Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 14 aprilie 2021 · monitorul.ai

Interpelare

Laura Georgescu

Organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar

Întrebare adresată domnului ministru al educației, Sorin Mihai Cîmpeanu. Obiectul întrebării: „Organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar”. Stimate domnule ministru, Conform deciziilor anunțate de dumneavoastră la finalul săptămânii anterioare, concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar ar urma să se desfășoare în cursul lunii iulie a anului curent. Un motiv invocat de dumneavoastră pentru organizarea în grabă a acestui concurs este legat de expirarea mandatelor actualilor directori. Un alt motiv este dorința de consolidare a unor conduceri performante la nivel preuniversitar. În cursul anului 2020 au expirat mandatele inspectorilor școlari generali, ale inspectorilor școlari generali adjuncți și ale directorilor caselor corpului didactic, dar în aceste situații nu vedem dorința ministerului de a îmbunătăți performanța prin organizarea concursurilor de ocupare a posturilor menționate. În multe județe, funcțiile amintite sunt ocupate de persoane numite pe criterii exclusiv politice, persoane care au dovedit, nu o dată, că fac mai mult rău decât bine sistemului de învățământ preuniversitar (vedeți cursul de numerologie promovat de ISJ Galați). În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Câți directori și directori adjuncți au mandatele expirate din ianuarie 2021? 2. Câți directori și directori adjuncți vor termina mandatul în august 2021? 3. Cum intenționați să organizați proba a doua a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, astfel încât să înlăturați posibila influență politică? 4. Când veți organiza concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, director al casei corpului didactic, inspector școlar? Înainte sau după concursul de directori? 5. Ce rol vor avea inspectorii școlari generali numiți prin detașare în organizarea concursurilor pentru directori? Art. 257 și 258 din Legea educației naționale relevă implicarea inspectoratelor școlare județene în acest demers. Cum vă veți asigura că persoanele numite în funcții de conducere la inspectoratele școlare vor fi capabile să se implice în mod obiectiv și mai ales profesionist în organizarea concursurilor pentru directori? Vă mulțumesc.

Interpelare

Ion Prioteasa

tip Munchausen

O interpelare adresată domnului Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Obiectul interpelării: „Promisiuni neonorate lăsate moștenire de guverne «tip Munchausen»”. Stimate domnule ministru, A devenit, din păcate, o practică recurentă pasarea responsabilității de la un guvern la altul, doar că, de data aceasta, nu mai este de vină PSD-ul, ci tot guvernările dumneavoastră de dreapta, care au practicat, abil și nesportiv, o tehnică de manipulare cu rădăcini puternice în alte epoci, și anume faptul că o minciună grosolană este mai ușor de înghițit decât una mai ușoară. Nu știu dacă sunteți la curent cu faptul că autoritățile locale – și nu numai cele din județul pe care îl reprezint, ci și din alte județe – așteaptă, zilnic și de mult timp, decontarea cheltuielilor efectuate cu achiziționarea tabletelor pentru școala on-line. În luna august a anului trecut, Guvernul dumneavoastră, tot de dreapta, a aprobat decontarea a nu mai puțin de 500.000 de tablete achiziționate de către autoritățile locale sau de inspectoratele școlare. Mai mult decât atât, convingea autoritățile locale că acest program de mare succes are o acoperire perfectă în girul Ministerului Fondurilor Europene de la acea vreme. Domnul Orban însuși anunța, ca pe un succes personal, faptul că s-a adoptat cu succes o ordonanță guvernamentală de urgență care acredita, detalia și confirma până și modul în care vor fi decontate cheltuielile prin intermediul Ministerului Fondurilor Europene, minister care și-a schimbat acum doar denumirea, nu și năravul, se pare. După promisiunile fără acoperire, se pare că ne confruntăm cu peste 1.000 de solicitări de restituire a banilor cheltuiți din bugetul autorităților locale și niciun răspuns favorabil. Din acest motiv, v-aș fi îndatorat, domnule ministru, dacă mi-ați prezenta o explicație a cauzelor reale care au condus la acest blocaj interinstituțional în privința onorării unor contracte și o situație edificatoare a numărului de contracte finanțate semnate între autoritățile locale și ministerul pe care-l conduceți. Aș dori, de asemenea, să știu dacă există clauze sau prevederi contractuale referitoare la intervalul temporal în care, sub atenta dumneavoastră îndrumare și responsabilitate, ar fi trebuit să se onoreze decontările până acum.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Reluarea curselor interne TAROM pe ruta Târgu Mureș–București și retur

Interpelarea mea este adresată domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor și infrastructurii, și are ca obiect „Reluarea curselor interne TAROM pe ruta Târgu Mureș–București și retur”. Stimate domnule ministru Cătălin Drulă, Aeroportul Internațional Târgu Mureș – „Transilvania”, situat la 14,5 kilometri de municipiul Târgu Mureș, deservește județele Harghita, Covasna, Alba, Bistrița, Brașov, Cluj, Suceava și Sibiu, cu o populație de 3,9 milioane de locuitori, în anul 2014 aflându-se pe locul 4 în lista aeroporturilor din România, cu 343.521 de pasageri deserviți. Din 2017 se află în renovare, iar în acest moment investiția în valoare de peste 70 de milioane de lei este finalizată. Spre exemplu, noua pistă are o capacitate portantă de 70 de unități, fapt ce permite operarea de aeronave de dimensiuni medii. Certificat ca „aeroport internațional” din 2012, Aeroportul Târgu Mureș oferă servicii aeroportuare complete, la standarde ridicate de calitate și la prețuri avantajoase pentru a-și confirma poziția de aeroport _low-cost_ reprezentativ pentru întreaga Transilvanie, pe aeroport operând curse Wizz Air și charter internațional. Cursele TAROM pe ruta București–Târgu Mureș și retur (cu o frecvență de două ori pe săptămână) au fost întrerupte în martie 2019. Relansarea curselor aeriene interne este esențială atât pentru deservirea populației, cât și pentru dezvoltarea pe plan turistic și economic a județului Mureș, și nu numai. Față de cele expuse, solicit să ne comunicați care este planul de măsuri care urmează a fi demarat de către Ministerul Transporturilor și de către instituțiile din subordine, sub autoritatea și coordonarea sa, pentru a asigura reluarea curselor interne TAROM pe ruta București–Târgu Mureș. Sau acest aeroport din România nu aparține României?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Sfidarea regulilor la nivel înalt pune la îndoială imparțialitatea Poliției Române

Adresez astăzi o interpelare domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne. Obiectul interpelării este „Sfidarea regulilor la nivel înalt pune la îndoială imparțialitatea Poliției Române”. Stimate domnule ministru, La nici o zi după ce Guvernul din care faceți parte anunțase noi restricții, ministrul muncii și protecției sociale, doamna Raluca Turcan, și președinta Consiliului Județean Sibiu au făcut parte dintr-un grup de persoane, printre care și un copil, în zona montană a orașului Tălmaciu. Faptul că nu s-au respectat regulile de distanțare socială și nici purtarea obligatorie a măștii de protecție a condus, inevitabil, la un rezultat previzibil, unul dintre participanții la acțiune fiind deja internat, după nici două zile de la eveniment, cu COVID-19. Sunt de acord că pentru toată lumea există o presiune foarte mare în privința restricțiilor, care nu s-au mai relaxat de un an încoace, nici măcar după campania de vaccinare a populației, sunt de acord cu faptul că regulile sunt reguli și trebuie respectate pentru că este în interesul nostru, al tuturor, dar dați-mi voie să mă îndoiesc de buna-credință a Poliției Române, atâta timp cât nu se ia nicio măsură pentru aplicarea legii în mod egal și pentru demnitarii care o încalcă, în timp ce țara se agită și protestele nu contenesc tocmai din cauza noilor măsuri care încearcă să prevină carantinarea totală. Județul Dolj nu face nici el excepție de la zelul excesiv pentru aplicarea măsurilor punitive, aș spune chiar discreționare, al oamenilor plătiți din banii noștri să aplice legea în mod egal. În fiecare zi plouă cu amenzi atât pentru persoanele fizice, cât și juridice, amenzi care, în loc să-și atingă obiectivul, nu fac decât să sporească nemulțumirile populației. Județul Dolj nu este unul cu o incidență foarte mare a cazurilor nou-înregistrate cu bolnavi de COVID și aș fi de părere că un rezultat mai bun s-ar obține dacă, în loc de amenzi, polițiștii ar începe prin a le da sfaturi celor care au fost prinși pe picior greșit. Este adevărat că prevenția ar trebui să reprezinte cea mai bună măsură, că nu mai sunt locuri la secțiile de terapie intensivă, că numărul total de cazuri confirmate în județ depășește 24.000, iar numărul de cazuri nou-confirmate depășește 150. Eu sunt totuși adeptul teoriei că avertismentul este calea cea mai sigură spre corectarea greșelii, atât pentru cetățenii obișnuiți, cât și pentru demnitari. În aceste condiții, chiar dacă distanța geografică dintre Dolj și Sibiu este apreciabilă, nu văd niciun impediment în faptul că ar fi trebuit ca autoritățile competente să se autosesizeze pentru încălcarea regulilor de către un ministru, un secretar de stat sau un președinte de consiliu județean și vă solicit o transparență deplină în comunicarea, atât mie, personal, în scris, cât și opiniei publice, a măsurilor dispuse pentru sancționarea celor care ar trebui să dea un exemplu de corectitudine și să facă un pas în spate, nu să recunoască cu jumătate de gură că au greșit doar când faptele lor sunt expuse public. În al doilea rând, v-aș ruga să prezentați în scris situația avertismentelor și amenzilor aplicate în luna martie la nivelul județului Dolj pentru nerespectarea regulilor de purtare a măștii de protecție și a măsurilor și programelor pe care le aveți în vedere pentru o mai bună informare a doljenilor în privința riscului nerespectării regulilor. De asemenea, aș dori să mă informați dacă există o campanie la nivelul ministerului pe care-l conduceți pentru o creștere a capacității de reacție psihologică adecvată momentului și de adaptare a atitudinii agenților de poliție la potențiala sensibilitate crescută și crescândă a persoanelor cu care vin în contact în timp de pandemie. Cred că sunteți de acord cu mine, domnule ministru, că o atitudine pozitivă și mai aproape de semeni le lipsește, deocamdată, celor îndreptățiți să aplice legea, iar răspunsurile polițiștilor la revolta, uneori îndreptățită, a celor cu care vin în contact sunt de genul: „Pentru că pot!” sau „Pentru că așa vreau eu!”. Vă mulțumesc. Solicit un răspuns în scris din partea dumneavoastră.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

pas cu pas

Am o întrebare pentru domnul Alexandru Nazare, ministrul finanțelor. După un an de pandemie, România a ajuns la peste un milion de persoane infectate, oficial, cu noul coronavirus și peste 25.000 de decese. Deși a trecut deja un an, încă avem probleme grave cu extinderea numărului de paturi ATI, care sunt în continuare insuficiente, avem probleme și mai mari privind incoerența măsurilor guvernamentale pentru susținerea antreprenorilor și a IMM-urilor. Guvernul se împrumută excesiv de la o zi la alta, premierul se laudă cu relansarea economică, însă aceasta lipsește cu desăvârșire. Din acest punct de vedere, vă solicit să-mi transmiteți detaliat următoarele răspunsuri: 1. Câte împrumuturi au fost contractate în perioada ianuarie 2020 – aprilie 2021? 2. În ce date au fost contractate împrumuturile? Care sunt sumele pentru fiecare împrumut, la ce dobânzi, pe ce perioadă au fost încheiate și de la ce instituții financiare s-a împrumutat statul român? În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris pe adresa de e-mail, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Va trebui să renunț la câteva, dar la domnul Oros nu am cum să renunț și va trebui să citesc întrebarea pentru domnul Oros. Domnilor Nechita-Adrian Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și Robert-Viorel Chioveanu, președintele ANSVSA. Domnule ministru, ## Domnule președinte, Ați reușit să distrugeți agricultura românească în mai puțin de un an de când guvernați „pas cu pas”, cum spune scumpul nostru președinte. Țăranul român se află sub asediul incompetenței dumneavoastră, domnule ministru, și se îndreaptă cu viteză spre faliment și dispariție. După ce ați închis târgurile, după ce le-ați interzis să mai vândă porcii crescuți în propria gospodărie, după ce i-ați lăsat fără niciun ajutor în lupta cu seceta și cu marii procesatori, acum le interziceți oierilor să-și mai vândă mieii la stână. Chiar aveți de gând să distrugeți o tradiție de sute de ani? Chiar aveți de gând să distrugeți tot ce este mai sfânt și îndeletnicirile noastre vechi din țara asta? Odată cu blocarea Canalului Suez, exporturile de ovine spre peninsula arabică au intrat în impas, ciobanii au rămas cu un număr mare de capete, iar fără derogare de la aceste măsuri aberante românii vor ajunge să cumpere carne de miel pentru sărbătorile pascale din Noua Zeelandă, Olanda, Țara Galilor și așa mai departe, în niciun caz din România. Și ce-o să facă ciobanii noștri, domnule ministru, domnule președinte al ANSVSA? Și-o repet: o să meargă la sparanghel în Germania? Acolo vreți să ajungeți? În acest sens, vă solicit de urgență să le acordați o derogare oierilor români pentru sacrificarea și comercializarea cărnii de miel direct de la stână, așa cum, tradițional, s-a întâmplat de sute de ani. În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris pe adresa de e-mail, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Și acum o interpelare. Mă conformez, domnule președinte...

Interpelare

Dănuț Bica

Stadiul contractării serviciilor de furnizare a energiei electrice pe piața liberă și impactul asupra prețurilor finale plătite de consumatori

Prima mea întrebare de astăzi este adresată domnului Dumitru Chiriță, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Obiectul întrebării: „Stadiul contractării serviciilor de furnizare a energiei electrice pe piața liberă și impactul asupra prețurilor finale plătite de consumatori”. Stimate domnul președinte, Începând cu anul 2021, după amânări repetate, în România a demarat procesul de liberalizare a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici. Implementarea acestei măsuri s-a lovit, la momentul inițial, de mai multe obstacole, care, prin intervenția Ministerului Energiei și a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), au fost înlăturate. În luna ianuarie, ANRE a prelungit până la data de 30 iunie 2021 perioada în care consumatorii casnici de energie aflați în sistemul reglementat de tarife își pot alege o ofertă de pe piața concurențială și pot încheia noile contracte de furnizare. În condițiile în care mai sunt numai două luni și jumătate până la expirarea noului termen, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este stadiul contractării serviciilor de furnizare a energiei electrice pe piața liberă pentru consumatorii casnici, care era stadiul la 31 martie 2021? 2. Ce măsuri ați dispus pentru eliminarea efectelor ofertelor înșelătoare ale unor furnizori, care pot genera costuri totale în facturile finale mult mai mari decât cele rezultate din media tarifelor de pe piață? 3. În situația în care la data de 30 iunie 2021 va exista un număr consistent de consumatori casnici ce nu au reușit să încheie noile contracte de furnizare pe piața liberă, aveți în vedere să dispuneți o prelungire a termenului pentru contractare? Dacă răspunsul este negativ, care vor fi măsurile aplicabile acestora, în condițiile în care trecerea către serviciul universal ar putea să genereze majorări ale facturilor finale ce nu vor putea fi achitate de consumatori?

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația actualizată privind inserția pe piața muncii a persoanelor cu handicap

Interpelare adresată doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale. Obiectul interpelării: „Situația actualizată privind inserția pe piața muncii a persoanelor cu handicap”. - Stimată doamnă ministru, Întrucât inserția socială și profesională reprezintă o prioritate în societatea românească, legislația-cadru instituie o serie de obligații privind angajarea persoanelor cu handicap. Așadar, în conformitate cu prevederile art. 78 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile și instituțiile publice, respectiv persoanele juridice din domeniul public sau privat care au cel puțin 50 de angajați, cu excepția instituțiilor publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. Totodată, conform alin. (3) al acestui articol, societățile și instituțiile care nu doresc angajarea persoanelor cu handicap au două opțiuni pentru îndeplinirea obligațiilor legale: plata lunară către bugetul de stat a unei sume ce reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care..., care nu..., de produse cu servicii realizate din activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități autorizate, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condițiile legii. Față de cele prezentate mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Câți angajatori din domeniul privat cu peste 50 de salariați există în momentul actual în România? 2. Care este numărul persoanelor cu handicap angajate în cadrul acestor firme de la intrarea în vigoare a acestor prevederi legale? 3. Câte persoane cu dizabilități sunt la acest moment în țară? 4. Câte persoane cu handicap sunt înscrise în prezent în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și care este rata de inserție a acestora pe piața muncii? În acest sens, solicit prezentarea unei situații detaliate referitoare la evoluția anuală a numărului de persoane cu handicap încadrate în muncă, începând cu anul 2006 și până în prezent. 5. Care este numărul persoanelor cu dizabilități angajate în cadrul unor instituții publice de la intrarea în vigoare a acestor prevederi legale? 6. Câte unități protejate autorizate există în acest moment în România și care este numărul persoanelor angajate în acest sector? Câte dintre aceste unități au încheiate parteneriate cu societățile comerciale și câte cu instituții publice? 7. Care sunt politicile publice promovate și implementate de actualul guvern pentru facilitarea încadrării în muncă a persoanelor cu handicap? Vă

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Motivele desființării Programului multianual de burse identitare pentru elevii români din Ucraina

Adresez prezenta interpelare domnului Hunor Kelemen, viceprim-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl constituie „Motivele desființării Programului multianual de burse identitare pentru elevii români din Ucraina”. Stimate domnule viceprim-ministru, Circa 8.000 de elevi români din Ucraina nu au putut beneficia în acest an școlar de bursele identitare acordate de România începând cu anul de învățământ 2017–2018. Pentru derularea în anul curent a Programului multianual de burse identitare ar fi fost necesare aproximativ 8 milioane de lei. Am constatat următoarele: 1. Potrivit atribuțiilor stabilite prin decizia prim-ministrului României, domeniul minorităților (vizând minoritățile din România, dar și minoritățile românești înrudite de peste hotare) este coordonat de către dumneavoastră, în calitate de viceprim-ministru. 2. Programul de guvernare al coaliției majoritare prevede: „Reformarea politicii de acordare a burselor pentru cetățenii Republicii Moldova și, respectiv, pentru etnicii români din afara granițelor – extinderea actualului program pentru românii din Ucraina și la românii din alte comunități istorice.” 3. Contrar prevederilor programului de guvernare, Guvernul din care faceți parte nu a prevăzut în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 sumele necesare burselor identitare pentru elevii români din Ucraina și din alte state în care există forme de învățământ preuniversitar în limba română. 4. De asemenea, Guvernul dumneavoastră a diminuat bugetul acordat pentru sprijinirea celor peste 10 milioane de români de pretutindeni și organizațiilor reprezentative ale acestora de la 13.285 de mii de lei (execuția anului 2020) la 10,7 milioane de lei. 5. În cadrul dezbaterilor pe marginea bugetului de stat, dumneavoastră, personal, alături de toți deputații și senatorii UDMR, ați votat împotriva amendamentului pe care l-am formulat privind alocarea sumelor necesare burselor identitare. 6. La nivelul Guvernului României nu ați ridicat niciodată nicio chestiune referitoare la minoritățile românești înrudite de peste hotare, respectiv nu ați ridicat nici chestiunea burselor identitare pentru elevii români din Ucraina și alte state. Având în vedere cele expuse, vă solicit să-mi transmiteți: 1. Motivele reale și temeinice pentru care Guvernul nu a prevăzut în Legea bugetului de stat pe 2021 sumele necesare pentru bursele identitare acordate elevilor români din Ucraina și alte state și nici nu a intervenit pentru a efectua rectificarea bugetară necesară. 2. Care sunt propunerile și inițiativele dumneavoastră concrete, în calitatea pe care o aveți, privind soluționarea de către Guvern a acestei chestiuni. 3. Ce propuneri veți efectua pentru unificarea criteriilor de sprijinire a organizațiilor românilor de pretutindeni și a organizațiilor persoanelor aparținând minorităților naționale din România, precum și a preluării de către România a bunelor practici ale Ungariei în domeniul minorităților de peste hotare? Solicit răspunsul dumneavoastră verbal și în scris. Cu respectul cuvenit, senator Claudiu-Richard Târziu.

Interpelare

Marius Humelnicu

Lipsa normelor metodologice de aplicare elaborate de societatea de furnizare concesionară, conform Ordinului ANRE nr. 17/10.03.2021

Interpelare adresată domnului Virgil Popescu, ministrul economiei. Obiectul interpelării: „Lipsa normelor metodologice de aplicare elaborate de societatea de furnizare concesionară, conform Ordinului ANRE nr. 17/10.03.2021”. Stimate domnule ministru, Ca urmare a unui număr însemnat de sesizări pe care le-am primit la cabinetul parlamentar, trebuie să vă atrag atenția asupra unor probleme stringente, care afectează consumatorii, dar și persoanele juridice prestatoare de servicii în domeniul energiei electrice. Ca urmare a Ordinului ANRE nr. 183/21.10.2020, art. 3 alin. (1), operatorii de distribuție concesionari sunt obligați să realizeze racordarea utilizatorului de rețele electrice de interes public din surse proprii, urmând a recupera investițiile prin tarifele de furnizare. Prin Ordinul ANRE nr. 17/10.03.2021 se abrogă articolul cu obligativitatea operatorului concesionar de a realiza din surse proprii branșamentele. Același ordin prevede că, pentru utilizatorii de tip casnic, operatorii de distribuție concesionari au obligația de a finanța și realiza lucrările de proiectare și execuție a instalației de racordare, cu recuperarea ulterioară de către operator a acestor costuri prin tarifele de distribuție. În plus, conform art. 12 alin. (4), contractul pentru proiectarea și execuția instalației de racordare a locurilor de consum aparținând utilizatorilor casnici și noncasnici se poate încheia de către utilizator cu un operator economic atestat ales de către acesta, în condițiile în care utilizatorul solicită în scris, explicit, acest lucru operatorului de distribuție concesionar înainte de încheierea contractului de racordare. În această situație, utilizatorul obține acordul/autorizația pentru instalația de racordare în condițiile legislației în vigoare. Problema este că aceste prevederi ale ordinului menționat anterior nu pot fi puse în practică din cauza lipsei normelor metodologice de aplicare, elaborate de societatea de furnizare, conform ordinului în vigoare, art. 17 alin. (5). O singură întrebare: când și cum vor fi obligate societățile de furnizare concesionare să elaboreze normele metodologice, având în vedere că termenul-limită pentru elaborarea acestor norme este 16 aprilie 2021?

Interpelare

Nicușor Cionoiu

Îmbunătățirea condițiilor de navigație între gura de intrare de la Dunăre pe brațul Borcea și Portul Călărași

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Cătălin Drulă, ministrul transporturilor și infrastructurii, și am ca obiect al interpelării „Îmbunătățirea condițiilor de navigație între gura de intrare de la Dunăre pe brațul Borcea și Portul Călărași”. Stimate domnule ministru, Brațul Borcea reprezintă un important motor de dezvoltare a județului Călărași, cu real potențial de creștere, în plan atât economic, cât și turistic, a municipiului reședință de județ, prin existența Portului Călărași. O serie de entități economice importante au ales să facă investiții semnificative în zona municipiului Călărași tocmai prin prisma existenței posibilității de a efectua transport fluvial al materiilor prime, respectiv al produselor finite. În conformitate cu Ordonanța nr. 22/29 ianuarie 1999, administrațiile portuare și/sau de căi navigabile interioare au obligația de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii. Imposibilitatea navigării în condiții bune pe brațul Borcea scade semnificativ veniturile Portului Călărași, prin urmare și fondurile de investiții. Astfel, lucrările de dragare devin indispensabile brațului Borcea. Din păcate, cele două decenii de nerealizare a lucrărilor de dragare a canalului navigabil generează, pe perioade semnificative din an, imposibilitatea utilizării șenalului navigabil dintre Portul Călărași și gura de acces pe brațul principal. Totodată, pentru preîntâmpinarea unor viitoare colmatări, considerăm necesară demararea unui proiect amplu de calibrare a gurii de intrare a brațului Borcea de la Dunăre (km 372) și de regularizare a segmentului cuprins între km 100 și km 90. Senator PSD Nicușor Cionoiu.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

încălecați

Prima interpelare este adresată domnului ministru NicolaeLucian Bode. Stimate domnule ministru, Fără doar și poate, agenții de poliție trebuie să aibă toată pregătirea și toate mijloacele necesare pentru desfășurarea misiunii lor esențiale, aceea de a asigura respectarea legii în România, liniștea și ordinea publică, alături de alte instituții abilitate. În același timp, cred eu, polițiștii români trebuie să inspire nu doar respect – care decurge, teoretic, din prestigiul uniformei de reprezentant al statului –, ci și încredere – care decurge, desigur, din comportamentul lor în interacțiunea cu orice cetățean. Orice cetățean, domnule ministru! Din păcate, contractul implicit de încredere dintre Poliție și cetățeni a fost de prea multe ori rupt în ultima perioadă și încălcat brutal de unii angajați ai MAI, care înțeleg că uniforma le-ar da putere supremă asupra celorlalți, uneori, în mod tragic, chiar puterea de viață și de moarte, puterea de a umili, de a urla, de a se comporta într-un mod mai degrabă interlop. Deși s-a mai văzut: cu interlopii, șefii poliției negociază noaptea în biserică și avem cazuri prezentate de mass-media cu cetățeni duși în câmp, abuzați violent chiar în secția de poliție, cetățeni agresați de un om în uniformă prin faptul că vor fi „încălecați”. Mai mulți cetățeni care m-au contactat și-au exprimat nu doar lipsa de încredere, ci mai ales frica, domnule ministru, față de Poliție, redevenită, în unele locuri, pentru ei, Miliție, un organ represiv detestat și care se comportă abuziv și arbitrar. În acest context, vă solicit, domnule ministru, să-mi trimiteți următoarele: 1. Ce măsuri s-au luat față de agentul care-i amenință pe oameni cu „încălecarea”, urlând dement la ei? 2. Și, mai ales, ce măsuri ați luat privind o mai bună selecție, dar și pregătire psihică și susținere psihologică a agenților de poliție, în contextul în care, cu siguranță, această perioadă este una dificilă și pentru ei, ca simpli cetățeni, dar mai ales ca reprezentanți ai statului? Vă mulțumesc pentru colaborare.

Interpelare

Titus Corlățean

Necesitatea intervenției urgente a Guvernului României pentru reparația unui bloc de apartamente afectat de o explozie în orașul Găești, județul Dâmbovița, și, respectiv, pentru reîntoarcerea la domiciliu a locuitorilor blocului menționat

Astăzi voi prezenta o interpelare în plenul Senatului adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, de subsemnatul, Titus Corlățean, senator care reprezintă în Senat Circumscripția Dâmbovița. Obiectul interpelării îl reprezintă „Necesitatea intervenției urgente a Guvernului României pentru reparația unui bloc de apartamente afectat de o explozie în orașul Găești, județul Dâmbovița, și, respectiv, pentru reîntoarcerea la domiciliu a locuitorilor blocului menționat”. În dimineața zilei de 15 ianuarie 2021 s-a produs o explozie puternică într-un apartament din blocul 18, Strada Unirii, din Găești, județul Dâmbovița, generată, se pare, de o sursă de gaz, care a cauzat decesul unei persoane și distrugeri importante blocului menționat. Locuitorii acestui imobil au fost, pe cale de consecință, evacuați în regim de urgență, în plină iarnă. A fost deschis un dosar penal, aflat în lucru în prezent la IPJ Dâmbovița. Am fost contactat recent, în calitatea mea de senator care reprezintă Circumscripția Dâmbovița în Parlamentul României, de locuitori ai blocului menționat, oameni disperați, care m-au informat că, la 3 luni de la producerea deflagrației menționate, nu au primit niciun fel de ajutor și nici măcar o undă de speranță din partea autorităților statului român. Există o expertiză care a fost deja realizată _pro bono_ de către un constructor din localitate dornic să ajute. Această expertiză confirmă faptul că blocul poate fi refăcut, că locuitorii se pot întoarce în acest bloc, dar este nevoie de acțiune instituțională din partea Guvernului României. Nu există informații, până la această oră, legate de faptul că prefectul ar fi acționat, că acest comitet județean de urgență, care are competențe în materie, ar fi acționat în vreun fel și nu există vreo informație legată de vreun demers de la nivelul factorilor de decizie județeni către Guvernul României pentru a îndeplini procedura standard legală care există în astfel de situații, în caz de catastrofe, pentru ca Guvernul României să realizeze ce are de realizat pentru a veni rapid în sprijinul cetățenilor afectați de o astfel de catastrofă. Pe cale de consecință, domnule prim-ministru, doresc să vă adresez următoarea interpelare: ce intenționați să faceți în zilele și săptămânile care urmează, ce măsuri intenționează Guvernul să adopte, eventual o hotărâre de guvern care să acorde sprijinul bugetar financiar și alte modalități logistice necesare pentru a interveni pentru refacerea blocului menționat, afectat de această explozie groaznică, care a produs și victime, după cum spuneam, în localitatea Găești din județul Dâmbovița, și pentru a le reda speranța cetățenilor care au fost direct afectați de imposibilitatea de a avea în continuare un domiciliu?

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Peste un an de pandemie, peste un an de ilegalități guvernamentale criminale!

Declarația mea politică de astăzi: „Peste un an de pandemie, peste un an de ilegalități guvernamentale criminale!” ## Stimați colegi, Până la urmă, orice schimbare de guvernare, chiar și în modul în care aceasta a fost produsă la noi în toamna anului 2019, aduce și trebuie să aducă noi speranțe pentru oameni. Și, de prea multe ori, românii ajung să spună „nu a fost să fie nici de data asta”. Doar că de data asta, stimați colegi, e grav. De data asta nu e la fel ca în alte dăți. De data asta, manipularea, incompetența, nepăsarea crasă și, da, corupția ucid! Și nu doar în lozinci, ci în viața reală! Manipularea, incompetența, nepăsarea crasă și corupția actualilor guvernanți de dreapta au ucis de peste 25.000 de ori în ultimul an. Peste 25.000 de morți și de morminte – iată un bilanț cutremurător pentru actuala coaliție PNL–USR–UDMR. De data asta, pacienții care merg să-și caute sănătatea mor în camioanele morții, din cauza faptului că nu au fost organizate la timp paturi de terapie intensivă. De data asta, pacienții operați sunt dați afară noaptea din spital, iar unii sunt transportați nu cu ambulanța, ci cu mașinile personale. De data asta, se iau măsuri restrictive bazate pe cifre din Franța și se declară că au dat rezultate în România. De data asta, sunt trimiși oameni în șomaj, în vreme ce politrucii PNL și USR îngroașă rândurile bugetarilor. De data asta, se cumpără echipament medical fără licitație, cu proceduri lansate în ultima clipă, pentru ca apoi echipamentul, cumpărat la suprapreț de firmele de casă PNL-iste și URS-iste, să zacă nefolosit. De data asta, spitalele modulare în care s-au băgat milioane de euro se închid inexplicabil. De data asta, controlul asupra justiției nu mai face valuri în presa cumpărată. De data asta, polițiștii în uniformă urlă dement la protestatari pașnici și îi amenință cu „încălecarea”. De data asta, împrumuturile de miliarde de euro se evaporă pur și simplu și nimeni nu spune unde s-au dus acei bani. De data asta, se testează iresponsabil de puțin și se anunță, mai ales în vreme de campanie electorală, cifre criminal de mici, pentru a scoate lumea din casă, doar pentru ca imediat după aceea oamenii să fie închiși iarăși. De data asta, 123 de guverne, din care 50 din lumea a treia și peste 15 dictaturi, au avut mai multă grijă de țara și economia lor decât au făcut-o guvernele Iohannis – Orban – Cîțu. Știți de ce nu a fost să fie nici de data asta? Pentru că manipularea, populismul, incompetența, minciuna, lăcomia și indolența, care sunt specifice guvernanților de dreapta, nu fac casă bună niciodată cu buna guvernare. Pur și simplu, PNL–USR–UDMR, nu vă pasă de oameni! De data asta e destul! Plecați! Vă mulțumesc. Florian Bodog, senator PSD, Bihor.

Interpelare

Cristian Bordei

Declarația mea politică este legată de discrepanțele dintre mediul urban și cel rural și modul cum acestea se răsfrâng asupra copiilor.

Declarația mea politică este legată de discrepanțele dintre mediul urban și cel rural și modul cum acestea se răsfrâng asupra copiilor. Foarte des auzim de conceptul de discrepanțe între mediul urban și cel rural. Vedem cu toții diferențele de infrastructură și utilități din sistemul sanitar și de învățământ. Ce ar trebui să vedem mai clar este că toate acestea se răsfrâng, în mare parte, asupra copiilor și tinerilor de astăzi, adică asupra adulților de mâine. Cum ar fi dacă într-o dimineață de iarnă v-ați trezi într-o casă înghețată? Cum ar fi dacă nu ați avea toaletă în casă sau ar trebui să umblați kilometri întregi până la locul de muncă? Cum ar fi dacă zi de zi ați simți că sunteți diferit pentru simplul fapt că ați avut ghinionul de a vă naște într-un anumit loc de pe hartă? Prin aceste situații, și nu numai, trec zilnic foarte mulți copii: copii care suferă de frig și de foame, care nu au toaletă în casă și au parte de o igienă precară, copii pentru care accesul la educație și informație nu este ceva normal și ușor de obținut. Aproximativ jumătate din copiii României trăiesc în mediul rural. Unu din opt copii din satele României declară că se duce întotdeauna sau uneori flămând la culcare, iar unu din cinci copii cu vârsta sub 5 ani nu a fost la medic în ultimul an de zile. În contextul pandemiei de COVID-19, diferențele dintre rural și urban s-au adâncit și mai mult, prin lipsa conexiunii la internet, lipsa _device_ -urilor pentru educație digitală și instruirea slabă a cadrelor didactice pentru predarea online. Pe lângă resursele limitate în participarea școlară și nutriția precară, acestea fiind efecte directe, sărăcia antrenează și o serie de vulnerabilități asociate: limitarea accesului la servicii, marginalizarea, rezultatele școlare slabe și abandonul școlar, care au un impact semnificativ asupra dezvoltării și evoluției copiilor pe tot parcursul vieții lor. Suntem în anul 2021 și un număr mare de gospodării din mediul rural nu sunt electrificate, racordate la rețeaua publică de alimentare cu apă sau de canalizare. În numeroase localități din mediul rural nu există niciun dispensar sau acestea sunt la mari distanțe. Când vine vorba de medicină școlară, cifrele sunt, într-adevăr, îngrijorătoare. La nivelul întregii țări există doar 88 de cabinete medicale școlare, deși acestea au un rol extrem de important. Din totalul de cabinete stomatologice din România, doar 13% funcționează în mediul rural, în condițiile în care aici trăiesc peste 1.100.000 de copii săraci, din aproximativ 13.000 de sate, accesul la medicină dentară fiind inegal și adesea inexistent. Suntem mirați de rata abandonului școlar, de numărul de analfabeți și analfabeți funcțional din țara noastră, însă un lucru esențial lipsește din gândirea colectivă: școala a devenit un lux pentru mulți dintre copiii familiilor din și așa sărăcitul rural românesc. În acest moment, lipsa sau accesul limitat al copiilor din mediul rural la servicii sociale, educaționale și medicale este o prioritate. Fără sprijin, copiii din mediul rural riscă să rămână la marginea societății, să perpetueze ciclul vicios al sărăciei părinților lor și să nu-și descopere potențialul, talentele și aptitudinile. Prin urmare, susțin promovarea unui set de măsuri care să permită incluziunea și accesul la oportunități egale pentru copiii din mediul rural. Toți copiii au talente și abilități care merită apreciate și susținute, indiferent de mediul de proveniență. Vă mulțumesc. Sunt senator Cristian Bordei, Grupul USR PLUS, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj.

Interpelare

Ionuț Neagu

Parlamentul nu este emanația Guvernului, ci invers. Drepturile opoziției trebuie respectate. Cer sancționarea oficialilor guvernamentali care se sustrag controlului parlamentar, astfel încălcând legislația!

Declarația mea politică are titlul „Parlamentul nu este emanația Guvernului, ci invers. Drepturile opoziției trebuie respectate. Cer sancționarea oficialilor guvernamentali care se sustrag controlului parlamentar, astfel încălcând legislația!” Interpelările și întrebările scrise sau orale formulate de către deputați și senatori sunt, între altele, instrumente de control parlamentar exercitat de către membrii Legislativului asupra reprezentanților puterii executive: prim-ministru, miniștri, conducători ai autorităților centrale și alții. În societățile autentic democratice, acest mecanism de control este utilizat pe larg de către orice deputat sau senator, mai cu seamă de către reprezentanții opoziției. Persoanele interpelate au obligația de a răspunde interpelărilor și întrebărilor parlamentare în termenul legal, de cel mult două săptămâni. În cazul interpelărilor, pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni pentru răspuns. Unde-i lege nu-i tocmeală. Aduc, astfel, la cunoștința publică faptul că, în exercitarea mandatului de senator, acționând în interesul alegătorilor, am adresat mai multor factori guvernamentali întrebări și interpelări, care au fost lăsate fără răspuns, fapt ce constituie o încălcare a legii. Am dat mai multe exemple în scris; nu o să le reamintesc aici dintr-un singur motiv: pentru a le da șansa și celorlalți colegi să-și prezinte declarațiile. Aceste exemple ilustrează doar atitudinea reală a Guvernului față de Parlament, pe care premierul și miniștrii săi îl văd ca pe o anexă a Executivului. Am văzut că la Camera Deputaților dreptul opoziției de a-i interpela pe membrii Guvernului a fost suspendat abuziv mai bine de o lună de zile și reluat abia zilele trecute. Mă întreb și vă întreb: mai e România o societate autentic democratică și funcțională? Mai are opoziția drepturi în țara noastră? Doamnelor și domnilor senatori, Parlamentul nu este emanația Guvernului, ci invers. Situația pe care am semnalat-o astăzi este anormală și nu poate fi tolerată. Și nu trebuie tolerată. Ea trebuie cunoscută de români. Astfel, sper ca cine are urechi de auzit să audă. Și, ca situația să se remedieze, pentru a nu ne pune în situația să sesizăm instituțiile europene asupra încălcării drepturilor opoziției, cer sancționarea oficialilor guvernamentali care se sustrag controlului parlamentar, astfel încălcând legislația, și solicit explicații prim-ministrului și șefului Oficiului pentru relația Guvernului cu Parlamentul. Vă mulțumesc. Senator Ionuț Neagu, Alianța pentru Unirea Românilor.

Interpelare

Andrei Hangan

Transporturile ilegale de lemn: prioritate sau nu?

„Transporturile ilegale de lemn: prioritate sau nu?”. Declarația mea politică de astăzi se concentrează din nou asupra transporturilor ilegale de lemn și pe evidențierea faptului că programul SUMAL 2, promovat de către Ministerul Mediului, nu rezolvă problema acestora, ci doar mărește birocrația. Astfel, cu toate îmbunătățirile aduse aplicației SUMAL 2, problema tăierilor ilegale nu se rezolvă în totalitate, prin simplul fapt că există infringement legat de felul în care se prioritizează controalele la prima plasare pe piață. Este extrem de important cum se fac controalele, dar și cum le dăm prioritate acestora. Din păcate, controalele se fac, de cele mai multe ori, la întâmplare și reactiv, la sesizarea cetățenilor, iar în anumite situații chiar discreționar. Dacă într-adevăr dorim să rezolvăm această problemă, iar transporturile ilegale de lemn să devină urgent o prioritate, este nevoie de criterii obiective și transparente după care se realizează aceste planuri de control. Situația este cu mult mai alarmantă deoarece nimeni nu știe exact cât se taie ilegal în România, iar autoritățile declară o valoare de 200.000 de metri cubi, datorită acțiunilor de control. Însă în realitate sunt convins că este mult mai îngrijorător. O problemă majoră o reprezintă regimul de sancțiuni, deoarece noul Cod silvic tolerează, din păcate, furtul cu acte în regulă. Și nu o spun eu, ci o spune pragul aberant conform căruia doar dacă, în cazul unui transport, se află mai mult de 10 metri cubi decât cei declarați se consideră infracțiune. În rest, doar o banală contravenție, cu mult mai mică decât valoarea lemnului transportat. Am spus-o și o mai repet: felicit inițiativele cetățenilor, mă bucur că există această implicare pentru acest domeniu, însă nu este tocmai suficient. Dacă nu se introduc o nouă funcționalitate, precum un instrument bazat pe monitorizare video, pentru a observa exact factorii de risc și cum ajunge lemnul nedeclarat în piață, și, foarte important, majorarea drastică a sancțiunilor, consider că procesul de identificare a transporturilor ilegale prin intermediul aplicației SUMAL 2 nu este eficientizat la maximum. Transporturile ilegale de lemn pot cunoaște o scădere semnificativă doar prin implicare reală din partea autorităților, însă prezența lipsei de interes nu face altceva decât să țină lucrurile pe loc. Domnule ministru al mediului, apelor și pădurilor, demonstrați contrariul! Vă mulțumesc. Senator de Brăila Andrei Hangan.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 14 aprilie 2021.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 14 aprilie 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dana Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Dan Ivan, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și art. 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor. Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut. Președintele de ședință acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul din secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare. Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să acceseze aplicația de audioconferință și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final va avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Vă mulțumesc. Pe ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară (L641/2020). Raportul suplimentar al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. _(Discuții.)_ Vă rog, domnule senator. Domnule senator Neagu, vă rog.

Interpelare

Nicolae Neagu

ui de reglementare al inițiativei sunt introduse mai multe articole care vizează protejarea confidențialității informațiilor obținute de către angajații ASF și, în același timp, am convenit ca, față de inițiativa legislativă propusă, așa cum ea a trecut, inițial, la Cameră și, ul

După două săptămâni în care am încercat să găsim formulele cele mai bune pentru această inițiativă legislativă, în acord și cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu Ministerul de Finanțe, cu alți actori care au participat la dezbatere, în unanimitate, în consens, formațiunile politice membre ale Biroului și ale Comisiei de buget, finanțe și piață de capital din Senat au acordat un raport favorabil, cu amendamente, amendamente care vin și clarifică anumite noțiuni specifice pentru restructurarea capitolului privind sancțiunile, o mai bună reglementare a acțiunilor de control și supraveghere exercitate de autoritate și de conducerea autorității. În același timp, în conținutul obiectului de reglementare al inițiativei sunt introduse mai multe articole care vizează protejarea confidențialității informațiilor obținute de către angajații ASF și, în același timp, am convenit ca, față de inițiativa legislativă propusă, așa cum ea a trecut, inițial, la Cameră și, ulterior, la Senat, ca urmare a retrimiterii la comisie, să acceptăm cu toții ca, spre exemplu, cheltuielile pe care le-ar fi prevăzut această inițiativă legislativă, vizând diurnă, cazare, transport pentru membrii consiliului de administrație, să fie eliminate și, în același timp, să eliminăm ceea ce ar fi prevăzut inițiatorul în faza de început, ca paza activității Autorității de Supraveghere Financiară și a imobilelor, de fapt, a imobilelor autorității, să nu fie făcută de către Jandarmeria Română, ceea ce ar fi presupus efective suplimentare și, probabil, bugete suplimentare din partea Jandarmeriei, lucru care ne-ar fi condus și la alte discuții cu Jandarmeria. În consecință, eu cred că în acest moment această inițiativă legislativă întrunește cele care au fost considerate de inițiatori și de către noi și, repet, cred că acordul pe care l-am avut în cadrul comisiei ieri denotă o dorință a Senatului pentru a promova modificările aduse Ordonanței nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară. Aș vrea să fac totuși și o remarcă cu un caracter particular și, poate, nu strică: pe parcursul acestui mandat sau începând din acest moment – lucru pe care l-am sugerat și autorității – să găsim discuții, noi, Comisia de buget, și colegii parlamentari deputați și senatori din alte comisii, să găsim o formulă prin care să ajungem la o lege, încât să nu mai discutăm modificări ale unor ordonanțe care privesc înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, ținând cont că până în acest moment această lege nu a fost întru totul dezbătută și votată de cele două Camere și de plenul Senatului. Deci Grupul senatorilor PNL susține inițiativa legislativă și va avea un vot pozitiv. Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Întrebări, interpelări 1–9

Declarații politice 9–18

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară (L641/2020; votul final se va da într-o ședință viitoare) 19–20