Stenogramă plen

Interpelare

Gabriela Firea

zero locuri disponibile

Dragi colegi, Interpelare către domnul prim-ministru, Florin-Vasile Cîțu. În numele transparenței susținute de colegii dumneavoastră de guvernare, vă solicit, domnule prim-ministru, să faceți public raportul întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în legătură cu activitatea Ministerului Sănătății. Totodată, vă solicit să explicați de ce platforma de vaccinare este nefuncțională, chiar în ziua în care a fost lansată, după ce a afișat „zero locuri disponibile” în 20 de județe.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, doamnă senator.

Mulțumim, doamnă senator. O invit la microfon pe doamna senator Laura Georgescu. Se pregătește domnul senator Azamfirei.

Interpelare

Laura Georgescu

Cumulul pensiei cu salariul la stat

Întrebare adresată doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale. Obiectul este „Cumulul pensiei cu salariul la stat”. Stimată doamnă ministru, Săptămâna trecută s-a aprobat în primă lectură Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul. Conform statisticii dumneavoastră, există 35.000 de persoane în România care cumulează pensia cu salariul și care vor fi nevoite ca, în 30 de zile de la publicarea legii, să aleagă fie pensia, fie salariul primit de la stat. Pe de altă parte, probabil din dorința de a face în așa fel încât să nu existe excepții și, astfel, legea să fie neconstituțională, ați declarat că nu există o presiune privind aplicarea legii ca orizont de timp, oferind un an de zile. Știm foarte bine că cele mai multe persoane care cumulează pensia cu salariul sunt în domeniul sănătății și în cel al educației, exact domeniile cele mai vitregite în această perioadă a pandemiei și, cel mai probabil, și în anul următor. Cei din domeniul militar sunt iar vizați de lege, actele normative aflate în vigoare fiind cele care îi constrâng pe militari să iasă mai devreme la pensie. În ceea ce-i privește pe medici și cadrele didactice, aceștia aleg să-și desfășoare activitatea în continuare, chiar dacă ies la pensie, în mare parte, din vocație și datorită feedback-ului pozitiv pe care îl primesc din partea pacienților și a elevilor sau studenților. Potrivit ultimelor declarații ale colegilor dumneavoastră din Guvern, România este în criză acută de medici și de cadre didactice. Având în vedere aceste lucruri, vă rog să-mi precizați câți medici și câte cadre didactice cumulează în prezent pensia cu salariul și câți dintre aceștia intenționează să renunțe la profesie în momentul intrării legii în vigoare. De asemenea, precizați de unde veți umple golul pe care îl vor lăsa cele două categorii. Cum veți face ca în această perioadă a pandemiei să păstrați și minimul de personal medical specializat care există în spitale, fără a-i goni cu o astfel de lege. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Azamfirei. Se pregătește domnul senator Maricel Popa.

Îl invit la microfon pe domnul senator Azamfirei. Se pregătește domnul senator Maricel Popa.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Garantarea stabilității veniturilor personalului sanitar

Adresez o interpelare domnului Vlad Voiculescu, ministrul sănătății. Obiectul interpelării este „Garantarea stabilității veniturilor personalului sanitar”. În spatele unor cifre zilnice despre morbiditate și mortalitate, în spatele unor statistici care îngrijorează, înspăimântă sau revoltă este efortul imens, riscul asumat și, din păcate, mult sacrificiu al unor oameni, al oamenilor în alb. Într-o perioadă în care pandemia de COVID-19 pare departe de a se stinge, ba dimpotrivă, iar guvernanții știu foarte bine că cifrele cazurilor pe care le vedem zi de zi sunt doar un amăgitor vârf de aisberg al îmbolnăvirilor noi, reale, când terapiile intensive din toată țara sunt pline ochi de apropiații unora dintre noi, am aflat, cu neplăcută surprindere, despre intenția maladivă a reprezentanților Guvernului de a reduce veniturile personalului medical. Cum este oare posibil ca din spatele unor ziduri, birouri sau hârtii să găsim soluția redresării economice și a prosperității țării în umilirea cadrelor medicale, cele pe umerii cărora stă azi tot ce ne sperie, dar și toate speranțele pentru prea mulți dintre cei dragi sau pentru noi înșine? Este revoltător pentru oricine are cea mai vagă idee despre ce se întâmplă azi în spitale că, în timpul în care resursa umană din sectorul medical este cea mai râvnită avuție a țărilor civilizate, România, prin reprezentanții ei de azi, care sunt la putere, găsește rezolvarea inechităților sociale umilind oamenii pe care se bazează acum întreaga societate. Stingherit, o dată în plus, de perpetua necongruență între ministerele care ne decid azi soarta, între propuneri meschine de reduceri și promisiuni de păstrare a veniturilor în sectorul medical, vă cer imperativ, domnule ministru, o asumare a decenței, a normalității și a civilizației. Din aceste motive, vă întreb dacă garantați personalului medical păstrarea puținului de care au parte în schimbul a ceea ce dăruiesc, astfel încât memorandumul aprobat de Guvern, cu tema „Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, care prevede explicit plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază la nivel individual, memorandum semnat și de dumneavoastră, să nu afecteze în niciun fel veniturile personalului sanitar.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Am să am o rugăminte către colegii de la PSD: să ne rezumăm la o întrebare sau o interpelare, celelalte urmând a fi depuse în scris, ca să ne putem încadra în timp.

Am să am o rugăminte către colegii de la PSD: să ne rezumăm la o întrebare sau o interpelare, celelalte urmând a fi depuse în scris, ca să ne putem încadra în timp. Vă mulțumesc mult. Urmează domnul senator Maricel Popa. Se pregătește domnul senator Matieș.

Interpelare

Maricel Popa

Modernizarea infrastructurii rutiere din comunitățile locale

Am o interpelare pentru domnul ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnul Attila Cseke. Obiectivul: „Modernizarea infrastructurii rutiere din comunitățile locale”. Stimate domnule ministru, În contextul crizei generate de pandemie, Uniunea Europeană a instituit un Mecanism de redresare și reziliență, adresat tuturor statelor membre, prin care se dorește furnizarea unui sprijin financiar menit să accelereze implementarea reformelor, a investițiilor publice. Planul național de redresare și reziliență este gândit pe șase piloni care vizează domenii de activitate diferite. O să mă opresc puțin asupra pilonului IV – „Coeziunea socială și teritorială”, unde vor fi alocate peste 5 miliarde de euro pentru realizarea de investiții în comunitățile locale. Se vorbește aici despre Fondul de reziliență pentru localități, fonduri de dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace, infrastructură socială și cămine de bătrâni, încurajarea transportului și turismului pe bicicletă. Sper ca printre proiectele care se vor putea depune în cadrul acestui pilon să se regăsească și cele pentru modernizarea infrastructurii locale. Vorbesc aici despre drumurile județene, despre drumurile locale. Exemplul meu, elocvent în acest sens, este județul Iași. Am reușit în mandatul meu de la consiliul județean să asfaltez peste 300 de kilometri de drumuri județene în patru ani. Au mai rămas 200 de kilometri care pot fi modernizați prin PNRR. De asemenea, în ultimii patru ani, cu fonduri europene și guvernamentale, au fost reabilitați și modernizați peste 1.000 de kilometri de drumuri comunale și sătești din județul Iași. Mi-ar plăcea ca această preocupare să existe în continuare la acest Guvern. O infrastructură rutieră modernă înseamnă mobilitate și accesibilitate, iar în mediul rural avem mare nevoie de aceste lucruri. Aș menționa, domnule ministru, să acordați o atenție deosebită, deoarece asfaltul, gazul metan, canalizarea și apa nu mai sunt un lux, sunt o necesitate în mediul rural. Din acest motiv, vă rog să precizați dacă există o strategie a ministerului pe care-l conduceți pentru finanțarea modernizării drumurilor județene și locale prin PNRR și, dacă da, vă rog să precizați ce fonduri vor fi alocate județului Iași în acest sens.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Până atunci însă, aș dori să salutăm prezența la balcon a unui grup de studenți care astăzi își încep stadiul de practică la Cabinetul vicepreședintelui Senatului – doamna Alina Gorghiu.

Până atunci însă, aș dori să salutăm prezența la balcon a unui grup de studenți care astăzi își încep stadiul de practică la Cabinetul vicepreședintelui Senatului – doamna Alina Gorghiu. Domnul Matieș, vă rog. Se pregătește domnul Humelnicu.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

noaptea, ca hoții

Am o întrebare pentru domnul Alexandru Nazare, care observ că nu se dezice și respectă programul guvernului de „noaptea, ca hoții”. Întrebarea este „Amânarea măsurii de sprijin al părinților pentru plata indemnizației pentru grădinițe”. După ce că nu a mărit bugetul pentru elevii... „Școală după școală”, avem 15.000 de elevi la nivel național care au renunțat la școală, după ce ați elaborat, împreună cu doamna Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale, Memorandumul privind „Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, prin care plafonați sporurile salariale, iar în realitate tăiați veniturile a milioane de bugetari, printre care și ale cadrelor medicale, mai nou, ați tăiat – și o repet, ca s-o înțeleagă –, „noaptea, ca hoții”, ajutorul de grădiniță, acea sumă de 1.500 de lei. 1.500 de lei prin care părinții puteau să lase în grija unor specialiști copiii de grădiniță. Nu-i mai lăsăm să se joace, nu-i mai lăsăm să iasă afară, nu le mai oferim nici școală. E bine, mergem înainte așa. Bravo, Guvernul Cîțu! V-ați lăudat anul trecut cu includerea acestei măsuri în Codul fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2021, însă ați omis, cu bună știință, elaborarea normelor de aplicare, așa că nimeni nu a știut cum să procedeze, nici părinții, nici angajatorii. Prevalându-vă de acest lucru, acum vi s-a năzărit, domnule Nazare – parcă predestinat –, un nou proiect de ordonanță prin care suspendați aplicarea acestei măsuri mult așteptate până la anul sau la mulți ani. Parcă trăim o poveste, o poveste urâtă: „Și au trăit până la adânci bătrâneți.” Știți că România are 1,3 milioane de copii care trăiesc sub pragul sărăciei? Știți că peste 400.000 de copii nu merg la grădiniță sau la școală din cauza lipsurilor firești, lipsurilor..., nu sunt firești, lipsurilor care sunt în acest moment în România? Nu mai vorbim de povestea tabletelor gratuite, care nici în momentul de față nu au ajuns, de un an de zile. Sau să nu mai vorbim de ajutoarele celelalte, pentru rechizite și așa mai departe. Din acest punct de vedere, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Sunteți de acord cu propunerile cuprinse în Memorandumul „Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice” privind plafonarea sporurilor salariale? 2. Care au fost argumentele suspendării măsurii de sprijinire a părinților cu plata indemnizației de grădiniță? 3. Când aveți de gând să respectați legea și să măriți alocațiile copiilor? Vedem pe pagina dumneavoastră veșnica transparență pentru care vă bateți cu pumnul în piept: suntem transparenți! Și mai vedem și un hashtag acolo. Părinții trebuie să știe că pentru dumneavoastră guvernarea este doar o joacă de-a politica, un joc al foamei, în care copiii acestei țări nu ar trebui să fie parte. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse și să-mi răspundeți, vă rog frumos, în scris, pe adresa de e-mail și la adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. O altă întrebare vreau s-o adresez domnului Vlad Voiculescu, ministrul sănătății. Și obiectul întrebării este „Reducerea salariilor medicilor din România”. Domnule ministru, România se apropie vertiginos de un milion de cazuri confirmate de coronavirus, iar al treilea val al pandemiei și-a făcut deja simțită prezența cu noi recorduri negative în ceea ce privește numărul cazurilor grave ce necesită internare în cadrul secțiilor ATI, numărul paturilor fiind insuficient. Vorbim că a trecut un an de zile, avem, parcă făcătură, tot mai puține paturi, tăiem și salariile. De ce oare? Acest Guvern vrea să mai trăim în această situație încă vreo 4 ani de zile sau 3 ani de zile? Speră ca să continue să conducă această țară prin frică și teroare? Eu asta aș vrea să vă întreb, domnule ministru: ce intenție aveți cu această țară? Prin plafonarea sporurilor salariale veți adânci criza economică din fiecare familie, nu veți mai fi doar apostolii austerității, ci contribuabilii dreptei austere a lui Băsescu și Boc, care au tăiat veniturilor românilor, atunci când oamenii aveau o mai mare nevoie de susținere din partea statului. Prin proiectul doamnei Turcan, practic, se vor tăia drastic salariile bugetarilor, în special ale cadrelor medicale, care, de mai bine de un an, trăiesc sub asediu și lucrează neîncetat. Din acest punct de vedere, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Sunteți de acord cu propunerile cuprinse în Memorandumul „Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice” privind plafonarea sporurilor salariale? 2. Veți aviza memorandumul mai sus menționat? 3. Ați deblocat plățile către medicii din centrele de vaccinare? 4. Câți consilieri aveți în prezent la cabinetul de ministru? Câți consilieri onorifici aveți? 5. Vă rog să publicați sau să-mi transmiteți CV-urile consilierilor dumneavoastră (fără date de contact sau date personale de identificare). Din nou ne întoarcem la hashtagul care e veșnic, românii trebuie să știe: ce pregătire au oamenii care-l consiliază pe ministrul sănătății în plină pandemie? Vă mulțumesc din suflet.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vă rog să vă apropiați de final, domnule senator. Mulțumesc.

Vă rog să vă apropiați de final, domnule senator. Mulțumesc.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

...precum sănătatea, educația, mediul, agricultura și energia.

...precum sănătatea, educația, mediul, agricultura și energia. OK! Mă adresez la întrebare, atunci. Județul Alba a fost, realmente, văduvit total, nici măcar un singur proiect, un singur euro nu a fost cuprins la finanțare prin Planul național de redresare și reziliență. Să înțelegem că investițiile din acest județ erau cuprinse doar în programul electoral? Am avut program electoral PNL cât încape în județul Alba. Nu și în cel de guvernare? Singura mențiune referitoare la Alba în PNRR este continuarea autostrăzii, care era prinsă în alte fonduri europene și așa mai departe. În acest sens, vă solicit să veniți în fața Parlamentului și să explicați care au fost criteriile prin care ați alocat finanțarea proiectelor cuprinse în PNRR – și să explicați de ce județul Alba nu va beneficia de nicio investiție – și, în mod special, să explicați care este modalitatea prin care pot fi accesate fondurile din acest plan. Vă mulțumesc din suflet.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Humelnicu. Se pregătește domnul senator Cuc.

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Humelnicu. Se pregătește domnul senator Cuc.

Interpelare

Marius Humelnicu

Planul național de redresare și reziliență – preambulul unui eșec economic al României

Interpelare adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, domnului Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Obiectul interpelării este „Planul național de redresare și reziliență – preambulul unui eșec economic al României”. Domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru, Comisia Europeană pune la dispoziția țărilor din Uniunea Europeană împrumuturi și subvenții pentru a sprijini reformele și investițiile întreprinse în statele membre pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei coronavirusului și de a face economiile și societățile europene mai durabile și mai bine pregătite pentru promovările și oportunitățile tranzițiilor ecologice și digitale. Acest Mecanism de redresare și reziliență alocat țării noastre este de 30,4 miliarde de euro, fonduri ce sunt structurate sub formă de granturi, cum a zis și colegul, și sub formă de împrumuturi, pentru stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate și stimularea cooperării interregionale. În acest context, Planul național de redresare și reziliență întocmit de Guvern este un plan național deosebit de important pentru întreaga Românie, nu doar pentru orașele sau regiunile în care au câștigat partidele din coaliția de guvernare. Acest plan național trebuie să sprijine, în egală măsură, toate județele, indiferent de culoarea politică. Pentru a acoperi cât mai bine proiectele importante din fiecare județ, din fiecare domeniu de activitate, PNRR trebuie să fie dezbătut în Parlament. Recomandările adresate României de către Comisia Europeană pentru a primi undă verde, stimați domni, prim-ministru și ministru, prevăd alocările fondurilor conform obiectivelor europene, printr-un pachet coerent de reforme și proiecte de investiții gata de implementare în toate regiunile țării și cu atenție specială pentru regiunile defavorizate. În forma în care a fost prezentat PNRR-ul, cea mai defavorizată regiune a țării, Moldova, inclusiv județul Galați pe care eu îl reprezint în Parlament, lipsește cu desăvârșire. De aceea, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. În baza criteriilor de eligibilitate impuse de Comisia Europeană, care sunt proiectele și procentele alocate acestora, în vederea redresării și dezvoltării României? 2. Care sunt criteriile de selecție a proiectelor incluse în PNRR? 3. De ce nu este prezentat niciun proiect care să vizeze Dunărea (și aici fac referire la transportul naval și dezvoltarea porturilor fluviale și maritime)? Vă solicit să răspundeți în scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Răzvan Cuc. Se pregătește domnul senator Cristescu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Răzvan Cuc. Se pregătește domnul senator Cristescu.

Interpelare

Alexandru-Răzvan Cuc

Institutul pentru Formarea Profesională în Transporturi Rutiere

Poate o convingeți dumneavoastră pe doamna Gorghiu să susțină, la PNL, gratuitatea studenților, din nou, pe CFR. Întrebarea este adresată domnului ministru al transporturilor și infrastructurii, Cătălin Drulă. ## Domnule ministru, Pe data de 5 februarie 2021, prim-ministrul îl numea pe domnul Sándor Gábor în funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, minister pe care îl conduceți. Imediat după numire, ați stabilit, prin Ordinul nr. 132/10 februarie 2021, atribuțiile noului secretar de stat. Prin acest ordin, domnul Sándor Gábor a primit drept de decizie asupra Autorității Rutiere Române, Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier și Registrului Auto Român. De asemenea, a primit drept de decizie și asupra centrelor de pregătire în transporturile rutiere autorizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și controlate de ISCTR. În același timp, adaug că aceste centre de pregătire sunt autorizate prin însăși semnătura domnului secretar de stat, adică domnul Sándor Gábor. Nu știu dacă sunteți informat – lipsa informațiilor sau necunoașterea nu scuză o ilegalitate –, dar domnul Sándor Gábor este fondatorul și președintele Fundației „Institutul pentru Formarea Profesională în Transporturi Rutiere” – IFPTR, înființată în 1999. Aceasta funcționează ca urmare a autorizării date de către Ministerul Transporturilor. La rândul ei, Fundația IFPTR este asociat unic al societății comerciale IFPTR – SRL, autorizată tot de Ministerul Transporturilor. Cele două entități sunt, în realitate, două centre de pregătire profesională. Acestea au funcționat de-a lungul timpului având printre lectori inclusiv angajați din cadrul ARR și ISCTR. ## Domnule ministru, Prin ordinul semnat de dumneavoastră ați creat o situație de incompatibilitate fără precedent, iar domnul Sándor Gábor s-a plasat, cu aprobarea dumneavoastră, într-un evident conflict de interese. Astfel, secretarul de stat Sándor Gábor a dobândit atribut de decizie în privința autorizării și controlului centrelor de pregătire concurente cu propriile sale firme. Mă adresez în numele tuturor oamenilor cinstiți din această țară și vă întreb: în condițiile în care acest subiect este mediatizat, cum a fost posibil să-i dați domnului Sándor Gábor atribuții aflate în gravă contradicție etică și legală cu statutul profesional al acestuia? Și, dacă tot ați aflat din presă, ce ați făcut, cum veți remedia problema de imoralitate și ilegalitate care planează asupra ministerului? Înainte de a vă lua colaboratori sau demnitari prin preajmă, faceți o minimă verificare a incompatibilităților persoanelor? Înainte de a da atribuții secretarilor de stat, faceți o verificare de legalitate? A studiat cineva declarația de interese a domnului Sándor Gábor sau CV-ul? Solicit formularea răspunsurilor în scris. Mulțumesc mult.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Cristescu. Se pregătește domnul senator Toanchină.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cristescu. Se pregătește domnul senator Toanchină.

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Modernizare DN 52, Alexandria–Turnu Măgurele, km 1+350 – km 44+600; km 49+194 – km 52+649

Interpelare adresată domnului Drulă Cătălin, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării constă în „Contractul de lucrări având ca obiect «Proiectare, asistență tehnică și execuție „Modernizare DN 52, Alexandria–Turnu Măgurele, km 1+350 – km 44+600; km 49+194 – km 52+649”»”. ## Stimate domnule ministru, În data de 26.08.2019, în timpul guvernării Partidului Social Democrat – la vremea respectivă, domnul Răzvan Cuc era ministrul transporturilor, prezent aici, în sală –, a fost semnat contractul de lucrări având ca obiect „Proiectare, asistență tehnică și execuție «Modernizare DN 52, Alexandria–Turnu Măgurele»”. Perioada de proiectare (care includea proiectul pentru autorizația de construire) era de 5 luni, durata de execuție a lucrărilor – 18 luni. Valoarea contractului este de 126.323.299,45 de lei, fără TVA, finanțare de la bugetul de stat. De la semnarea contractului de lucrări a trecut mai mult de un an și jumătate și obiectivul de investiții nu a început. Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi comunicați următoarele: 1. Când va începe modernizarea DN 52, Alexandria–Turnu Măgurele? 2. Dacă există suma necesară alocată acestui obiectiv de investiții pentru anul 2021. 3. Care au fost motivele întârzierii foarte mari cu privire la realizarea modernizării DN 52, Alexandria–Turnu Măgurele? Cu deosebit respect, senator Cristescu Ionel-Dănuț. Și mai am o întrebare, tot pentru domnul Drulă Cătălin, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul întrebării: „Stadiul intersecțiilor giratorii de pe varianta ocolitoare 6F a DE 70, de la km 1+400 și km 11+400 – în variantă definitivă, procedura de execuție și proiectare”. ## Stimate domnule ministru, În prezent, pe varianta ocolitoare 6F sunt construite două sensuri giratorii provizorii la km 1+400 – intersecția cu DJ 504 și la km 11+400 – intersecția cu DJ 703. Sensul giratoriu de la km 1+400, în intersecția cu DJ 504, este construit necorespunzător și a produs accidente rutiere grave, soldate cu victime omenești și pagube materiale. Sensul giratoriu are o configurație rectilinie pe direcția de mers Roșiori de Vede–București, dar și pe direcția Alexandria–Pitești a DJ 504, ceea ce permite conducătorilor auto să traverseze intersecția cu viteze mari, fără a da posibilitatea celorlalți participanți să se asigure și să acorde prioritate în sensul giratoriu. Este urgentă reanalizarea și reconfigurarea sensului giratoriu de la km 1+400, de la intersecția cu DJ 504. Menționez că, în data de 1.08.2018, prin adresa nr. 8.047, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, solicitam sprijin Ministerului Transporturilor în rezolvarea acestei probleme. Totodată, și Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman. Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi comunicați următoarele: 1. Intersecțiile giratorii se pot efectua în variantă definitivă, având în vedere faptul că garanția lucrărilor a expirat, lucrarea fiind realizată cu fonduri europene? 2. Se poate interveni cât mai urgent la sensul giratoriu provizoriu prin reconfigurarea sensului giratoriu, astfel evitându-se pierderi de vieți omenești? Cu deosebit respect, senator de Teleorman Cristescu Ionel-Dănuț. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Toanchină. Se pregătește domnul senator Trufin.

Îl invit la microfon pe domnul senator Toanchină. Se pregătește domnul senator Trufin.

Interpelare

Marius-Gheorghe Toanchină

Memorandum pentru tăierea salariilor medicilor, între realitate și negare

Interpelare adresată domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății, și doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale. Obiectul interpelării: „Memorandum pentru tăierea salariilor medicilor, între realitate și negare”. Stimată doamnă ministru, Stimate domnule ministru, În plină pandemie, medicii de la ATI, primii vizați de epidemia care este încă departe de a fi eradicată, cu toată campania de vaccinare, amenință cu demisia în bloc în cazul în care li se va diminua salariul și cu faptul că se vor organiza în societate care va acorda servicii de specialitate spitalelor doar pe bază de contract. Cu alte cuvinte, medicii de la ATI vor să se privatizeze și să nu mai fie calul de bătaie al politicienilor. Astăzi sunt ei, mâine, cu siguranță, alții, din alte domenii, care își vor liberaliza serviciile către populație și nu știm în ce măsură bugetul – și așa fragil – va putea suporta deconturile. După cum vedeți, personalul medical nu mai este dispus să admită resemnat măsurile guvernamentale care lovesc, prin memorandumul despre care se vorbește în spațiul public că l-ați fi semnat, în însăși substanța vitală a sistemului medical românesc. În acest context și pentru a nu induce în eroare opinia publică, vă rugăm să ne spuneți clar dacă a existat sau nu un memorandum în Guvern legat de reducerea salariilor medicilor sau dacă aveți în intenție să inițiați un asemenea plan, pentru că este fără precedent să se abordeze, chiar și ca testare a opiniei publice, acest subiect atunci când ne aflăm în plină criză sanitară. Sindicatele din sistem sunt în alertă, iar declarațiile dumneavoastră nu lasă loc de îndoieli în privința intențiilor de reducere a salariilor medicilor printr-o „reașezare a salariilor în grilă”, prin afirmații referitoare la faptul că acestea sunt oricum „prea mari”. Este neîndoielnic faptul că aceste măsuri i-ar viza pe medicii la care sporurile se calculează în funcție de salariul care este deja stabilit la nivelul grilei din 2022, stabilit prin Legea salarizării. Practic, este o vizibilă contradicție cu Legea nr. 141/2020, care prevede ca, în cazul personalului medical din prima linie, să se poată acorda sporuri mai mari, peste plafonul pe unitate de 30% din cheltuielile cu personalul, tocmai pentru motivul legat de expunerea foarte mare la risc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin. Se pregătește domnul senator Bica.

Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin. Se pregătește domnul senator Bica.

Interpelare

Lucian Trufin

Când are de gând Ministerul Agriculturii să lanseze programele PNDR pentru dezvoltarea mediului rural?

Interpelare adresată domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, Nechita-Adrian Oros. Obiectul interpelării: „Când are de gând Ministerul Agriculturii să lanseze programele PNDR pentru dezvoltarea mediului rural?”. Stimate domnule ministru, Din informațiile apărute în spațiul public reiese faptul că bugetul alocat Programului Național de Dezvoltare Rurală destinat perioadei de tranziție 2021–2022 este de aproximativ 3,26 miliarde de euro, fiind suplimentat, totodată, cu sume alocate din bugetul de stat. De asemenea, ați adus la cunoștință și modul de distribuire a sumelor destinate măsurilor și submăsurilor pretabile pentru finanțare, în ciuda faptului că ministerul pe care îl conduceți nu a făcut public niciun draft înainte de a notifica Comisia Europeană. În această perioadă, fermierii români înregistrează la APIA cererile unice de plată pentru anul 2021 fără a deține informații privind calendarul deschiderii măsurilor și submăsurilor destinate dezvoltării satului românesc, ghidurile consultative, precum și cele finale. Întrucât accesarea acestor submăsuri agricole are legătură directă cu cererea unică de plată, mai ales pentru submăsurile 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, consider că este necesar să anunțați oficial, în timp util, de preferat în această lună, informațiile necesare despre Programul Național de Dezvoltare Rurală aferent perioadei de tranziție în care ne aflăm. Ținând cont de faptul că, în baza Regulamentului privind tranziția politicii agricole comune nr. 2.220/2020 al Parlamentului European și al Consiliului, a fost agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent în anii 2021–2022 și suplimentarea extinderii aplicabilității... și a bugetului PNDR cu resurse aferente anilor 2021–2022 din noul cadru financiar multianual, 2021–2027, înțelegând astfel că noile măsuri din perioada de tranziție finanțate cu fonduri din actualul exercițiu financiar vor respecta condițiile impuse în exercițiul bugetar care tocmai s-a încheiat, fac un apel către dumneavoastră ca toate elementele de noutate pe care le veți impune în fișele submăsurilor și ale ghidurilor de finanțare să fie prezentate din timp, de o manieră transparentă, pentru a asigura accesul egal și corect al tuturor potențialilor beneficiari. Interpelare: când va publica Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale datele cu privire la calendarul de lansare a măsurilor și submăsurilor, a fișelor, precum și a ghidurilor pentru accesarea fondurilor europene destinate dezvoltării rurale?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Bica. Se pregătește doamna senator Dinică.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bica. Se pregătește doamna senator Dinică.

Interpelare

Dănuț Bica

Școli mai sigure, incluzive și sustenabile

împrumut încheiat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare”. Stimate domnule ministru, În data de 17 martie 2021, la inițiativa Ministerului Finanțelor, Guvernul României a aprobat negocierea și semnarea unui Acord de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – BIRD, în valoare de 100 milioane de euro, pentru finanțarea proiectului „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”. Proiectul se va derula pe o perioadă de 6 ani și va fi implementat de Ministerul Educației. Principalele elemente ale proiectului cuprind o componentă de investiții integrate în infrastructura școlară, activitatea de comunicare și informare, sprijin pentru transportul elevilor, precum și alte facilități temporare. Unul dintre obiectivele proiectului îl reprezintă susținerea dotării unităților administrativ-teritoriale cu școli durabile și moderne, prin planificarea investițiilor în vederea dezvoltării unor modele pentru școlile viitoare, precum și prin alte activități de informare și pregătire a comunităților în cazul producerii unor eventuale dezastre. O atenție sporită va fi acordată realizării sălilor de clasă inteligente, prin investiții în mobilier școlar și prin activități de informare și instruire în acest domeniu. Apreciind în mod deosebit demersul Guvernului de susținere a modernizării infrastructurii școlare din România și ținând cont de faptul că numeroase unități de învățământ din județul Argeș au nevoie de investiții consistente în anii următori, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care vor fi criteriile de eligibilitate pentru unitățile școlare ce vor dori să fie cuprinse în proiectul „Școli mai sigure, incluzive și sustenabile”? 2. În condițiile în care proiectul are în vedere un nou concept de școală, ce categorii de investiții se vor finanța din acest împrumut? 3. În cazul în care a fost realizată deja o evaluare în acest sens, câte unități școlare din județul Argeș vor putea accesa fondurile din Acordul de împrumut cu BIRD și în ce localități se regăsesc acestea?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

În scris.

Doamna senator Dinică, susțineți interpelarea, întrebarea? În scris. Atunci, îl rog pe domnul senator Ionuț Neagu să poftească la microfon. Se pregătește domnul senator Cosma.

Interpelare

Ionuț Neagu

Construcția magistralei de metrou M6 (1 Mai–Otopeni) din București și gradul de utilizare a grantului acordat de Comisia Europeană

O să fiu foarte scurt, tocmai pentru a da prilejul celorlalți colegi să-și poată exprima... Astăzi am pregătit pentru dumneavoastră și stimații noștri români două întrebări și o interpelare. O să dau citire titlurilor și o să citesc una dintre întrebări. O să încep cu interpelarea. Interpelarea este adresată domnului Vasile Cîțu, prim-ministrul României, și se referă la „Stadiul de implementare a Proiectului «Construcția magistralei de metrou M6 (1 Mai–Otopeni) din București și gradul de utilizare a grantului acordat de Comisia Europeană»”. Prima întrebare se referă... este adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul apărării naționale, și privește „Reabilitarea cimitirelor, monumentelor și operelor comemorative de război ale eroilor români din județele Covasna și Harghita”. Iar întrebarea pe care doresc să o citesc, să-i dau citire, este adresată domnului Stelian Ion Cristian... Stelian-Cristian Ion, ministrul justiției. Obiectul privește „Demersurile întreprinse pentru extrădarea de către Republica Ungară a infractorului penal Attila Gábor Markó”. Stimate domnule ministru, Presa națională a relatat că numele infractorului penal Attila Gábor Markó, născut la 27 septembrie 1968 în municipiul Brașov, domiciliat în municipiul Sfântu Gheorghe din județul Covasna, condamnat penal definitiv în România la 5 ani de închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave (circa 85 de milioane de euro au fost delapidate), care ar fi fugar în Republica Ungară din decembrie 2014, a dispărut recent din lista INTERPOL a persoanelor aflate în căutare internațională. În luna mai 2015 pe numele numitului infractor penal Attila Gábor Markó a fost emis un mandat de arestare prin INTERPOL, după ce pe numele său fusese emis un mandat ca urmare a deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție din aprilie 2015. La 28 noiembrie 2015 instanța a decis arestarea numitului infractor penal într-un dosar nou, însă, ulterior, instanța a decis anchetarea lui în acel dosar sub control judiciar. S-a vehiculat în presa scrisă și electronică națională faptul că autoritățile române nu ar fi făcut public niciun demers al justiției în vederea demarării procedurilor de extrădare din Republica Ungară. Astfel, constatăm, totodată, faptul că numitul infractor penal este dat doar în urmărire națională, fapt confirmat de anunțul de pe site-ul Poliției Române. Din câte s-au comunicat public, Poliția Română, respectiv Inspectoratul Județean de Poliție Covasna, ar fi desfășurat în ultimii 5 ani, fără niciun succes, activități specifice de căutare, identificare și depistare a inculpatului, împotriva căruia Înalta Curte a emis mandatul de arestare preventivă și despre care se știe că este fugar în Republica Ungară. De asemenea, nu se cunoaște dacă pe numele numitului infractor penal Markó Attila Gábor a fost inițiat un mandat european de arestare, ca procedură judiciară simplificată de predare transfrontalieră, în scopul urmăririi penale sau executării unei pedepse sau măsuri de siguranță privative de libertate. Mandatul de arestare emis de autoritatea judiciară a unui stat comunitar, implicit a României, este valabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene, în condițiile în care acest mecanism se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești și este operațional între România și Republica Ungară. El este o alternativă practicată de țara noastră din 2014 ca alternativă a mecanismului mandatului de căutare internațională (prin intermediul INTERPOL). Astfel, cadrul legal cu incidență în domeniu este reprezentat de Legea nr. 302/2004. Potrivit acestei legi, urmărirea internațională a unei persoane se dispune în conformitate cu art. 64, coroborat cu art. 89 din același act normativ, la solicitarea autorităților judiciare române. Acest demers se concretizează prin una din formele de cooperare juridică internațională în materie penală, și anume: extrădarea unei persoane urmărite în baza unei cereri de extrădare emise de statul român, caz în care autoritatea competentă este Ministerul Justiției, respectiv predarea persoanei urmărite în baza unui mandat european de arestare, situație în care sunt competente autoritățile judiciare din statele membre ale Uniunii Europene implicate în această procedură. Astfel, întrebările mele sunt următoarele: 1. Ce demersuri concrete, în ce formă, pe ce căi și când anume au întreprins autoritățile române în vederea extrădării din Republica Ungară a infractorului penal Attila Gábor Markó? 2. Pe numele numitului infractor penal Attila Gábor Markó a fost emis sau nu vreodată un mandat european de arestare? 3. În cazul unui răspuns pozitiv la precedentele, vă rugăm să indicați care au fost reacțiile autorităților Republicii Ungare și răspunsul autorităților române. 4. Care sunt motivele pentru care numele infractorului penal Attila Gábor Markó a dispărut din listele INTERPOL ale persoanelor pe numele cărora s-a dat mandat de urmărire internațională? 5. În cazul câtor alți infractori penali condamnați definitiv de către instanțele judecătorești din România și aflați fugari în Republica Ungară au fost întreprinse, în ultimii 30 de ani, de către autoritățile române demersuri necesare în vederea extrădării acestora? Rog ca această informație să fie defalcată pe fiecare din anii ultimelor trei decenii. Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respect. Vă mulțumesc. Ionuț Neagu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnul senator Cosma.

Domnul senator Cosma. Se pregătește domnul senator Cătană.

Interpelare

Dorinel Cosma

Politici publice și programe care să faciliteze accesul tinerilor pe piața muncii

O întrebare adresată doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale. Obiectul întrebării: „Politici publice și programe care să faciliteze accesul tinerilor pe piața muncii”. Stimată doamnă ministru, Studiile recente indică faptul că tinerii din România au acces mai târziu și în măsură mai mică la piața muncii, iar veniturile obținute de aceștia sunt scăzute. Astfel, România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care lucrează – 30,7% dintre aceștia fiind considerați săraci, deși au un loc de muncă –, în timp ce în Uniunea Europeană, pe același segment de vârstă, procentajul este de 11,2%. În consecință, chiar dacă au un loc de muncă, tinerii români sunt expuși riscului de sărăcie, în acest sens existând date conform cărora un tânăr din 10 care lucrează continuă să trăiască în sărăcie, fapt ce ilustrează nevoia acută de îmbunătățire a calității integrării tinerilor pe piața muncii. De asemenea, conform ultimelor date statistice furnizate de către Institutul Național de Statistică, rata șomajului în rândul tinerilor din România cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a atins un nivel alarmant, de 15,4%, iar rata de ocupare este de 24,4%. În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarea întrebare: care sunt politicile publice și programele implementate de actualul Guvern pentru o mai bună integrare a tinerilor pe piața muncii din România? Vă

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Se pregătește domnul senator Cioromelea, cu rugămintea de a încerca să fim mai succinți pentru că deja am depășit timpul.

Domnule senator Cătană, vă rog frumos. Se pregătește domnul senator Cioromelea, cu rugămintea de a încerca să fim mai succinți pentru că deja am depășit timpul.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Intimidare și ofensă adusă unor parlamentari. Nerespectarea procedurii de acces în instituție

Marți, 23 martie 2021, ora 9.00, o delegație compusă din 30 de parlamentari ai Alianței pentru Unirea Românilor s-a prezentat la sediul Ministerului Energiei pentru o întrevedere cu domnul ministru Virgil-Daniel Popescu. Scopul era acela de a se prezenta un memoriu și a identifica împreună o soluție rapidă pentru problema gravă a minerilor din Compania Națională a Uraniului care au refuzat să iasă din subteranul Minei Crucea, județul Suceava, precum și situația încălzirii locuințelor din municipiul Deva, județul Hunedoara. Vă reamintim că domnul deputat George-Nicolae Simion a efectuat recent o deplasare la această mină. Deși paza ministerului se realizează de către agenți ai unei societăți private, la bariera/punctul de acces din Splaiul Independenței nr. 202 E, sector 6, am constatat că s-a postat un subofițer jandarm, care nu ne-a permis accesul în proximitate, iar în proximitate se aflau grupați patru jandarmi, echipați specific pentru intervenție. În mod demonstrativ, alți jandarmi (cu autospeciala) efectuau treceri, scopul evident fiind acela de intimidare, parcă am fi fost teroriști. Precizăm că demersul nostru a fost anunțat în mass-media, programul Registraturii ministerului începe la ora 8.30, iar noi am fost obligați să rămânem pe trotuar și în zona apropiată porții, îngreunând astfel accesul persoanelor care doreau să intre/iasă în și din minister. ## Domnilor miniștri, În cea mai nevoiașă gospodărie din România, trecătorul simplu, ca să nu mai vorbim de oaspete, este poftit de gazdă în bătătura casei. Într-o guvernare în care sărăciți și dezbinați românii și în care diminuați drastic încrederea în instituții, dumneavoastră ați reușit rara contraperformanță de a compromite până și proverbiala ospitalitate românească. Ne întrebăm: dacă vă permiteți să vă comportați în acest mod de neacceptat, jignitor, cu reprezentanții unui partid parlamentar, cum faceți cu un biet cetățean de rând? Prin urmare, vă rog să îmi răspundeți la următoarea întrebare: care este actul normativ, procedura sau cutuma în virtutea cărora jandarmii nu ne-au permis accesul în curtea ministerului, de ce a fost nevoie de echipajul postat în apropiere și cine a dat acest ordin?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Dacă se poate să vă limitați la una singură...

Dacă se poate să vă limitați la una singură...

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Da, bine...

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

...v-aș aprecia foarte mult, pentru că nu mai avem timp.

...v-aș aprecia foarte mult, pentru că nu mai avem timp.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Este foarte importantă, e de interes național.

Este foarte importantă, e de interes național.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

La și jumătate trebuia să ne oprim.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

E de interes național!

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mai aveți încă doi colegi. Se pot depune și în scris și veți primi răspuns în scris.

Mai aveți încă doi colegi. Se pot depune și în scris și veți primi răspuns în scris.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Da.

Da. Întrebarea este adresată domnului președinte Dumitru Chiriță...

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Nu mă obligați să vă opresc microfonul, domnule senator, vă implor!

Nu mă obligați să vă opresc microfonul, domnule senator, vă implor! Vă rog frumos...

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Domnule, vă rog frumos!

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

...haideți să ne respectăm!

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Ineficacitatea liberalizării prețului la gaze prin Gas Release Programme

În urma unei interpelări adresate ministrului energiei legat de ineficiența programului GAS Release Programme și cu privire la ultimele afirmații privind liberalizarea pieței energiei, în special a gazelor, reprezentanții respectivei instituții au solicitat să mă adresez dumneavoastră pentru detaliile de mai jos, la care doresc să-mi dați un răspuns: 1. Ați declarat că liberalizarea pieței la gaze este un succes. În ce context ați făcut această afirmație, când 90% din consumatorii casnici care erau înainte de 1 iulie 2020 în piața reglementată au rămas la același furnizor/distribuitor, plătind același preț ca în anul 2020? 2. Cum apreciați evoluția programului Gas Release Programme, care a fost susținut chiar de către instituția pe care o coordonați? Acest program a adus prețuri pe piață sub costul de producție al producătorilor, determinând reducerea producției și creșterea importurilor de gaze în semestrul II 2020. 3. Ținând cont că a fost un act care a luat bani din buzunarul consumatorilor, facilitând, în schimb, beneficiile E.ON și ENGIE (aceste firme au câștigat mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2019, mai precis în perioada iulie–decembrie 2020, circa 0,83 de milioane de euro profit în plus de la clienții casnici), cum apreciați că același Gas Release Programme, care a fost adoptat prin OUG nr. 106/2020, conduce la exporturi de gaze în anul 2021, gaze care ar fi trebuit să se înmagazineze, iar în lipsa acestor înmagazinări, iarna viitoare, românii s-ar putea să sufere de lipsa gazelor sau prețuri mai mari la gaze? ## Domnule președinte, În baza întrebărilor formulate anterior, vă solicit să precizați și măsurile pentru evitarea acestor fenomene posibile pe piața energiei. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Cioromelea.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cioromelea.

Interpelare

Valentin-Rică Cioromelea

Al Domnului este pământul și plinirea lui; lumea și toți cei ce locuiesc în ea.

Înainte de a da citire întrebării adresate domnului prim-ministru, vreau să vă citesc din Psalmi: „Al Domnului este pământul și plinirea lui; lumea și toți cei ce locuiesc în ea.” „Pământul să nu-l vindeți pe veci, că pământul este al Meu; iar voi sunteți musafiri și venetici dinaintea Mea.” Stimate domnule prim-ministru, Câteva argumente împotriva vânzării terenurilor agricole. Constituția României precizează cu claritate în art. 3 alin. (1) că: „Teritoriul României este inalienabil.” Consacrarea caracterului inalienabil al teritoriului atrage după sine excluderea oricăror practici de abandonare a unor părți din teritoriul statului sau orice altă formă de înstrăinare. O asemenea interdicție operează nu numai în raporturile cu alte state, ci și în plan intern, în raporturile cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat. Terenurile agricole intră în categoria bunurilor publice și nu fac parte din categoria bunurilor private care se pot tranzacționa ca la piață. Dacă totuși, în condițiile de azi, ele fac obiectul tranzacțiilor comerciale, cel puțin trebuie să existe restricții importante privind înstrăinarea lor. Noul proiect de lege elimină restricții importante precum: obligația domiciliului și a rezidenței în România a cumpărătorului de teren și desfășurarea de activități agricole pe teritoriul României pe o perioadă de 5 ani. La fel, dispar și interdicțiile de înstrăinare a pământului timp de minimum 8 ani de la data achiziționării. Deja 4 milioane de hectare de pământ nu mai sunt deținute de români. Prin acest proiect de lege dispar ultimele forme de protejare a fermierilor români și de a păstra pământul în proprietatea acestora. Scopul declarat al noului proiect de act normativ este comasarea terenurilor agricole. În realitate, el însă favorizează afacerile cu terenuri în avantajul speculanților străini și al fondurilor de investiții. Cât despre fermierii români, mai ales cei tineri, cei care au terenuri agricole în arendă sau alte categorii de români care le lucrează și aveau un drept legitim de preempțiune, ei sunt retrogradați și defavorizați. ## Întrebări: 1. De ce, domnule prim-ministru, doriți să avantajați fondurile străine de investiții și, în general, pe străini să cumpere pământul românesc? 2. De ce nu aveți în vedere în primul rând interesul național al neînstrăinării pământului, așa cum fac alte națiuni europene, care au supus unor restricții drastice vânzarea terenurilor către străini? - Valentin Cioromelea, senator ales în Circumscripția - nr. 38 Tulcea, partidul AUR. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Atunci, doamna senator Șoșoacă.

Domnule senator Hangan, vă rog, vă invit la microfon. Doriți să susțineți întrebare, interpelare? Nu. _(Discuții.)_ Atunci, doamna senator Șoșoacă.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Problema substanțelor chimice împrăștiate în aer, apă, sol în municipiul Iași

Prima întrebare este adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor, domnului ministru Vlad Vasile Voiculescu, Ministerul Sănătății, domnului ministru Lucian-Nicolae Bode, Ministerul Afacerilor Interne. Obiectul: „Problema substanțelor chimice împrăștiate în aer, apă, sol în municipiul Iași”. În ultimele săptămâni, conform declarațiilor multor cetățeni ai municipiul Iași, în fiecare zi, din mașinile Salubris, societatea care se ocupă de curățenia orașului, se împrăștie substanțe chimice lichide, de culoare albă, având aspect de spumă, cu miros caracteristic, aceasta fiind o acțiune efectuată în timpul zilei, când pietonii se deplasează, fiind și stropiți cu aceasta. Pe sectorul de drum strada Ștefan cel Mare, unde circulația autovehiculelor este interzisă, accesul fiind doar pietonal, aceste mașini circulă efectiv printre oameni și copiii care se joacă în acest spațiu, aceștia fiind stropiți și nevoiți să pășească în aceste bălți ce se formează în urma acestei acțiuni. Mai mult, în fiecare zi, aceste mașini împrăștie substanțele respective inclusiv în parcuri, stropind mobilierul și locurile de joacă. Având în vedere cele menționate mai sus, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care sunt substanțele chimice folosite zilnic în municipiul Iași, astfel cum am menționat? 2. Care este concentrația lor procentuală sau volumetrică? 3. Care este rolul acestor substanțe? 4. Care este impactul asupra mediului înconjurător? 5. Care este efectul asupra sănătății oamenilor în urma interacționării cu aceste substanțe? 6. Care sunt societățile comerciale care împrăștie aceste substanțe, câți specialiști în biochimie, medicină și protecția mediului au, astfel încât această activitate să se desfășoare în siguranță pentru cetățeni, și nu în defavoarea lor? 7. Există menționată în caietul de sarcini obligativitatea prezenței în aceste societăți a unor specialiști în chimie/biochimie, medicină și protecția mediului, astfel încât să fie respectat în primul rând cetățeanul și sănătatea sa? 8. Care este organismul statal care efectuează controlul acestor substanțe și al acestei activități? 9. Care este intervalul de timp la care se efectuează acest control și cine supraveghează respectarea concentrațiilor? 10. Care sunt societățile comerciale cu care a încheiat contracte de achiziție Primăria Municipiului Iași și care este prețul de achiziție? 11. De când se efectuează această acțiune în municipiul Iași și care este costul acesteia până la acest moment? 12. Câte orașe din țară folosesc aceste substanțe? A doua întrebare este adresată domnului ministru Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății, domnului ministru Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, domnului Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, domnului Kelemen Hunor, viceprim-ministru. Obiectul întrebării: „Situația locurilor la ATI”. În ultimele săptămâni, a reapărut în topul știrilor presei problema locurilor la ATI la nivel național și incapacitatea sistemului sanitar de a face față la eventuale infectări în contextul pandemiei de SARS-CoV-2 (COVID-19), dar și lipsa de locuri disponibile la ATI la acest moment. Având în vedere cele menționate, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care sunt spitalele la nivel național care deservesc bolnavii de SARS-CoV-2 (COVID-19) și câte locuri ATI are fiecare? Vă rog să le menționați individual. 2. Câte locuri ATI există atribuite pentru îngrijirea bolnavilor de SARS-CoV-2 (COVID-19) pe fiecare regiune în parte: Muntenia, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Oltenia, Transilvania, Maramureș, Crișana și Banat, precum și numărul de locuitori ai fiecăreia dintre ele la care se raportează? 3. Câte locuri ATI destinate îngrijirii bolnavilor de SARS-CoV-2 (COVID-19) există în total la nivel național? 4. Câte locuri ATI la nivel național sunt destinate celorlalte boli, excluzând SARS-CoV-2 (COVID-19), și care sunt spitalele în care aceste saloane există? 5. Câte locuri ATI au fost ocupate de bolnavii de SARS-CoV-2 (COVID-19), departajat pe fiecare lună în parte de la începutul pandemiei? 6. Care sunt procedurile și tratamentul aplicat bolnavilor de SARS-CoV-2 (COVID-19) internați la ATI? 7. Care sunt criteriile medicale pe care trebuie să le îndeplinească un bolnav de SARS-CoV-2 (COVID-19) pentru a fi internat la ATI? 8. Având în vedere afirmațiile dumneavoastră că nu mai sunt locuri la ATI COVID, vă rog să îmi comunicați care este motivul pentru care nu transferați bolnavii de SARS-CoV-2 (COVID-19) în țările UE care au locuri la ATI, astfel cum au făcut celelalte țări, astfel încât să fie tratați corespunzător? 9. Care este motivul pentru care în celelalte țări UE procentul de deces la ATI al bolnavilor de SARS-CoV-2 (COVID-19) este de 2 din 10, în timp ce în România procentul mediu de deces la ATI COVID este de 8 din 10? 10. Având în vedere că nenumărați medici menționează că au tratamente pentru însănătoșirea bolnavilor de SARSCoV-2 (COVID-19), care este motivul pentru care nu invitați acești medici să vă ajute la elaborarea unor protocoale care să conducă la eradicarea pandemiei de SARS-CoV-2 (COVID-19) și la însănătoșirea în masă a populației, ceea ce va duce la sistarea stării de alertă și reintrarea în normalitate? 11. Care sunt medicii de specialitate cu care ați colaborat și colaborați pentru elaborarea protocoalelor care se aplică în spitalele destinate tratării pacienților infectați cu SARS-CoV-2 (COVID-19), precum și ATI COVID-19?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vă rog să vă apropiați de final.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Carantinare

12. Care este poziția statului român față de remediile naturiste produse și destinate vindecării COVID-19 (SARS-CoV-2), având în vedere interesul unanim pentru eradicarea pandemiei de SARS-CoV-2? Interpelarea se referă la „Carantinare” și...

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Am rugăminte, vă rog să nu mă discriminați, o să încerc să...

Am rugăminte, vă rog să nu mă discriminați, o să încerc să...

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Nu vă discriminez și nu este nicio discriminare, avem și...

Nu vă discriminez și nu este nicio discriminare, avem și...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

...sunt ultima persoană, încercați să majorați timpul.

...sunt ultima persoană, încercați să majorați timpul.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Eu sunt de acord, sunt de acord, doamna senator...

Eu sunt de acord, sunt de acord, doamna senator...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Și pentru dânșii s-a depășit...

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

...dar uitați-vă că la și jumătate trebuia să terminăm.

...dar uitați-vă că la și jumătate trebuia să terminăm.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Am să vă rog să mă lăsați două minute să termin interpelarea, o fac succint.

Am să vă rog să mă lăsați două minute să termin interpelarea, o fac succint.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vă rog frumos, știți că nici nu aveți interpelare? Uitați-vă și dumneavoastră, nu sunteți!

Vă rog frumos, știți că nici nu aveți interpelare? Uitați-vă și dumneavoastră, nu sunteți!

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Este interpelare, e trimisă domnului. Întotdeauna i le trimit, am să demonstrez.

Este interpelare, e trimisă domnului. Întotdeauna i le trimit, am să demonstrez.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

OK! Haideți, vă rog frumos, dar repede, da?

OK! Haideți, vă rog frumos, dar repede, da?

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Carantinarea

Da. Bun. Este adresată domnului prim-ministru, Ministerului Sănătății, ministrului afacerilor interne și viceprim-miniștrilor. Obiectul întrebării: „Carantinarea”. Având în vedere că la un an de zile de când s-a instituit starea de urgență în România, ca urmare a pandemiei de SARS-CoV-2, situația prezentată de autorități este cu mult mai gravă decât atunci, deși au fost luate nenumărate măsuri de ordin politic – carantină, orar restrâns de circulație pe timpul nopții, precum și în localitățile carantinate, completarea unei declarații pe propria răspundere, mască obligatorie atât în interior, cât și în exterior, închiderea școlilor și desfășurarea orelor online, redeschiderea școlilor cu respectarea distanței fizice, măști obligatorii inclusiv la orele de sport, dezinfectarea mâinilor, spațiilor, aerisirea spațiilor, inclusiv exagerarea de a efectua cursurile cu geamurile larg deschise pe timp de iarnă, închiderea HoReCa, imposibilitatea practicării multor sporturi – și nicio măsură de ordin medical, mai ales epidemiologic, ne regăsim în situația în care reluăm și reinstituim aceleași măsuri politice, deloc medicale, cu care nu am rezolvat nimic, din contră, au dus la agravarea situației pandemice. Se pare că nicio autoritate nu ia în considerare faptul că o mare parte a poporului român nu mai este aptă să accepte aceste restricții, că protestele se întețesc, iar numărul participanților este în creștere galopantă, nu numai la nivel național, ci la nivel internațional, iar aceste restricții și eludări ale cadrului constituțional nu mai sunt acceptate de majoritatea poporului român. În loc să încercați să vă adresați poporului român într-o notă caldă, empatică, să liniștiți spiritele și să nu mai implementați teroarea și panica, aspecte invocate de peste un an de zile de foarte mulți specialiști, dumneavoastră vă încăpățânați să acționați ca niște veritabili dictatori. În loc să propuneți măsuri medicale, dumneavoastră acționați ca în Evul Mediu și instituiți carantina, metodă ce a dus numai la scăderea numărului de locuri de muncă și la afectarea majoră a întregii economii naționale, în niciun caz la diminuarea infectării cu SARS-CoV-2. Vă adresez următoarele întrebări: 1. Câte funcții deține ministrul secretar de stat Raed Arafat și care sunt acestea? 2. Care sunt atribuțiile domnului ministru secretar de stat Raed Arafat, ca urmare a certificării pandemiei de SARS-CoV-2 (COVID-19)? 3. Care sunt relațiile de subordonare, coordonare și ordonare ale domnului ministru secretar de stat Raed Arafat? 4. Care sunt rezultatele anchetelor epidemiologice și cercetărilor medicale care au dus la decizia de carantinare și reinstituire a carantinei în municipiul Timișoara la data de 21.03.2021 de către șeful DSU Raed Arafat, cine le-a realizat și care este intervalul de timp? 5. Care este motivarea de ordin medical pentru obligarea cetățenilor aflați într-o zonă carantinată de a completa declarația pe propria răspundere? 6. Care este motivarea științifică și de orice natură pentru care a fost implementată obligativitatea completării declarației pe propria răspundere în localitățile carantinate, precum și pe timpul nopții, când circulația este restrânsă? 7. Care sunt efectele carantinării localităților? 8. Vă solicităm să ne comunicați actele care au stat la baza prelungirii carantinei în municipiul Timișoara pentru 72 de ore de către șeful DSU Raed Arafat, conform art. 12 din Legea nr. 136/2020. 9. Vă solicităm să ne comunicați datele transmise de Institutul Național de Sănătate Publică, conform art. 13 din Legea nr. 136/2020, datele zilnice, începând cu data de 23.10.2020 și până la zi, cu privire la numărul cazurilor nou-confirmate, numărul cazurilor pozitive la retestare, numărul total de teste efectuate și numărul de teste efectuate raportate separat, la nivel național și județean.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, doamna senator.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris.

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris. Interpelări: Florian Bodog, Ioan Stan, Sebastian Răducanu, Bogdan-Constantin Matei, Sorin-Ioan Bumb, Vlad-Mircea Pufu, Ambrozie-Irineu Darău și Sorin-Cristian Mateescu. Și întrebări: Liliana Sbîrnea, Siminica Mirea, Sorin-Ioan Bumb, Gheorghe Carp, Alina-Ștefania Gorghiu, Bordei Cristian, Ambrozie-Irineu Darău și Dragoș Popescu. - Declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări de astăzi. Declar deschisă sesiunea de declarații politice de astăzi. Și am să îl invit la microfon pe domnul senator Maricel Popa. Se pregătește doamna senator Laura Georgescu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Doamna senator Laura Georgescu. Se pregătește doamna senator Anisie.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vă rog să vă apropiați de concluzie.

Interpelare

Monica-Cristina Anisie

...voi sprijini eforturile Guvernului de formulare a unei noi Strategii naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice, care să includă învățarea pe tot parcursul vieții și educarea tinerei generații pentru solidaritate și empatie față de cei vârstnici.

...voi sprijini eforturile Guvernului de formulare a unei noi Strategii naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice, care să includă învățarea pe tot parcursul vieții și educarea tinerei generații pentru solidaritate și empatie față de cei vârstnici. Senator PNL de București Monica-Cristina Anisie. Vă mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Se pregătește domnul senator Târziu.

Doamna senator Dinică, cu scuzele de rigoare pentru mai devreme. Se pregătește domnul senator Târziu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnul senator Târziu.

Domnul senator Târziu. Apoi se pregătesc domnul senator Mureșan, domnul senator Bumb și apoi domnul senator Humelnicu.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Românii de pretutindeni trebuie să se bucure de sprijinul real al statului român pentru a face față proceselor asimilaționiste tot mai accentuate

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Românii de pretutindeni trebuie să se bucure de sprijinul real al statului român pentru a face față proceselor asimilaționiste tot mai accentuate”. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Cei peste 10 milioane de români de pretutindeni, dintre care 5 milioane din Republica Moldova și comunitățile istorice din statele vecine și Balcani și alte 5 milioane din diaspora emergentă, traversează o situație tot mai accentuată de aculturație și asimilare, fie naturală, fie forțată. Un tur de orizont se impune. Comunitatea istroromână se află într-o situație critică, dialectul istoric istroromân fiind inclus de UNESCO în Cartea roșie a limbilor în pericol de stingere. Meglenoromânii din Grecia și Macedonia de Nord, tot mai puțini de la un recensământ la altul, nu beneficiază de niciun drept și de niciun fel de sprijin cultural din partea României, ca stat înrudit. Sutele de mii de aromâni din Macedonia de Nord, Grecia, Bulgaria și Albania se zbat între asimilare și redeșteptare culturală. Cea mai numeroasă comunitate înrudită de aromâni este cea din Grecia, dar statul român rămâne, din păcate, orb la gravele probleme pe care le întâmpină membrii acestei minorități. Cei câteva milioane de români autohtoni din Republica Moldova, Ucraina, Serbia și Bulgaria fac încă obiectul unor politici de stat de separare artificială de românii din interiorul țării, fiind divizați în moldoveni și, respectiv, vlahi, diferiți de români. Frații noștri români din Ungaria, aproape complet maghiarizați prin intermediul școlilor publice și al instituțiilor de stat, nu se pot bucura nici măcar de a suta parte din drepturile de care beneficiază maghiarii din țara noastră. Un alt număr, de circa un milion, de persoane românofone din Israel, Croația, Bulgaria, Serbia și Ungaria, evrei sau băieși, aparținând filonului cultural românesc, nu pot beneficia, cum nu beneficiază nici ceilalți români din comunitățile istorice, de proceduri simplificate de dobândire a cetățeniei române. România, țară membră a UE cu cea mai mare rată a expatrierii – a doua din lume, după Siria –, nu întreprinde nimic eficient pentru readucerea acasă a milioanelor de români din Spania, Italia, Marea Britanie și alte state în care acești frați ai noștri au plecat în căutarea unui trai mai bun. Cu o problematică atât de gravă, complexă și unică în Europa, guvernarea de astăzi, ca și cea de ieri, nu a găsit nimic mai bun decât să desființeze Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. De asemenea, nu a mai fost adoptată o Strategie națională pentru românii de pretutindeni în locul celei expirate în 2020. Subfinanțarea domeniului este cronică, sumele alocate de la bugetul de stat organizațiilor reprezentative ale celor peste 10 milioane de români de pretutindeni fiind inferioare sumelor încasate de fiecare dintre partidele din arcul guvernamental. Ministerul Afacerilor Externe și Administrația Prezidențială rămân în continuare instituții inerte în ceea ce privește problematica românilor de pretutindeni. Misiunile diplomatice și oficiile consulare din Serbia, Macedonia de Nord, Grecia, Ucraina și Bulgaria sunt ca și inexistente pe planul sprijinirii cultural-identitare a românilor din aceste state. Elevii români din Ucraina nu pot beneficia de bursele identitare, așa cum beneficiază populația școlară aparținând altor minorități din Ucraina sau unor minorități din România, pentru că cineva s-a opus alocării de fonduri bugetare cu această destinație. ## Stimați colegi, Cauza românilor de pretutindeni este una transpartinică și trebuie să facă obiectul consensului clasei politice – putere și opoziție. Alianța pentru Unirea Românilor este profund preocupată de această problematică și adresează Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe și Președinției României cererea energică de a-și reconsidera pozițiile și politicile de până acum în acest domeniu. Problematica sensibilă și complexă a românilor de pretutindeni reclamă o abordare strategică, responsabilă și eficientă. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vă rog să vă apropiați de concluzii... Mulțumesc. Domnul senator Mureșan. Se pregătește domnul senator Bumb.

Vă rog să vă apropiați de concluzii... Mulțumesc. Domnul senator Mureșan. Se pregătește domnul senator Bumb.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Se pregătește domnul senator Humelnicu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnul senator Humelnicu.

Domnul senator Humelnicu. Se pregătește domnul senator Berea.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnul senator Bica.

Domnul senator Bica. Se pregătește domnul senator Lavric, apoi domnul senator Vlașin.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Lavric. Se pregătește domnul senator Vlașin.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lavric. Se pregătește domnul senator Vlașin.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Se pregătește domnul senator Pălărie.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Pălărie. Se pregătește domnul senator Hangan.

Interpelare

Ștefan Pălărie

România transparentă

Declarația mea politică de astăzi are numele „România transparentă”. Săptămâna trecută, în data de 16 martie, la dezbaterea moțiunii depuse împotriva ministrului economiei, Claudiu Năsui, am asistat cu toții la o luare de cuvânt din partea PSD, prin vocea domnului senator Zamfir, în care, în mai puțin de două minute, am văzut cum organizațiile nonguvernamentale din România, toate, la grămadă, sunt terfelite și acuzate de lipsă de transparență. Ascultându-l, pe lângă puternicul sentiment de revoltă, mi-am amintit de celebra Lege „Pleșoianu”, care bloca birocratic activitatea ONG-urilor, obligându-le să raporteze separat fiecare venit obținut, chiar și donații din SMS-uri cu valoare mai mică de 10 lei. Sigur, era o luptă simplă dintr-un război mult mai larg pe care PSD-ul îl are cu ONG-urile din România, război realizat în faimoasa epocă Dragnea. Prin luarea de cuvânt de săptămâna trecută, ne-ați demonstrat încă o dată că PSD nu dorește decât un singur lucru: o țară întreagă îngenuncheată și dependentă de baronii săi locali, o presă servilă, gata să execute orice ordin, o societate civilă încătușată de legi, dependentă de pixul legiuitorilor și cel al controlului de integritate. România este o țară care se confruntă cu probleme mari. România are nevoie de ONG-uri. Deși mai mulți actori politici au tot încercat discreditarea ONG-urilor de-a lungul timpului, de exemplu, că cer bani de la stat și nu produc nimic, în realitate ele au contribuit decisiv la dezvoltarea societății românești, poate de mai multe ori, mai mult decât guverne întregi. Deși, mai ales în perioadă de criză, atragerea de fonduri din filantropie este extrem de dificilă, ONG-urile din România plătesc angajați, plătesc taxe și impozite, contribuind la combaterea șomajului din țară. Unele chiar dezvoltă activități economice din care se întrețin, angajând populație vulnerabilă, persoane cu deficiențe sau persoane care au nevoie de reabilitare și reintegrare socială. În România au fost mai multe legi îmbunătățite prin efortul ONG-urilor. Vă spun doar câteva: Legea voluntariatului, Legea „Fiecare copil în grădiniță” sau legea electorală care a introdus votul uninominal. Anul trecut, în stare de urgență, ONG-urile au făcut front comun și au ajutat sistemele publice, cum ar fi sistemul medical, sistemul educațional și sistemul de asistență socială. ONG-uri de IT-iști au sprijinit transparentizarea informațiilor publice, investind mii de ore de programare în proiecte care să ajute întreaga societate. În discursul dumneavoastră, ați încheiat apoteotic cu: „Să vă fie rușine!” Da, domnule senator, mi-a fost rușine că am asistat la un asemenea discurs ca al dumneavoastră. Vă mulțumesc. Senator Ștefan Pălărie, Alianța USR PLUS, Circumscripția nr. 42 București.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Hangan. Se pregătește domnul senator Negoi.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hangan. Se pregătește domnul senator Negoi.

Interpelare

Andrei Hangan

Semnal de alarmă în apărarea Deltei Dunării!

Declarația mea politică are drept titlu „Semnal de alarmă în apărarea Deltei Dunării!” și se concentrează asupra situației îngrijorătoare a Deltei Dunării, mai exact cu privire la faptul că suprafața intravilană în această arie protejată a crescut cu 300 de procente, în timp ce populația a scăzut cu 60%. Sunt, așadar, tot mai mult pământ și tot mai puțină apă, iar din această cauză au de suferit atât fauna, cât și flora din zonă. Deteriorarea acestei bijuterii naturale de către oameni a început în anii ’70, când o treime din Deltă a fost transformată în zonă agricolă, unde peste suprafețe de apă au fost aduse tone întregi de pământ. Extinderea zonelor destinate agriculturii a crescut și în ultimii 30 de ani, iar în acest sens vorbim despre o creștere cu 30 de procente, în timp ce incintele piscicole au scăzut cu 60%. Un raport al Curții de Conturi pentru anii 2016–2019 a demonstrat o realitate cruntă, și anume, doar în acești ani, 15.000 de hectare de luciu de apă din cadrul fermelor piscicole și-au schimbat destinația în terenuri agricole. Întrebarea este: de ce o zonă renaturată este mai valoroasă decât o zonă agricolă din Delta Dunării? Este foarte simplu: dintr-o zonă renaturată câștigă comunitatea, câștigă pescarii, câștigă turiștii; dintr-o zonă agricolă câștigă doar cei care o administrează și atât. Din păcate, consecințele se regăsesc în întreaga arie, iar astfel speciile acvatice, dependente de zonele umede, au avut de suferit cel mai mult, una dintre cel mai grav afectate fiind cea a sturionilor, pentru care România a impus prohibiția în ultimii 15 ani. Cred cu tărie că poate exista mai multă implicare pentru Delta Dunării, iar deteriorarea aceasta la care asistăm în ultima perioadă, prin diverse episoade îngrijorătoare, poate fi evitată, această declarație politică fiind un semnal de alarmă în apărarea Deltei Dunării. Vă mulțumesc. Senator AUR de Brăila Hangan Andrei.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Resuscităm Poliția Patrimoniului

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Resuscităm Poliția Patrimoniului”. Încep cu a spune că înființarea Poliției Animalelor a reprezentat un mare pas înainte spre normalitate. Cu o structură bine gândită, cu atribuții precise ale lucrătorilor și cu o singură țintă, această structură va putea proteja animalele. În același timp, privim la dispariția lentă și aproape ireversibilă a ceea ce a fost odată Poliția de Patrimoniu. Ea a fost concepută, la înființare, ca o structură solidă care să protejeze patrimoniul național cultural al României. Un serviciu central la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, subordonând direct alte servicii sau birouri teritoriale specializate și focusate strict pe probleme grave care au afectat considerabil moștenirea culturală, Poliția de Patrimoniu a înregistrat în primii ani succese remarcabile, reușindu-se recuperarea de bunuri de patrimoniu în valoare de zeci de milioane de euro. Mai mult, descurajarea consistentă a fenomenului de braconaj arheologic a reprezentat un veritabil succes înregistrat de polițiștii de patrimoniu. Au fost încadrați în această structură arheologi de valoare, capabili să discearnă orice vătămare a patrimoniului cultural național, și rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Zeci de icoane, pe lemn sau sticlă, tablouri de valoare, podoabe de aur dacice, monede din aur, argint și bronz, scuturi de paradă de o valoare inestimabilă au fost recuperate de structurile Poliției de Patrimoniu. Timp de mai bine de un deceniu lucrătorii din cadrul Poliției de Patrimoniu au adus în fața justiției foarte multe persoane care au văzut în jefuirea patrimoniului cultural românesc o sursă inepuizabilă de îmbogățire rapidă. Din păcate, ultimii ani au dus la o slăbire a autorității ofițerilor de patrimoniu din întreaga țară. Au fost desființate sau reorganizate structurile teritoriale, ofițerii angrenați în Poliția de Patrimoniu au fost obligați să se ocupe de cu totul altceva decât direcția pe care o porniseră, iar preocuparea pentru dezvoltarea și dotarea acestui sector s-a diminuat până la limita absurdului. Și toate astea în timp ce în situri de maximă importanță se ridicau clădiri moderne fără autorizație, monumente UNESCO erau incendiate sau brăzdate de cazmalele căutătorilor de comori, biserici monument istoric se prăbușeau, iar tablouri și lucrări de artă dispăreau și apăreau în colecțiile lumii. Mai mult, din cauza legislației permisive și a tentației îmbogățirii rapide, numărul detectoarelor de metale la nivelul întregii țări a crescut de 400 de ori din 2012 până în acest moment, producându-se pagube uriașe stratului arheologic. De aceea, pentru a pune capăt acestui atentat la identitatea noastră națională, trebuie: – să restructurăm ceea ce a mai rămas din Poliția de Patrimoniu; – să dispunem crearea unui serviciu nou, întărit cu profesioniști, la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, care să aibă în subordine, nemijlocit, lucrători specializați în patrimoniu în toate punctele vulnerabile ale țării – și ne referim aici la județe precum Hunedoara, Constanța, Neamț, Gorj, Sibiu, Alba ori Cluj; aceste structuri teritoriale să aibă în punctele fierbinți, cum ar fi Munții Orăștiei, puncte de lucru care să facă munca mai eficientă; – să dispunem eliberarea de alte sarcini a celor ce se vor ocupa de protejarea patrimoniului și să fie dotați corespunzător acestor structuri; – să înființăm, la nivelul IPJ-urilor, structuri independente cu atribuții clare de protejare a patrimoniului cultural național și investigare a infracțiunilor care aduc atingere acestui domeniu, fără alte sarcini colaterale. Protejarea patrimoniului este o datorie a noastră, a tuturor. Protejarea patrimoniului va aduce beneficii uriașe întregii națiuni și ne va face pe noi toți mai bogați, pentru că un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții. Vom face tot posibilul ca noul Cod al patrimoniului, care trebuie să sprijine și să ajute la păstrarea și protejarea patrimoniului cultural românesc, să fie implementat cât mai repede, iar Poliția Patrimoniului să devină acea instituție cu adevărat performantă, specializată exclusiv pe problemele pentru care a fost creată. Remus Negoi, senator USR PLUS de Constanța. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Două minute domnul senator Neagu și două minute domnul senator Bordei.

Două minute domnul senator Neagu și două minute domnul senator Bordei. Vă rog, nu mai mult, pentru că la 12.00, cu certitudine, plenul începe.

Interpelare

Ionuț Neagu

În sfârșit avem o țară ca afară!

Declarația mea politică are titlul „În sfârșit avem o țară ca afară!”. Ar trebui să fie extraordinar că trăim în epoca democrației, după ce s-a murit atâta timp pentru ca noi, cei de azi, să ne putem exprima liber. Din multe puncte de vedere, chiar este extraordinar. În societățile civilizate, toți ne bucurăm de aceleași drepturi și libertăți. Desigur, totul pleacă de la un pretext inofensiv, chiar nobil, în aparență. Mă refer la manipularea socială și manipularea politică, prin manipularea limbajului. Astfel, autoritatea politică impune prin lege un limbaj pe care oamenii să-l folosească. Atunci, asta e deja dictatură. Când modifici limbajul omenesc pentru a-l adapta unei agende politice, unei ideologii, oricare ar fi ea și oricine ai fi tu, este o abominație demnă de regimul din romanul politic „1984”, care inventase „nouvorba” și infracțiunile de gândire. Este o cenzură prin care anulezi din start orice libertate de expresie, având spatele asigurat de legislație. Una este să accept, din respect pentru tine, să-ți vorbesc cu formule pe care le preferi tu și alta este să-mi impună statul, prin lege. Iar, dacă Parlamentul Canadei nu a făcut-o exact, cu subiect și predicat, lăsați că o face acum Parlamentul European. Mai exact, sub paravanul atent exploatat ideologic al protejării minorităților etnice, religioase, rasiale și celor așa-zise „sexuale”, aleșii de la Bruxelles tocmai ce elaborează un ghid lingvistic prin care se va promova „limbajul incluziv”. Adică termeni precum „căsătorie egalitară” în loc de „căsătorie gay”, „gen primit la naștere” în loc de „sex” sau „părinți”, generic, în loc de „mamă” și „tată” – „părinte 1”, „părinte 2”. Miroase atât de puternic a propagandă, încât problema se pune în felul următor: când ai o teorie social-culturală bine structurată și o agendă politică fidelă care pune în aplicare teoria, nu se cheamă că ai de-a face cu o ideologie? Ideologiile nu sunt benefice niciodată, pentru că îi întorc pe oameni unii împotriva celorlalți și interzic, într-un fel sau altul, libertatea de exprimare, atentând și la tradiția sau specificul fiecăreia dintre limbile vorbite în Europa sau oriunde în lume. Ideologia „omului nou” își propune să schimbe chiar și norme lingvistice naturale, valabile de mii de ani, folosind scuza „incluziunii” și a eliminării ofenselor. Este potrivit să ne întrebăm: cui servește un asemenea tip de agresiune culturală practicată de exponenții fanatici ai acestor ideologii extremiste? Alaltăieri, la ceas de seară, într-o întrecere demonstrativă de pupat condurii bruxellezi, două doamne colege, senatoarele Scântei, de la PNL, și Spătaru, de la USR, reprezentantele Comisiei juridice...

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnule senator, vă rog să vă apropiați de concluzii.

Interpelare

Ionuț Neagu

...au reușit, în Senat, incriminarea incitării la ură pe bază de gen. Eu mă întreb: care dintre genuri? Conform OMS, cele 300 de genuri construite artificial? Iar dacă un interlocutor se simte deranjat, ca bonus, putem face între 6 luni și 3 ani închisoare.

...au reușit, în Senat, incriminarea incitării la ură pe bază de gen. Eu mă întreb: care dintre genuri? Conform OMS, cele 300 de genuri construite artificial? Iar dacă un interlocutor se simte deranjat, ca bonus, putem face între 6 luni și 3 ani închisoare. Cred că Stalin este mândru și invidios de așa progenituri. Profesorul Jordan Peterson argumenta vizavi de...

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vă rog să vă apropiați de concluzii, chiar trebuie să începem ședința de plen.

Vă rog să vă apropiați de concluzii, chiar trebuie să începem ședința de plen.

Interpelare

Ionuț Neagu

De asta vă arde acum? Există probleme mai importante!

10 secunde. Deci profesorul argumenta că poți vorbi cu o persoană fără să o deranjezi, însă nu poți vorbi cu 100 sau 1.000 de persoane fără a nu deranja nici măcar una. Întotdeauna va fi cineva ofensat, pentru că suntem oameni, cu bune și rele. De dragul corectitudinii politice, nu am mai putea discuta niciodată probleme importante sau delicate. Da, mulți vor spune iar: „De asta vă arde acum? Există probleme mai importante!” Exact, ar trebui... _(Microfon întrerupt.)_

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vă rog frumos, trebuie să vorbească și colegul dumneavoastră, respectați-l, că începem ședința de plen la fix. _(Replică neinteligibilă din sală.)_

Domnule senator, îmi pare rău. _(Replică neinteligibilă din sală.)_ Vă rog frumos, trebuie să vorbească și colegul dumneavoastră, respectați-l, că începem ședința de plen la fix. _(Replică neinteligibilă din sală.)_ Domnule senator Bordei, vă invit la microfon. Două minute.

Interpelare

Cristian Bordei

Susținem industriile culturale și creative

Declarația mea politică se numește „Susținem industriile culturale și creative” și se referă, bineînțeles, la necesitatea susținerii acestui sector. Am ajuns în momentul în care trebuie să luăm în serios industriile culturale și creative, rolul și locul lor în cadrul mediului de afaceri și al economiei în ansamblul său, respectiv modul în care acestea ne influențează stilul de viață. Activitățile economice incluse în această categorie întrunesc trei caracteristici: sunt dezvoltate pe baza creativității umane, sunt vehicule pentru mesaje simbolice, dincolo de utilitatea economică, și conțin potențiale drepturi de proprietate. Conceptul de industrie creativă cuprinde domeniile a căror activitate implică creativitate artistică sau științifică. Putem enumera următoarele: arhitectură și regenerare urbană, artă și design, artele spectacolului, film și video, fotografie, inventică industrială și inteligență artificială, mass-media pe diferite suporturi, modă și design, meșteșuguri tradiționale, monumente și turism cultural, muzică, publicitate, software și jocuri video interactive, tipărituri și legătorie, web design. Pe scurt, industriile creative vizează tot ceea ce este produs de creativitatea artistică și științifică și are potențial industrial, adică intră în circuitul economic, produce valoare, creează locuri de muncă și profit, generează venituri publice prin taxele și impozitele plătite, ajută la dezvoltarea regională și națională. Această industrie are un puternic impact în Europa, prin ideea revoluționară de a conceptualiza zona aflată la intersecția creativității, culturii, afacerilor și a tehnologiei...

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Concluzii, vă rog, domnule senator. Vă mulțumesc.

Concluzii, vă rog, domnule senator. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cristian Bordei

...într-o singură grupare, pentru a putea descătușa creșterea și dezvoltarea acesteia.

...într-o singură grupare, pentru a putea descătușa creșterea și dezvoltarea acesteia. În concluzie, consider că este responsabilitatea noastră să protejăm și să sprijinim industriile culturale și creative, astfel încât acestea să se poată dezvolta cât mai mult în țara noastră. Ele reprezintă, pe de o parte, un fundament important al construcției europene și, pe de altă parte, un pilon important al competitivității României pe termen mediu și lung. De aceea, eu, personal, și Grupul parlamentar al USR PLUS vom considera de maximă prioritate punerea în practică a unui set de politici publice care să favorizeze creșterea și dezvoltarea acestor industrii, care pot să-i aducă împreună pe concetățenii noștri. Mulțumesc. Cristian Bordei, senator USR PLUS, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 24 martie 2021.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 24 martie 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dana Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Dan Ivan, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor articolelor 111 și 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale, ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face într-o procedură simplificată. În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar, pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor; reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut. Președintele de ședință acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul dintre secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare. Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să acceseze aplicația de audioconferință și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final asupra acestora va avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. În ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare s-a stabilit ca astăzi să se desfășoare sesiunea de vot final asupra punctului 9 al ordinii de zi, respectiv Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991 (L44/2021). Totodată, s-a hotărât ca votul să se exercite prin intermediul tabletelor, iar senatorii care nu vor putea să-și exprime votul în această modalitate vor fi apelați din sala de plen la numerele de telefon puse la dispoziție la solicitarea liderilor de grup. Există intervenții asupra acestui punct? OK. Trecem la... _(Discuții.)_ OK. Trecem la ordinea de zi. La punctul 1 al ordinii de zi avem Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2020 pentru modificarea Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică (L616/2020). Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Raportul Comisiei economice, industrii și servicii este de admitere, cu amendamente admise, a legii privind aprobarea ordonanței. Legea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile pe acest subiect. Vă rog, din partea Grupului PSD, domnule vicepreședinte Oprea. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Proprietatea

Pe acest subiect al măsurilor pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică s-a discutat foarte mult în acest Senat, inclusiv luni am avut dezbateri pe această temă, pentru că am avut o altă ordonanță. Repet, spun foarte clar, încă o dată: este o greșeală, pentru că ne aflăm în criză economică și niciodată, atunci când este criză economică, când piețele sunt la pământ, când toți indicatorii bursieri sunt în scădere, nu listezi, nu vinzi. Lucrul acesta este simplu, este cunoscut de oricare antreprenor din toată lumea. Numai Guvernul Cîțu se încăpățânează să nu înțeleagă un lucru elementar, un lucru atât de simplu. De ce? Răspunsul poate fi unul singur: pentru că sunt alte interese, care nu sunt cele ale românilor. Dacă dorim listarea la bursă, și iarăși este o chestiune de manual, când facem un IPO, cum ar fi poate în cadrul Hidroelectrica sau al altor companii strategice pentru țară, se spune în carte că putem afla valoarea corectă a unei companii. Și vine întrebarea firească: oare putem afla valoarea corectă atunci când piața este la pământ? Cu certitudine, nu. Și nu înțeleg, încă o dată, încăpățânarea de care dați dovadă să nu înțelegeți un lucru atât de simplu. Sigur că aș putea veni cu foarte multe argumente și, dacă nu mă credeți pe mine, luați raportul, să spunem, financiar al Fondului „Proprietatea” și să vedeți pierderile pe care le-au avut pe bursă anul trecut. Dacă nici asta nu vă convinge, încercați să mai aprofundați un pic și să vedeți cifrele care au fost obținute de către investitori pe piață anul trecut. Deci este o greșeală să faceți acest lucru în acest moment, să listați la bursă sau să înstrăinați activele companiilor strategice care sunt profitabile. Dar știu, și am văzut o dispută zilele trecute, că, de fapt, din pix veți face foarte multe lucruri, cum este acea dispută dintre Vlad Voiculescu și doamna ministru Alexandru referitoare la cifrele din pandemie. La fel, probabil că veți face și acum din pix, veți măslui cifrele, astfel încât să spuneți că este oportun să privatizăm, de ce nu?, CEC-ul, Hidroelectrica, Aeroportul București și alte companii naționale strategice. Repet, este o greșeală. Vom vota împotrivă, Grupul senatorial al PSD.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul liderului Grupului PNL, domnul senator Virgil Guran.

Îi dau cuvântul liderului Grupului PNL, domnul senator Virgil Guran. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Virgil Guran

ivitate în ceea ce se afirmă. Văd vehiculat..., că dă bine în spațiul public, în ultimul timp oamenii sunt bulversați de tot felul de informații și le cred, din păcate, și cred eu că de asta, de multe ori, nu reușim să facem mare lucru în țara noastră, indiferent de cine a guvern

Eu înțeleg lupta politică, întotdeauna cei care sunt în opoziție trebuie să critice puterea, este un exercițiu democratic normal și sunt de acord cu acest exercițiu. Dar cred că întotdeauna trebuie să existe și o obiectivitate în ceea ce se afirmă. Văd vehiculat..., că dă bine în spațiul public, în ultimul timp oamenii sunt bulversați de tot felul de informații și le cred, din păcate, și cred eu că de asta, de multe ori, nu reușim să facem mare lucru în țara noastră, indiferent de cine a guvernat, pentru că manipulăm oamenii și acest lucru nu este bine să-l facem. Eu vin doar cu o singură idee și cei care se pricep la bursă o să-mi dea dreptate. Tot se vorbește despre cotația la bursă de acum: nu, se deschide un mecanism. Știți cât durează până ajunge o companie care este cotată la bursă să fie tranzacționată? Vreo doi ani de zile sigur. Așa că nu vă mai grăbiți să faceți cotații din acest moment de pandemie pentru diverse societăți. Așa că așteptați să vedeți că lucrurile se așază și se dorește un lucru bun. Nu înseamnă că se vinde mâine ceva. Nu. Se deschide o posibilitate legală, care este uzitată în orice țară normală, de cotare la bursă a unor companii de interes național, nu înseamnă nici jaf, nu înseamnă nici o cotație joasă pentru interesele cuiva. Când se va întâmpla acest lucru, aveți tot dreptul să veniți să spuneți că se întâmplă lucruri necurate, dar până atunci haideți să privim realitatea și să privim ce este bine pentru țară. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Silvia Dinică, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Silvia Dinică, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS. Vă rog, doamna senatoare.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Da, aș vrea să clarific și eu ceea ce discutăm astăzi aici, în plenul Senatului.

Da, aș vrea să clarific și eu ceea ce discutăm astăzi aici, în plenul Senatului. Comisia economică a fost sesizată de către Biroul permanent pentru a elabora și dezbate acest raport asupra Legii privind respingerea Ordonanței nr. 166/2020, care modifica Legea nr. 173/2020. Cererea de reexaminare a președintelui, întemeiată, bazându-se pe art. 77 alin. (2) din Constituție, exprima clar: „Este necesar ca Parlamentul să reanalizeze soluția de respingere a ordonanței de urgență prin raportare la necesitățile care au impus adoptarea acestui act normativ de către Guvern, și anume protejarea interesului statului în domeniul societăților și dezvoltarea acestor operatori economici în condiții de eficiență și profitabilitate.” Pentru colegii care au fost prezenți la dezbateri în mandatul trecut, în acel moment, reprezentanții Guvernului au explicat clar că, prin felul în care arăta Legea nr. 173, practic, bloca transferul de la stat la stat, între companiile de stat care aveau nevoie să facă aceste transferuri tocmai pentru a se redresa economic și a-și putea, până la urmă, continua activitatea. Discuția despre companiile de stat nu este una simplă, care să poată fi tranșată în trei minute în zona de declarații politice, în plenul Senatului. Știți bine că avem un cadru legislativ modern, cadrul guvernanței corporative, care, timp de patru ani, din 2016 și până acum, a fost frumos ocolit, prin metoda celebră a celor patru luni și mandate provizorii. Să ne reîntoarcem la ceea ce s-a întâmplat cu acest proiect de lege în cadrul comisiilor. Comisia juridică și Comisia pentru transporturi au fost sesizate pentru aviz, au transmis către Comisia economică aviz, cu amendamente admise, avize favorabile, cu amendamente admise, prin urmare, membrii Comisiei economice au reanalizat cererea de reexaminare, legea trimisă la promulgare și amendamentele cuprinse în avize și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2020, care modifica Legea nr. 173. Prin urmare, astăzi, în plenul Senatului, votăm acest raport, Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Domnul senator Dăneasă, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Domnul senator Dăneasă, din partea Grupului parlamentar al AUR. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Mircea Dăneasă

nu active așa-zis strategice, ci active strategice

Esența conținută în această lege a fost discutată și luni, acum am ascultat pledoaria colegului nostru de la PNL. Este foarte importantă capitalizarea bursei, însă este foarte grav când capitalizarea unei burse se face prin decapitalizarea activelor statului, mai ales când este vorba de activele despre care s-a spus în derâdere că n-ar fi esențiale, că n-ar fi strategice. A făcut domnul senator Cazanciuc precizarea: „nu active așa-zis strategice, ci active strategice”. Din activele strategice, la ora actuală, statul mai deține o mică parte. Fără active strategice niciun stat nu-și poate îndeplini funcțiile pe care le are. Decapitalizarea statului o discutăm acum, indiferent prin ce formă de înstrăinare se fac... activele pe care le deține. După cum am înțeles că știu colegii de la PNL, prima etapă este a capitalizării bursei, este piața primară, când trebuie listate pe burse niște active reale, apoi urmează piața secundară, când se face speculă, orice cetățean poate să cumpere și să vândă active în funcție de cursul pieței, însă noi trebuie să avem în vedere un lucru major. Un aspect major este acela că aceste active au fost și sunt la ora actuală proprietate publică. Proprietatea publică are rolul de a asigura utilități publice de importanță națională. Atunci când curentul electric este produs de o companie publică, populația poate să plătească la prețurile reale de cost, atunci când curentul electric este produs de o companie privată, compania privată are interesul de a încasa dividende, iar prețul va fi un preț de piață pe care nimeni nu-l mai poate controla, iar controlul pieței vor fi cererea și oferta într-o ecuație în care poporul român s-ar putea să nu mai facă față plăților, pentru că veniturile în România nu pot fi comparate cu veniturile Uniunii Europene. Ca atare, legile pe care noi le adoptăm în concordanță cu dispozițiile europene trebuie negociate la nivelul posibilităților României. A pune în competiție, în concurență, un iepuraș cu un armăsar este o chestiune de discriminare. Noi am fost discriminați economic, România a fost discriminată economic și este în continuare, prin adoptarea unor măsuri venite din indicații europene fără a fi negociate. Aș propune să urmăm exemplul Ungariei și să negociem toate aceste principii legislative care ni se propun, ele nu ni se impun, se propun. Ca atare, oricum, chiar dacă vom vota pozitiv sau negativ ordonanța... legea, care întâi voia să respingă, acum vrea să admită Ordonanța nr. 166, nu contează, pentru că, prin legea de luni, nr. 25, s-a dat liber la listarea pe bursă, ceea ce, aparent, nu este o problemă. Apare însă o problemă... va fi felul cum va fi pusă în aplicare această lege.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Puteți concluziona, vă rog.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Am încheiat. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Vă rog, doamna senatoare.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Se pare că toate discuțiile care s-au purtat aici, inclusiv luni, toate discuțiile care sunt în presă, absolut toate mișcările de stradă care vă spun să încetați să mai vindeți companiile strategice nu vă opresc. Atunci, mă întreb...

Se pare că toate discuțiile care s-au purtat aici, inclusiv luni, toate discuțiile care sunt în presă, absolut toate mișcările de stradă care vă spun să încetați să mai vindeți companiile strategice nu vă opresc. Atunci, mă întreb... Nu vă mai puneți mâinile în cap, stimate domn, noi ne punem mâinile în cap, stimate domn, pentru că ați distrus tot ce a mai rămas din România. Dumneavoastră reprezentați aici interesul poporului român. Dumneavoastră ați avea curajul în acest moment să faceți un referendum ca să aflați dacă poporul român vă mai dorește la guvernare sau dacă vă mai dorește în Parlamentul României, sau dacă dorește să faceți cu companiile strategice ceea ce faceți dumneavoastră acum? Cum este posibil să vă duceți împreună cu președintele vostru la Uniunea Europeană, să stați în poziția ghiocelului și să nu comentați absolut nimic din tot ceea ce vi se spune? Cum este posibil să nu avem negociatori? Le listați la bursă? OK. Cine stă în spatele acestor listări? Care sunt acționarii? Probabil, baronii dumneavoastră, care stau în spate să le achiziționeze. Cine-i va putea garanta poporului român că-și va mai permite de acum încolo să mai plătească și gaze, și curent? Toate acestea ale cui vor fi? Că în niciun caz ale statului român! Dumneavoastră ar trebui să fiți anchetați în acest moment pentru ceea ce faceți, dar subminarea economiei naționale ați scos-o din Codul penal. Este efectiv un atac, e o înaltă trădare ceea ce faceți în acest moment. Opriți-vă odată din tot acest atac împotriva României și a poporului...

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

...pe care pretindeți că-l reprezentați!

...pe care pretindeți că-l reprezentați!

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 2 al ordinii de zi avem Legea pentru completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților (L131/2017). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 60/2021. Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru constituționalitate este de admitere a legii, cu un amendament admis. Legea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Îi dau cuvântul domnului senator Titus Corlățean, din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Titus Corlățean

Suntem în procedură de dezbatere finală în plen pe marginea unei proceduri de reexaminare, în urma unei decizii a Curții Constituționale care vizează o lege care a fost votată anterior de Parlamentul României, și de Senat, și de Cameră, care urmărea completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de

Suntem în procedură de dezbatere finală în plen pe marginea unei proceduri de reexaminare, în urma unei decizii a Curții Constituționale care vizează o lege care a fost votată anterior de Parlamentul României, și de Senat, și de Cameră, care urmărea completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. Aspectul ridicat de Curtea Constituțională vizează mai degrabă o formulă de redactare, un aspect mai degrabă tehnic, și el a fost reglat de senatorii juriști și membrii Comisiei de muncă în egală măsură, printr-un amendament cu o redactare, consider și eu, rezonabilă, care răspunde exigențelor Curții Constituționale, dar care, în același timp, respectă un principiu foarte important. Atunci când vorbim de regulile unei bresle profesionale, așa cum este profesia avocaților, care e o profesie liberală, desigur, în accepțiunea pozitivă a conceptului de liberal, această breaslă își stabilește regulile, inclusiv în ceea ce privește casa de asigurări sociale, sistemul de pensii, așa încât, din partea Grupului senatorial al PSD, vă confirm că vom susține adoptarea raportului de admitere, cu un amendament admis, și vom vota în favoarea acestei legi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îl invit la microfon pe domnul senator Țâgârlaș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon pe domnul senator Țâgârlaș, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Avocatul încadrat în grad de handicap grav beneficiază de reducerea de 15 ani a vârstei standard de pensionare, prevăzute în anexa nr. 1, dacă și-a desfășurat activitatea profesională cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare în condițiile handicapului grav.

În completarea celor expuse de către distinsul meu coleg, domnul senator care a susținut poziția Grupului PSD, vreau doar să subliniez anumite aspecte: suntem în reexaminare pentru că avem Decizia CCR nr. 60/26.01.2021, prin care s-a constatat că au fost încălcate dispozițiile art. 16 din Constituția României cu privire la tratamentul discriminatoriu, așa cum propunerea _de lege ferenda_ a fost formulată inițial. Raportat la obligativitatea noastră, ca senatori, să punem în concordanță dispozițiile enumerate de către Curtea Constituțională, am redactat un amendament în cadrul Comisiei juridice și al Comisiei pentru constituționalitate. Amendamentul sună în următoarea manieră: „Avocatul încadrat în grad de handicap grav beneficiază de reducerea de 15 ani a vârstei standard de pensionare, prevăzute în anexa nr. 1, dacă și-a desfășurat activitatea profesională cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare în condițiile handicapului grav.” Și astfel am reușit să depășim faza discriminatorie care era prevăzută de către proiectul de lege inițial. Acest amendament a fost votat în unanimitate de către membrii celor trei comisii care au analizat proiectul de lege și, de asemenea, a fost susținut și însușit de către Uniunea Națională a Baroului din România, motiv pentru care Grupul liberal va vota acest proiect de lege, cu amendamentul ridicat și consemnat. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul domnului senator Irineu Darău, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS. Vă rog.

Îi dau cuvântul domnului senator Irineu Darău, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS. Vă rog.

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

Antevorbitorii s-au referit la cererea de reexaminare. Și noi am analizat-o în cadrul Comisiei de muncă și, cu unanimitate, a fost aprobată această lege, cu acel amendament.

Antevorbitorii s-au referit la cererea de reexaminare. Și noi am analizat-o în cadrul Comisiei de muncă și, cu unanimitate, a fost aprobată această lege, cu acel amendament. Pe fond, s-a enunțat chestiunea la care se referă legea. Aș spune două cuvinte și despre scopul ei. Această lege vine să corecteze o inechitate între sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților și sistemul unitar de pensii publice, în care se făcea reducerea vârstei de pensionare în aceste cazuri de handicap grav. Acea problemă de constituționalitate venea dintr-o restrângere inițială a aplicării legii doar în cazul handicapului preexistent calității de asigurat. Acesta a fost lucrul corectat în comisii și în timpul ședinței de comisie ne-am asigurat că există și un punct de vedere informal favorabil din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România. Am avut un reprezentant care s-a exprimat în acest sens. Deci Grupul parlamentar al USR PLUS va vota pentru această lege. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 3 al ordinii de zi avem Legea privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Agenției Domeniilor Statului în domeniul public al orașului Odobești, județul Vrancea (L530/2020). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 901/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. - Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Intervenții pe acest subiect? Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct și inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 4 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (L565/2019). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 771/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru învățământ, tineret și sport este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. O invit la microfon pe doamna senatoare Monica Anisie. Vă rog, doamnă.

Interpelare

Monica-Cristina Anisie

de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, inițiatorii urmăresc actualizarea sediului instituției, ca textul legii să fie pus în acord cu Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizar

Prin propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, inițiatorii urmăresc actualizarea sediului instituției, ca textul legii să fie pus în acord cu Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și stabilirea competențelor în aprobarea Statutului Academiei Oamenilor de Știință. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 771/22 octombrie 2020, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România este neconstituțională în ansamblul său. În ședințele din 9 martie 2021 și 17 martie 2021, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru învățământ, tineret și sport au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere a legii. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul Irineu Darău.

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul Irineu Darău. Vă rog.

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

onorabil

Într-adevăr, dragi colegi, această lege avea o problemă de neconstituționalitate, pentru că, pe lângă schimbarea sediului central, se prevedea finanțarea exclusivă de la bugetul de stat, deci se elimina prevederea cu finanțare și din venituri proprii, acest lucru întâmplându-se fără a fi indicată sursa de finanțare și fără fișă financiară. De asemenea, nu a fost solicitată informarea Parlamentului de către Guvern și, în acest sens, Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională în ansamblu. Dincolo de acest aspect, această lege ar fi trebuit respinsă și uitându-ne la fond, pentru că, de fapt, ce se dorea pentru Academia Oamenilor de Știință, dincolo de finanțarea exclusivă din bugetul de stat? Statutul lor ar fi fost adoptat exclusiv prin adunare generală, nu prin hotărâre de guvern, așa cum este astăzi. Această academie nu mai primește fonduri de la buget încă din anul 2020; atunci a fost un amendament la bugetul de stat propus de USR PLUS, care a trecut, și finanțarea de la buget nu mai există de atunci și până când vorbim. Legat de această academie, am verificat înainte de plen un _rating_ internațional pentru instituțiile românești – este pe un „onorabil” loc 794 din 892 doar în România. Între 2017 și 2019 cheltuielile acestei academii au crescut cu 49% și erau formate așa: 60% din indemnizații pentru membri, 25% salarii personal și doar 238.000 din peste 10 milioane de lei pentru activități proprii. Deci, practic, activitățile acestei instituții constau în doar 2% din cheltuielile efective din buget. Prin această instituție au trecut multe personalități remarcabile, nu știu dacă și oameni de știință, ca Ion Iliescu, Teodor Meleșcanu. Are peste 350 de membri și sunt convins că, dacă acești oameni de știință sunt adevărați experți, și nu impostori, nu vor avea o problemă să se finanțeze din venituri proprii și să facă proiecte de cercetare care să le susțină bugetul. Dincolo de numele pompos sau dincolo de istoria acestei academii care, într-adevăr, are mulți, zeci de ani în spate, activitatea efectivă de astăzi pe care v-am descris-o demonstrează că este o academie-instrument pentru sinecuri și, așa cum vă spuneam, nu au decât să se finanțeze din venituri proprii, dacă există calitate acolo. Noi, Grupul USR PLUS, vom vota pentru raportul de respingere. Dorim să stopăm risipa din bani publici și considerăm că în domeniul cercetării, în domeniul științei trebuie întâi demonstrată calitatea și apoi cerută finanțarea. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Lucian Romașcanu.

Îi dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Lucian Romașcanu. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Lucian Romașcanu

ministrul hologramă

Nu am multe de spus pe linia desființării a tot ce se poate și subfinanțării celorlalte, care cu greu mai rămân în viață. Vedem acest discurs profund ipocrit și jos al colegului nostru și probabil că va trebui să găsim soluțiile înființării unei academii de studiu al tâmpeniilor pe care le fac miniștrii dumnealor, începând cu „ministrul hologramă” Vlad Voiculescu, care, iată, astăzi ne-a spus ce a spus PSD-ul tot anul trecut, că a existat o fraudă imensă privind cifrele pandemiei și acest lucru sper să fie luat în seamă de cei care se ocupă de cercetarea unor asemenea încălcări flagrante ale legii. Deci mai ușor cu discursurile astea pomenind oameni de știință după cum ne convine și haideți să facem ceva și cu plus, nu numai cu minus pentru țara asta. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra...

Am încheiat dezbaterile generale asupra... Mai avem o intervenție? OK. Îl invit la microfon pe liderul Grupului AUR, domnul senator Târziu. Vă rog.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

E unul dintre momentele puține pe care le-am vrea mai dese, desigur, dacă și onor coaliția de guvernare ne-ar oferi prilejul de a fi de acord cu ceea ce propune coaliția.

E unul dintre momentele puține pe care le-am vrea mai dese, desigur, dacă și onor coaliția de guvernare ne-ar oferi prilejul de a fi de acord cu ceea ce propune coaliția. Într-adevăr, această academie, din punctul nostru de vedere, nu-și are rostul, dublează ceva ce există și are o tradiție și într-adevăr se încurajează o risipă a banilor publici, de aceea noi suntem pentru... suntem deciși să votăm în consecință. Mulțumesc mult.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct și inițiativa legislativă rămâne pentru votul final.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct și inițiativa legislativă rămâne pentru votul final. La punctul 5 al ordinii de zi avem Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L373/2020). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 903/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru învățământ, tineret și sport este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare și se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Înscrieri? OK. Avem. Doamna senatoare Monica Anisie. Vă rog, stimată doamnă.

Interpelare

Monica-Cristina Anisie

de reglementare completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Se dorește astfel acordarea unui stimulent sub forma tichetelor de sportiv pentru copiii și juniorii legitimați la structurile sportive care practică sportul în mod organizat, cu scopul de a participa la pregătire, competiții sportive naționale și internaționale oficiale. În temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 cu (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 este neconstituțională în ansamblul său. În consecință, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru învățământ, tineret și sport supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a legii trimise la promulgare. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefan Pălărie, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefan Pălărie, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Interpelare

Ștefan Pălărie

iv strategic pentru noi. De aceea spun că mă bucur pentru faptul că în Comisia de învățământ avem un acord ca, indiferent de culoarea politică, să realizăm acest scop în a stimula sportul printr-o propunere legislativă nouă, care să îndeplinească atât condiții evidente de constit

Clar, inițiativa legislativă a fost deja declarată, prin Decizia Curții Constituționale din data de 16 decembrie 2020, ca fiind neconstituțională în ansamblul ei. Sportul însă trebuie să reprezinte o prioritate pentru toți cetățenii României, cu atât mai mult pentru tineri. Avem obligația să privim și spre această lege pe care astăzi o respingem, să căutăm aspectele pozitive și să le integrăm în viitoare inițiative, care să susțină și să stimuleze activitățile sportive. Un popor sănătos, cetățeni care practică sporturi încă de la cele mai mici vârste, trebuie să reprezinte în viitor un obiectiv strategic pentru noi. De aceea spun că mă bucur pentru faptul că în Comisia de învățământ avem un acord ca, indiferent de culoarea politică, să realizăm acest scop în a stimula sportul printr-o propunere legislativă nouă, care să îndeplinească atât condiții evidente de constituționalitate, cât și pe cele de fezabilitate și de depășire a acestui prag, aparent imposibil de mutat, la implementare. Votul deja a fost dat, de respingere, doamna senator deja a publicat situația. Momentan solicităm plenului respingerea legii, dar și parteneriatul în continuare, prin membrii comisiei, pentru o nouă Lege a educației fizice și sportului nr. 69/2000. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Rodica Boancă, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Rodica Boancă, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Interpelare

Rodica Boancă

Din punctul nostru de vedere, nu se poate ajunge la sport de performanță fără parcurgerea etapelor premergătoare, și anume: inițierea în educație fizică în perioada copilăriei și mai apoi, după legitimare la un club, în perioada junioratului.

Din punctul nostru de vedere, nu se poate ajunge la sport de performanță fără parcurgerea etapelor premergătoare, și anume: inițierea în educație fizică în perioada copilăriei și mai apoi, după legitimare la un club, în perioada junioratului. Cu toții suntem mândri de marii noștri campioni, care constituie o adevărată marcă identitară a României. Este îndeobște cunoscut că foarte mulți dintre ei au pornit de jos, din familii adesea nevoiașe din provincie. Nu ajunge să avem câteva săli de sport care vor rămâne goale. Este vorba despre bani pentru hrană, pentru echipament sportiv de calitate, pentru transport. Sunt de notorietate statisticile care arată creșterea obezității și a incidenței problemelor de sănătate la copii. În fiecare județ, doar puțin peste 1.000 de copii mai fac sport de performanță, iar din toți doar 15% fac pasul spre seniorat. Mai ales acum, în condiții de criză și de psihoză a molimei, în care veniturile oamenilor au scăzut și în care sălile de sport sunt goale, tichetele acestea sunt bine-venite. Domnul Orban și acum domnul Cîțu refuză plata unui tichet nominal lunar de 150 de lei, adică 30 de euro, bani care în mod obligatoriu se cheltuiesc în țară. La 30 iunie anul trecut, Senatul a adoptat legea prin votul fostei majorități politice. Actul normativ a fost trimis la promulgare președintelui Iohannis, însă, primind, se pare, o anumită comandă, s-a decis acum un raport de respingere a acestei legi. Guvernul care, în disprețul românilor, și-a făcut o agendă și o prioritate din a cheltui banii bugetului pe tot felul de banalități nu se putea comporta acum mai cinic. Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor va vota împotriva raportului de respingere, dar, în același timp, susținem ceea ce a spus domnul senator Pălărie și vom participa la această întrepătrundere, să zicem, de idei pentru a crea, într-un mod transpartinic, o lege în care sportul și ajutoarele pentru sportivii elevi să fie constituționale și adoptate de Guvernul României. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îl invit la microfon pe liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Virgil Guran.

Îl invit la microfon pe liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Virgil Guran.

Interpelare

Virgil Guran

ivul propus. Vă mulțumesc.

Vă vorbesc în cunoștință de cauză. Cei care mă cunosc, mai ales de pe la Prahova, știu că vreo 25 de ani, din bani proprii, am susținut un club care a pregătit peste 5.000 de copii. O lege de genul acesta este foarte necesară, dar vă spun: în forma în care este legea știți ce se întâmplă? O să se apuce, chipurile, teoretic, de făcut sport toți copiii din țară. Noi trebuie să îndreptăm banii spre structurile sportive care într-adevăr au activitate, pentru că vă spun ceva: copiilor le lipsesc acum bazele sportive, profesori sau antrenori care să fie plătiți, echipament sportiv și taxe, cheltuieli pentru participare la competiții, inclusiv, când sunt la competiții, hrană și cazare. Dacă vom gândi o lege bine așezată și asta văd că există, o dorință comună, și acest lucru este foarte bun, să știți că ne vom apuca din nou să facem sport în România și nu vom mai fi coada lumii, noi, care, pe timpuri, participam și aveam rezultate extraordinare la olimpiade, la campionate mondiale. În momentul de față, credeți-mă că nu mai avem aproape nimic și, într-adevăr, este necesară o astfel de lege. Vă rog să ne gândim împreună și poate reușim să ieșim cu o lege care să sprijine cu adevărat sportul și să sprijine cu adevărat copiii. Deocamdată, această lege, după părerea mea, nu-și atinge obiectivul propus. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit pe doamna senatoare Sbîrnea.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit pe doamna senatoare Sbîrnea. Vă rog, stimată doamnă.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Mă bucur că o inițiativă legislativă a Partidului Social Democrat naște astăzi în plenul Senatului atâtea dezbateri. Și m-aș bucura dacă fiecare inițiativă legislativă, indiferent din partea cărei formațiuni politice vine, ar fi dezbătută în plenul Senatului, mai precis dacă am fi cu toții prezenți

Mă bucur că o inițiativă legislativă a Partidului Social Democrat naște astăzi în plenul Senatului atâtea dezbateri. Și m-aș bucura dacă fiecare inițiativă legislativă, indiferent din partea cărei formațiuni politice vine, ar fi dezbătută în plenul Senatului, mai precis dacă am fi cu toții prezenți aici și ne-am face datoria față de țară. Vreau să spun că inițiativa legislativă direcționa acel tichet valoric de 150 de lei doar către copiii care erau în cluburile sportive, nu către toți copiii, deci doar pentru cei care practicau sportul. Este adevărat că a fost declarată neconstituțională, în principal, pe fond, pentru că ea trebuia votată în plenul reunit al celor două Camere. Și îmi exprim speranța că împreună vom găsi o soluție pentru copiii noștri să practice sportul. Și, poate, ne gândim și la cei trecuți de o vârstă – știu eu? – mai înaintată, pentru a practica sportul, pentru că sportul știm cu toții că este benefic tuturor. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 6 al ordinii de zi avem Legea privind acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învățământ în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 (L599/2020). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 875/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru învățământ, tineret și sport este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile și-l invit pe domnul senator Ștefan Pălărie, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Ștefan Pălărie

dezbină și cucerește

Deși măsura este referitoare la învățământ și la sprijinul acestuia, două date: Comisia pentru constituționalitate depune raportul nr. 287, negativ, Comisia pentru învățământ, tineret și sport depune raportul cu nr. 103, negativ. Pe scurt, această inițiativă prevedea sec: cadrele didactice, precum și personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din învățământul de stat vor primi un stimulent de risc în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv 1.500 de lei lunar, acordat pe toată durata stării de urgență, pentru implicarea și expunerea în fața riscului răspândirii coronavirusului – COVID. Total de acord cu măsura de a sprijini învățământul prin rolul pe care în această perioadă delicată îl au învățătorii, profesorii, dascălii în general, iar, așa cum vedem, și această inițiativă legislativă a fost declarată neconstituțională. Eu sunt convins că împreună cu colegii din coaliție o să schimbăm modul de a face legi în România. Din păcate, PSD a legiferat în ultimii ani având ca principiu de bază sintagma „dezbină și cucerește”. Nu este permis niciodată, cu atât mai puțin în această perioadă epidemiologică dificilă, să dezbinăm societatea românească, să acordăm sporuri de risc doar anumitor categorii profesionale, din păcate, cu scopuri vădit electorale. Avem nevoie de experți care să realizeze politici publice care au la bază principii de competență și performanță și îmi doresc să fac parte dintr-un grup, mă refer la Senatul României și la Parlament, care se uită la fiecare cetățean al României și acordă drepturi egale și echitabile fiecăruia dintre ei, și nu la buna înțelegere sau bunul-plac. Mulțumesc mult.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. _(Discuții.)_

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. _(Discuții.)_ Domnul senator Streinu Cercel, din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Aș dori să vă informez că în momentul de față avem în circulație patru tulpini de SARS-CoV-2: cea sălbatică inițială, cea britanică, cea din Africa de Sud și cea din Brazilia.

Aș dori să vă informez că în momentul de față avem în circulație patru tulpini de SARS-CoV-2: cea sălbatică inițială, cea britanică, cea din Africa de Sud și cea din Brazilia. În momentul de față, 70% din persoanele care se îmbolnăvesc se îmbolnăvesc cu tulpina britanică. O fi risc, n-o fi risc, nu știu. Mai mult decât atâta, văd că se vorbește cu intensitate maximă de sporurile doctorilor și, respectiv, ale cadrelor didactice și, respectiv, dacă putem să le dăm ceva în plus pe această perioadă, din punct de vedere al riscului la care sunt supuși. Și era vorba de 2.000 de lei pentru cadrele didactice și, respectiv, 1.500, pentru nedidactice și, respectiv, personal auxiliar. O fi bine, n-o fi bine, nu știu. Însă ce vreau să vă spun este că tensiunea în aceste două sisteme, sistemul de învățământ și sistemul sanitar, este foarte mare și, ca atare, nu cred că este momentul să ne jucăm de-a sporurile și, respectiv, de a da ceva bani pentru risc. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 7 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar (L295/2020). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 846/2020. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnule senator Matieș, vă rog.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Le mulțumesc stimaților colegi.

Le mulțumesc stimaților colegi. Am lucrat la această lege în Comisia agricolă și i-am explicat domnului ministru Oros că această lege sau acest proiect de lege este paralel cu interesul agricultorului român. Domnule Oros, mă bucur din suflet că Curtea Constituțională a dat aviz negativ acestui proiect de lege, Legea medicilor veterinari. Eu cred că la domnul Oros neputința și interesele primează în primul rând. În relația cu fermierii a manifestat neputință sau interes personal. Nu știți că în aceste momente cântați prohodul fermei românești. Sau interesul personal al companiilor străine ca fermele românești să dispară și să importăm sută la sută alimente... românești?

Interpelare

Din sală

Veterinarii.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Păi, despre veterinari, ajungem și acolo, la veterinari, când domnul Oros susține sus și tare că farmaciile veterinare trebuie să aibă patroni medici veterinari, ceea ce la farmaciile umane nu există. Când domnul Oros susține că vânzarea produselor veterinare se poate face doar de către medicul vete

Păi, despre veterinari, ajungem și acolo, la veterinari, când domnul Oros susține sus și tare că farmaciile veterinare trebuie să aibă patroni medici veterinari, ceea ce la farmaciile umane nu există. Când domnul Oros susține că vânzarea produselor veterinare se poate face doar de către medicul veterinar, îl transformăm în vânzător, îl ținem la tejghea. Când domnul Oros spune că administrarea produselor farmaceutice o face doar medicul veterinar..., adică nu mai putem să le facem animalelor de companie o deparazitare, că trebuie să așteptăm medicul veterinar să vină, plătim taxe și așteptăm după dânsul. La fel, domnul Oros susține că farmacia nu poate funcționa dacă nu este prezent medicul veterinar. Acesta este un monopol, nici măcar notarii nu au asemenea drepturi, ceea ce încearcă domnul Oros să creeze prin această Lege a medicului veterinar. Și tot dânsul, după ce c-a distrus agricultura românească prin neplata despăgubirilor, a distrus zootehnia prin tăierea de ANT. Acum, și Legea medicului veterinar încearcă același lucru, să-i pună pe butuci pe fermieri și sectorul zootehnic. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul domnului senator Țâgârlaș, de la Grupul parlamentar al PNL.

Îi dau cuvântul domnului senator Țâgârlaș, de la Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Îmi este greu să am un discurs în paralel cu discursul folcloric recitat de către distinsul meu coleg din Grupul PSD, dar totuși ar trebui să revenim asupra proiectului de lege și să discutăm un picuț aspectele de drept formal și aspectele substanțiale.

Îmi este greu să am un discurs în paralel cu discursul folcloric recitat de către distinsul meu coleg din Grupul PSD, dar totuși ar trebui să revenim asupra proiectului de lege și să discutăm un picuț aspectele de drept formal și aspectele substanțiale. În primul rând, legea a fost... sau proiectul de lege a fost inițiat de către PSD. Se pare că PSD-ul își uită propriile argumente și expunerea de motive care stă la baza acestui proiect de lege. Și-mi pare rău că există o discrepanță între mandatele celor de la PSD, pentru că argumentele care au stat la baza proiectului de lege sunt chiar viabile. Și, dacă discutăm de un mecanism de legiferare, care este un mecanism complex și care vizează două elemente: natura substanței proiectului de lege, precum și dreptul formal, aici avem o problemă de formalitate, de redactare a textului legal. Dar, mergând la fondul problemei, vreau să-i atrag atenția domnului coleg din partea Grupului PSD că există o decizie a Curții Constituționale a României, nr. 511/2017, care reglementează cadrul acestei propuneri legislative și, de asemenea, o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene din 1.03.2018 în cauza C nr. 297/16 care reglementează exact aspectele traduse în proiectul _de lege ferenda_ . Mai mult decât atât, avem și un regulament al Uniunii Europene, nr. 2019/6, care a fost adoptat în 11.12 și este obligatoriu a fi implementat de către România până în 28.01.2022. Nu vreau să fac trimitere la natura regulamentelor, dar ele sunt obligatorii pentru statele membre și trebuie să le transpunem într-o legislație coerentă. Am făcut trimitere și am vrut să iau cuvântul la acest proiect de hotărâre pentru a nuanța un aspect extrem de important. Chiar dacă legea reglementează un aspect extrem de important și care trebuie să fie dus la îndeplinire până în 28.01.2022, observăm în fiecare ședință de plen a Senatului că avem o multitudine de proiecte de lege care sunt declarate în ansamblu neconstituționale – sau unele articole – de către Curtea Constituțională. Și atunci aș face trimitere, fără să fiu adeptul maieuticii..., dar totuși rigurozitatea și forma unor acte emanate de către Parlament, respectiv de către Senat, trebuie să îndeplinească practica pe care Curtea Constituțională o are constant și a considerentelor pe care le cuprinde în deciziile pe care le emană, motiv pentru care transmit un semnal tuturor membrilor Senatului să fie atenți la rigurozitatea modului de redactare a legilor. În speță, doar pentru simplul fapt că nu a fost stabilit un termen de aplicabilitate rezonabil și nu au fost stabilite norme tranzitorii, legea, cu toate beneficiile pe care le aducea, a fost declarată neconstituțională în ansamblu, motiv pentru care noi, în Senat, nu avem altă posibilitate decât să mergem pe raportul de respingere emis de către comisiile competente. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi, iar inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi, iar inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 8 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (b23/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. _(Discuții.)_ Avem o intervenție din partea doamnei senatoare Iulia Scântei. Vă rog, doamnă.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

În calitate de coinițiator al acestei propuneri legislative, aș dori să justific solicitarea de adoptare a procedurii de urgență pe considerentul că în cuprinsul proiectului este reglementată eliminarea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea de tortură.

În calitate de coinițiator al acestei propuneri legislative, aș dori să justific solicitarea de adoptare a procedurii de urgență pe considerentul că în cuprinsul proiectului este reglementată eliminarea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea de tortură. Fiind o solicitare adresată României, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, în urma condamnării României în cauza Al Nashiri, supun votului dumneavoastră adoptarea procedurii de urgență, tocmai în scopul urgentării acestei adoptări, Camera decizională fiind Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

La punctul 9 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991 (L44/2021).

La punctul 9 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991 (L44/2021). Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. - Senatul este prima Cameră sesizată. - Nu avem intervenții. _(Discuții.)_ - Avem o intervenție din partea domnului senator Ionuț - Neagu. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Ionuț Neagu

O parte din... în primul rând, legea este foarte, foarte ambiguă, sunt foarte multe amendamente și în special mi-a atras atenția art. 146 alin. (2’) lit. b), care, prin ambiguitate, eu deduc că este un pic și cu dedicație.

O parte din... în primul rând, legea este foarte, foarte ambiguă, sunt foarte multe amendamente și în special mi-a atras atenția art. 146 alin. (2’) lit. b), care, prin ambiguitate, eu deduc că este un pic și cu dedicație. Noi am reușit să eliminăm acest amendament într-o comisie, în schimb, la Buget, finanțe a revenit și a fost admis. Acest amendament prevede ca pentru angajatorii care nu sunt rezidenți fiscali în România, în cazul în care nu-și plătesc contribuțiile sociale care cad în sarcina lor, angajatul să suporte aceste contribuții sociale. Pentru acest lucru, noi o să votăm împotrivă și, bineînțeles, și pentru celelalte amendamente care sunt foarte dubioase. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Anca Dana Dragu

abținere

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Continuăm lucrările cu cea de a doua parte a ședinței, respectiv exprimarea votului prin intermediul tabletelor asupra punctului înscris la votul final. Vă reamintesc că, potrivit prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă. Vom supune votului punctul 9 de pe ordinea de zi. Modalitatea de exercitare a votului prin intermediul tabletelor este următoarea: pentru exercitarea fiecărui vot este necesar să se acceseze pictograma „vot” de pe ecranul tabletei. Vor fi afișate patru taste digitale, inscripționate astfel: „pentru”, „contra”, „abținere”, „prezent, nu votez”, reprezentând opțiunile de vot. În cazul în care senatorul va apăsa exclusiv tasta „prezent, nu votez”, acesta va fi înregistrat prezent în categoria celor care nu și-au exprimat nicio opțiune de vot. Timpul alocat pentru exprimarea votului prin mijloace electronice online este de un minut. La expirarea timpului de un minut alocat, votul se oprește automat. În timpul ședinței de vot, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. Senatorul își poate exprima poziția în problema supusă votului dacă se înregistrează în aplicație în intervalul de timp alocat votării. Ieșirea din aplicație după exprimarea opțiunii în problema supusă votului, dar înainte de expirarea timpului alocat votării nu invalidează opțiunea exprimată. Senatorul are posibilitatea de a-și schimba opțiunea de vot exprimată în timpul alocat fiecărui vot, dar numai după apăsarea tastei „refresh”. Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul tabletelor, urmează să derulăm un vot-test. În acest sens, vă rog să accesați aplicația de vot. Vă reamintesc că aveți la dispoziție un minut pentru exercitarea votului. _(Discuții.)_ OK. Bun. Revenim la votul pe tabletă. Vă rugăm, accesați aplicația de vot. Vă reamintesc că aveți la dispoziție un minut pentru exercitarea votului. Vă rog să votați. _(Discuții.)_ Este un test acum, după care vom vota punctul 9. Testul a funcționat, sunt 104 senatori prezenți. Trecem la punctul 9, la votul pentru punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991 (L44/2021). Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului cu amendamentele admise și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raportul comisiei. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Stimați colegi, vă rog să votați. Rezultatul votului pe tabletă este: 61 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă, 28 de abțineri, zero „nu votez”. Îi invit pe liderii de grup să comunice dacă există senatori care vor să voteze prin apel telefonic. _(Discuții.)_ Îi invit pe liderii de grup să depună listele cu cei care vor fi sunați prin apel telefonic la secretarul general. _(Discuții.)_ Îl invit pe domnul senator, domnul Lavric, să înceapă apelul colegilor care vor fi sunați în vederea exercitării votului. Vă rog, domnule secretar.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

Laura Moagher-Fulgeanu, Circumscripția nr. 31 Prahova. Votul meu la punctul 9 este de abținere.

Laura Moagher-Fulgeanu, Circumscripția nr. 31 Prahova. Votul meu la punctul 9 este de abținere. Mulțumesc.

Interpelare

Marius-Alexandru Dunca

abținere

Senatorul Dunca Marius-Alexandru, Brașov, PSD. Votul meu este „abținere”.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Interpelare

Alexandru-Răzvan Cuc

abținere

Răzvan Cuc sunt, senator de Neamț, iar votul meu este „abținere”.

Interpelare

Gabriela Firea

abținere

Gabriela Firea, senator PSD, București. Votez „abținere”. Mulțumesc.

Interpelare

Titus Corlățean

Titus Corlățean, senator PSD de Dâmbovița. Votul meu este contra.

Titus Corlățean, senator PSD de Dâmbovița. Votul meu este contra.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

abținere

Matei Constantin-Bogdan. Votul meu este „abținere” pentru punctul 9. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

abținere

Ștefan-Radu Oprea, senator PSD, Prahova. Votez „abținere”. Mulțumesc.

Interpelare

Bianca-Mihaela Purcărin

Interpelare

Din sală

Da. Pentru.

Interpelare

Cristian Ghica

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Sunt Silvia-Monica Dinică, senator USR PLUS. Pentru ordinea de zi de astăzi votul meu este „pentru” pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Sunt Silvia-Monica Dinică, senator USR PLUS. Pentru ordinea de zi de astăzi votul meu este „pentru” pentru toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

László Attila

Sunt László Attila, senator UDMR de Cluj, iar votul meu este pentru.

Sunt László Attila, senator UDMR de Cluj, iar votul meu este pentru.

Interpelare

Gheorghe Carp

Interpelare

Gheorghe Carp

Pentru toate punctele „pentru” – senator Carp.

Pentru toate punctele „pentru” – senator Carp.

Interpelare

Kovács Irina Elisabeta

Sunt senator Kovács Irina Elisabeta, iar votul meu este pentru.

Sunt senator Kovács Irina Elisabeta, iar votul meu este pentru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

abținere

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

abținere

Daniel Zamfir sunt, iar votul meu la punctul 9 este „abținere”. Mulțumesc.

Interpelare

Ioan Stan

abținere

Interpelare

Florin-Vasile Cîțu

Senator Cîțu Florin-Vasile – vot pentru.

Senator Cîțu Florin-Vasile – vot pentru.

Interpelare

George Scarlat

George Scarlat, senator de Galați. Pentru punctul de pe ordinea de zi votez pentru.

George Scarlat, senator de Galați. Pentru punctul de pe ordinea de zi votez pentru.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Monitorul Oficial

Având în vedere rezultatul cumulat al votului pe tabletă și votul prin apel telefonic, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat. Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința Senatului. _Ședința s-a încheiat la ora 13.40._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. &JUYEJT|336938] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 49/13.IV.2021 conține 36 de pagini.** Prețul: 90,00 lei