conduce, în mod automat, la un consum record de energie electrică. 2. Câte paturi în secțiile ATI sunt disponibile în acest moment la nivel național, la nivelul județului Alba și cu ce număr pot fi acestea suplimentate în caz de maximă urgență și în cât timp? 3. Câte persoane au fost vaccinate în județul Alba cu loturile de vaccin ABV 2856, ABV 5300 și ABV 5811 și care au fost studiile care au stat la baza continuării vaccinării populației cu serul AstraZeneca? 4. Care sunt problemele identificate de către corpul de control la nivelul Secției ATI a Spitalului Județean Sibiu în urma cercetărilor efectuate? 5. Aveți în vedere extinderea verificărilor din secțiile ATI la nivel național? Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit acum la microfon pe domnul senator Humelnicu, Marius Humelnicu, și se pregătește domnul senator Răducanu.

Îl invit acum la microfon pe domnul senator Humelnicu, Marius Humelnicu, și se pregătește domnul senator Răducanu.

Interpelare

Marius Humelnicu

Punerea în aplicare a Masterplanului de investiții în turism – domeniul schiabil, o verigă slabă în dezvoltarea turismului românesc și a performanței în sporturile de iarnă

Interpelare adresată domnului Claudiu Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului. Dacă până ieri am vorbit de economie și antreprenoriat, aș vrea să vorbim de turism astăzi. Obiectul interpelării este „Punerea în aplicare a Masterplanului de investiții în turism – domeniul schiabil, o verigă slabă în dezvoltarea turismului românesc și a performanței în sporturile de iarnă”. Stimate domnule ministru, Hotărârea Guvernului nr. 558/4.08.2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism – Masterplanul investițiilor în turism – și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism este ignorată total de Guvernul actual. Prin aplicarea prevederilor acestei legi, turismul și sportul, două domenii grav afectate în criza provocată de pandemie, ar fi primit un real sprijin exact când este mai multă nevoie. Domeniul schiabil din România deține o lungime aproximativă de 164 de kilometri, format din 189 de pârtii omologate. Dintre acestea, doar 55 de pârtii din țară au o lungime de peste un kilometru, două pârtii cu peste 3 kilometri și o singură pârtie depășește 4 kilometri, și anume pârtia „Drumul Roșu” din stațiunea Poiana Brașov – 4,7 kilometri, ceea ce însumează totalul unei singure stațiuni de schi din Austria sau Franța, țări ce investesc milioane de euro anual în infrastructura și dezvoltarea pârtiilor de schi. Aceste investiții au determinat mii de români să meargă la schi în aceste țări, în defavoarea stațiunilor din țara noastră. Mai mult de atât, lipsa investițiilor în domeniul schiabil din țara noastră are ca efect negativ descurajarea tinerilor în practicarea sporturilor de performanță, precum și desfășurarea competițiilor sportive. Hotărârea de Guvern nr. 558/2017, la art. 13 se prevede: „Nivelul fondurilor alocate în contractele de finanțare este următorul: a) pentru investițiile de importanță națională contribuția ministerului este de 100% din capitolul IV «Cheltuieli pentru investiția de bază»; b) pentru investițiile realizate în stațiunile turistice de interes național sau stațiunile balneare și balneoclimatice, atestate în condițiile legii, contribuția Ministerului (...) este de 90%”, tot din capitolul IV „Cheltuieli pentru investiția de bază”; „c) pentru investițiile realizate în stațiuni turistice de interes local (...) contribuția Ministerului (...) este de 85%”, tot din capitolul IV „Cheltuieli pentru investiția de bază”. Având în vedere că anexa nr. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 558/2017 (ce cuprinde proiecte de investiții în turism de importanță națională) se actualizează anual prin hotărâre a guvernului, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Dacă și cu câți kilometri vă propuneți să creșteți domeniul schiabil. 2. Ce proiecte de investiții în turism de importanță națională pentru anul 2021 vor fi cuprinse în anexa actualizată? 3. Cum va fi pus în practică acest program, în condițiile în care bugetul alocat pentru acest minister este unul din cele mai mici? Vă solicit să răspundeți în scris.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Sebastian Răducanu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sebastian Răducanu.

Interpelare

Sebastian Răducanu

Ajutorul de stat pentru sectorul HoReCa

Interpelarea îi este adresată domnului Claudiu Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului. Obiectul interpelării: „Ajutorul de stat pentru sectorul HoReCa”. Stimate domnule ministru, Vă propun să mă însoțiți într-o scurtă călătorie în timp. O călătorie care să aibă punctul de pornire data de 25 noiembrie 2020, cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare. În ziua aceea, domnul Virgil Popescu, predecesorul dumneavoastră în funcția de ministru al economiei, anunța o gură de oxigen pentru domeniul HoReCa, respectiv faptul că actorii acestei industrii vor putea obține, din anul 2021, noi ajutoare de stat pentru a compensa o parte din pierderile suferite. Să rememorăm declarația domnului Virgil Popescu, foarte pe scurt: „Lucrurile or să fie foarte simple, evaluăm cifra de afaceri a anului 2019, cea a anului 2020, aferente codurilor CAEN autorizate (...), iar, din diferență, ajutorul de stat reprezintă 20%. Cifra de afaceri pe anul 2020, care este de referință, va trebui certificată doar prin bilanț.” Ei, lucrurile nu au fost tocmai așa de simple. Pe data de 31 decembrie 2020, OUG nr. 224 a fost publicată în Monitorul Oficial. Conform dispozițiilor acestui OUG, ați avut la dispoziție, domnule ministru, 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței să veniți cu un ordin care să stabilească procedura de implementare a programului. După 30 de zile, lucrurile s-au complicat: a apărut OUG nr. 10, OUG nr. 10 care a venit pentru a pune cruce acestui proiect mult așteptat. De ce? Pentru că ați stabilit un nou termen până la care statul va plăti ajutoare firmelor HoReCa drept despăgubiri pentru scăderea activității din anul 2020. Astfel, statul le va plăti beneficiarilor ajutoarele până la 30 iunie 2022. Expunerea de motive din OUG contrastează cu amânarea termenelor sus-menționate: „Astfel, pentru a reduce impactul negativ asupra operatorilor economici (...). Ținând cont de faptul că sprijinirea întreprinderilor reprezintă o prioritate a programului de relansare economică al Guvernului României (...). În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată (...).” Ce pot înțelege beneficiarii acestei scheme de ajutor, domnule ministru, faptul că doar reglementarea nu poate fi amânată sau și implementarea? Dar să nu ne grăbim, domnule ministru, cireașa de pe tort abia acum vine. Bugetul de stat pe 2021 a fost votat în Parlament, iar bugetul prevăzut pentru schema de ajutor este cu mult mai mic față de promisiunile de dinaintea alegerilor parlamentare. În principiu, în loc de 2,5 miliarde de lei, schema HoReCa va avea un buget mult mai mic, coborând la 1 miliard de lei. După eșecul și lipsa de funcționalitate a măsurilor 1 – microgranturi, 2 – granturi pentru capital de lucru, dar și după posibilele ilegalități comise în acordarea cofinanțărilor pe măsura 3, distrugeți și ajutorul de stat pe care toți antreprenorii români îl așteptau. Conform istoricului prezentat, îmi permit să adaug o nouă nuanță unui vechi proverb românesc: câinele moare de drum lung și HoReCa de incompetența dumneavoastră! Având în vedere cele expuse, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. De ce v-ați luat o marjă atât de mare de plată a ajutoarelor de stat, respectiv până în 30 iunie 2022? 2. Ajutorul de stat pentru HoReCa are un buget în valoare de 200 de milioane de euro și un număr estimat de 73.211 beneficiari. În comparație cu structura altor scheme, precum măsura 2, care are un buget în valoare de 1 miliarde de euro și un total de 22.226 de potențiali beneficiari, credeți că impactul asupra beneficiarilor schemei de ajutor pentru HoReCa va fi unul semnificativ? 3. Dispozițiile OUG nr. 10 specifică, în cadrul art. 4 alin. (4), că: „Dacă valoarea însumată a cererilor de finanțare aprobate depășește valoarea creditului de angajament sau bugetar alocat cu această destinație, angajarea, respectiv plata către beneficiar se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate.” Practic, se face o favorizare tot a operatorilor cu cifră de afaceri mai mare. Cine vor fi adevărații beneficiari și cum se respectă principiul egalității de șanse? 4. Credeți că societățile comerciale care sunt eligibile pentru a obține ajutorul de stat și care vor primi bani până în 30 iunie 2022 vor mai avea angajați până la acel moment? 5. De ce ați înaintat spre implementare proiectul OUG nr. 224, venit ca un material pur de campanie electorală, ca apoi să veniți să schimbați înfățișarea acestuia și să prelungiți termenele, pentru a câștiga mai mult timp, prin OUG nr. 10? 6. La ce surprize și restricții se mai pot aștepta antreprenorii români după scurgerea termenului de 60 de zile la finalul căruia ar trebui să se emită procedura de implementare a schemei HoReCa? Totodată, menționez faptul că

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Dănuț Bica. Se pregătește doamna senator Rodica Boancă.

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Dănuț Bica. Se pregătește doamna senator Rodica Boancă.

Interpelare

Dănuț Bica

Întârzierea la plată a drepturilor salariale pentru personalul implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 la nivelul județului Argeș

Stimate domnule ministru, Potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3 din 15 ianuarie 2021 privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 și stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății pentru activitatea prestată în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID-19, personalul medico-sanitar și registratorii medicali, cu excepția personalului delegat sau detașat, beneficiază de plată pentru timpul efectiv lucrat la un tarif orar diferențiat în baza contractului de prestări servicii, după cum urmează: 90 de lei pe oră pentru medici, 45 de lei pe oră pentru asistenții medicali, 20 de lei pe oră pentru registratorii medicali. La nivelul județului Argeș, personalul implicat în procesul de vaccinare a populației împotriva COVID-19 și-a făcut publice nemulțumirile și amenință cu sistarea campaniei de vaccinare, în condițiile în care plata drepturilor prevăzute de OUG nr. 3/3021 nu s-a efectuat de circa două luni. Având în vedere că ne dorim cu toții să menținem și chiar să intensificăm imunizarea populației împotriva virusului SARS-CoV-2, vă solicit să luați toate măsurile legale ce se impun pentru remedierea situației prezentate și să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care sunt cauzele pentru care medicii, asistenții medicali și registratorii medicali implicați în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID-19 din județul Argeș nu au beneficiat de plata drepturilor legale? 2. Care este termenul la care considerați că personalul își va primi în integralitate drepturile financiare? 3. Ce măsuri vă propuneți să implementați pentru a preîntâmpina în viitor repetarea unor asemenea blocaje?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

O invit la microfon pe doamna senator Rodica Boancă. Se pregătește domnul senator Cosma.

O invit la microfon pe doamna senator Rodica Boancă. Se pregătește domnul senator Cosma.

Interpelare

Rodica Boancă

Concluzii la împlinirea unui an de învățământ online: martie 2020 – martie 2021

Interpelarea mea le este adresată domnului prim-ministru al României, Florin-Vasile Cîțu, domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației, domnului ministru Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății. Obiectul interpelării: „Concluzii la împlinirea unui an de învățământ online: martie 2020 – martie 2021”. Stimate domnule prim-ministru, Stimați domni miniștri, Având în vedere numeroasele petiții primite la Comisia din Senat pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții (a Senatului României) de la părinți, dintre care mulți sunt, în același timp, și cadre didactice, postură în care mă aflu și eu, având experiență directă în educația elevilor, vreau să vă aduc în vedere următoarele probleme ridicate de învățământul online. Recent, în Marea Britanie, imediat după ieșirea din _lockdown_ , școlile s-au redeschis după două luni de învățământ online, ceea ce ar trebui să ridice un semn de întrebare și pentru noi, raportat la oportunitatea adoptării în formă continuă a acestui tip de predare și educație. La acestea se adaugă concluziile studiului publicat de un colectiv extins de cercetare și..., de zilele trecute, la care au participat peste 10.000 de profesori din învățământul preuniversitar, o cercetare evaluativă privind desfășurarea activităților cu elevii în perioada de suspendare a activității față în față, mai ales în intervalul martie 2020 – februarie 2021. Potrivit datelor colectate, nu numai profesorii suportă consecințe ale căror efecte pe termen lung sunt deja foarte greu de estimat, ci și beneficiarii direcți, elevii, cu extindere la membrii familiei, acolo unde aceștia se implică. Astfel, elevii întâmpină dificultăți similare cadrelor didactice în activitățile de învățare la distanță, ierarhizate de cadrele didactice după cum urmează: dificultăți tehnice (de acces, conectare, afișare), lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul insuficient al competențelor digitale, lipsa unui program bine structurat determinând sincope în învățare, lipsa unui spațiu adecvat pentru realizarea de activități de învățare online, acces limitat la internet. Lipsesc cu desăvârșire – pentru că nu au fost făcute – studii legate de criteriile esențiale, cum sunt: capacitatea de asimilare a informației a minții elevului prin intermediul mediului online, capacitatea de concentrare continuă la expunerea la această tehnologie și capacitatea dezvoltării gândirii. Dar există deja de câțiva ani pe piață cărți și studii serioase cu privire la efectele mediului online asupra minții elevului, efecte profund negative, multe dintre acestea putând fi ușor accesate. Înțelegerea mecanismelor care stau în spatele procesului disvolutiv la care este supusă mintea omului și, cu atât mai mult, a copiilor sub influența calculatorului, a unor procese negative care apar în dezvoltarea psihică a copiilor, asupra atenției, memoriei, concentrării și performanțelor școlare, ar fi un prim pas în estimarea efectelor pe termen mediu și lung asupra copiilor noștri în ceea ce privește acest tip de educație. Un alt pericol la care sunt acum expuși elevii noștri va fi creșterea folosirii patologice a internetului. Potrivit aceluiași studiu, perioada îndelungată de distanțare fizică își pune amprenta pe activitățile zilnice, schimbând rutinele fizice și intelectuale, alterând, cel puțin pentru un timp, modul în care copiii relaționează. Lipsa interacțiunii directe în grupul de învățare (cu colegii, cu profesorii) are repercusiuni asupra dimensiunii sociale, emoționale și afective a dezvoltării copiilor, opinează cadrele didactice, cele mai multe înclinând să creadă că efectele sunt iremediabile. Studiile apărute la nivel internațional înainte de trecerea învățământului românesc în modul online demonstrează că utilizarea tehnologiei în sistem intensiv (începând cu două-trei ore pe zi) alterează capacitățile cognitive ale copilului, îi afectează negativ capacitatea de a înțelege textul citit, capacitatea de analiză și sinteză, memoria, gândirea critică și chiar discernământul. Procentul de reținere a informațiilor în acest fel, de asemenea, este foarte mic, pentru scurtă durată și fără fixare. S-a constatat, de asemenea, o creștere alarmantă a unor afecțiuni care nu erau frecvente la copii până acum: atacuri de panică, depresie, anxietate, tulburări comportamentale. Stimate domnule prim-ministru, Stimați domni miniștri, Vreau să trag un semnal de alarmă în ceea ce privește afectarea socio și psihoemoțională a copiilor în această perioadă în care școala s-a desfășurat la distanță. Vă solicit, având în vedere cele mai sus menționate, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care sunt măsurile remediale pe care le preconizați a fi luate de către psihologi în cadrul școlilor pentru atenuarea efectelor negative produse de învățământul online asupra psihicului copiilor? 2. În ce mod veți aborda alterarea și repercusiunile deja vizibile ale modului în care elevii relaționează asupra dezvoltării sociale, emoționale și afective a acestora? 3. Se știe că, în urma evaluării daunelor, Marea Britanie și alte țări au revenit la predarea față în față. Având în vedere toate cele menționate mai sus cu privire la afectarea gravă a sănătății elevilor, care este perspectiva pentru renunțarea la educația online în școala românească?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația actualizată a cetățenilor români expuși riscului de sărăcie și excluziunii sociale

Întrebare adresată doamnei ministru Raluca Turcan. Obiectul întrebării: „Situația actualizată a cetățenilor români expuși riscului de sărăcie și excluziunii sociale”. Stimată doamnă ministru, În vederea identificării unor măsuri menite să scoată un număr cât mai mare de cetățeni români din categoria persoanelor expuse sărăciei și excluziunii sociale, vă adresez rugămintea de a-mi furniza următoarele informații: 1. Care este numărul total al familiilor din România beneficiare în prezent de ajutor social și numărul celor care riscă să intre în pragul sărăciei, ca urmare a pierderii principalului susținător al familiei. 2. Cum se poziționează România în raport cu țările europene în ce privește nivelul de sărăcie, gradul de dezvoltare socioeconomică și datele demografice. 3. Având în vedere că România și-a asumat, prin Programul național de reformă elaborat în scopul implementării Strategiei Europa 2020, reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000 de persoane până în anul 2020, comparativ cu anul 2008, care este situația în prezent? 4. Vă rog să-mi puneți la dispoziție datele statistice actualizate referitoare la solicitările formulate mai sus. Vă

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnul senator Târziu vă cedează locul la microfon.

Domnule senator Neagu, doriți să...? Domnul senator Târziu vă cedează locul la microfon. Domnul senator Neagu. _(Discuții la prezidiu.)_ Mulțumesc, domnule. Domnul senator Claudiu Târziu va depune în scris întrebările, interpelările. Îl rog pe domnul senator Neagu să vină la microfon. Apoi, se vor pregăti domnul senator Pufu și doamna senator Șoșoacă.

Interpelare

Ionuț Neagu

Urma să citesc două întrebări scrise și o interpelare. În schimb, din cauza faptului că această instituție, una dintre cele mai înalte și cele mai prestigioase ale statului român, nu își respectă propriul regulament, o să refuz să fac lucrul ăsta, în semn de boicot. De ce? Este o bătaie de joc – da?

Urma să citesc două întrebări scrise și o interpelare. În schimb, din cauza faptului că această instituție, una dintre cele mai înalte și cele mai prestigioase ale statului român, nu își respectă propriul regulament, o să refuz să fac lucrul ăsta, în semn de boicot. De ce? Este o bătaie de joc – da? – la adresa instituției Senatului momentul în care noi, și în special unul dintre secretarii Senatului – subliniez, secretarul Senatului României –, nu suntem prezenți și încălcăm regulamentul: noi deschidem o ședință fără doi secretari. Și, atunci, dacă cea mai prestigioasă instituție a statului român nu respectă propriul regulament, cum să ne așteptăm ca țara să ne urmeze?! Deci în acest moment, după cum știți, ședința se desfășoară în fals. Ieri, 15 martie, nu ați fost prezenți – da? – și acum iarăși nu sunteți prezenți. Prin simpla mea prezență, nu fac decât să legitimez acest fals. Pentru acest lucru, v-am declarat, eu refuz să-mi citesc întrebările și interpelarea, deși am pierdut timp, am muncit, m-am trezit dimineață, am venit. Așa cum noi arătăm respectul nostru, așa le cerem și celor care sunt angajați și sunt plătiți de statul român să-și arate respectul față de noi. Da, suntem undeva..., am numărat, eram 15 colegi prezenți. Să nu mai spun că s-au suprapus ședințe online, trebuie să fim prezenți în același timp... Ce suntem noi? Să ne teleportăm? O să părăsesc sala de ședință, n-o să-mi citesc întrebările. Ce să vă zic? Îmi pare rău! Îmi pare rău că se întâmplă așa. Numai bine!

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, domnule senator Neagu.

Mulțumim, domnule senator Neagu. Am să vin jos să încerc să vă formulez un răspuns. Mulțumesc. Intervenția este foarte scurtă. Domnule Neagu, În primul rând, efortul dumneavoastră nu este nicidecum irosit, pentru că interpelările și întrebările dumneavoastră vor fi transmise în scris către persoanele cărora doreați să vă adresați astăzi. Și al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun este că această instituție funcționează cu respect față de cetățean, că este o problemă personală, intervenită astăzi-dimineață, a domnului secretar și că, având în vedere starea de pandemie în care ne aflăm și lucrurile... – în care protejarea colegilor devine mult mai importantă decât ideea de a fi aici împreună, ne desfășurăm într-un cadru statutar. Nu a fost posibilă intervenția și chemarea unui alt coleg secretar pentru că nu era timpul respectiv. Cred însă că respectul dumneavoastră, cei care ați venit și ați formulat întrebări și interpelări, față de cetățenii despre ale căror probleme sunteți foarte preocupați este mult mai important și, atunci, am considerat că întrebările și interpelările trebuie citite, adresate public, pentru că aceasta este dorința dumneavoastră. De altfel, avem și posibilitatea de a le transmite în scris. Așa că am să-l rog pe domnul senator Pufu să vină la microfon.

Interpelare

Vlad-Mircea Pufu

Soluții pentru decontarea corectă a transportului pentru beneficiarii Legii nr. 448/2006

Interpelarea mea i se adresează doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale, iar obiectul interpelării este intitulat „Soluții pentru decontarea corectă a transportului pentru beneficiarii Legii nr. 448/2006”. ## Stimată doamnă ministru, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap dă dreptul persoanelor cu handicap, reprezentanților legali ai acestora și părinților și tutorilor copiilor cu handicap să beneficieze de transport interurban gratuit. Conform Hotărârii Guvernului referitoare la aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap, beneficiarii pot decide de acum încolo dacă vor folosi mașina proprie pentru deplasări, caz în care beneficiază de un decont, sau dacă optează pentru bilete gratuite. Calculul sumei aferente carburantului pentru care se face decontul se realizează pe baza tarifelor legitimațiilor de călătorie pentru călătoria cu trenul, prevăzute în convenția aprobată prin ordin comun al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului transporturilor și infrastructurii. Așa cum mi-a semnalat unul dintre beneficiarii acestei legi, corelarea carburantului cu valoarea unei călătorii cu trenul duce la pierderi pentru aceștia, dată fiind diferența foarte mare de preț. Ca atare, beneficiarul primește deconturi egale ca valoare pentru autoturism și tren, deși prețurile sunt net diferite. Această diferență descurajează beneficiarii să mai deconteze carburantul folosit, deoarece o parte însemnată a necesarului anual trebuie acoperită din buzunar. Transportul cu autoturismul este, evident, preferat transportului cu trenul, date fiind dificultățile reale ale persoanelor cu dizabilități, pentru că la ele ne referim. Având în vedere cele semnalate, vă rog să precizați dacă aveți în vedere modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 448/2006 în sensul renunțării la calculul sumei aferente carburantului pe baza tarifelor legitimațiilor de călătorie cu trenul. Și, de asemenea, vă rog să-mi comunicați dacă aveți o situație a deconturilor la nivel național, pe baza acestei legi, din ianuarie și până în prezent.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

O invit la microfon pe doamna senator Diana Șoșoacă. Vă rog.

O invit la microfon pe doamna senator Diana Șoșoacă. Vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Există bază legală pentru instituirea stării de alertă?

Prima întrebare le este adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministru, domnului ministru Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății, domnului ministru Lucian-Nicolae Bode, ministrul de interne, domnului ministru Stelian-Cristian Ion, ministrul de justiție, domnului Ilie-Dan Barna, viceprimministru, domnului Hunor Kelemen, viceprim-ministru, de către senator... de... Obiectul întrebării: „Există bază legală pentru instituirea stării de alertă?”. Stimați domni miniștri, Având în vedere prelungirea la infinit a unei așa-zise „stări de alertă”, fără să ni se comunice dovezile științifice ce stau la baza acestei hotărâri, precum și inexistența unui temei legal de instituire a acesteia, cel puțin de către Guvernul României, precum și Decizia CCR nr. 457/2020, pct. 68, care menționează: „În România, derogările specifice stării de urgență sunt reglementate la nivel constituțional, inclusiv sub aspectul puterilor sporite oferite Executivului, adică Președintelui României, iar nu Guvernului. A «construi» prin lege o instituție nouă – «starea de alertă», cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată de legiuitorul constituant –, dar care să permită eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor generale ale statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Constituția României”, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care este baza legală care vă permite prelungirea stării de alertă printr-o hotărâre de guvern pentru eludarea art. 53 din Constituția României? 2. Care este baza legală în virtutea căreia încălcați Decizia CCR nr. 457/2020, pct. 68, și prelungiți starea de alertă, o construcție neconstituțională și care încalcă exigențele generale ale statului de drept? 3. Din punctul dumneavoastră de vedere, de câte ori poate fi prelungită starea de alertă și care este explicația legală?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnule Târziu, dacă se poate, foarte repede, pentru că am ieșit un pic din timp.

Domnule Târziu, dacă se poate, foarte repede, pentru că am ieșit un pic din timp. Vă rog frumos.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Votarea PNRR în Parlament

Interpelarea mea îi este adresată domnului prim-ministru, Florin-Vasile Cîțu, și se referă la „Votarea PNRR în Parlament”. Ea este mai lungă. Nu voi citi decât câteva pasaje esențiale, restul va fi în forma scrisă, disponibilă pe site-ul Senatului. Stimate domnule prim-ministru, Pe 9 martie, domnul ministru Ghinea a prezentat, în Comisia de afaceri europene a Camerei Deputaților, Planul național de redresare și reziliență, dar această prezentare a fost una formală, un simulacru, pentru că domnul Ghinea a vrut să mimeze, în fapt, că informează Parlamentul pentru a bifa o cerință a Comisiei Europene în acest sens. Inapetența pentru transparență e atât de mare, încât membrii USR ai comisiei s-au opus invitării domnului Ghinea. Lipsa de transparență în acest caz, dar nu numai în acest caz, din partea Guvernului face din PNRR o cutie neagră, în care nu vedem nimic. PNRR e un plan de reformă care va avea impact enorm asupra următorilor șapte ani pentru România. El include reforma companiilor de stat și a pensiilor, cu intenția privatizării, reforma drastică a sectorului energetic și alte reforme radicale. Este, așadar, inacceptabil ca un astfel de program atât de important să fie elaborat de Guvern fără dezbatere în Parlament. Pactul verde european e o strategie de reformă și creștere economică, cel mai mare pachet de stimulente din istorie. Tocmai de aceea, modul de alocare a părții ce-i revine României nu e un simplu act tehnico-administrativ, ci o decizie politică, având implicații vaste. Deciziile privind tranziția verde, tranziția digitală – sisteme prietenoase cu clima – nu sunt doar decizii tehnico-administrative, ci decizii politice, cu consecințe asupra societății și cetățenilor, orientând cursul României pe mai mulți ani de aici încolo. Elaborarea de politici sectoriale macroeconomice (financiare, sociale și de mediu), formularea de priorități și programe de reforme nu sunt exerciții tehnocratice, ci decizii profund politice. Ca atare, întrucât exact asta face PNRR, el trebuie supus aprobării Parlamentului sub forma unei legi speciale. Deciziile de reformă și alocare a banilor din PNRR trebuie DUPĂ PAUZĂ supuse dezbaterii și votului în Parlament. Parlamentul trebuie să aibă un cuvânt de spus în alocările financiare. Ocolirea Parlamentului este nedemocratică, subminând responsabilizarea politică, cerința Comisiei Europene ca el să fie însușit de toate forțele politice. Parlamentul trebuie implicat pentru a asigura acordul forțelor politice, controlul și luarea democratică a deciziilor de reformă și alocarea... legitimitatea lor democratică. Guvernul nu trebuie să aibă puteri discreționare privind aceste alocări. Altfel, există riscul ca fondurile nu doar să fie dirijate defectuos sau chiar irosite, ci să aibă efecte negative economice, sociale și politice. Ni se cere să ratificăm decizia europeană privind resursele proprii, care să permită Uniunii Europene să se împrumute masiv, în contextul crizei pandemice, dar Parlamentul trebui să facă mai mult decât doar să ratifice această directivă care este, după cum știți, legată de PNRR. De asemenea, ar fi utilă convocarea unei ședințe comune publice a comisiilor reunite de la Cameră și Senat, a comisiilor de specialitate pe transport, mediu, sănătate și afaceri europene, o ședință în care domnul ministru Ghinea să ne dezvăluie viziunea Guvernului asupra felului în care trebuie implementat PNRR.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îmi cer scuze, ar trebui să vă apropiați de final, pentru că deja am depășit timpul.

Îmi cer scuze, ar trebui să vă apropiați de final, pentru că deja am depășit timpul. Vă rog.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Închei imediat, cu întrebările următoare:

Închei imediat, cu întrebările următoare: 1. De ce, stimate domnule prim-ministru, nu avem o procedură legislativă democratică prin care Parlamentul să voteze PNRR-ul? 2. De ce ocoliți Parlamentul și nu supuneți PNRR-ul aprobării parlamentare după încheierea negocierilor cu Comisia, dar înainte de a-l trimite la Bruxelles pentru aprobare finală, așa cum ar fi normal și democratic?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris: domnul senator Robert-Marius Cazanciuc, doamna senator Siminica Mirea, domnul senator Vasile Dîncu, doamna senator Nicoleta Pauliuc, doamna senator Claudia-Mihaela Banu, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Gheo

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris: domnul senator Robert-Marius Cazanciuc, doamna senator Siminica Mirea, domnul senator Vasile Dîncu, doamna senator Nicoleta Pauliuc, doamna senator Claudia-Mihaela Banu, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Gheorghe Carp, doamna senator MonicaCristina Anisie, doamna senator Alina-Ștefania Gorghiu și domnul senator Sorin-Cristian Mateescu. Interpelări: domnul senator Matei Constantin-Bogdan, domnul senator Ion-Cristinel Rujan, domnul senator Vasile Dîncu, domnul senator Vlad-Mircea Pufu, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Septimiu-Sebastian Bourceanu, domnul senator Gheorghe Carp, doamna senator Monica-Cristina Anisie, domnul senator SorinCristian Mateescu și domnul senator Ionuț Neagu. Declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări de astăzi. Am să vă solicit trei minute pauză și apoi vom deschide sesiunea de declarații politice.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Conform programului aprobat, continuăm cu sesiunea consacrată declarațiilor politice, timpul alocat pentru prezentarea acestora fiind de 60 de minute.

Conform programului aprobat, continuăm cu sesiunea consacrată declarațiilor politice, timpul alocat pentru prezentarea acestora fiind de 60 de minute. O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea.

Interpelare

Gabriela Firea

La începutul lunii martie, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis Ministerului Sănătății solicitarea ca elevii din școlile speciale să poată desfășura orele fizic, indiferent de scenariu, cu excepția situației în care localitatea este în carantină. Argumentele ministrului subliniau că riscu

La începutul lunii martie, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis Ministerului Sănătății solicitarea ca elevii din școlile speciale să poată desfășura orele fizic, indiferent de scenariu, cu excepția situației în care localitatea este în carantină. Argumentele ministrului subliniau că riscurile epidemiologice sunt mici în cazul acestor copii, care fac parte din clase cu efective reduse, între patru și opt elevi/preșcolari, iar în cazul lor școala în sistem online este ineficientă. Răspunsul Ministerului Sănătății a fost implacabil și sec, dar furnizat extrem de rapid, chiar a doua zi, sub semnătura secretarului de stat Andreea Moldovan: „Având în vedere că în școlile speciale sunt copii cu multiple comorbidități, cu un risc crescut de a dezvolta forme severe de boală, considerăm necesară respectarea în continuare a scenariilor care țin cont de incidența fiecărei localități și în cazul unităților de învățământ pentru copiii cu nevoi speciale.” Acesta este, așadar, răspunsul Ministerului Sănătății. Telegrafic, fără să mizeze măcar interesul... să mimeze măcar interesul pentru acești copii și pentru familiile acestora. Fără prezentarea unor date statistice care să indice câți copii sunt în astfel de școli, de ce afecțiuni suferă aceștia și cât de grave sunt, fără să explice în ce fel crește riscul pentru acești copii dacă merg la școală. Vă citez, sintetic, dintr-un raport UNICEF realizat anul trecut: „Școlile nu sunt doar un loc pentru educație academică, ci și pentru învățarea abilităților sociale și emoționale, interacțiune și sprijin social. Închiderea școlilor nu numai că a perturbat procesul de educație a copiilor, ci și accesul la mese oferite în cadrul școlilor, sprijin pentru bunăstare și referire la servicii medicale și sociale de bază.” Da, pentru acești copii cu nevoi speciale și familiile acestora, școala asigură, în cele mai multe cazuri, unica șansă de a avea o viață cât mai apropiată de cea normală. Ce se va întâmpla cu ei? Există vreo gândire, vreo idee, vreo direcție de acțiune a Ministerului Sănătății, a Ministerului Educației sau a Ministerului Muncii, a Guvernului privind bunăstarea acestor copii și a familiilor lor? Știe măcar Ministerul Sănătății care este numărul acestora, care sunt bolile de care suferă, ce tratamente primesc? Și nu e vorba doar despre medicamente. Câți au nevoie de consiliere psihologică? Sau e mai simplu să-i izolăm acasă pe acești copii care au comorbidități – așa ni se transmite. Pe ei și pe părinții lor îi izolăm de lume, în loc să căutăm soluții de a-i ajuta mergând la școală, pentru că, dacă se vor îmbolnăvi acasă, „nu va fi vina noastră”, așa se traduce. În fond, nu iei COVID dacă faci școala online. PAUZĂ Se cheamă fugă de responsabilitate, stimați guvernanți, și crasă iresponsabilitate. Nu aveți cum să fugiți, până la urmă, de efectele acestor decizii, care nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în acest moment în întreaga Uniune Europeană vizavi de acești copii. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Domnule senator Humelnicu, vă rog frumos. Și am să cer îngăduința doamnei senator Banu să se pregătească domnul senator Achiței, pentru că este nerăbdător. Gabriela Firea, senator PSD, București.

Interpelare

Marius Humelnicu

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog. Se pregătește domnul senator Humelnicu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog. Se pregătește domnul senator Humelnicu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile-Cristian Achiței.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile-Cristian Achiței.

Interpelare

Vasile-Cristian Achiței

Avem un buget axat pe investiții și dezvoltare fără precedent în România ultimilor 31 de ani. Am promis în

Avem un buget axat pe investiții și dezvoltare fără precedent în România ultimilor 31 de ani. Am promis în campania electorală dezvoltare și vom avea dezvoltare la nivel național și în județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlamentul României. Dezvoltăm județul Botoșani prin următoarele măsuri: – sunt alocate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2021 cele mai mari sume din ultimele trei decenii pentru investițiile strategice ale județului; – pentru prima dată după ’89 sunt bugetate consistent în același an două proiecte majore în infrastructura rutieră a județului: drumul național 28B Botoșani–Târgu Frumos și drumul național 29D Botoșani–Ștefănești. Pentru modernizarea fiecăruia dintre aceste drumuri naționale constructorii au la dispoziție fonduri însumate de circa 100 de milioane de lei pentru demararea și derularea lucrărilor. Modernizarea celor două drumuri naționale va fi, astfel, finalizată în anul 2023. Sunt finanțate de la bugetul de stat demersurile de continuare a construirii acumulării hidrotehnice de la Vârfu Câmpului, viitoarea sursă de apă potabilă pentru aproximativ jumătate din populația județului Botoșani. Județul Botoșani are asigurat un buget consistent pentru drumurile județene, fiind al nouălea în topul celor 41 de județe ale României la acest capitol. Guvernul Cîțu lasă la dispoziția consiliului județean și a tuturor celorlalte autorități locale întregul excedent bugetar consemnat la sfârșitul anului 2020, schimbând politica abuzivă a guvernelor PSD-iste, prin care jumătate din excedent era, practic, confiscat de București. Bugetele locale nu mai sunt dijmuite de Guvern, ca pe vremea sinistrei guvernări PSD-iste, prin obligația de a asigura plata indemnizațiilor pentru însoțitorii persoanelor cu dizabilități. În 2021, nivelul maxim permis de lege, adică 90%, este asigurat de la bugetul statului. Stimați colegi senatori, Avem, în 2021, cel mai mare buget din istorie alocat investițiilor: 61,9 miliarde de lei, reprezentând 5,5% din PIB. Investiții importante în infrastructura națională sunt bugetate consistent. În zona Moldovei beneficiază de sume importante, printre altele, autostrăzile A7, A8, A13 și Autostrada Nordului. Asigurăm, prin bugetul din acest an, suport financiar consistent, însumând sume record pentru România ultimilor 31 de ani, pentru mediul de afaceri privat și pentru menținerea numărului de locuri de muncă, în condițiile crizei economice mondiale provocate de pandemie. Nu au fost introduse taxe și impozite noi și nici nu au fost majorate cele vechi. Respectăm astfel una dintre promisiunile electorale importante făcute românilor. Nu se taie niciunul din veniturile românilor: alocații pentru copii, venituri salariale pentru angajați sau pensii pentru vârstnici. Dimpotrivă, continuăm cu responsabilitate proiectele de majorare a acestor venituri într-un ritm sănătos, sustenabil pe termen lung. Tentativa jalnică de sabotare populistă a bugetului de stat de către PSD-iști prin introducerea a peste 3.600 de amendamente a fost combătută în Parlament de către deputații și senatorii coaliției de guvernare, care au respins în bloc solicitările absurde ale opoziției. Parlamentarii PSD botoșăneni au depus amendamente penibile, doar pentru imagine politicianistă, demonstrându-și din plin limitele incompetenței și amatorismul. Doamnelor și domnilor senatori, Avem, așadar, un buget al dezvoltării masive, un buget al investițiilor strategice pentru botoșăneni, investiții pe care politrucii propagandiști din PSD au încercat din răsputeri să le blocheze, votând împotriva bugetului în Parlament. Vă mulțumesc. Senator PNL de Botoșani Achiței Vasile-Cristian.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

O invit la microfon pe doamna senator Mihaela-Claudia Banu.

O invit la microfon pe doamna senator Mihaela-Claudia Banu. Se pregătește domnul senator Pufu.

Interpelare

Claudia-Mihaela Banu

Prin declarația de astăzi, doresc să atrag atenția asupra unei probleme constante și foarte grave, încă nerezolvată, care are în centrul ei femeia – mai exact, violența domestică.

Prin declarația de astăzi, doresc să atrag atenția asupra unei probleme constante și foarte grave, încă nerezolvată, care are în centrul ei femeia – mai exact, violența domestică. Știați că statisticile arată că la fiecare 30 de secunde o româncă este victima violenței domestice? Știați că una din patru femei din România este agresată fizic, sexual sau emoțional? Întrebările acestea sună ca o alarmă, la care noi – alături de alți factori decidenți –, ca autoritate legislativă, trebuie, avem obligația să identificăm soluții reale. Statisticile naționale arată că agresivitatea asupra femeilor este un fenomen în continuă creștere de la an la an, iar pandemia, din păcate, a generat noi efecte negative în acest sens. La nivelul județului Vâlcea, infracțiunile privind violența în familie înregistrează creșteri semnificative. Cu 813 cazuri de violență domestică înregistrate în 2018, 1.054 de cazuri în 2019 și 1.177 de cazuri în 2020, județul pe care îl reprezint ocupă, din păcate, un loc fruntaș în acest clasament rușinos. Faptul că în municipiul Râmnicu Vâlcea s-au petrecut constant aproape 25% din cazurile semnalate demonstrează că violența în familie nu li se întâmplă doar celor care nu sunt educați sau celor care nu au un statut social sau celor care suferă de sărăcie sau sunt dependenți de alcool. Violența nu ține cont de aceste clasificări. E despre abuz emoțional, despre controlul pe care adesea bărbații îl vor asupra femeilor, despre cum societatea, până nu demult, ne-a învățat să ne stabilim rolurile într-un cuplu: femeia supusă, bărbatul decident. Cel mai dureros este faptul că, dincolo de aceste cifre, vorbim de drame, vorbim de traume care distrug vieți. Cu siguranță, problema agresiunilor nu este tipică doar României. Violența domestică poate fi comparată cu o pandemie, în condițiile în care chiar Organizația Mondială a Sănătății o consideră un risc major de sănătate la adresa femeilor de pe toate continentele, din toate rasele, etniile și clasele sociale. Se întâmplă și în țări civilizate, precum Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, SUA, Germania, Austria, Spania sau Italia. Diferența este că în alte țări sistemele de protecție a victimelor funcționează mult mai eficient, raportările abuzurilor sunt mai multe, iar discuția în jurul acestor subiecte ajunge mai des pe agenda publică și cea politică, cu soluții, nu doar cu statistici, monitorizări sau știri scurte în mass-media. Principalele probleme în acest moment, din punct de vedere legislativ, țin de Codul penal și de cel de procedură penală. Din păcate, majoritatea infracțiunilor de acest tip sunt asimilate de către legiuitor categoriei faptelor minore, cu pericol social scăzut și, drept urmare, având pedepse sub cinci ani; agresorii, de cele mai multe ori, nu sunt pedepsiți. Doar 3% din dosarele care au drept cauze forme de violență în familie ajung să primească pedepse cu închisoarea. În condițiile în care 97% dintre agresori scapă de răspunderea penală, fenomenul nu va scădea niciodată, pentru că nu are consecințe legale reale. Este clar că legislația în vigoare încă are nevoie de îmbunătățiri. De aceea, îmi doresc să fac un apel la dumneavoastră, toți colegii parlamentari, astfel încât modificările pe care le vom propune să le analizați, să le dezbatem în concordanță cu gravitatea acestui fenomen. Împreună, printr-o lege mai bună, mai strictă, vom putea reuși să atenuăm acest fenomen rușinos pentru țara noastră. De sănătatea emoțională și psihică a femeilor depinde dezvoltarea armonioasă a copiilor noștri și, implicit, a tuturor familiilor din România. Vă mulțumesc. Claudia-Mihaela Banu, senator, Vâlcea.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

O invit la microfon pe doamna senator Dinică. Se pregătește domnul senator Mureșan.

O invit la microfon pe doamna senator Dinică. Se pregătește domnul senator Mureșan.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

plângăcioși

Pentru generația mea, care a crescut într-o lume săracă în bunuri și aspirații, dacă aveai ce mânca și unde dormi însemna că era totul bine. Restul preocupărilor sau problemelor nu puteau depăși rangul de moft. Și bineînțeles că, atunci când supraviețuirea ne ocupă o mare parte a vieții, ceea ce rămâne nu poate fi decât secundar. Greșim totuși când le impunem această grilă și copiilor noștri. Vedem tineri care se aruncă în fața metroului, care nu se pot recupera după întâmplări traumatizante, care suferă pentru că nu sunt împliniți la școală sau la locul de muncă, tineri care trăiesc în familii destrămate sau care sunt părăsiți de persoana iubită și care nu pot depăși stările de tristețe, melancolie, frustrare sau anxietate. Cum răspundem noi, adulții și statul, cei care ar trebui să veghem la starea lor de bine? Găsim soluții pentru a-i sprijini? Până una-alta, îi tratăm pe toți acești tineri de la înălțimea grilei noastre de valori. Le atașăm etichete – „plângăcioși”, „imaturi”, „hipersensibili”, „necăliți” – pentru că ne considerăm pe noi înșine altfel, pentru că noi am trecut prin mai rele și am suportat cu mai multă decență și demnitate. Dar chiar am îndurat noi mai bine? Nu se resimt frustrarea, oboseala și traumele acumulate? Nu s-au întors ele sub forma violenței domestice, a bătăilor întoarse peste timp asupra copiilor și familiei? Nu ne este frică să stăm cu noi înșine, în liniște, de teama ca gânduri vechi și nedorite să-și facă apariția și să ne arate ceea ce suntem noi cu adevărat? Nu-mi doresc ca primenirea și definirea fibrei morale a copiilor noștri să reprezinte, de fapt, același drum interior pe care noi l-am parcurs, cel în care ne prefacem că problemele nu există, iar soluția este simplul gest de „a trece peste”. Da, tristețea, anxietatea, melancolia sunt firești, dar ele nu trebuie să fie definitorii pentru viața tinerilor și nu trebuie să fie depășite tratându-le drept derizorii, inutile sau copilărești. Este important să cultivăm sinceritatea în a recunoaște impasul și demersul de a-l depăși în mod sănătos, curat, care se folosește de instrumente croite pe măsura nevoilor noastre. Anul pandemic ne-a arătat cât de nepregătiți sunt copiii și tinerii pentru a se confrunta cu singurătatea, izolarea și incertitudinea. S-au înmulțit episoadele depresive și de anxietate, numărul sinuciderilor a crescut și el. Tinerii suferă sau chiar mor și noi le catalogăm drept chestiuni secundare? Ce facem pentru a le oferi încredere și sprijin? Suntem conștienți că de starea lor de bine depinde cum vor performa ei la școală sau la locul de muncă? Ne dăm seama că ei vor duce greul societății noastre peste câțiva ani? Fac un apel la responsabilitate, la empatie și decență. Tinerii de azi nu sunt și nu trebuie să fie ca noi. Complexitatea aspirațiilor și identității lor vine cu mai multe riscuri, îi expune mai puternic loviturilor și eșecului. Trebuie să le venim în ajutor. Dacă nu, ce vom face? Vom continua să le spunem, cinic, să treacă peste? Silvia Dinică, senator USR PLUS, Circumscripția nr. 42 București.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. O invit acum la microfon pe doamna senator Boancă Rodica. Se pregătește domnul senator Lavric.

Interpelare

Rodica Boancă

15 Martie – zi de doliu pentru poporul român

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „15 Martie – zi de doliu pentru poporul român”. Stimați colegi, De trei luni vă vorbesc de la acest pupitru și, pentru prima oară, luni, 15 martie, m-am simțit din nou ca o profesoară. Și știți de ce? Pentru că am mai auzit de la alți profesori, colegi din învățământ, despre chiulul în masă. Așa a fost luni și Parlamentul, ca o clasă goală, în care elevii se înțelegeau între ei și plecau toți. De regulă, cel care vine cu ideea unui chiul colectiv este un elev care fie nu și-a făcut tema, fie are altceva de făcut în momentul respectiv, fie vrea doar să iasă în evidență. Dar de fiecare dată acel elev mediocru are o mare putere de convingere. Nu spun că îi are pe toți colegii la mână cu ceva, ci doar că are o mare putere de convingere. Așa se întâmplă și cu UDMR: ori are mare putere de convingere, ori vă are la mână cu ceva. Pe 15 martie, în loc să ne ridicăm în picioare și să ținem un moment de reculegere pentru zecile de mii de români care au trecut prin chinurile unei așa-zise „revoluții”, noi, ca aleși ai urmașilor acelor români, nu doar că-i tratăm cu indiferență, ba din contră, facem din asta o sărbătoare. Nu cred că știți când e Ziua românilor de pretutindeni și în mod sigur nu celebrați această zi, dar, discriminând alte etnii care locuiesc pe acest pământ, ați ales să celebrați Ziua maghiarilor de pretutindeni. Dacă așa stau lucrurile, atunci haideți, închideți Parlamentul și să celebrăm și Ziua bulgarilor de pretutindeni, a armenilor de pretutindeni, a italienilor de pretutindeni și așa mai departe! Lista poate continua cu toate etniile care trăiesc în pace lângă noi. Probabil, scoțând istoria din cărți, nu ați învățat despre 15 martie 1848 și nu cunoașteți însemnătatea și respectul pe care noi, românii, trebuie să le acordăm acestei zile. Și, dacă tot vorbim de miza pentru Transilvania, vatra neamului românesc, țin să vă aduc aminte că tot luni, 15 martie, un coleg de-al vostru – numiți-l cum vreți, coleg, demnitar, deputat sau doar român – a fost ținut la intrarea în Basarabia, în sora Basarabia, chinuită de zeci și zeci de ani. Nu am auzit pe nimeni dintre dumneavoastră să ia poziție în acest sens, având în vedere că în această situație putea fi oricare. Dar poate că erați ocupați cu sărbătoarea celorlalți vecini. În final, ca să închidem acest triunghi negru care s-a petrecut în România luni, 15 martie, noaptea, ca hoții, premierul Cîțu l-a demis pe domnul Octav Bjoza din funcția de subsecretar de stat al Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist. La vârsta de 82 de ani și după 15 ani de muncă silnică, domnul Bjoza este terfelit din nou prin mocirlă, de data asta de către urmașii marxiștilor de odinioară. Da, ieri tricolorul nostru trebuia arborat în bernă, însă aleșii neamului au considerat că trebuie ignorat orice ține de rădăcinile noastre, spre a ne pierde identitatea. Totuși, nu uitați, stimați senatori, că istoria întotdeauna cerne lumea și nu cred că vă doriți să rămâneți undeva la fund, precum niște vânzători de glie! Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lavric. Se pregătește domnul senator Târziu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lavric. Se pregătește domnul senator Târziu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Claudiu-Richard Târziu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Claudiu-Richard Târziu. Se pregătește domnul Ionuț Neagu.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Abuzul comis împotriva lui George Simion trebuie să înceteze!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Abuzul comis împotriva lui George Simion trebuie să înceteze!”. Colegul și fratele nostru George Simion, deputat în Parlamentul României, și-a petrecut noaptea dintre 14 și 15 martie la Albița–Leușeni, în punctul de trecere a nedreptei frontiere dintre România și Republica Moldova. A așteptat aproape 24 de ore pentru a i se permite intrarea pe pământul românesc din care fusese izgonit cu mai bine de doi ani înainte. A așteptat în van. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, nu s-a lăsat înduplecată nici de insistențele unui cetățean român, deputat, care-și exprimase intenția de a participa la funeraliile lui Nicolae Dabija, nici de demersurile din țară ale parlamentarilor Alianței pentru Unirea Românilor. Reacția Chișinăului a fost rece și dezinteresată: Președinția nu are atribuții în acest caz, unica autoritate pentru a anula decizia Biroului de Migrație și Azil fiind instanța de judecată. De la tribuna Senatului reamintesc opiniei publice din ambele state românești că expulzarea și interdicția de a păși dincolo de Prut pentru mai bine de cinci ani nu au aparținut exclusiv acestui Birou de Migrație și Azil. Acest organism nu a făcut decât să pună în aplicare decizia Serviciului de Informații și Securitate, aflat în coordonarea Președintelui Republicii Moldova. Așadar, George Simion a fost interzis de comunistul Igor Dodon, președintele Republicii Moldova la acea vreme, în anul 2018, dar SIS-ul de astăzi, coordonat de noul președinte, Maia Sandu, putea revoca această măsură samavolnică. O poate face în plan administrativ, îndreptând o decizie eminamente nedreaptă și reafirmându-i unui cetățean român dreptul de a intra pe teritoriul românesc de dincolo de Prut. George Simion este unul dintre cei mai cunoscuți și însuflețiți militanți ai cauzei unioniste. La 1 octombrie 2018, ultima zi în care s-a aflat pe pământ basarabean, era liderul Acțiunii 2012, o platformă care a manifestat public, în numeroase ocazii, pentru înfăptuirea dezideratului național. Astăzi, la doi ani și jumătate de la expulzarea sa peste graniță, George Simion este deputat în Parlamentul României, iar năzuința de a vedea realizarea acestui vis este mai vie ca niciodată. Fac apel și de la această tribună, cum am făcut și în stradă, și în biroul ambasadorului Republicii Moldova în România, și la Ministerul Afacerilor Externe român, la doamna președinte Maia Sandu: susțineți abrogarea actului abuziv din octombrie 2018, doamna președinte! Nu există niciun motiv întemeiat ca lui George Simion să i se interzică intrarea în Republica Moldova. Suntem frați, iar vrajba nu-și are locul între noi. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionuț Neagu. Se pregătește domnul senator Adrian Costea.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionuț Neagu. Se pregătește domnul senator Adrian Costea.

Interpelare

Ionuț Neagu

15 Martie – o zi neagră pentru națiunea română

Din păcate, puterea exemplului, mult clamată, se pare că nu funcționează: suntem, am mai rămas cred că patru colegi în sală. Declarația mea politică se referă la „15 Martie – o zi neagră pentru națiunea română”. Acum două zile, pe 15 martie, am fost martorii unui act de trădare națională la nivelul unei instituții care ar trebui să reflecte voința românilor, în special – Parlamentul României. După cum știți, noi, românii, nu am dorit să reamintim zbaterile istorice dintre cele două popoare, român și maghiar. Însă în previzionarea acestei sărbători a Republicii Ungare am făcut o declarație politică care nu condamna evenimentele declanșate pe 15 martie 1848, ci reafirma sprijinul pentru românii din județele noastre Covasna, Harghita și Mureș. Am întors și celălalt obraz, creștinește, însă când vedem că suntem scuipați pe acel obraz trebuie să spunem „nu, niciodată”! Astfel, stimații noștri colegi au catadicsit să dea continuitate unei cutume instituite în anul 2017 de PSD, care, la presiunea negocierilor cu UDMR, cel care a condiționat susținerea parlamentară sub condiția ca ziua de 15 Martie să fie zi liberă pentru tot Parlamentul României... Repet și subliniez: tot Parlamentul României, nu cel al Ungariei. Acest Parlament nu a binevoit să fie prezent la muncă. Respectăm voința parlamentarilor UDMR, au vrut să aibă o zi liberă ca să-și serbeze ziua în care, la 1848, prin punctul 12 al Proclamației Dietei de la Pojon, lângă Bratislava, slovacul maghiarizat Lajos Kossuth cerea anexarea Transilvaniei la Ungaria. Acest act a fost unul forțat, care nu ținea seama de dorința românilor, majoritari în Transilvania. Din fericire, a existat o reacție imediată a lui Avram Iancu și Aron Pumnul la acea proclamație. Coaliția de guvernământ PNL–USR–UDMR, cu acordul tacit al PSD și fără nicio participare a Alianței pentru Unirea Românilor, a decis ca, sub pretextul desfășurării activităților în circumscripții, lucru atipic, pentru că, știm toți colegii, în ziua de luni se desfășoară lucrări în plenul Parlamentului... Deci Parlamentul României a decis să nu se mai convoace în ședință plenară, pentru a nu se vedea nevoit să onoreze cum se cuvine memoria zecilor de mii de martiri români căzuți de mână maghiară începând cu 15 martie 1848. Pentru noi, românii, 15 Martie este o zi tragică, care a declanșat uciderea a peste 40.000 de români nevinovați. Singura lor vină a fost că erau de nație română. Au existat adevărate pogromuri antiromânești: bătrâni, femei și copii, țărani, preoți și călugări români schingiuiți sau uciși fără milă. Este greu să descrii în cuvinte tragedia acelor timpuri. Sângele acestor români a scăldat pământul românesc al Transilvaniei. Vina acestora era că, deși majoritari și autohtoni în propriile orașe și sate, făceau parte dintr-o nație căreia i se refuza orice drept, cu excepția celui de a deveni masă demografică pentru maghiarizare forțată. S-a dorit anexarea Transilvaniei la Ungaria, dar o Transilvanie fără români, una doar pentru maghiari. Din păcate, și în ziua de astăzi încă mai întrezărim acel filon ideologic prin care unii vor să-i ghetoizeze pe secuii maghiarizați în chiar mijlocul României. Îi respectăm pe maghiarii de rând din România, pe intelectualii onești și de bun-simț, pe țăranii maghiari care muncesc pământul și așteaptă roadele lui, pe toți cei care acceptă statutul de minoritate etnică în țara noastră. Aici trebuie să precizăm că nicăieri în lume o minoritate maghiară nu are garantate și asigurate mai multe drepturi decât în România. Dar, domnilor guvernanți, nu ne obligați să-i sărbătorim pe pământ românesc pe călăii maghiari ai strămoșilor noștri! Este suficient cât ni se falsifică istoria! Sunt un român din județul Covasna. Străbunicii mei au fost ctitori de biserici în zonă. Atâta doar că punctul de informare turistică finanțat de Consiliul Județean Covasna, format exclusiv din membri ai UDMR, falsifică istoria și pune la îndoială acest lucru, această calitate de ctitori a strămoșilor mei. Reclam aceste lucruri de detaliu ca să înțelegeți cât de grav este gestul coaliției PNL–USR–UDMR și al complicilor ei din PSD de a închide sălile de plen ale Camerei Deputaților și Senatului României într-o zi tragică pentru noi, 15 Martie. În calitate de români și de reprezentanți în forul legislativ suprem al țării, am fost prezenți în data de 15 martie 2021 în sala de plen a Parlamentului și am încercat să deschidem sesiunea de lucru, în ciuda chiulului generalizat. Cei care au evitat cinstirea memoriei zecilor de înaintași ai noștri uciși după 15 martie 1848 de către criminalii maghiari pot fi numiți așa cum i-a numit poporul nostru întotdeauna pe asemenea inși: trădători de neam și țară! De la gruparea extremistă și antiromânească UDMR, care nu exprimă adevăratele aspirații ale minorității maghiare de conviețuire pașnică cu românii, nu avem la ce să ne așteptăm bun. Problema sunt însă cei care au complicat... care sunt complicii acestei grupări extremiste și antiromânești. De fapt, pentru a spune lucrurilor pe nume, este corect să redenumim guvernarea astfel: UDMR–PNL–USR plus PSD-ul complice. Într-o Românie normală, 15 Martie ar fi trebuit declarată zi de doliu național pentru cinstirea celor peste 40.000 de români uciși de mână criminală maghiară. Și ar fi fost o zi de doliu adevărat, pentru niște oameni. Nu doliu ridicol, pentru teritorii sau pentru imperii, așa cum decretează Ungaria pentru 4 Iunie, sfidând Tratatul de pace de la Trianon și ordinea juridică de pe continentul european de după Primul și al Doilea Război Mondial. În memoria martirilor români din Transilvania uciși de criminalii maghiari în 1848 și 1849, vă propun să păstrăm un moment de reculegere. _(Se păstrează un moment de reculegere.)_ Închei parafrazându-l pe Avram Iancu: „No, hai!”

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Drept la replică, în numele Grupului senatorilor PSD. Pentru o dreaptă și corectă informare, îi solicit domnului senator Ionuț Neagu să verifice stenogramele din ședința Biroului permanent și ale Comitetului liderilor, să vadă cum a votat PSD în cazul 15 Martie.

Drept la replică, în numele Grupului senatorilor PSD. Pentru o dreaptă și corectă informare, îi solicit domnului senator Ionuț Neagu să verifice stenogramele din ședința Biroului permanent și ale Comitetului liderilor, să vadă cum a votat PSD în cazul 15 Martie. Îl informez că nu există cutumă, că este pentru prima dată când s-a întâmplat ca acest lucru să fie posibil în Senatul României și că liderul Grupului PSD, la ședința liderilor de grup, a votat împotrivă. Drept urmare, vă solicit aici, în plen, în fața colegilor noștri, să vă informați și să constatați corectitudinea celor ce v-am spus mai devreme și să veniți data viitoare, la declarații politice, să ne cereți scuze. Vă mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Costea.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

O invit la microfon pe doamna senator Diana Șoșoacă, cu rugămintea de a încerca să ne încadrăm în timp, pentru că vine ședința de plen peste noi.

O invit la microfon pe doamna senator Diana Șoșoacă, cu rugămintea de a încerca să ne încadrăm în timp, pentru că vine ședința de plen peste noi. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: senator Marius-Gheorghe Toanchină, senator Sbîrnea Liliana, senator Maricel Popa, senator Paul Stănescu, senator Mirea Siminica, senator Dîncu Vasile, senator Mutu Gabriel, senator Ion-Cristinel Rujan, senator Matei Constantin

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: senator Marius-Gheorghe Toanchină, senator Sbîrnea Liliana, senator Maricel Popa, senator Paul Stănescu, senator Mirea Siminica, senator Dîncu Vasile, senator Mutu Gabriel, senator Ion-Cristinel Rujan, senator Matei Constantin-Bogdan, senator Sorin-Ioan Bumb, senator Vlad-Mircea Pufu, senator Pîrvulescu Eugen, senator Gorghiu Alina-Ștefania, senator Marius Bodea. Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi. Vă mulțumesc. DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Anca Dana Dragu

Audioconferință

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 17 martie 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dana Dragu, președinta Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Ion Mocioalcă, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și art. 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. Vă invit să vă ocupați locurile în sală, să putem continua ședința. ## Mulțumesc. În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor. Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut. Președintele de ședință acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul din secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare. Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să se înscrie la cuvânt prin aplicația de „Audioconferință”. În acest sens, înscrierea la cuvânt se efectuează prin apăsarea tastei „#” de pe tastatura de apelare a tabletei. Senatorul va fi înscris automat în lista vorbitorilor, urmând ca președintele de ședință să le dea cuvântul. În cazul în care senatorul dorește anularea înscrierii la cuvânt, se apasă tasta „*”. Avem o intervenție din partea domnului senator Bodog. Vă rog.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Ca urmare a discuției cu liderii de grup, vă rog foarte mult să mutăm din ordinea de zi votul final pentru luni. Solicităm acest lucru datorită faptului că nu toți senatorii au tabletele în sală, pe de o parte, sau la ei, pentru că a fost o problemă de comunicare, și, totodată, vă rugăm ca începând

Ca urmare a discuției cu liderii de grup, vă rog foarte mult să mutăm din ordinea de zi votul final pentru luni. Solicităm acest lucru datorită faptului că nu toți senatorii au tabletele în sală, pe de o parte, sau la ei, pentru că a fost o problemă de comunicare, și, totodată, vă rugăm ca începând de luni să existe posibilitatea să definim și posibilitatea ca senatorii prezenți fizic în sală să poată vota în sală. Vă mulțumesc foarte mult, doamna președintă de ședință.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Conform deciziei liderilor grupurilor parlamentare, sesiunea de vot va fi, conform regulii, luni, de la ora 17.00.

Conform deciziei liderilor grupurilor parlamentare, sesiunea de vot va fi, conform regulii, luni, de la ora 17.00. ## Stimați colegi, Vă reamintesc că punctele de la 1 la 17 ale ordinii de zi au fost dezbătute în ședința plenului Senatului de miercuri, 10 martie anul curent, și urmează să ne pronunțăm prin vot asupra acestora în sesiunea de vot final, conform programului stabilit, atunci când vom exercita votul și asupra inițiativelor legislative pe care le vom dezbate la ședința de astăzi. Cu aceste precizări, trecem la punctul 18 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1999 privind înființarea Școlii Superioare de Aviație Civilă și abrogarea art. X alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L41/2021). Raportul Comisiei pentru transporturi și infrastructură este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. ## Senatul este prima Cameră sesizată. Nu avem înscrieri la cuvânt asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 19 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel (L39/2021). Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. - Senatul este Camera decizională. Îi dau cuvântul doamnei senator Iulia Scântei, președinta Comisiei juridice. Vă rog, doamna senator.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

Comisia juridică a dezbătut acest proiect. Este vorba de o lege care vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2020, prin care, practic, s-a prorogat soluționarea în apel a cauzelor în compunerea actuală de doi judecători. Prevederea inițială, care ar fi trebuit să intre în vigoar

Comisia juridică a dezbătut acest proiect. Este vorba de o lege care vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 215/2020, prin care, practic, s-a prorogat soluționarea în apel a cauzelor în compunerea actuală de doi judecători. Prevederea inițială, care ar fi trebuit să intre în vigoare, privea o compunere de trei judecători. Având în vedere că o astfel de măsură ar fi bulversat activitatea instanțelor, nefiind în situația în care să aibă resursa umană necesară pentru compunerea completurilor în judecarea cauzelor în apel în structură de trei judecători, ministrul justiției a inițiat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 215/2020, pe care Comisia juridică a Senatului, acesta din urmă în calitate de Cameră decizională, a adoptat-o, a dat un raport favorabil, fără amendamente. Prin urmare, susținem și votul la plen asupra raportului pentru proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

O lege de modificare a organizării judiciare, cu atât mai mult una care presupune resurse umane adiționale, trebuie să fie neapărat precedată de măsuri care să asigure disponibilitatea acestor resurse. Altfel, propunerea devine o piedică în înfăptuirea actului de justiție.

O lege de modificare a organizării judiciare, cu atât mai mult una care presupune resurse umane adiționale, trebuie să fie neapărat precedată de măsuri care să asigure disponibilitatea acestor resurse. Altfel, propunerea devine o piedică în înfăptuirea actului de justiție. În acest moment, justițiabilii se confruntă cu ceea ce CEDO numește durate nerezonabile ale proceselor. Pe românește, mori cu dreptatea în mână, pentru că procesele durează ani de zile. Ce ar însemna să înlocuim completurile de doi cu completuri de trei judecători? Păi, foarte simplu: mai puține completuri de judecată și același număr de dosare. Termenul de rezolvare – nici nu vreau să mă gândesc. Noi, USR PLUS, ne-am obligat să contribuim la o mai bună funcționare a justiției. Or, aceasta nu poate funcționa dacă-i punem bețe în roate, așa cum a făcut PSD ani buni de zile. Este absolut necesară amânarea acestei măsuri pentru a ne asigura mai întâi că avem oameni suficienți și bine pregătiți pentru a pune în practică această măsură. Vă solicit să votați în favoarea adoptării L39. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazanciuc. Vă rog.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazanciuc. Vă rog.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

N-aș fi vrut să iau cuvântul, aș fi preferat să lăsăm această discuție în zona mai degrabă tehnică, dar colegul de la USR ne-a adus aminte, deși vrem să uităm acest lucru, de o incapacitate crasă organizatorică a celor care conduc astăzi CSM și Ministerul Justiției. Noi acum suntem în situația de a

N-aș fi vrut să iau cuvântul, aș fi preferat să lăsăm această discuție în zona mai degrabă tehnică, dar colegul de la USR ne-a adus aminte, deși vrem să uităm acest lucru, de o incapacitate crasă organizatorică a celor care conduc astăzi CSM și Ministerul Justiției. Noi acum suntem în situația de a emite o lege pentru că timp de un an de zile Guvernul nu a reușit să aducă resursa necesară sistemului judiciar pentru a crește calitatea actului de justiție. Îmi place foarte mult preocuparea pentru sistem, dar n-am auzit să spună cineva aici de ce propunerea în textul din 2018 a fost de a crește numărul judecătorilor de la doi la trei. Pentru a crește calitatea actului de justiție și pentru a reduce și prin această măsură eventuale erori. Oameni buni, când votați acest text, gândiți-vă la greșeli care schimbă destine. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 20 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru abrogarea dispozițiilor care reglementează posibilitatea pensionării anticipate a personalului de specialitate juridică din sistemul judiciar (L84/2020). Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Avem o intervenție din partea doamnei senatoare Iulia Scântei. Vă rog, doamnă.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

similar. Acestea se dezbat împreună și se adoptă unul dintre proiectele în cauză, iar

Nu este un accident faptul că Comisia juridică a sesizat plenul cu un raport de respingere pe un proiect, L84/2020, al colegilor deputați USR. Este o soluție regulamentară, potrivit art. 74, atunci când comisiile sunt sesizate cu proiecte legislative care au un obiect similar. Acestea se dezbat împreună și se adoptă unul dintre proiectele în cauză, iar pentru celălalt soluția procedurală este de raport de respingere. În cazul de față au existat pe rolul Comisiei juridice două proiecte cu conținut similar care vizau abrogarea acestor norme introduse în anul 2018 de PSD în privința posibilității pensionării anticipate, înainte de 60 de ani, pentru o vechime de doar 20 de ani a magistraților. Prin urmare, în cadrul Comisiei juridice s-a adoptat soluția ca pentru propunerea L84 să se adopte un raport de respingere, iar pentru proiectul legislativ care urmează pe ordinea de zi a plenului, L85, să se acorde un raport de admitere, cu amendamente. Prin urmare, acesta este motivul pentru care susținem adoptarea raportului de respingere, tocmai pentru a face posibilă adoptarea, la următorul proiect, a raportului de admitere. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul domnului vicepreședinte Cazanciuc.

Îi dau cuvântul domnului vicepreședinte Cazanciuc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Sunt legate cele două proiecte ultime de pe ordinea de zi de astăzi. Este o ordine de zi a Comisiei juridice, pare-se.

Sunt legate cele două proiecte ultime de pe ordinea de zi de astăzi. Este o ordine de zi a Comisiei juridice, pare-se. Ieri, la dezbaterea asupra moțiunii referitoare la ministrul economiei, colegul nostru Radu Oprea i-a oferit domnului ministru un roman de Kafka. Cred că ar trebui să avem aici în fiecare zi câteva romane de Kafka, să le punem la dispoziția celor care susțin lucruri care n-au legătură cu viețile noastre, cu viețile românilor. Suntem astăzi în situația... sunteți în situația de a vota absurdul. Ne propunem să abrogăm o lege care nu este în vigoare. Legea supusă dezbaterilor este amânată până la intrarea în vigoare, până la 1 ianuarie 2022. În același timp, ne anunță Ministerul Justiției că avem în dezbatere publică un pachet de legi importante privind justiția, să corectăm lucrurile bune, cum ar fi scoaterea politicului din sfera de numire a magistraților, și să aducem pe calea cea bună, adică să dăm atribuții ministrului pentru a sesiza Inspecția Judiciară, ca să știe foarte bine judecătorii și procurorii cine este jupânul. Întrebarea este foarte simplă: de ce nu facem noi această dezbatere așezată despre condițiile de pensionare când vine în Parlament pachetul pe justiție, dacă el vine luna viitoare, și ne preocupăm de un text care nu este în vigoare? A fost un val de pensionări la începutul anului, generat de afirmații făcute cu oarecare ușurință, ca să fiu elegant, de ministrul justiției în spațiul public referitoare la condițiile de pensionare. Noi ce facem astăzi, stimați colegi? În loc să vorbim așezat pe pachetul de legi pe justiție despre condițiile de pensionare, din rațiuni politice, ne grăbim să punem în spațiul normativ un act cu un singur articol despre pensionare. Ce se va întâmpla după această dezbatere? Evident, o să continue valul de pensionări. Vrea cineva să accentueze acest val de pensionări printr-o dezbatere complet inutilă? Acest text a fost introdus, stimată colegă Iulia Scântei, de CSM. Dacă aș fi fost de la USR, dar n-am aceste abilități, v-aș fi prezentat câteva imagini și înregistrarea din comisia din 2018, unde erați de-a dreapta celui care a făcut propunerea din CSM pentru acest text de lege, explicând de o manieră decentă, de aceea a și fost acceptată propunerea de text, că sunt situații ale unor oameni care au vârsta de 60 de ani, care au vechime de 20 de ani ca judecători și procurori și care, la un moment dat, din diverse motive, nu mai pot să rămână în sistemul judiciar și că nu este bine să-i ținem pe acei oameni cu forța, pentru că, dacă îi ținem cu forța acolo și oamenii sunt bolnavi, spre exemplu, de o boală incurabilă, nu se vor mai gândi – în mod firesc – la actul de justiție, ci la propria scăpare. Și atunci cine va suferi? Și cel pe care îl ținem cu forța într-un scaun, dar mai ales cetățenii care nu vor avea parte de un act de justiție de calitate. CSM, de altfel, a avizat negativ această propunere de abrogare a textului. Sigur, pentru a fi corecți politic au trimis „o scrisoare pierdută” zilele trecute în care spuneau că își revizuiesc poziția. Îmi pare foarte rău, avizul nu poate fi dat de două ori. CSM a avizat o dată negativ acest proiect și a venit a doua oară să schimbe avizul. N-are rost să mergem în instanță să certăm CSM-ul, pentru că am avea câștig de cauză. CSM-ul nu-și poate schimba avizul. O situație temporară, generată de plecările masive din sistem, noi vrem astăzi să o rezolvăm scoțând din corpul legii un text care venea să corecteze deficiențe reale de sistem, care ar fi contribuit în mod esențial la creșterea calității actului de justiție. Stimați colegi, haideți să scoatem romanele lui Kafka din dezbaterea de la Senat și să ne așezăm în mod real și onest asupra identificării împreună a celor mai bune soluții pentru sistem, dar și pentru oameni! Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 21 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (L85/2020). Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Avem o intervenție din partea doamnei senatoare Iulia Scântei. Vă rog, doamnă.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

Așa cum menționam mai devreme, acesta este proiectul care va transpune în legislație soluția legislativă de abrogare

Așa cum menționam mai devreme, acesta este proiectul care va transpune în legislație soluția legislativă de abrogare definitivă a posibilității de pensionare anticipată a magistraților după doar 20 de ani de vechime, bineînțeles, cu votul majorității plenului Senatului, când va fi exercitat. ## Stimați colegi, Ați ascultat mai devreme punctul de vedere al PSD-ului, prin reprezentantul său, domnul senator Robert Cazanciuc. Despre ce este vorba? Da, noi, cei din partidele din coaliția majoritară, dorim stabilitate în sistemul judiciar și apreciem și necesară, și oportună abrogarea acestei norme introduse de majoritatea PSD în Legea nr. 242 în anul 2018, atunci când au modificat legile justiției, și care permitea, de fapt, crearea unei noi categorii privilegiate de pensionari la vârsta de doar 45 de ani, în cazul magistraților, și doar pentru o vechime de 20 de ani, pentru că asta este reglementarea pe care astăzi o supunem votului plenului Senatului, în sensul abrogării definitive din conținutul Legii nr. 242/2018, într-adevăr, cu precizarea că această prevedere dorită în anul 2018 atât de insistent de colegii din PSD nu a intrat niciodată în vigoare. Prin Ordonanța de urgență nr. 92/2018, aprobată, de asemenea, printr-o lege a Parlamentului României, termenul pentru intrarea în vigoare a acestei norme, a acestei prevederi deosebit de grave, care a afectat în mod deosebit de grav sistemul judiciar sub aspectul resurselor umane, nu a intrat niciodată în vigoare, fiind prorogat până la 1 ianuarie 2022, cum corect a spus distinsul nostru coleg. Dar ce se va schimba în termen de 10 luni sub aspectul acoperirii deficitului de magistrați, judecători și procurori existent în prezent până la 1 ianuarie? Nimic. Și acest lucru ne este confirmat chiar de Consiliul Superior al Magistraturii, care, la solicitarea Comisiei juridice, transmisă în spiritul unei colaborări loiale, constituționale, așa cum cer deciziile Curții Constituționale, a solicitat plenului CSM reanalizarea considerentelor care au fundamentat un aviz negativ, în sensul abrogării acestui text de lege care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022. Iar cifrele sunt relevante, stimați colegi. În afară de numărul mare de solicitări de ieșire din sistem ale magistraților prin pensionare, CSM evidențiază faptul că doar în anul 2020 au fost eliberate din funcție, prin pensionare, 296 de persoane, din care 167 de judecători și 129 de procurori. În anul în curs, adică în doar trei luni de zile, au fost formulate propuneri de eliberare din funcție pentru un număr de 97 de judecători și un număr de 27 de procurori. Adăugați aceste solicitări de ieșire din sistem prin pensionare deficitului deja existent pentru simplul motiv că vreme de doi ani de zile noi nu am mai organizat un concurs pentru a accede în magistratură, ca urmare a modificărilor intervenite tot în anul 2018 prin Legea nr. 242. Deficitul, spune Consiliului Superior al Magistraturii, era la 1 martie 2021 la Înalta Curte de 17 posturi, la curțile de apel de 88 de posturi de magistrați, la tribunale de 273 de posturi și la judecătorii de 238. Un total de deficit de nu mai puțin de 616 posturi neocupate. Pentru aceste considerente, plenul a transmis în cursul lunii martie, așa cum spuneam, un aviz favorabil, în sensul abrogării acestei reglementări, care ar trebui să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2022, solicitând menținerea textului care a rămas în vigoare, a art. 82 alin. (3). Stimați colegi, vă solicit un vot favorabil pentru acest proiect de lege, care abrogă definitiv o normă propusă de PSD în „Comisia Iordache” și care permitea judecătorilor și procurorilor practic să iasă la pensie la vârsta de doar 45 de ani și după o vechime de doar 20 de ani. Este o sfidare la adresa românilor, care ar fi creat practic... întrucât această lege ar fi creat o nouă categorie privilegiată de tineri pensionari într-o țară în care majoritatea oamenilor, a cetățenilor onești, ies la pensie la vârsta de 65 de ani. Prin votul senatorilor și adoptarea acestei legi vom reveni la normalitate, la pensionarea judecătorilor și a procurorilor la 60 de ani și cu o vechime de 25 de ani pentru criterii care țin de motive personale, de boală. Așa cum detaliază și Consiliul Superior al Magistraturii, există alte prevederi în conținutul Legii nr. 303/2004 care protejează acel magistrat care nu-și poate exercita calitatea și atribuțiile de judecător sau de procuror din motive de sănătate: să beneficieze de suspendare din funcție, cu beneficiul unei indemnizații egale cu 80% din indemnizația de încadrare ca magistrat. Prin urmare, vă cer un vot favorabil pe abrogarea definitivă a acestei norme pentru a evita dezastrul. Metoda aleasă de PSD va bloca instanțele din România, va întârzia accesul la justiție al românilor, lungind durata proceselor și anchetelor penale. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Avem o solicitare pentru un al doilea vorbitor din partea Grupului PSD.

Avem o solicitare pentru un al doilea vorbitor din partea Grupului PSD. Îi dau cuvântul domnului senator Titus Corlățean. Vă rog.

Interpelare

Titus Corlățean

Pur și simplu voiam să fac o precizare factuală, plecând de la o maximă pe care o cunoașteți: sunt prieten cu Platon – și îi acord această calitate astăzi doamnei senator Scântei –, dar mai prieten sunt cu adevărul.

Pur și simplu voiam să fac o precizare factuală, plecând de la o maximă pe care o cunoașteți: sunt prieten cu Platon – și îi acord această calitate astăzi doamnei senator Scântei –, dar mai prieten sunt cu adevărul. Și aș vrea să fac următoarea precizare factuală pentru că chiar îmi place adevărul și nu înțeleg această obsedantă repetiție și atacurile la adresa PSD-ului, care oricum nu au ajutat principalul partid de guvernământ, pentru că ați pierdut alegerile folosind această strategie. Dar, chiar dacă nu am fost membru al comisiei speciale care a lucrat pe legile justiției, și pe 303, și pe 304, știu măcar atâta lucru din partea colegilor de diferite culori politice: că au fost cam 70-80% din totalul amendamentelor care nu au fost prezentate de către partide politice, nici de PSD, nici de alții, ci au fost prezentate de asociații de magistrați, de CSM, chiar și de Parchetul General și au fost preluate în dezbateri de către parlamentari, inclusiv de PSD. Acest amendament cu vechimea nu aparține PSD-ului și este incorect să spuneți acest lucru. A fost propus de magistrați, de asociații și de CSM. Și ca să fie lucrurile foarte, foarte clare: dumneavoastră sunteți în sală, eu sunt singurul din sala asta, cred, care a fost la o reuniune a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în comisia de monitorizare pe situația din România, acum vreo doi ani, în care reprezentantul CSM-ului din România, în prezența Comisiei de la Veneția, a confirmat cât de important era acel amendament pentru magistrații care spuneau că au obosit de sute de dosare pe ședință și ce bine ar fi dacă li s-ar crea posibilitatea – nu obligativitatea – ieșirii la vârsta de pensionare după 20 de ani de activitate. Am vrut să fac această precizare pentru că obsesia asta – scuzați-mă, bolnavă – de a arunca pe PSD orice formă de vinovăție, ascunzând adevărul, nu e o chestiune corectă, nu e nici democratică și nu vă va ajuta nici pe termen scurt, nici pe termen mediu. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. În acest moment ordinea de zi a fost epuizată. Declar închisă ședința plenului Senatului. Mulțumesc. ## _Ședința s-a încheiat la ora 12.41._ ## **A B O N A M E N T E L A P U B L I C A Ț I I L E O F I C I A L E P E S U P O R T F I Z I C — Prețuri pentru anul 2021 —** |**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75| N O T Ă : Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă. ## **A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C — Prețuri pentru anul 2021 —** |**A B O N A**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||100 lei/an|| ## Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA. Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda. ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. &JUYEJT|336860] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 42/1.IV.2021 conține 24 de pagini.** Prețul: 60,00 lei