Stenogramă plen

Interpelare

Gabriela Firea

Marius Nasta

Dragi colegi, Bună dimineața, în primul rând! Astăzi este Ziua internațională a sănătății, se sărbătorește din 1950, așa că interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Vasile Cîțu și domnului ministru al sănătății Vlad Voiculescu. Indiferent de specializarea lor, fie că sunt medici ATI, pneumologi, nutriționiști, doctorii susțin că o alimentație de calitate este esențială în vindecarea pacienților diagnosticați cu COVID-19. De fapt, pentru orice afecțiune hrana este importantă. În România, în țara noastră, în spitale, situația este neschimbată din 2018, an în care a fost majorată ultima oară alocația de hrană pentru bolnavii internați. Așa cum a afirmat și managerul Institutului „Marius Nasta”, doctor Beatrice Mahler, acum câteva zile, un pacient bolnav de COVID are alocat pentru cele trei mese pe zi doar un cuantum de 10 lei pentru fiecare zi, sumă insuficientă pentru nevoile reale ale oricărui pacient. Autoritățile locale au posibilitatea de a majora valoarea alocației de hrană pentru spitalele din subordinea lor, dar, de foarte multe ori, bugetul de care dispun nu permite promovarea unor astfel de măsuri. În plus, prețurile produselor alimentare au crescut, iar această majorare nu a generat și actualizarea nivelului pentru alocațiile de hrană. Așadar, domnule prim-ministru, domnule ministru, vă solicit să ne comunicați dacă și când veți promova un astfel de act normativ, pentru majorarea alocației de hrană pentru pacienți. În cazul în care nu veți promova, în regim de urgență, această hotărâre de guvern, vă solicit să ne informați care sunt motivele care stau la baza deciziei dumneavoastră.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionel-Dănuț Cristescu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionel-Dănuț Cristescu. Se pregătește domnul senator Marius-Gheorghe Toanchină. Vă rog.

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Testarea în școli cu teste rapide antigen și distribuția acestora pe județe

Interpelarea mea se adresează domnului Vlad Vasile Voiculescu, ministrul sănătății, având în vedere acest talmeșbalmeș cu privire la testarea în școli cu teste rapide antigen și distribuția acestora pe județe. Părinții, elevii, dar și profesorii așteaptă rezolvarea acestei situații și nu sunt mulțumiți de faptul că văd doar o ceartă între ministrul sănătății și ministrul educației. Ca atare, obiectul interpelării: „Testarea în școli cu teste rapide antigen și distribuția acestora pe județe”. Stimate domnule ministru, În data de 26 februarie 2021, Ministerul Sănătății anunța că au fost distribuite către direcțiile de sănătate publică județene 1,15 milioane de teste rapide antigen SARS-CoV-2. Testarea antigen SARS-CoV-2 viza 17.677 de unități de învățământ și 3.226.554 de persoane, dintre care 2.918.275 de elevi. Precizia cu care au fost comunicate numărul unităților de învățământ, precum și numărul de beneficiari ai testelor este impresionantă. Realitatea arată că au fost folosite doar 2,2% din numărul de teste antigen rapide puse la dispoziție pentru testarea în școli. Desigur că vinovați sunt părinții și elevii. Tot în comunicatul din data de 26 februarie 2021 se precizează faptul că Ministerul Sănătății monitorizează în regim de permanență procesul de distribuire a testelor antigen în unitățile de învățământ și procesul de testare. Totodată, s-a asigurat că toate cabinetele medicale școlare din cadrul unităților de învățământ din țară au la dispoziție testele antigen necesare. Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, solicită achiziționarea de teste noninvazive și mizează pe faptul că achiziția acestora se va face de Ministerul Sănătății. Ca urmare a celor prezentate și cunoscând dorința dumneavoastră de a fi extrem de transparent în comunicarea publică, vă rog să îmi comunicați următoarele: 1. Câte teste antigen SARS-CoV-2 au fost distribuite județului Teleorman? 2. Ce unități de învățământ au beneficiat de teste antigen SARS-CoV-2 în județul Teleorman? 3. Câte teste antigen SARS-CoV-2 s-au efectuat în unitățile de învățământ din județul Teleorman? 4. Testele antigen rapide rămase, adică peste un milion, se vor utiliza în continuare sau vor fi redirecționate pentru testarea adulților? 5. Se vor achiziționa teste antigen noninvazive de către Ministerul Sănătății? Vă mulțumesc. Cu deosebit respect, senator de Teleorman Cristescu Ionel-Dănuț. Mai am o întrebare, pentru domnul Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Nu știu dacă dânsul cunoaște această situație, a întârzierilor foarte mari în eliberarea avizelor de gospodărire a apelor la nivelul județelor din România. Stimate domnule ministru, obiectul interpelării este: „Întârzieri foarte mari în eliberarea avizelor de gospodărire a apelor”. ## Domnule ministru, Mii de obiective de investiții de stat sau private depind și de obținerea avizelor de gospodărire a apelor. Aceste avize sunt eliberate foarte greu. Există situații când avizele sunt eliberate și după 6-8 luni. Cine pierde? Autoritățile locale care au obiective de investiții în derulare și agenții economici care plătesc taxe și impozite statului. Pentru obținerea unui aviz de gospodărire a apelor, autoritățile și agenții economici din județele Teleorman, Giurgiu, Ilfov și București solicită emiterea avizelor de la Administrația Bazinală de Apă Argeș–Vedea–Pitești. La art. 4 alin. (1) din Ordinul nr. 828/4.07.2019 privind aprobarea procedurii și competențelor de emitere a avizului de gospodărire a apelor se menționează posibilitatea delegării competențelor. Delegarea competențelor s-a făcut doar până la nivel de regiune, deși există sisteme de gospodărire a apelor la nivel local, spre exemplu: SGA Teleorman, SGA Giurgiu și SGA București–Ilfov. Ce spune textul din anexa nr. 1C din Ordinul nr. 828/4.07.2019 – notă, pct. 1: „Competențele de emitere a avizelor de gospodărire a apelor de către sistemele de gospodărire a apelor se stabilesc prin decizie a directorului administrației bazinale de apă. Competențele vor fi date de administrația bazinală de apă sistemelor de gospodărire a apelor din cadrul acesteia în funcție de personalul fiecărui sistem de gospodărire a apelor, pregătirea acestuia și posibilitățile reale de emitere a avizelor.” Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi comunicați următoarele: 1. Care sunt motivele întârzierilor foarte mari cu privire la emiterea avizelor de gospodărire a apelor (personal insuficient, lipsa de pregătire a personalului la nivelul instituției, nedelegarea competențelor la nivel local)? 2. De ce nu sunt delegate competențele la nivelul sistemelor de gospodărire a apelor Teleorman, Giurgiu, București–Ilfov, adică la nivel local, la nivel de județ? 3. Ce măsuri vor fi luate pentru emiterea avizelor de gospodărire a apelor, astfel încât acestea să fie eliberate cât mai repede posibil? Cu deosebit respect, senator de Teleorman Ionel-Dănuț Cristescu. Mulțumesc.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit pe domnul senator Marius-Gheorghe Toanchină. Se pregătește domnul senator Dănuț Bica, de la Grupul PNL.

Îl invit pe domnul senator Marius-Gheorghe Toanchină. Se pregătește domnul senator Dănuț Bica, de la Grupul PNL.

Interpelare

Marius-Gheorghe Toanchină

Finanțarea proiectelor de interes național din județul Brașov prin intermediul Planului național de redresare și reziliență

Interpelare adresată domnului Vasile Cîțu, prim-ministrul României, și domnului Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene. „Finanțarea proiectelor de interes național din județul Brașov prin intermediul Planului național de redresare și reziliență” ## Domnilor guvernanți, V-ați lăudat un an de zile, alături de Ludovic Orban, președintele PNL, și de Președintele României, KlausWerner Iohannis, cu lansarea unui plan național de redresare și reziliență economică și socială finanțat prin fonduri europene. La o primă rundă de negocieri cu liderii Uniunii Europene, ați anunțat, triumfători, că România va primi o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro, bani europeni cu care veți finanța spitale, autostrăzi și alte mari proiecte de infrastructură. În urma prezentării unui plan nerealist, fără a se ține cont de reglementările impuse de autoritățile europene, la cea de a doua rundă de negocieri ați mers atât de pregătiți, încât ați pierdut 50 de miliarde de euro, iar acum sperați la un maxim de 29 de miliarde. Partidul Social Democrat a solicitat organizarea unor consultări publice pentru realizarea acestui Plan național de redresare și reziliență, înțelegând importanța lui și șansa unică pe care o are România de a-și relansa economia, puternic afectată de pandemia de coronavirus. În schimbul unui consens național, în schimbul finanțării proiectelor comunităților locale – care aveau șansa la o dezvoltare durabilă și echitabilă –, ați ales să concentrați fondurile la nivelul Guvernului, transformând această oportunitate într-un instrument de șantaj politic. În acest sens, vă solicit să-mi transmiteți lista obiectivelor de investiții din județul Brașov incluse pentru finanțare în Planul național pentru redresare și reziliență. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să îmi răspundeți în scris la adresa de e-mail și la adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Senator Marius-Gheorghe Toanchină. Întrebare adresată domnului Vlad Voiculescu, ministrul sănătății. „Reducerea salariilor medicilor din România prin diminuarea plafonului sporurilor” Stimate domnule ministru, România se apropie cu pași repezi de un milion de cazuri confirmate de coronavirus, iar al treilea val al pandemiei și-a făcut deja simțită prezența cu noi recorduri negative în ceea ce privește numărul cazurilor grave ce necesită internare în cadrul secțiilor ATI, numărul paturilor fiind în continuare insuficient. În schimb, în ciuda tuturor acestor aspecte grave, guvernul din care faceți parte a propus spre aprobare un memorandum privind „Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Practic, prin plafonarea sporurilor salariale – proiectul doamnei Turcan –, se vor tăia drastic salariile bugetarilor, în special ale cadrelor medicale, care de mai bine de un an sunt sub asediu și lucrează, de cele mai multe ori, fără pauză sau concedii. Din acest punct de vedere, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ați avizat favorabil memorandumul austerității, intitulat „Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, privind plafonarea sporurilor salariale? 2. Ați deblocat plățile către medicii din centrele de vaccinare? Câte centre de vaccinare sunt active în acest moment la nivelul județului Brașov? 3. Câți consilieri aveți în prezent la cabinetul de ministru și câți sunt consilieri onorifici? 4. Vă rog să publicați CV-urile consilierilor dumneavoastră (în format anonimizat, fără datele de contact sau date personale de identificare). Românii trebuie să știe ce pregătire au oamenii care-l consiliază pe ministrul sănătății în plină pandemie. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris la adresa de e-mail, precum și la adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Întrebare adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației. „Situația achiziției testelor rapide antigen” ## Domnule ministru, Elevii nu mai pot absenta în continuare de la școală. Nu mai putem ascunde incompetența prin prelungirea vacanțelor la nesfârșit. Avem încă lacune în ceea ce privește susținerea logistică a copiilor care nu au acces la școala on-line, fie din cauza situației financiare, fie din cauza lipsei conectivității la internet sau lipsei energiei electrice din anumite zone, cu precădere cele montane, cum este și cazul județului Brașov. Din păcate, școala on-line nu este la îndemâna tuturor părinților și elevilor. Din acest motiv, găsirea unei soluții viabile pentru garantarea dreptului constituțional la educație pentru toți elevii în mod egal este primordială. O rezolvare în acest caz poate fi utilizarea testelor rapide antigen, prin care elevii să fie testați în fiecare zi, alături de profesori, înainte de începerea orelor de curs. Am obține o radiografie a răspândirii acestui virus în rândul tinerilor, am descoperi posibile focare înainte să fie prea târziu, am putea impune măsuri doar acolo unde este nevoie, iar școlile ar putea rămâne deschise fără niciun pericol. Așadar, domnule ministru, care este situația achiziționării testelor rapide antigen? Când vor fi disponibile în școli? În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris la adresa de e-mail, precum și la adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Întrebare adresată domnului Claudiu Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului. „Utilizarea testelor rapide antigen pentru relansarea turismului” Stimate domnule ministru, Tot mai multe state din Uniunea Europeană pregătesc relaxarea măsurilor din domeniul turismului, din domeniul cultural și din HoReCa. Dacă unele state membre pun un accent deosebit pe implementarea pașaportului verde, care este posibil să fie disponibil din vara acestui an la nivel european, alte state folosesc o soluție mai aplicată și mai rapidă pentru relansare. Vorbim aici despre implementarea unui sistem prin utilizarea testelor rapide antigen, susținute financiar de către operatorii economici și din turism, prin care clienții și turiștii să poată fi testați pe loc înaintea efectuării procedurilor de cazare. De asemenea, restaurantele s-ar putea adapta foarte ușor acestei măsuri, putând organiza spații în interior pentru persoanele testate negativ sau vaccinate, fără o limită a gradului de ocupare, și spații separate, în aer liber, cu un acces de maximum 30%, pentru persoanele nevaccinate. Având în vedere toate aceste aspecte, ce demersuri ați întreprins pentru elaborarea unui cadru normativ care să permită relansarea turismului și implementarea utilizării testelor rapide antigen? În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris la adresa de e-mail, precum și la adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Vă mulțumesc. Senator Marius-Gheorghe Toanchină.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vă mulțumim, domnule senator.

Vă mulțumim, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Bica, din partea Grupului senatorial al PNL.

Interpelare

Dănuț Bica

Posibilitatea modernizării și electrificării căii ferate București–Pitești cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile

Prima mea întrebare este adresată domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul întrebării: „Posibilitatea modernizării și electrificării căii ferate București–Pitești cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile”. Stimate domnule ministru, Am constatat cu satisfacție că Planul național de redresare și reziliență (PNRR) a fost pus în dezbatere publică de Guvernul României, urmând ca acesta să fie definitivat și transmis Comisiei Europene până la data de 30 aprilie 2021, în vederea emiterii deciziei de aprobare. Analizele recente au arătat că sectorul de transport nu se constituie doar ca un vector de sprijin al celorlalte domenii, ci contribuie atât la aspectele de reziliență economică, cât și la potențialul de revenire accelerată în urma unor evenimente cu un impact negativ de amploare. Astfel, modernizarea infrastructurii de transport din România, în special a celei feroviare, mult rămasă în urmă, devine prioritară printre proiectele de investiții publice din țara noastră. Drept urmare, din totalul de aproximativ 30 de miliarde de euro care revin României prin PNRR, 5 miliarde de euro vor fi destinați pentru promovarea transportului durabil, prin dezvoltarea infrastructurii feroviare la nivel național. Această oportunitate deosebită ar putea să acopere și finanțarea electrificării și modernizării liniei de cale ferată București–Pitești, parte importantă din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Aceasta este a doua cale ferată din Țara Românească ca vechime, fiind inaugurată la 13 septembrie 1872 și având o mare importanță economică și strategică încă de la punerea ei în funcțiune. Este neelectrificată, cu excepția a 9 kilometri între București și Chitila, este dublată doar pe tronsonul Golești–Chitila și nu a beneficiat de lucrări de reparații capitale din anul 1997, fapt care o înscrie între cele mai lente magistrale feroviare din țară. Modernizarea și electrificarea acestei linii, generând creșterea vitezei de circulație a trenurilor pentru mărfuri și călători, ar stimula transportul pe calea ferată, mult mai puțin poluant decât cel rutier. Având în vedere faptul că investițiile finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență trebuie pregătite și finalizate relativ rapid, până la 31 august 2026, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. A fost elaborat la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, după aderarea României la Uniunea Europeană, vreun proiect pentru finanțarea din fonduri externe nerambursabile a modernizării și electrificării liniei CF București–Pitești? Dacă răspunsul este negativ, se preconizează întocmirea unui astfel de proiect în perioada imediat următoare? 2. Care este poziția dumneavoastră cu privire la includerea electrificării și modernizării căii de rulare și sistemelor auxiliare pe ruta București–Pitești între proiectele ce se vor finanța prin Planul național de redresare și reziliență? 3. Care este gradul de uzură a căii ferate București–Pitești? Care sunt în prezent vitezele medii orare de deplasare ale trenurilor de călători și ale celor de mărfuri pe acest traseu?

Interpelare

Leonard Azamfirei

Am să o invit, în continuare, la cuvânt pe doamna senator Rodica Boancă, de la Grupul senatorial al AUR.

Am să o invit, în continuare, la cuvânt pe doamna senator Rodica Boancă, de la Grupul senatorial al AUR. Se va pregăti domnul senator Dorinel Cosma. Grupul AUR are alocate 6 minute în total. Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Situația grupurilor sanitare din instituțiile de învățământ din mediul rural, județul Ialomița, și a cabinetelor medicale din mediul rural, județul Ialomița

Are ca obiect: „Situația grupurilor sanitare din instituțiile de învățământ din mediul rural, județul Ialomița, și a cabinetelor medicale din mediul rural, județul Ialomița”. Stimate domnule ministru al educației Sorin Mihai Cîmpeanu, Stimate domnule ministru al sănătății Vlad Vasile Voiculescu, Ialomița este unul dintre cele mai sărace județe din România. În mediul rural, abandonul școlar este în creștere, iar măsurile pentru a stopa acest flagel nu există. Totodată, lipsa dotărilor din unitățile de învățământ din județul Ialomița reprezintă un factor care concură la dezinteresul părinților și elevilor pentru școală. De altfel, nici autoritățile locale, nici acelea centrale sau guvernamentale nu se mobilizează pentru a atrage fonduri către domeniul infrastructurii școlare din mediul rural, ceea ce denotă o gravă neimplicare, în detrimentul elevilor și viitorului acestei țări. În acest context, două elemente, care țin mai degrabă de bunul-simț și de grija față de elevi, atrag atenția: grupurile sanitare ca din Evul Mediu care există în multe dintre localitățile ialomițene și desăvârșita lipsă a cabinetelor medicale din cadrul școlilor aflate în comunele și satele ialomițene. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care este evidența clară a grupurilor sanitare școlare nemodernizate – pe alocuri, insalubre – din județul Ialomița? 2. Câte cabinete medicale școlare funcționează în mediul rural din Ialomița, considerând și situația pandemică? 3. Cum explicați că, după 31 de ani, elevii ialomițeni nu au încă apă curentă și grupuri sanitare normale pentru secolul XXI? Cine se face vinovat? 4. Ați elaborat măsuri pentru a corecta aceste neajunsuri? 5. Ce fonduri și programe naționale sau europene ați recomandat sau atras pentru a le oferi elevilor un mediu școlar igienic și sigur din punct de vedere sanitar? Vă mulțumesc.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Interpelare

Dorinel Cosma

Sistematizarea cu barieră a trecerii la nivel cu calea ferată

Interpelare adresată domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării: „Sistematizarea cu barieră a trecerii la nivel cu calea ferată”. ## Stimate domnule ministru, Este răvășitor să privești cum sunt curmate vieți, cum ar fi putut fi salvate prin atenția autorităților. Așadar, până la realizarea unor pasaje supraterane, consider că sistematizarea cu barieră a trecerilor la nivel cu calea ferată semnalizate acum doar prin crucea Sfântului Andrei ar trebui să constituie un demers prioritar pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și CFR – SA. De asemenea, tragedia recentă în care un angajat al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vrancea în vârstă de 40 de ani și-a pierdut viața, iar un copil de 10 ani a fost rănit în urma unui accident rutier produs la trecerea la nivel cu calea ferată de la Șișcani, Adjud, tragedie care ar fi putut fi evitată printr-o astfel de sistematizare, precum și numeroasele accidente tragice în care și-au pierdut viața multe persoane care au avut loc de-a lungul timpului la trecerile la nivel cu calea ferată care nu sunt sistematizate cu barieră evidențiază necesitatea sistematizării cu barieră a acestor treceri. Prin urmare, vă rog, domnule ministru, să aveți în vedere alocarea de fonduri pentru sistematizarea cu barieră a tuturor trecerilor la nivel cu calea ferată, multe dintre ele având o vizibilitate foarte redusă, din cauza vegetației sau a unor construcții care îngreunează vederea conducătorilor auto, sporind astfel riscul producerii de accidente grave, soldate, de cele mai multe ori, cu moartea persoanelor implicate. Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Ce sume ați prevăzut în acest an pentru sistematizarea cu bariere a trecerilor la nivel cu calea ferată semnalizate în prezent doar prin crucea Sfântului Andrei? 2. Care este numărul trecerilor la nivel cu calea ferată nesemnalizate cu barieră și când preconizați că se va finaliza procesul de sistematizare cu barieră a acestor treceri? 3. Care sunt sumele pe care le aveți în vedere în scopul menționat după prima rectificare bugetară? Vă

Interpelare

Leonard Azamfirei

Grupul UDMR nu are solicitări de luare de cuvânt.

Grupul UDMR nu are solicitări de luare de cuvânt. O invit pe doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă, grupul neafiliaților. Vă informez, doamna senator, că aveți un minut. Cu siguranță cunoașteți acest lucru. Vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Funeraliile în timpul pandemiei de COVID-19

Prima întrebare este adresată prim-ministrului, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne și celor doi viceprim-miniștri. Obiectul întrebării: „Funeraliile în timpul pandemiei de COVID-19”. Stimați domni miniștri, Regulamentul impus de autorități privind slujbele și ceremoniile religioase a creat o situație tensionată, mai ales față de încălcările flagrante de către acestea ale Constituției, Codului civil, Codului penal cu privire la respectul față de memoria și corpul defunctului, precum și deciziile cu privire la modul în care se realizează funeraliile. Este inacceptabil și inadmisibil ca persoana decedată, așa zis, de COVID-19, deși diagnosticul principal menționat în certificatul constatator al decesului este cu totul altul decât infecția cu COVID-19, să aibă parte de un tratament dezumanizant, degradant, înjositor, abominabil – și lista dezaprecierilor poate continua –, să fie introdusă în saci de plastic, de parcă ar fi ciumată sau decedată de holeră, tifos sau lepră, introdusă într-un coșciug sigilat, fără să i se permită să aibă parte de priveghi, slujbă religioasă integrală în biserică, participarea familiei și prietenilor, ba, în multe cazuri, nici măcar de preot, astfel încât să i se acorde un ultim omagiu defunctului. Este cea mai cumplită înjosire și lipsă de respect față de poporul român și cea mai mare încălcare a credinței și tradiției ancestrale a regulilor religiei. Astfel, se încalcă art. 78, 79, 80 din Codul civil, art. 22 din Constituția România și art. 383 – Codul penal, cu privire la profanarea de cadavre sau morminte. Având în vedere cele menționate, vă adresez următoarele întrebări, la care vă

Interpelare

Leonard Azamfirei

Deja vorbiți de 5 minute!

Doamna senator, iertați-mă, vorbiți deja de 5 minute. _(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.)_ Deja vorbiți de 5 minute!

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vă înțeleg, cu respect vă spun și eu, însă vă rog să încercăm să avem o abordare echilibrată de ambele părți. Bine?

Vă înțeleg, cu respect vă spun și eu, însă vă rog să încercăm să avem o abordare echilibrată de ambele părți. Bine?

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Am înțeles.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Ceea ce am să vă rog, având în vedere că avem până la 10.30 încă 5 minute, de menționat... Și cred că e în interesul poporului român să aflăm despre ajutoarele pe care... _(Microfon întrerupt.)_

Ceea ce am să vă rog, având în vedere că avem până la 10.30 încă 5 minute, de menționat... Și cred că e în interesul poporului român să aflăm despre ajutoarele pe care... _(Microfon întrerupt.)_

Interpelare

Leonard Azamfirei

Sigur, vă înțeleg uman, dar înțeleg și regulile, care trebuie respectate, și vă rog să le respectați și dumneavoastră. Vă rog, mai aveți unu, două minute.

Sigur, vă înțeleg uman, dar înțeleg și regulile, care trebuie respectate, și vă rog să le respectați și dumneavoastră. Vă rog, mai aveți unu, două minute.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Măsurile urmăresc ca întreprinderile să aibă posibilitatea de a-și continua activitatea sau de a o îngheța temporar fără a-și pierde perspectivele de creștere pe termen lung.

Măsurile urmăresc ca întreprinderile să aibă posibilitatea de a-și continua activitatea sau de a o îngheța temporar fără a-și pierde perspectivele de creștere pe termen lung. Pe 14 decembrie 2020, Comisia a constatat că înființarea unui fond paneuropean de garantare în valoare de 25 de miliarde de euro, gestionat de Banca Europeană de Investiții și menit să sprijine întreprinderile afectate de pandemia de COVID-19, respectă normele UE privind ajutoarele de stat. Se preconizează că fondul va mobiliza o finanțare suplimentară de până la 200 de miliarde de euro, pentru a sprijini, în principal, întreprinderile mici și mijlocii afectate de pandemie în cele 21 de state membre participante. Pe 28 ianuarie 2021, Comisia a decis să prelungească până la 31 decembrie 2021 cadrul temporar privind măsurile de ajutor. În ceea ce privește cetățenii UE, țările membre au dispus acordarea unor ajutoare de urgență de tip social, ca urmare a pandemiei de COVID-19, care a dus la pierderea locurilor de muncă sau decesul membrilor familiei care constituiau principalii finanțatori ai acesteia. Având în vedere cele menționate, vă adresez următoarele întrebări, la care vă solicit să răspundeți punctual: 1. Care sunt măsurile economice luate de Guvernul României sau alte instituții ale statului român pentru întreprinderile mici și mijlocii care să le permită continuarea activității sau înghețarea temporară, fără a-și pierde perspectivele pe termen lung, în timpul pandemiei de COVID-19 pentru anii 2020 și 2021? 2. Care sunt ajutoarele financiare acordate de Guvernul României sau alte instituții ale statului român în anii 2020 și 2021 pentru întreprinderile grav afectate și întreprinderile mici și mijlocii care riscă să se închidă dacă nu primesc ajutor, condițiile de acordare și rata de accesare a acestora? 3. Care sunt ajutoarele/măsurile economico-financiare acordate de Guvernul României sau alte instituții ale statului român pentru băncile din România în timpul pandemiei pentru anii 2020 și 2021? 4. Care este numărul de societăți care au accesat ajutoarele acordate de Guvernul României sau alte instituții ale statului român în timpul pandemiei de COVID-19 pentru anii 2020 și 2021 și procentul acestora din totalul societăților existente pe piața românească? 5. Care sunt măsurile economice luate de Guvernul României sau alte instituții ale statului român pentru apărarea economico-financiară a cetățenilor români ca urmare a pandemiei de COVID-19 pentru anii 2020–2021? 6. Ce ajutoare sociale/de urgență acordă Guvernul României sau alte instituții ale statului român pentru apărarea economico-financiară a cetățenilor români ca urmare a pandemiei de COVID-19, departajate pe anii 2020 și 2021? Care sunt condițiile de acordare și rata de accesare a acestora? 7. Care sunt ajutoarele economico-financiare acordate de Guvernul României sau alte instituții ale statului român cetățenilor români care au rămas fără loc de muncă ca urmare a pandemiei, departajate pe anii 2020 și 2021, condițiile de acordare și rata de accesare a acestora? 8. Care este totalul cetățenilor români care au solicitat aceste ajutoare, ca urmare a pandemiei de COVID-19, și care este procentul care a și primit aceste ajutoare? 9. Care a fost metoda de mediatizare a acestor ajutoare și măsuri, în special pentru persoanele defavorizate din mediul rural? 10. Care sunt ajutoarele/măsurile economico-financiare acordate de Guvernul României sau alte instituții ale statului român pentru familiile cărora le-au decedat membri ca urmare a pandemiei, principalii susținători ai acestora, condițiile de acordare și rata de accesare a acestora?

Interpelare

Leonard Azamfirei

Dar este doar un minut! Vă rog să-mi promiteți, bine? Că trebuie să revenim la PSD.

Dar este doar un minut! Vă rog să-mi promiteți, bine? Că trebuie să revenim la PSD. Vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

OK. O să încerc să fac o sumarizare.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Chiar foarte scurt.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Invadarea industriei de apărare cu lichidatori de meserie

De aproximativ 30 de ani nu s-au mai făcut investiții importante în acest sector, în echipamente și linii tehnologice de ultimă generație, astfel încât să se recupereze decalajul față de firmele competitoare din piață, iar produsele/serviciile românești să devină competitive, să fie cea mai atractivă ofertă, ținând cont de raportul calitate–preț, iar după acești 3 ani de investiții această industrie se află din nou în pericol, sub comanda „specialiștilor” USR de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Dacă în anul 2018 acestui sector de importanță i-au fost alocate pentru procesul de retehnologizare – spre exemplu, CN „Romarm” – SA, cel mai mare și complex agent economic din branșă – aproximativ 45 de milioane de lei, iată că surpriza negativă a fost că din aceste sume au fost alocate pentru anul 2021 doar 5 milioane de lei. Din cei aproximativ 356 de milioane de lei, la Romarm trebuia să se construiască o fabrică de pulberi, având în vedere că România nu mai fabrică pulberi la ora actuală, acestea fiind importante. Având în vedere că atât secretarul de stat Simona Fătu, cât și o parte dintre persoanele numite în CA-urile companiilor Romarm sunt membri ai Asociației de Turnaround Management din România, precum și reprezentanți sau foști reprezentanți ai Fondului Proprietatea, se pune întrebarea dacă astfel de acțiuni, precum cele întreprinse de către secretarul de stat Simona Fătu, nu conduc către suspiciunea rezonabilă că aceasta urmărește interese comerciale străine intereselor naționale ale României. După ce s-au înstrăinat resursele naturale ale României, energia, apa, terenurile, telecomunicațiile, porturile et cetera, acum urmează ca acești lupișori neomarxiști ai USR-ului să ne lase și fără apărare?

Interpelare

Leonard Azamfirei

A trecut și minutul, doamna senator.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Da.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit la microfon pe domnul senator Maricel Popa. Vă rog, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Maricel Popa. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Maricel Popa

Stadiul achiziției de autobuze electrice și tramvaie pentru municipiul Iași

Am o întrebare pentru domnul ministru Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Pădurile reprezintă una dintre bogățiile cele mai de preț ale României. În ultimii ani însă, în spațiul public au apărut foarte multe informații cu privire la tăieri ilegale, practici forestiere iresponsabile, tăieri la ras, inclusiv în zonele protejate, tăieri în pășunile împădurite. Numeroase semnale de alarmă a tras societatea civilă, prin intermediul asociațiilor și fundațiilor din zona de protecție a mediului. Măsurile luate pentru prevenirea ilegalităților din zona forestieră trebuie însă dublate de acțiuni prin care pădurile României să fie regenerate. Motivat de acest lucru, vă rog să prezentați o situație cu campania de împădurire desfășurată la nivel național în cursul anului 2020, care să cuprindă date cu privire la numărul de puieți plantați, suprafețele plantate, județele în care s-au plantat cei mai mulți puieți forestieri, numărul de puieți care au fost plantați în județul Iași. Totodată, vă rog să precizați care sunt obiectivele campaniei de împădurire din acest an la nivel național, dar și la nivel județean. Vreau să vă atrag atenția, domnule ministru: domnul fost coleg și ministru al apelor și pădurilor Costel Alexe a tăiat din zona protejată Dobrovăț stejari care l-au văzut pe Ștefan cel Mare, de 500 de ani. Nu s-a luat nicio măsură! Vă mulțumesc.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Se pare că am încheiat partea de întrebări exprimate de la microfon.

Se pare că am încheiat partea de întrebări exprimate de la microfon. Vă informez asupra faptului că au depus, de asemenea, întrebări și interpelări următorii colegi senatori: – Grupul PSD: domnul senator Călin-Gheorghe Matieș, doamna senator Siminica Mirea, doamna senator Gabriela Crețu; – Grupul PNL: doamna senator Claudia-Mihaela Banu, domnul senator Nicolae Neagu, domnul senator Gheorghe Carp, domnul senator Sorin-Ioan Bumb și doamna senator Monica-Cristina Anisie; – Grupul USR PLUS: domnul senator Ambrozie-Irineu Darău și domnul senator Radu Mihail; – Grupul senatorial al AUR: domnul senator Andrei Hangan, domnul senator Claudiu-Richard Târziu, domnul senator Andrei Busuioc și domnul senator Ionuț Neagu. De asemenea, au depus interpelări în această ședință, interpelări în scris: – domnul senator Călin-Gheorghe Matieș, doamna senator Siminica Mirea, doamna senator Gabriela Crețu; – de asemenea, domnul senator Gheorghe Carp, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, doamna senator Monica-Cristina Anisie; – din partea Grupului AUR: domnul senator Busuioc Andrei, domnul senator Claudiu-Richard Târziu, domnul senator Sorin-Cristian Mateescu, domnul senator Ionuț Neagu. Am epuizat, prin urmare, această sesiune, motiv pentru care declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi, urmând să reluăm în câteva minute, în 5-6 minute, la ora 10.30, sesiunea de declarații politice. Vă mulțumesc. ## PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Leonard Azamfirei

Conform programului aprobat, continuăm cu sesiunea consacrată declarațiilor politice, timpul alocat pentru prezentarea acestora fiind de 60 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Conform programului aprobat, continuăm cu sesiunea consacrată declarațiilor politice, timpul alocat pentru prezentarea acestora fiind de 60 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora. Vom începe cu Grupul parlamentar al PSD și o invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea. Se pregătește domnul senator Florian Bodog. Timpul alocat Grupului PSD este de 21 de minute, timpul total. Vă rog.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vom face o rocadă și am să-l invit la microfon pe domnul senator Maricel Popa, urmând domnul senator Florian Bodog după Domnia Sa.

Vom face o rocadă și am să-l invit la microfon pe domnul senator Maricel Popa, urmând domnul senator Florian Bodog după Domnia Sa. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog. Se pregătește domnul senator Marius-Gheorghe Toanchină.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Interpelare

Leonard Azamfirei

Domnule senator, o să vă rog să vă apropiați de încheiere.

Interpelare

Marius-Gheorghe Toanchină

O viață mai bună pentru toată lumea

Un minut, domnule președinte. Toate studiile economice converg spre teza că majoritatea salariilor minime contribuie neîndoielnic la creșterea productivității muncii. În ciuda evidenței, unora nu le pasă de realitate. În cei 3 ani de guvernare, PSD a avut o strategie coerentă de îmbinare a măsurilor de stimulare economică cu măsurile sociale, a mers în paralel și cu majorarea salariilor și a pensiilor, aproape atingându-și obiectivul, cu un procent de 41,4%, cea mai mare creștere înregistrată în toată Uniunea Europeană. Îmi pare sincer rău că suntem transformați, fără voia noastră, în apologeții promisiunilor fără acoperire, noi, care am inițiat procedurile legislative de transformare a idealului în realitate. În loc de salariu european, avem doar Ordonanța austerității, adică prețuri mari, la salarii și pensii microscopice. Pensiile, care ar fi fost obligatoriu, de asemenea, să ajungă la 45% din salariul mediu, măsură care cei direct vizați se așteptau, pe bună dreptate, să fie realizată, au fost rupte definitiv de orice legătură cu creșterea economică. Nici măcar nu s-a aplicat indexarea cu rata inflației, cum era normal. România se întoarce la anii de sărăcie de dinaintea guvernării PSD, iar în privința confortului din locuințe la nivelul anilor ʼ80. Se vor înăspri decalajele sociale și polarizarea socială. Vrem să ajungem, cum este și normal, la standardele altora, dar nu suntem lăsați. Personal, mă voi strădui să-mi respect promisiunile către alegători. „O viață mai bună pentru toată lumea” nu este un slogan electoral și nu vreau să rămână în mintea unora drept o strategie pentru cucerirea voturilor oamenilor o dată la 4 ani. Vă mulțumesc. Senator PSD, Marius-Gheorghe Toanchină.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Timpul alocat Grupului parlamentar senatorial al PSD s-a epuizat.

Timpul alocat Grupului parlamentar senatorial al PSD s-a epuizat. Grupul parlamentar al PNL are la dispoziție 18 minute maximum. Domnule senator Dănuț Bica, vă ofer cuvântul. Se pregătește domnul senator Adrian Hatos.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Hatos. Se pregătește doamna senator Silvia-Monica Dinică. Vă rog, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Hatos. Se pregătește doamna senator Silvia-Monica Dinică. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vă mulțumim, domnule senator.

Vă mulțumim, domnule senator. O invit la microfon pe doamna senator Silvia-Monica Dinică. Se pregătește domnul senator Ștefan Pălărie. Grupul USR PLUS are alocate 11 minute.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefan Pălărie. Se pregătește doamna senator Rodica Boancă. Vă rog.

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Ștefan Pălărie. Se pregătește doamna senator Rodica Boancă. Vă rog.

Interpelare

Leonard Azamfirei

O invit la microfon pe doamna senator Rodica Boancă. Va urma domnul senator Sorin Lavric.

O invit la microfon pe doamna senator Rodica Boancă. Va urma domnul senator Sorin Lavric. Grupul parlamentar al AUR are la dispoziție, în total, 6 minute. Doamna senator, vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Bariere decizionale în Parlamentul României

Declarația mea politică de astăzi se numește „Bariere decizionale în Parlamentul României”. Cu toții suntem conștienți că lucrurile nu merg deloc bine în România. Nu merg bine în lume, din cauza manipulării fricii oamenilor legată de pandemia care este din ce în ce mai mult conectată la o manipulare pricepută a celor care conduc lumea. O analiză mai detaliată a problemelor actuale relevă și alte aspecte structurale, ce conduc la rezultatele așteptate de către păpușarii din spatele cortinei. Un prim aspect este legat de mecanismele politice și administrative. Enumăr câteva elemente legate de Parlament, Guvern și administrație. Acestea conduc la blocarea deciziilor favorabile dezvoltării și rezolvării problemelor: – cotizarea pentru campania electorală și promovarea imaginii candidaților scot la suprafață grupurile de interese, nu experți în domeniu, care nu au avut niciodată bani de aruncat pe propria imagine; – selecția inițială a parlamentarilor nu a ținut seama de nivelul de profesionalism, nici de dispunerea decidenților pe profesii. Consecințele sunt slaba reprezentare a diferitelor categorii profesionale și incapacitatea de a lua decizii legislative adecvate; – expertiza poate fi adusă de către consilierii parlamentarilor, dar ei nu au mereu dreptul de a participa la ședințe, deși au expertiza necesară, în timp ce parlamentarii nu au timp să analizeze, fiind prinși permanent în ședințe și întâlniri. Ridicarea mâinii la votare este un act automat toxic, dacă nu se fac dezbateri și discuții în prezența consilierilor; – lupta politică a partidelor, care anulează coalizarea pentru interesul național. Aceasta conduce la corupție și darea de avantaje pe sub mână, relații pe orizontală și raportarea falsă la vârf, conducând pe parcurs la blocarea dezvoltării economice și vânzarea activelor naționale către străini; – lipsa unei cunoașteri transversale a bunelor practici internaționale, ce blochează legile inovatoare care pot conduce la rezolvarea problemelor; – blocarea timpului de studiu cu multiple ședințe și consilii, ce nu mai permit studiile aprofundate necesare. Aceasta conduce la totala superficialitate în analizarea problemelor și luarea deciziilor corespunzătoare; – ierarhizarea posturilor de conducere făcută prin comandă politică, ce poate ascunde intenții personale sau de grup, care nu țin seama de interesul național. Un factor primar în această direcție este legat de finanțarea partidelor ce au susținut candidații care au cotizat mult să ocupe un post în Parlament. În aceste condiții, parlamentarii sunt nevoiți să-și recupereze banii investiți și, în consecință, să se alieze la diferitele proiecte ce sunt de interes de grup, nu de interes național; – repartizarea ulterioară a voturilor rămase după alegeri de către o comisie pusă fără criterii transparente face ca procentele de reprezentativitate să fie modificate după bunul-plac al unor grupuri de interese. Aceasta determină ca actul guvernamental să fie manipulat de către forțe ce nu au de-a face cu interesul național. Nu contează cine votează, contează cine numără. Nu contează cine numără, ci cine anunță rezultatele. Nu contează cine anunță rezultatele, ci contează aceia care repartizează rolurile și funcțiile; – ignorarea totală a reacțiilor populației sau structurilor profesionale afectate de deciziile politice pe durata mandatului; – mituirea grupurilor profesionale ce permit manipularea reacțiilor sociale cu salarii și pensii nesimțite; – repartizarea bugetelor locale sau profesionale astfel încât să inhibe dezvoltarea sustenabilă, echilibrată și durabilă; – formarea unor mici structuri politice necesare creării punctelor de instabilitate ce nasc majoritățile parlamentare, în funcție de interesele clanurilor politice și economice interne sau externe; – vinderea activelor naționale către companiile străine cu ajutorul deciziilor guvernamentale, sclavizarea populației, regim dictatorial; – legile partidelor politice și Constituția au fixat cadrul democrației reprezentative pe interese de partid. Democrația participativă, precum cea din Elveția, elimină corupția și interesele de grup, dar asigură atenția pentru comunități și rețele profesionale. Acestea permit protecția, nu jefuirea mediului natural. Asigură, de asemenea, colaborările internaționale cu majoritatea deciziilor de partea națiunii, nu de partea companiilor străine. Observăm ciclul vicios prin care se produc bâlbe decizionale. Observăm mecanismele ce conduc la ruinarea țării. Realizăm că mecanismele sunt funcționale la acest moment, dar nu înțelegem exact scopul lor la prima vedere, fără o analiză prealabilă. În urmă cu aproximativ 5 ani a fost organizată la Timișoara o conferință a oamenilor de știință de origine română ce trăiau în diasporă. Ei au avut un discurs extraordinar, după prezentarea nivelului valoric al muncii lor. Au spus ceva de genul acesta: noi vom reveni în România ca să contribuim la refacerea economiei și vieții sociale, dacă se vor îndeplini trei condiții. Prima condiție este legată de educație: copiii noștri să primească o educație care să le permită să performeze în orice universitate din lume. A doua condiție este legată de sănătate: sistemul de sănătate trebuie să acționeze prompt pentru prevenirea bolilor. A treia condiție este legată de administrație: este necesar să existe birouri specializate în care să fie completate imediat toate actele necesare pentru inițierea serviciilor oferite de cei veniți din diasporă pentru a dezvolta sectoare, afaceri etc. Astfel de birouri există în toate țările din OECD. Rezultatele le vedem foarte ușor: nici măcar una dintre condițiile cerute nu a fost măcar urmărit să fie îndeplinită, ceea ce a condus la blocarea reîntoarcerii în țară a specialiștilor români formați în străinătate. De exemplu, Ministerul Educației, unde se află Biroul pentru recunoașterea diplomelor din universitățile străine, refuză acum să recunoască diplomele medicilor cu studii în străinătate, chiar acum, când parcurgem o criză medicală fără precedent. Un al doilea exemplu legat de educație este trimiterea copiilor acasă pe motiv de pandemie. Traumele emoționale, psihice, relaționale pe care le vor avea copiii prin modificarea regimului lor de învățare către emancipare motivată nu sunt luate în calcul. Se dorește oare creșterea emigrației părinților și depopularea țării, care va fi în curând lipsită de mijloacele de a mai rezista la imigrarea străinilor necesari umplerii locurilor de muncă? Trebuie să punem în balanță și micșorarea enormă a bugetelor locale și a investiției în educație. Este, de asemenea, revolta medicilor împotriva măsurilor pe care le ia sistemul, puse în corelație cu creșterea salariilor și cu măsurile total greșite de acțiune ale celor aflați în dificultate.

Interpelare

Leonard Azamfirei

O să vă rog, doamna senator, să încheiați, pentru că mai există o intervenție de la partidul dumneavoastră.

O să vă rog, doamna senator, să încheiați, pentru că mai există o intervenție de la partidul dumneavoastră.

Interpelare

Rodica Boancă

Imediat, da.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vă rog frumos.

Interpelare

Rodica Boancă

Închei imediat.

Închei imediat. A trecut termenul analizelor deșarte, este timpul ca românii să se organizeze rapid și structurat în rețele profesioniste capabile de acțiune concentrată. Este momentul să-și caute informațiile corecte acolo unde se găsesc, nu să se lase manipulați de posturile de televiziune cumpărate, este vremea să înceapă să judece cu mințile lor proprii, nu să se lase manipulați de către cei care le servesc reclame comerciale, produse de diferite companii multinaționale străine și pline de texte subliminale. Treziți-vă, oameni buni, și acționați pentru viitorul copiilor voștri în țara unde au rădăcini milenare! Vă mulțumesc.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit pe domnul senator Lavric să ia cuvântul.

Îl invit pe domnul senator Lavric să ia cuvântul. Și am s-o rog pe doamna senator Șoșoacă, ulterior, să intervină. Vă rog.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Se va pregăti și va lua cuvântul ulterior domnul senator Matei Bogdan, cu acordul și al colegilor care conducem ședința.

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă, aveți cuvântul. Se va pregăti și va lua cuvântul ulterior domnul senator Matei Bogdan, cu acordul și al colegilor care conducem ședința. Doamna senator, insist foarte mult să vă încadrați în timp, ca să ne putem încadra în același program. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Scrisoarea deschisă anti-COVID a unui mare număr de medici din România!

Da, e OK, mulțumesc și eu. Declarația mea politică se numește „Scrisoarea deschisă anti-COVID a unui mare număr de medici din România!”. Stimați colegi senatori, Mai mulți medici marcanți ai României, precum și farmaciști și reputați stomatologi au lansat în urmă cu câteva zile o scrisoare deschisă în care le cer președintelui Klaus Iohannis, parlamentarilor și guvernanților „încetarea politicii de perpetuare a stării în care se află România de un an încoace și revenirea la starea de normalitate”. Aspectele au fost susținute și de un grup de medici din SUA, care au decis să vorbească public despre COVID-19. Acești specialiști critică reacțiile autorităților și pe cele ale comunității internaționale cu privire la noul coronavirus și gravitatea sa. Și acest lucru încă din anul 2020. Medicii din Statele Unite menționează: „Ne aflăm aici pentru că noi credem că poporul american nu a aflat toate informațiile existente în țara noastră. Avem experți, dar există mai mulți în întreaga țară, așa că mulți dintre noi am decis să ne unim. Noi suntem doctorii din prima linie din America, ne aflăm aici doar ca să ajutăm pacienții americani și să vindecăm națiunea. Avem multe informații pe care vrem să vi le împărtășim. Americanii au fost lăsați pradă fricii. Nu suntem blocați de coronavirus cât suntem blocați de plasa fricii. Plasa aceasta ne-a înconjurat și ne strivește, lasă poporul american, societatea și economia fără viață. Nu are niciun sens.” În același context, medicii români reacționează la psihoza provocată de COVID-19 în România, menționând: „Medicii români nu mai tolerează aberațiile Guvernului! Încetați starea de teroare! Noi, semnatarii acestui document, solicităm președintelui Iohannis, parlamentarilor și guvernanților încetarea politicii de perpetuare a stării în care se află România de un an încoace și revenirea la starea de normalitate. În ultimele 12 luni, din postura de giranți politici, ați inițiat, tolerat și încurajat o strategie greșită, care este împotriva românilor. Ați încălcat Constituția României, legile și convențiile internaționale privind drepturile pacienților (Convenția de la Oviedo), pentru o viroză care are morbiditate și mortalitate asemănătoare cu ale unei gripe sezoniere. Noi, medicii cu știință de carte și conștiință, uniți în convingeri și adevăr, vă atragem atenția că măsurile pe care le-ați luat sunt fie absurde, fie ineficiente, fie fără logică din punct de vedere științific. În acest sens, vă solicităm ca de îndată să: – Încetați cu obligativitatea purtării măștilor, mai cu seamă în aer liber! Măștile sunt dispozitive medicale și, dacă nu sunt utilizate corect, nu folosesc la nimic! Ba, mai mult, după o perioadă scurtă de purtare într-un spațiu nesteril, acestea devin focare de infecție, întrucât se umezesc, iar germenii găsesc în ele un mediu de cultură perfect. Despre cele neconforme, peste 90%, nici nu mai vorbim. Încetați să ne obligați copiii să poarte măști la școală! Este nociv, este inuman, este degradant, este fără rost! – Încetați cu monitorizarea temperaturii la intrarea în magazine sau în alte instituții! Determinarea temperaturii și triajul epidemiologic pe care-l fac „medicii-agenți de pază” este un act medical care ar trebui să fie efectuat, conform legislației românești, dar și mondiale în materie, numai de personal calificat. Monitorizarea temperaturii corpului nu este doar ilegală, efectuată în condiții improprii și cu instrumente neadecvate, ci și total ineficientă, întrucât febra nu este un simptom specific numai infecției cu SARS-CoV-2. – Încetați cu interdicțiile de circulație! Interzicerea circulației cetățenilor în anumite intervale de timp nu are nicio logică din punct de vedere epidemiologic. Prin măsurile restrictive, ați decredibilizat Poliția și Jandarmeria. I-ați transformat pe polițiști și jandarmi în infractori, impunându-le să aplice niște acte administrative care încalcă flagrant Constituția și legile țării. – Încetați cu promovarea vaccinurilor anti-COVID! Legislația românească, dar și cea europeană interzic reclama la medicamente. Vaccinarea este un act medical. Niciun act medical nu poate fi făcut sub constrângere sau presiune! Serurile utilizate în acest moment în România sunt de fapt terapii genice experimentale, aflate în fază de testare până în 2023, iar administrarea lor în condițiile în care populația nu este informată corect și complet reprezintă un malpraxis grosolan, o crimă cu premeditare la adresa românilor.”

Interpelare

Leonard Azamfirei

Doamna senator, vă rugăm să încheiați. Vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

oficiale

Mai am puțin, domnule președinte. „– Nu mai obstrucționați medicii să-și trateze pacienții cu scheme de tratament pe care le consideră ei ca fiind cele mai potrivite pentru aceștia! Medicina este o profesiune liberală, iar medicii au întreaga libertate de a alege ce medicamente cred ei de cuviință pentru a-și vindeca pacienții. Nu mai impuneți protocoale terapeutice anti-COVID «oficiale», în care tronează medicamente experimentale, unele dovedite ca ineficiente sau chiar toxice, transformând astfel populația României într-o colonie de cobai. – Încetați cu discreditarea și compromiterea corpului medical, a actului medical, a spitalelor! Orice voce din lumea medicală care îndrăznește să rostească public o altă opinie decât cea oficială este discreditată în cel mai grosolan mod posibil. Reglementările Codului deontologic al medicilor care interzic unui medic dreptul la liberă exprimare sunt anticonstituționale. – Încetați cu manipularea statisticilor medicale și cu obligarea medicilor să falsifice certificatele de deces! Oameni care au murit de patologii diverse au fost declarați morți de COVID. Mai mult decât atât, ați închis spitalele, interzicând accesul românilor la serviciile medicale. Bolnavi cu patologii cronice au decedat pentru că nu a mai avut cine să-i trateze sau opereze, în timp ce secții întregi, spitale întregi chiar, stăteau goale, sub pretextul că se vor aglomera, din cauza unei false epidemii. – Opriți strategia greșită de comunicare, posibil programatică, prin anunțuri zilnice apocaliptice, care conduce la depresii grave în populația și așa îngrozită de problemele financiare rezultate din năruirea activității economice în toate domeniile! – Stopați campania de denigrare a medicilor, în special a celor din ATI, și a activității spitalicești!”

Interpelare

Leonard Azamfirei

Doamna senator, vă mulțumesc foarte mult. Iertați-mă, cred că deja...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

– Stopați distrugerea economiei României!

Imediat, domnule președinte, un minut. „– Stopați distrugerea economiei României!”

Interpelare

Leonard Azamfirei

Va trebui să vă închid microfonul.

Va trebui să vă închid microfonul. Iertați-mă, nu vreau să fiu nepoliticos, dar trebuie să respectăm totuși regula. Vă mulțumesc mult. _(Replică neinteligibilă a doamnei senator Diana IovanoviciȘoșoacă.)_ Doar atât.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Semnatarii acestui document sunt următorii: Damian Baciu – medic primar pediatru, Ioan Cordoș – medic primar de chirurgie toracică, Adina Alberts – medic primar de chirurgie plastică, Răzvan Constantinescu – medic primar interne și gastroenterologie, Camelia Smicală – medic

Semnatarii acestui document sunt următorii: Damian Baciu – medic primar pediatru, Ioan Cordoș – medic primar de chirurgie toracică, Adina Alberts – medic primar de chirurgie plastică, Răzvan Constantinescu – medic primar interne și gastroenterologie, Camelia Smicală – medic specialist medicină de urgență, Aurel Băcean – medic primar neurochirurg, Monica Pop – medic primar oftalmolog, Adrian Cacovean – medic primar de chirurgie cardiovasculară, Iulian Șerban – medic primar chirurg, Mihaela Baciu – medic primar pediatru, Dan-Decebal Gavrilescu – medic primar medicină de familie, farmaciștii Lavinia Ispas și Iulia Florică, medicii dentiști Dragoș Dinulescu, Mircea Pușcașu, Ștefan Vasile Ștefănescu, Cristina Metea, Iulia Popescu, Viorel Negulescu, Daniela Dumitrescu, Laurențiu Gheorghe, Galina David, Alina Gabriela Iordache, Mihaela Domuță, Constanța Hudema, Brândușa Câmpean, Mădălina Ruxanda, Diana Lazea, Suciu Tanasie. Vă mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Domnul senator Matei Bogdan, ultima intervenție în această sesiune.

Domnul senator Matei Bogdan, ultima intervenție în această sesiune. Vă rog.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Despre speranță. Despre putere. Despre sport! O întreagă omenire ca o mare și unică echipă.

Astăzi este „Despre speranță. Despre putere. Despre sport! O întreagă omenire ca o mare și unică echipă.” „Minte sănătoasă într-un corp sănătos.” Parcă nicicând această sintagmă, ce reprezintă o adevărată axiomă pentru întreaga omenire, nu a fost mai actuală ca acum. Trăim vremuri în care sănătatea noastră fizică și mentală este permanent în pericol. Trăim vremuri în care suntem supuși la încercări greu de imaginat. Trăim vremuri în care, mai mult ca niciodată, avem nevoie să acordăm adevărata valoare și atenția binecuvenită tuturor acelor lucruri pe care tindem atât de ușor să le omitem sau să le trecem pe o eternă listă de așteptare. Până atunci când vom avea timp..., până atunci când vom fi mai bine..., până atunci când vom rezolva înainte alte lucruri. Este și cazul sportului. Sau mai ales al sportului! Din păcate, o constat și o spun astăzi, după o zi în care am marcat la nivel mondial Ziua sportului pentru dezvoltare și pace. Nu întâmplător sportul este asociat cu dezvoltarea și cu pacea. De-a lungul activității mele, care a fost și rămâne strâns legată de acest domeniu, am putut vedea cum sportul are acea calitate atât de rară de a ne aduce împreună și de a crea armonie și coeziune printr-un limbaj universal. Indiferent de vârstă, de statutul socioprofesional sau de orice alt aspect care aparent ne diferențiază, sportul a fost, este și va rămâne pentru noi toți un liant, mijlocul cel mai accesibil și veritabil de manifestare pentru fiecare în parte și pentru toți împreună. Până acum un an am tins cu toții să luăm și să tratăm cele mai importante lucruri din viața noastră drept un firesc gratuit. Până când le-am pierdut sau aproape că le-am pierdut. Și, din nou, este și cazul sportului, doamnelor și domnilor, cel care a dovedit, dovedește și va dovedi în continuare că are puterea de a schimba lumea în bine, că are puterea de a ne inspira și de a ne oferi toată puterea de care avem nevoie pentru a merge mai departe. Să fie oare întâmplător că tema Zilei internaționale a sportului pentru dezvoltare și pace din acest an este „Reafirmarea locului sportului în recuperarea din pandemie și dincolo de ea”? Personal, nu cred. Sportul ne-a salvat din războaie. Sportul ne-a salvat din cele mai tragice și grele perioade ale omenirii, lăsând aprinsă o lumină, oricât de plăpândă, ca simbol al speranței și puterii de a ne reveni, de a fi și mai puternici, și mai uniți ca înainte. Știu și cred cu toată puterea mea că o va face din nou. Ține doar de noi să-i oferim locul binemeritat și să-i acordăm șansa de a face pentru noi toate acele lucruri extraordinare de care este capabil. Azi este despre speranță și puterea omului de a-și reveni. Azi este despre acele momente în care, în întunericul disperării și al fricii, știm că avem în noi înșine acea capacitate minunată de a renaște. Prin sport. Să n-o pierdem! Hai, România!

Interpelare

Leonard Azamfirei

Voi da citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: domnul senator Matieș Călin-Gheorghe, domnul senator Paul Stănescu, doamna senator Siminica Mirea, domnul senator Vasile Dîncu, doamna senator Liliana Sbîrnea, domnul senator Gabriel Mutu, doamna senator Claudia-Mihaela Ban

Voi da citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: domnul senator Matieș Călin-Gheorghe, domnul senator Paul Stănescu, doamna senator Siminica Mirea, domnul senator Vasile Dîncu, doamna senator Liliana Sbîrnea, domnul senator Gabriel Mutu, doamna senator Claudia-Mihaela Banu, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Cristinel-Gabriel Berea, domnul senator Sebastian Cernic, domnul senator Marius Bodea, domnul senator Andrei Hangan, domnul senator Claudiu-Richard Târziu, domnul senator Adrian Costea și domnul senator Ionuț Neagu. Cu aceasta, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi. Vă mulțumesc. ## DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Anca Dana Dragu

Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Ion Mocioalcă, secretari ai Senatului.

Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Ion Mocioalcă, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor articolelor 111 și 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face într-o procedură simplificată. În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor. Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru un minut. Președintele de ședință le acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul din secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare. Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să acceseze aplicația de audioconferințe și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final asupra acestora va avea loc într-o ședință consacrată acestui vot, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. Revin la rugămintea de a vă ocupa locurile în sală, pentru a putea continua ședința. Vă rog. La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L45/2021). Raportul comun al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Nu avem dezbateri asupra acestui punct al ordinii de zi, care rămâne la votul final. La punctul 2 al ordinii de zi avem o solicitare de retrimitere la comisia de specialitate a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 257 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L549/2019). Adoptată tacit de Camera Deputaților. Dacă nu există intervenții asupra acestui punct, urmează să supunem votului solicitarea de retrimitere la comisie în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 3 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului (L75/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. Avem o intervenție din partea domnului senator Cazanciuc. Vă rog.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

O nouă săptămână, o nouă propunere de modificare a Codului penal.

O nouă săptămână, o nouă propunere de modificare a Codului penal. Sigur, este invocată urgența, pornind de la un document publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în mai 2019. Sunteți la putere de aproape doi ani de zile. Cred că era suficient timp pentru a transpune această directivă, dacă era cu adevărat important să respectăm un termen, care văd că ar fi 31 mai 2021. M-am uitat pe avizul Consiliului Legislativ, care atrage atenția, suficient de clar, asupra faptului că textele propuse astăzi pentru a fi adoptate în procedură de urgență sunt defectuos redactate. Stimați colegi, discutăm din nou de modificarea Codului penal. Un text defectuos redactat în materie penală înseamnă că riscăm să trimitem nevinovați în fața instanței, oameni, pur și simplu, pentru că nu am fost în stare să punem un text într-o formă, în așa fel încât să înțeleagă fiecare foarte clar ce conduită are de urmat. Rugămintea este să nu votăm această procedură de urgență, ci să ne luăm răgazul pentru a dezbate cu toți cei interesați – vorbim de instrumente financiare, cred că Banca Națională ar trebui să fie prezentă la această dezbatere –, așezat, și, în final, să scoatem din Parlament texte care să protejeze în mod real cetățenii români, nu să-i pună în pericol. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final.

Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 5 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de... _(Discuții.)_ A! Am fost la punctul 4. _(Discuții.)_ La punctul 4 al ordinii de zi de astăzi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției (L76/2021). Adoptat de Camera Deputaților. Avem o intervenție. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

iv politic de a desființa MCV, nu credeți că este bine să facem dezbateri așezate asupra acestei secții, ca, în final, românii să poată avea încredere cu adevărat în actul de justiție?

Comisia de la Veneția tocmai ne-a anunțat că se va pronunța în luna iunie asupra cererii formulate de domnul Stelian Ion cu privire la desființarea SIIJ. Întrebarea mea este foarte simplă: vreți să renunțați la procedura de urgență? Sau continuați această procedură fără a respecta avizul Comisiei de la Veneția, așa cum ați declarat în mod constant că orice modificare a legilor privind sistemul judiciar din România trebuie făcută ținând cont de avizul Comisiei de la Veneția? Am văzut, de asemenea, o declarație, un document al Senatului francez care spunea destul de clar că România trebuie să aibă în continuare MCV. Dacă tot nu v-ați atins acest obiectiv politic de a desființa MCV, nu credeți că este bine să facem dezbateri așezate asupra acestei secții, ca, în final, românii să poată avea încredere cu adevărat în actul de justiție? Astăzi avem cea mai mică încredere... vreodată în sistemul judiciar din România. Cred că o dezbatere cu toți cei implicați asupra acestei legi nu o să facă decât să le dea românilor încredere că vor avea parte de o instituție care să garanteze cu adevărat independența judecătorilor și procurorilor. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul doamnei Iulia Scântei, președinta Comisiei juridice.

Îi dau cuvântul doamnei Iulia Scântei, președinta Comisiei juridice. Vă rog, doamna senatoare.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

iv major al acestei coaliții, care astăzi guvernează ca urmare a votului românilor din decembrie 2020.

Repararea legilor justiției, corectarea legislației penale după epoca majorității și guvernelor PSD este un obiectiv major al acestei coaliții, care astăzi guvernează ca urmare a votului românilor din decembrie 2020. Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, alături de partenerii de coaliție, susține obiectivul major asumat de Guvernul condus de premierul Cîțu cu privire la o parte din aceste măsuri, în ansamblu, de corectare a legilor penale după epoca PSD–Dragnea. Această componentă importantă privește inclusiv desființarea Secției speciale, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Și, „da”, procedura de urgență solicitată de Guvern în privința derulării dezbaterilor și adoptării acestui proiect de lege este justificată tocmai în considerarea valențelor politice, dar interne și internaționale, parte dintre ele menționate și de distinsul coleg senator antevorbitor. Modul în care au fost modificate legile justiției în perioada 2017–2019, distins coleg senator, a ținut România în situația de a avea rapoarte MCV completate cu recomandări în plus față de cele avute în vedere, de exemplu, la sfârșitul anului 2016. Dacă Senatul Franței a publicat recent un raport cu privire la evaluarea modului în care țări precum Bulgaria și România au înțeles de-a lungul timpului, de la aderare, să-și însușească acele recomandări din Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) se datorează tocmai faptului și modului în care ați guvernat, prin adoptarea legilor justiției în perioada 2017–2019 în Comisia Iordache. Prin urmare, da, e un semnal de alarmă transmis de un partener tradițional, acela al Franței, căruia vom ști însă să-i explicăm că Guvernul și majoritatea actuală, PNL–USR PLUS și UDMR, nu se rezumă doar la angajamente politice, ci și la inițiative concrete. În acest Senat și în Camera Deputaților am respins, în mod definitiv, propunerile de modificare a codurilor penale care au generat atâtea critici în spațiul public și în rândul organismelor europene. Da, vom corecta și legile justiției și, iată, suntem în situația în care să intrăm în dezbatere cu acest proiect. De aceea, stimați colegi, Grupul parlamentar al PNL susține procedura de dezbatere în regim de urgență a proiectului de lege privind desființarea Secției de investigare, pentru că, prin opiniile emise în 2018 și 2019, Comisia de la Veneția a solicitat expres Legislativului să revină asupra acestei anomalii legislative pe care a creat-o PSD–Dragnea. Și, da, Guvernul dă curs tuturor recomandărilor avute în vedere de Comisia de la Veneția în rapoartele MCV. Și, da, adoptarea în sensul desființării Secției speciale va fi un argument forte pentru România în relația cu Comisia Europeană pentru eliminarea definitivă, ridicarea mecanismului MCV anul acesta. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Titus Corlățean

Pe procedură. Potrivit regulilor de bază de procedură din Regulamentul Senatului, în mod normal, solicitările de procedură de urgență trebuie susținute de inițiatorii proiectelor legislative, fie de către Guvern, fie de către inițiatorii parlamentari.

Pe procedură. Potrivit regulilor de bază de procedură din Regulamentul Senatului, în mod normal, solicitările de procedură de urgență trebuie susținute de inițiatorii proiectelor legislative, fie de către Guvern, fie de către inițiatorii parlamentari. În speță, înțelegem că a existat o solicitare de procedură de urgență din partea Guvernului anterioară sesizării Comisiei de la Veneția de către Guvern, prin ministrul justiției. În baza normelor de procedură, vreau să solicităm punctul de vedere adus la zi, actual, astăzi, al Guvernului cu privire la procedura de urgență, dacă se susține în continuare, în condițiile, încă o dată, sesizării unei instituții extrem de serioase la nivel european, a Comisiei de la Veneția. Spun asta pentru că în funcție de poziția Guvernului vom ști – și se va lua o decizie în plenul Senatului –, dar vor ști și instituțiile europene, atât Comisia de la Veneția, cât și Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pe care, de altfel, le voi informa personal după această ședință. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

În acest moment suntem pe procedură simplificată, fără dezbateri, în care... Pe acest punct, de altfel, nici nu am fi avut dezbateri, iar inițiatorul ar fi putut să vină să prezinte justificări... Nu era obligatoriu să vină să prezinte justificări, conform procedurii.

În acest moment suntem pe procedură simplificată, fără dezbateri, în care... Pe acest punct, de altfel, nici nu am fi avut dezbateri, iar inițiatorul ar fi putut să vină să prezinte justificări... Nu era obligatoriu să vină să prezinte justificări, conform procedurii. Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 5 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind gestionarea gunoiului de grajd (L77/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 6 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind Legea societăților (L78/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 7 al ordinii de zi de astăzi avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative. În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 29 martie 2021, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare (b26/2021). Urmează să supunem votului această solicitare în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 8 al ordinii de zi avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative. Biroul permanent al Senatului, în ședința din 29 martie 2021, a analizat solicitarea, formulată în numele inițiatorilor, de retragere din procesul legislativ a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români (L71/2021). Urmează să supunem votului această solicitare în cadrul sesiunii de vot final. La punctele de la 9 la 15 ale ordinii de zi avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, respectiv proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona, care se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului, după cum urmează: La punctul 9 de pe ordinea de zi – Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reziliența entităților critice – COM(2020) 829 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct, care rămâne pentru votul final. La punctul 10 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 389/2012 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor în ceea ce privește conținutul registrelor electronice – COM(2021) 28 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 11 de pe ordinea de zi – Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune, de abrogare a Directivei (UE) 2016/1.148 – COM(2020) 823 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Începem dezbaterile. Îi dau cuvântul doamnei senatoare Gabriela Crețu. Vă rog, doamnă.

Interpelare

Gabriela Crețu

importante

Câteva comentarii cu privire la Directiva NIS 2.0 – Securitatea rețelelor cibernetice. Sub titluri aparent tehnice se ascund în realitate mari probleme politice, adeseori. Rețelele cibernetice și realitatea virtuală pe care o generează au un ritm de schimbare ieșit din comun pentru noi, ca legiuitori. Prima directivă privind securitatea rețelelor e din 2016, noi am transpus-o în 2019, cred, dar în 2020 deja Comisia Europeană începuse proiectul de revizuire, care s-a soldat cu renunțarea la revizuire, abrogarea vechii directive și promovarea uneia noi, care aduce modificări majore. Ea se va adresa tuturor organizațiilor mijlocii, mari dintr-o serie de sectoare pe care le știm – e vorba de sectoarele esențiale: energie, transporturi, bancar, financiar etc., cele 10 sectoare esențiale –, dar și unor entități numite „importante”: servicii poștale, curierat, managementul deșeurilor, substanțe chimice etc., etc. Sunt niște anexe foarte lungi ale directivei. Și fiecare stat membru ar urma să adopte o strategie națională pentru a asigura reziliența entităților critice și să evalueze evaluările periodice ale riscurilor. Or, nu există consilier competent nicăieri în Parlament pentru a înțelege, de fapt, ce se reglementează prin aceste acte normative, pentru că am atacat toată vremea birocrația, în loc să spunem că ea trebuie să fie bună, competentă și să ne ofere sprijinul necesar pentru a reglementa bine. Gradul de complexitate este enorm. Al doilea lucru. Securitatea unei societăți și a statelor este supusă unor riscuri diferite de cele din secolul al XX-lea, împotriva cărora tot noi ne înarmăm de zor inutil și cheltuim sume publice uriașe. În România cele mai importante riscuri de securitate sunt, în ordine, următoarele: – persoanele sau grupările de criminalitate organizată care exploatează vulnerabilitățile spațiului cibernetic în scopul obținerii de avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, adică fură banii din conturi sau fură informațiile pentru șantaj sau altceva; – doi, teroriștii sau extremiștii care folosesc spațiul cibernetic pentru desfășurarea și coordonarea atacurilor, comunicare, propagandă, recrutare, instruire, colectare de fonduri în scopuri teroriste; – și, trei, state sau actori nonstatali, mai ales nonstatali, care inițiază operațiuni în scopul culegerii de informații din domeniile guvernamental, militar, economic și le folosesc în scopuri pe care nu trebuie să vi le explic, inclusiv pentru a influența rezultatele alegerilor, cum strigă unii foarte tare; – și al treilea lucru pe care vreau să vi-l spun legat de această directivă este că acțiunea și cooperarea cu alte state pentru securitatea în domeniul cibernetic sunt în creștere și ca volum, și ca importanță, pentru că nu se poate altfel. E o lume fără granițe. Și aici apare a treia problemă. În România responsabilitatea pentru securitatea rețelelor aparține unei entități aflate actualmente în subordinea Guvernului, CERT-RO. Este această entitate și șef de filă pentru proiectele de acte normative care ar fi, se zice, tehnice. La ședința comisiei în care s-a discutat această directivă, un coleg mai nou și mai inocent a pus întrebarea: de ce lipsește Serviciul Român de Informații de la discuțiile asupra acestui subiect, că ar trebui să fie prezent, pentru că îl privește? Nu știa că sub nume mai puțin cunoscute se pot ascunde instituții foarte bine cunoscute. Și atunci, întrebarea noastră politică esențială este: cine îi supraveghează pe supraveghetori? Pentru că noi nu avem instrumentele să o facem. Vă rog să votați punctul de vedere elaborat. Cuprinde și observațiile trimise de CERT-RO. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 12 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța datelor la nivel european (Legea privind guvernanța datelor) – COM(2020) 767 final. Raport din partea Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile. O invit la microfon pe doamna senatoare Gabriela Crețu. Vă rog, doamna senatoare.

Interpelare

Gabriela Crețu

altruism

Informația a încetat de mult să mai fie apanajul celor care o dețin, este o marfă ca oricare alta, se vinde și se cumpără. Piața europeană a datelor a fost evaluată anul trecut la 540 de miliarde de euro, de vreo două ori și jumătate mai mult decât PIB-ul României. Informațiile sunt însă, mai mult decât oricând, sursă de putere. Bătălia economică actuală se duce pe această resursă: pe accesul la informație, la date. Sub pretextul că furnizează o necesară și așteptată reglementare a domeniului, Comisia Europeană ne-a propus cea mai neoliberală normă, îmbrăcată în cel mai de stânga limbaj posibil. Pretextul e epidemia, care reduce vigilența și înmoaie sufletele. Guvernul are un model atunci când invocă epidemia permanent. Pentru prima dată în istorie o lege ce reglementează o piață conține cuvântul „altruism”. Altruiștii sunt cei dispuși să-și partajeze gratis toate datele. Dar altceva e mai important. Datele din sectorul public sunt declarate libere spre reutilizare. Nouă ne place orice se cheamă „open source”, dar de data asta e pe dos, e „open resources” _,_ adică sectorul public pune datele medicale sau de trafic la dispoziția utilizatorilor gratis, dar, când e vorba de vaccinuri sau când e vorba de sisteme de control al traficului, Guvernul le achiziționează cu sume grele. E nevoie de o reglementare complementară care să echilibreze situația. Mai mult, e chiar un fel de privatizare a unui bun public pe gratis. În plus, nu e clar deloc raportul dintre acest regulament despre care vorbim și DGPR, Regulamentul general de protecție a datelor personale. Observații în acest sens am primit numeroase, și de la Ministerul Comunicațiilor, și le-am inclus în opinia pe care vă rugăm să o votați în cunoștință de cauză. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

O Uniune Europeană a sănătății

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 13 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Pachetul „O Uniune Europeană a sănătății”, respectiv: – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Construirea unei Uniuni Europene a sănătății: consolidarea rezilienței UE în caz de amenințări transfrontaliere la adresa sănătății – COM(2020) 724 final; – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză în domeniul medicamentelor și al dispozitivelor medicale și gestionarea acestora – COM(2020) 725 final; – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 851/2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor – COM(2020) 726 final; – Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 1.082/2013/UE – COM(2020) 727 final; – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia farmaceutică pentru Europa – COM(2020) 761 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 14 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Agenda UE privind combaterea terorismului: anticipare, prevenire, protejare și răspuns – COM(2020) 795 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 15 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital – JOIN(2020) 18 final. Raport: Comisia pentru afaceri europene. Nu avem intervenții asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 16 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (L385/2018). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 64/2019. Aici nu s-a depus raportul, iar proiectul legislativ rămâne pentru o ședință viitoare. La punctul 17 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru credite acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori – L186/2020 (ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 600/2020). Nu s-a depus raportul. Proiectul rămâne pentru o ședință viitoare. Dați-mi voie să citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative – în procedură de urgență; – Lege privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19 – în procedură de urgență; – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari. Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 7 aprilie 2021. Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – data de astăzi, 7 aprilie 2021. Stimați colegi, ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă această ședință a Senatului. Mulțumesc. _Ședința s-a încheiat la ora 12.44._ **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. &JUYEJT|337003] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 56/22.IV.2021 conține 24 de pagini.** Prețul: 60,00 lei