Stenogramă plen

Interpelare

Gabriela Firea

Dragi colegi,

Dragi colegi, Interpelare adresată domnului prim-ministru Florin-Vasile Cîțu și doamnei ministru al sănătății, Ioana Mihăilă. Medicii și reprezentanții pacienților cu boli oncologice au semnalat situația disperată cu care bolnavii internați la Institutul Oncologic București – pe scurt, IOB – se confruntă, întrucât nu au medicamentele esențiale pentru tratament. Criza s-a rezolvat doar pentru moment și doar punctual, prin câteva împrumuturi de medicamente de la alte spitale, ceea ce este inacceptabil. De aceea, vă solicit, domnule prim-ministru, vă solicit, doamnă ministru, să ne prezentați care sunt măsurile Ministerului Sănătății legate de această criză, astfel încât să nu se mai repete. Vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD, București. Interpelare către doamna ministru al sănătății, Ioana Mihăilă. În ultimii ani, rata obezității infantile a crescut la nivel mondial până la niveluri alarmante, devenind o problemă gravă de sănătate publică. România nu face excepție, dar singurul studiu oficial a fost realizat în anul 2015 și arăta că, la acel moment, peste 25% dintre copiii între 7 și 9 ani aveau probleme cu greutatea. Date recente, prezentate săptămâna trecută, confirmă o agravare a acestor probleme. Astfel, 41% din tinerii cu vârste între 1 și 18 ani sunt supraponderali, din cauza alimentației, schimbării obiceiurilor, precum și a lipsei mișcării. Având în vedere responsabilitățile ce vă revin pe domeniile pe care le coordonați, vă solicit să ne informați: care este viziunea dumneavoastră în ceea ce privește această problemă de sănătate publică, ce măsuri veți implementa, dacă acestea sunt coordonate sau dacă aveți în vedere elaborarea unei strategii naționale pentru reducerea acestui fenomen. Vă mulțumesc.

Interpelare

Leonard Azamfirei

O invit la microfon pe doamna senator Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher.

O invit la microfon pe doamna senator Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher. Se pregătește domnul senator Maricel Popa.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

Măsurile concrete din politica Guvernului întreprinse pentru românii din diasporă

Către Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru românii de pretutindeni. Obiectul interpelării: „Măsurile concrete din politica Guvernului întreprinse pentru românii din diasporă”. Stimată doamnă secretar de stat, Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă România în prezent o reprezintă procentul în creștere al numărului de români care aleg să plece în străinătate, pentru a-și câștiga existența și pentru a duce o viață mai bună, cauzele acestui exod fiind multiple, cele mai multe dintre ele fiind generate de către politica de austeritate cu care a fost condusă țara de guvernele al căror deziderat îl reprezintă creșterea taxelor și impozitelor și tăierile de salarii și pensii. Diaspora românească este caracterizată printr-o integrare destul de reușită în societățile-gazdă, adoptând destul de frecvent limbile și normele demografice ale țărilor de destinație, însă, cu toate acestea, românii din diasporă încă se confruntă cu o discriminare destul de frecventă, fapt ce împiedică integrarea lor cu succes în țările în care au ales să muncească și să trăiască. Având în vedere acest aspect, vă rog să îmi specificați care sunt politicile specifice care ar putea contribui la întoarcerea în țară a românilor plecați peste hotare și ce măsuri concrete ați întreprins pentru românii din diasporă, știut fiind că întoarcerea acestora în țară ar fi un real progres, iar sprijinul guvernamental de care este nevoie pentru ca acest deziderat să devină realitate nu trebuie să depindă de apartenența politică. În acest sens, solicit un răspuns în scris, într-un timp cât mai scurt. Cu considerație, senator Laura Moagher-Fulgeanu. Și mai am o întrebare, dacă se poate.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vă rog...

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

Interpelare

Leonard Azamfirei

...pentru întrebare, doamna senator.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

Vaccinează-te acasă

Către Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru românii de pretutindeni. Pandemia de COVID-19 a imobilizat Europa din martie 2020, punând în pericol milioane de locuri de muncă, printre cei mai vulnerabili lucrători aflându-se românii aflați în țările din vestul Europei, cu slujbe în servicii și construcții. Din cauza suspendării activităților din aceste domenii, sute de mii de cetățeni români plecați la muncă în străinătate s-au întors acasă în ultimul an. Mai mult, în perioada sărbătorilor foarte mulți români se întorc acasă, însă aici sunt nevoiți să stea în izolare, pentru că nu au avut posibilitatea să se vaccineze în țările unde au muncit, iar programul de vaccinare din țară nu l-au putut accesa din cauza duratei mari a programărilor pentru vaccinare. În contextul măsurilor de prevenire și combatere a pandemiei de COVID-19, vizând și programul de vaccinare a cetățenilor români, vă adresez următoarele întrebări: 1. În cât timp veți da curs propunerii diasporei – susținută și de Partidul Social Democrat – de a înființa centre de vaccinare în punctele de trecere a frontierei terestre și aeriene? 2. Când veți demara programul de vaccinare „Vaccinează-te acasă”, adresat românilor din străinătate? În acest sens, solicităm un răspuns în scris, într-un timp cât mai scurt. Senator Laura Moagher-Fulgeanu. Vă mulțumesc.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Maricel Popa. Se pregătește domnul senator Marius Humelnicu. Vă rog. _(Discuții.)_

Vă mulțumim, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Maricel Popa. Se pregătește domnul senator Marius Humelnicu. Vă rog. _(Discuții.)_

Interpelare

Maricel Popa

Fonduri europene pentru spitalul mobil COVID-19 de la Lețcani, județul Iași

Am o întrebare pentru domnul ministru Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Obiectul întrebării: „Fonduri europene pentru spitalul mobil COVID-19 de la Lețcani, județul Iași”. Stimate domnule ministru, La debutul pandemiei, Consiliile Județene Iași și Neamț au achiziționat, cu fonduri proprii, un spital mobil COVID-19, prin intermediul Asociației EuroNest. Unitatea medicală dispune de 250 de paturi, dintre care 103 paturi pentru terapie intensivă, și a funcționat fără niciun fel de problemă timp de câteva luni, până când actuala administrație județeană a dispus închiderea spitalului, motivația fiind o dezinfecție parțială și generală. În calitate de fost președinte al Consiliului Județean Iași, împreună cu reprezentanții EuroNest, am solicitat permanent ministerelor de resort includerea unității medicale de la Iași în Ghidul de finanțare pentru proiecte de tip B – Crearea unor capabilități medicale mobile/formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19/spitale modulare 1, 2, 3/containere de logistică medicală. S-au alocat de la Uniunea Europeană 50 de milioane de euro. După cunoștințele mele, nu s-au consumat decât 8 milioane de euro până acum. Nici măcar acum, când apelul de proiecte a fost redeschis, nu s-a dorit punerea în practică a acestui deziderat. Acest obiectiv de investiții nu are culoare politică, ci a fost implementat exclusiv pentru sănătatea ieșenilor și pentru a degreva celelalte spitale din Iași și Neamț de bolnavii de COVID-19 care puteau fi spitalizați în unitatea medicală de la Lețcani, ținând cont că spitalele de la Iași au caracter regional. ## Domnule ministru, Am asistat la un lucru total atipic: deși în plină pandemie Consiliul Județean Iași a avut la dispoziție un spital complet dotat, modern, ROL NATO 3, special pentru formele medii și grave de COVID-19, a preferat să-l țină închis și să împrumute dintr-un județ vecin, de la Botoșani, o remorcă de tip TIR cu 12 paturi de terapie intensivă. Dincolo de aceste aspecte, vă rog să comunicați dacă a existat vreo solicitare din partea Consiliului Județean Iași către ministerul pe care-l conduceți pentru ca proiectul spitalului mobil COVID-19 de la Lețcani să fie inclus în apelul de proiecte de tip B – Crearea unor capabilități medicale mobile/formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19/spitale modulare ROL 1, 2, 3/containere de logistică medicală. Dacă a existat o astfel de solicitare, vă rog să precizați momentul (data) în care a fost făcută, să transmiteți o copie după documentul în cauză, precum și decizia ministrului cu privire la această solicitare.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Se pregătește domnul senator Călin-Gheorghe Matieș.

Se pregătește domnul senator Călin-Gheorghe Matieș.

Interpelare

Marius Humelnicu

Pentru binele țării, schimbați-l pe Ghinea mai repede!

Interpelare adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României. Obiectul interpelării: „Pentru binele țării, schimbați-l pe Ghinea mai repede!”. Domnule prim-ministru, Ultima variantă a PNRR a fost, din nou, un eșec, de pe urma căruia România a pierdut fonduri europene de aproape 30 de miliarde de euro. Guvernul actual dă dovadă că nu știe cum să facă un plan, că nu înțelege ce i se cere și că nu are capacitatea de a accesa banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană prin Mecanismul de redresare și reziliență. PNRR a devenit pentru ministrul investițiilor și fondurilor europene, Cristian Ghinea, un fel de ghicitoare: aruncă propuneri de proiecte, în speranța că poate ghicește răspunsul corect la cerințele Comisiei Europene. ## Domnule prim-ministru, Îl mai țineți mult pe acest ministru, despre care nu se știe ce a făcut în ultimele luni? S-a văzut că de PNRR nu s-a ocupat. Nu vedeți că Ghinea face din nou ce a făcut și în mandatul său de ministru al fondurilor europene în 2016, mandat în care s-a „remarcat” prin zero fonduri europene atrase? Prestația lui anterioară, ca ministru al fondurilor europene, este confirmarea că și acum va face ce știe: zero investiții, zero fonduri europene! Cu Ghinea la investiții, țara noastră nu va reuși să iasă din criza provocată de pandemie. Pentru binele țării, schimbați-l pe Ghinea mai repede! Sunteți împreună la guvernare, împreună veți suporta și consecințele. Sunt destui specialiști în țara aceasta care pot deține acest portofoliu. De aceea, vă întreb: când veți lua măsuri împotriva acestui ministru din cauza căruia România riscă să piardă fondurile europene alocate de Uniunea Europeană prin Mecanismul de redresare și reziliență? Vă

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit la microfon pe domnul senator Călin-Gheorghe Matieș – și precizez că Grupul PSD mai are la dispoziție 5 minute –, după care se va pregăti... sau se pregătește între timp domnul senator Bica.

Îl invit la microfon pe domnul senator Călin-Gheorghe Matieș – și precizez că Grupul PSD mai are la dispoziție 5 minute –, după care se va pregăti... sau se pregătește între timp domnul senator Bica.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Aș vrea să-i adresez prima întrebare doamnei ministru Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale.

Aș vrea să-i adresez prima întrebare doamnei ministru Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale. ## Doamnă ministru, În campania electorală ați promis, cot la cot cu actualul prim-ministru, Florin Cîțu, și cu Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, că nu o să vă atingeți de pensiile românilor, dar, de cum ați ajuns la guvernare, v-ați lăsat conduși de fantomele fostului PDL al domnului Traian Băsescu și ați tăiat tot ceea ce crescuse PSD-ul: pensii, alocații, salarii. Dar știți oare că, astăzi, peste un milion de bătrâni trăiesc la limita sărăciei? Știți că statisticile Eurostat au arătat că România este pe primul loc la riscul de sărăcie pe grupa de vârstă 16–80 de ani? Înțelegeți că, din cauza incompetenței de care dați dovadă, suferă toată țara, de la tineri la bătrâni? Știți că pentru mulți dintre ei pensia aceea minimă garantată, de care vă bateți joc, înseamnă speranța că vor prinde ziua de mâine? Ce ați făcut cu banii de pensii și de alocații? Pe ce i-ați cheltuit? Cum vă permiteți să furați din banii copiilor și ai bunicilor? Lăsați bunicii să trăiască, câte zile or mai avea, fără stresul guvernării PNL–USR! În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Mai am o întrebare pentru domnul ministru Cseke Attila, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației. Programul național de dezvoltare locală a reprezentat, cel puțin în ultimii ani, șansa unor localități de a se dezvolta unitar, atât din punctul de vedere al infrastructurii sanitare, de învățământ, administrative, cât și din punct de vedere rutier sau al racordării la normalitate: apă, canalizare și gaz. Chiar dacă s-au pompat foarte mulți bani în ultimii ani, cu precădere în timpul guvernării PSD, România încă mai are mult de recuperat în raport cu nivelul de dezvoltare al țărilor din Europa Centrală și de Vest. În acest sens, vă solicit să-mi transmiteți dacă la nivelul actualei coaliții se are în vedere crearea unui nou program de dezvoltare locală, PNDL 3. De asemenea, vă rog să-mi răspundeți: care este gradul de extindere a rețelelor de utilități la nivel național și la județul Alba... și pentru județul Alba, domnule ministru – de acolo vin eu –, și care este gradul de accesibilitate a categoriilor defavorizate la serviciile de salubritate? În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României.

Interpelare

Leonard Azamfirei

O să vă rog să mai citiți o întrebare sau o interpelare, urmând ca, ulterior, în funcție de timpul care mai rămâne, dacă veți dori, să continuați după ce trec celelalte grupuri. Vă mulțumesc.

O să vă rog să mai citiți o întrebare sau o interpelare, urmând ca, ulterior, în funcție de timpul care mai rămâne, dacă veți dori, să continuați după ce trec celelalte grupuri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

cu bocancii

Eu chiar aș vrea să-i adresez domnului ministru Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne... Mi s-a întâmplat acum, duminică, mergând la sfânta biserică la slujba de duminică. În timpul slujbei, au intrat „cu bocancii” în biserică doi polițiști și s-au pus ca doi străjeri în fața ușii. Nu știu care era mesajul sau ce voiau să transmită... sau ce voiau acei polițiști. În cazul în care nu aveam mască, să-mi dea amendă..., în interiorul bisericii, sau să îmi pună cătușele?! O asemenea atitudine de războinici sau..., nu știu cum să le spun, nu poate fi acceptată de noi, creștinii români. De aceea, vreau să-l întreb pe domnul ministru: sloganul Poliției Române este „Siguranță și încredere”, întrebarea pe care și-o pun românii mai nou este pentru cine mai oferă Poliția Română siguranță și încredere? O țară întreagă a fost martoră cum zeci de polițiști s-au comportat ca niște gărzi de corp pentru interlopii veniți cu sutele la înmormântarea unui alt interlop sau când au asistat pasivi la sechestrarea unui muncitor de către un real psihopat ori când aceste clanuri interlope s-au răfuit chiar în fața Parlamentului. Mai nou, câțiva polițiști sunt acuzați de lovituri cauzatoare de moarte într-o intervenție brutală și barbară asupra unui om bătrân, care, potrivit anchetei în desfășurare, nu a fost agresiv sau violent cu organele de ordine. Așadar, ce măsuri ați luat ca astfel de tragedii să nu se mai repete, domnule ministru? Când veți înceta să mai hărțuiți bătrâneii, bunicuțele care vând pătrunjel sau când veți începe să vă luptați cu adevărații infractori și clanurile interpole... interlope? Scuze! În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Mulțumesc mult, domnule președinte. Mulțumesc, dragi colegi.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Și îl invit pe domnul senator Dănuț Bica, Grupul parlamentar al PNL – care are alocate, în total, 18 minute.

Și îl invit pe domnul senator Dănuț Bica, Grupul parlamentar al PNL – care are alocate, în total, 18 minute. Se pregătește domnul senator Claudiu Târziu, de la Grupul parlamentar al AUR. Vă rog.

Interpelare

Dănuț Bica

Salariile de bază pentru unele categorii de personal din sistemul muzeelor publice din România

Sunt cunoscute și apreciate demersurile realizate în ultima perioadă de Guvernul României pentru analizarea și elaborarea cadrului legal în vederea eliminării inechităților din domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice. Discrepanțele mari dintre unele categorii de angajați cu nivel de studii și experiență profesională similare au generat nemulțumiri profunde în societate. Drept consecință, au apărut fenomene nedorite, precum migrația personalului către funcții mai bine plătite sau lipsa totală de atractivitate pentru posturi care necesită responsabilitate înaltă și pregătire profesională deosebită, dar sunt mai slab remunerate. La fel de cunoscut este și faptul că instituțiile din domeniul culturii sunt printre cele mai dezavantajate de prevederile actualei legislații privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Guvernele anterioare, conduse de PSD, au marginalizat sectorul cultural din România, dar, odată cu preluarea de către dumneavoastră a funcției de ministru, lucrurile au început să intre pe făgașul normal. Ca urmare a celor prezentate anterior, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. În condițiile în care pentru ocuparea unor funcții din sistemul muzeelor publice din România (muzeograf, restaurator, conservator, arheolog, curator, et cetera) sunt necesare studii superioare de lungă durată, aveți în vedere să propuneți o majorare a coeficientului de salarizare pentru aceste categorii profesionale în proiectul viitoarei Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice? 2. Ținând cont de faptul că legislația actuală face distincție între muzeele de importanță națională și alte muzee publice, fără ca acest lucru să implice o calitate diferită pentru personalul acestora... o calificare diferită – scuzați! – pentru personalul acestora, intenționați să propuneți eliminarea diferențelor salariale rezultate din încadrarea în funcție de categoria muzeului? 3. Având în vedere că unul dintre obstacolele care stau în calea bunei funcționări a muzeelor publice în perioada actuală îl reprezintă dificultatea de a angaja personal de specialitate temeinic pregătit din cauza neatractivității salariilor, care sunt soluțiile pe care le anticipați pentru remedierea acestei situații?

Interpelare

Leonard Azamfirei

Trecem la Grupul senatorial al AUR, care are alocate, în total, 6 minute.

Trecem la Grupul senatorial al AUR, care are alocate, în total, 6 minute. Îl invit la microfon pe domnul senator Claudiu Târziu. Se pregătește doamna senator Aelenei Evdochia.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Negocierile privind restituirea tezaurului României la Moscova (peste 93 de tone de aur) și alte bunuri românești depuse la Moscova

Interpelarea mea de astăzi se adresează domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe, iar obiectul interpelării îl constituie „Negocierile privind restituirea tezaurului României la Moscova (peste 93 de tone de aur) și alte bunuri românești depuse la Moscova”. Stimate domnule ministru, Începând cu luna decembrie a anului 1916, tezaurul Băncii Naționale a României a fost evacuat la Moscova, conform înțelegerilor dintre guvernele român și rus. De asemenea, au fost evacuate la Moscova și alte valori aparținând unor diverse bănci românești private, societăți comerciale, persoane particulare, colecții de artă, bijuterii, arhive. Doar monedele istorice și lingourile metalice au constituit 93,4 tone de aur. Tezaurul României și celelalte valori au fost depozitate în Sala Armelor de la Kremlin, în compartimentul rezervat Sucursalei moscovite a Băncii de Stat a Rusiei. Rusia sovietică ne-a confiscat tezaurul, fapt care a marcat negativ relațiile dintre România și URSS. Statul român și Banca Națională a României nu au renunțat niciodată la tezaurul BNR și au întreprins constant demersuri pentru recuperarea acestuia. În anii 1935 și 1956, URSS a restituit un număr de bunuri românești confiscate, altele decât aurul Băncii Naționale a României depozitat la Moscova. De asemenea, Federația Rusă, în calitate de succesor de drept al Imperiului Rus și al URSS, a restituit în 2008 o foarte mică parte a bunurilor românești confiscate (mai concret, 12 monede istorice de aur). Chestiunea tezaurului BNR la Moscova a fost readusă oficial pe agenda româno-rusă cu ocazia semnării, la 4 iulie 2003, a Tratatului privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, făcând obiectul declarației comune a miniștrilor afacerilor externe ai României și Federației Ruse. Aceștia au agreat înființarea unei comisii comune pentru studierea problemelor izvorâte din istoria complicată a relațiilor bilaterale româno-ruse, inclusiv problema tezaurului BNR depus la Moscova și confiscat de URSS. Comisia comună româno-rusă a avut patru sesiuni între anii 2003 și 2016, reprezentanții statului român prezentând documentele originale care atestă predarea tezaurului BNR și a celorlalte bunuri către reprezentanții statului rus, fapt acceptat de partea rusă a comisiei comune. Având în vedere cele expuse anterior, vă solicit respectuos să ne comunicați: 1. O informație actualizată privind stadiul negocierilor româno-ruse în chestiunea restituirii de către Federația Rusă a tezaurului Băncii Naționale a României depus la Moscova. 2. Ce demersuri concrete a întreprins Ministerul Afacerilor Externe după luna martie a anului 2016 în vederea organizării unor noi sesiuni ale comisiei comune româno-ruse în chestiunea tezaurului României la Moscova, respectiv care au fost, de fiecare dată, reacțiile părții ruse. Vă

Interpelare

Leonard Azamfirei

O voi invita la microfon pe doamna senator Aelenei Evdochia, după care vom încheia timpul alocat grupurilor parlamentare și, cu acordul dumneavoastră, vom împărți timpul rămas, urmând să vorbească la microfon domnul senator Vasile Dîncu și, apoi, domnul senator Ionuț Neagu.

O voi invita la microfon pe doamna senator Aelenei Evdochia, după care vom încheia timpul alocat grupurilor parlamentare și, cu acordul dumneavoastră, vom împărți timpul rămas, urmând să vorbească la microfon domnul senator Vasile Dîncu și, apoi, domnul senator Ionuț Neagu. Vă mulțumesc. Vă rog.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Ce facem cu deblocarea posturilor pentru asistenți medicali?

Am o întrebare adresată doamnei ministru al sănătății, Ioana Mihăilă. Domnule președinte, Stimați colegi, Obiectul întrebării: „Ce facem cu deblocarea posturilor pentru asistenți medicali?”. Stimată doamnă ministru, Am făcut interpelări și declarații politice cu privire la situația dezastruoasă în care se află spitalele din țară. Vă întreb și pe dumneavoastră și vă rog să luați atitudine cu privire la situația personalului din unitățile spitalicești. Ce se întâmplă cu personalul dislocat din secțiile vitale ale spitalelor și trimis la secțiile COVID? Vă dau un exemplu: la Spitalul Județean Constanța din Secția reanimare se trimite în secțiile extensie COVID personal medical, fără să se aducă în loc alt personal. În felul acesta s-a ajuns, la Reanimare copii, ca cinci ture să nu fie acoperite de către asistenți medicali. Soluția este următoarea: sigur, nu vor rămâne copii fără asistentă, în niciun caz; va rămâne asistenta 4 ore după tura de 12 ore. Nu este legal, dar există o înțelegere tacită în rândul cadrelor medicale dedicate muncii lor. Ce se întâmplă însă dacă se întâmplă o nenorocire? Cine răspunde? După accidentul de la lacul Siutghiol, s-au interzis turele consecutive de 12 ore. Acum au ajuns să lucreze 16 ore! O situație similară se regăsește și în Secția de nou-născuți, tot a Spitalului Județean Constanța. S-a renunțat la concediile de odihnă pe această perioadă. Credeți că la vară în Constanța, chiar dacă nu mai avem COVID, este vreodată relaxare, când toată România vine la mare? Consiliul județean face economie cu salariile cadrelor medicale. Întreb însă: de ce nu se deblochează posturile bugetate și așa la limita minimă a normativului? Mă refer la posturile vacante rămase după pensionare.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Trecem din nou la Grupul senatorial al PSD și îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Dîncu. Vă rog.

Trecem din nou la Grupul senatorial al PSD și îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Dîncu. Vă rog.

Interpelare

Vasile Dîncu

Interpelarea mea îl are ca destinatar pe domnul premier Florin-Vasile Cîțu și se referă la situația periculoasă în care se află în acest moment Institutul Cultural Român, care se află în situația de a nu funcționa și de a transforma această instituție într-o sinecură politică.

Interpelarea mea îl are ca destinatar pe domnul premier Florin-Vasile Cîțu și se referă la situația periculoasă în care se află în acest moment Institutul Cultural Român, care se află în situația de a nu funcționa și de a transforma această instituție într-o sinecură politică. ## Domnule prim-ministru, Într-un moment critic pentru cultura românească și pentru Institutul Cultural Român, am luat cunoștință de o Lege privind organizarea și funcționarea ICR și vreau să vă avertizez asupra pericolului ca ICR să dispară ca persoană juridică autonomă, să-și piardă identitatea instituțională și funcționalitatea în cadrul misiunii sale importante pentru difuziunea culturii române în lume. În primul rând, prin propunerea noii scheme de conducere, ICR își pierde autonomia cu totul și ajunge în mâna unor reprezentanți ai unor instituții care au mai puțină legătură cu zona culturală. În acest moment, ICR beneficiază de autonomie concretă și își folosește expertiza proprie pentru a-și desfășura activitatea. Comitetul director, care a fost anulat, de fapt – inclusiv printr-o ordonanță de urgență pe care ați dat-o la începutul anului –, și care acum nu se mai află în zona de funcționalitate, în fiecare an desfășoară – în ani fără pandemie, evident – în jur de 1.000 de proiecte cu finanțare de la buget sau cu finanțare proprie. Propunerea din noul proiect este înlocuirea Comitetului director cu un Colegiu al ICR format din oameni externi instituției, în marea lor majoritate, care nu vor putea aproba și nu vor putea lucra, ca expertiză, în acest program destul de important al ICR. Menționez un lucru: ICR are 18 filiale în lume și fiecare filială dezvoltă, în medie, cam 100 de proiecte într-un an normal. În plus, ICR desfășoară proiecte și în România sau în țări unde nu are filiale, iar pericolul este că ICR își pierde cu totul expertiza culturală printr-o decizie externă, așa cum mai de mult se întâmpla în cadrul Fundației Culturale Române. În al doilea rând, activitatea este blocată și în acest moment, tot ca efect al unei decizii guvernamentale. În textul de fundamentare a Ordonanței de urgență nr. 32/2021 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, deși se scria că „există riscul de a nu putea finaliza în timp util formalitățile de organizare și finanțare a unor proiecte culturale și, ca o consecință directă, va fi afectat accesul la evenimente culturale de înaltă calitate și ținută artistică, precum imaginea României pe plan extern”, ați luat decizia de a emite ordonanțe prin care prelungiți mandatele consiliului de conducere al instituției, care, domnule prim-ministru, nu are nicio atribuție în sensul celor menționate de dumneavoastră. N-o să continui aici cu menționarea atribuțiilor pe care acest comitet de conducere, de fapt, nu le are. În al treilea rând, vă avertizez asupra pericolului de transformare a ICR într-o instituție de propagandă – care astăzi nu mai are efect pe plan internațional. În noua lege de funcționare a ICR, la art. 2 se spune: „Institutul are drept misiune susținerea pe plan internațional a valorilor culturii naționale, în conformitate cu direcțiile și prioritățile politicii externe a României, promovate prin intermediul diplomației culturale.” ## Domnule prim-ministru, ICR se poate transforma într-o structură de propagandă națională, pentru că va fi obligat să promoveze doar produse culturale care sunt în conformitate cu direcțiile și prioritățile politicii externe a României. În această situație, ICR nu va mai putea fi mediator în promovarea produselor culturale, va trebui să renunțe la ideologia actuală pentru a nu avea o agendă proprie, nici estetică, nici culturală, nici religioasă, nici filozofică, pentru că, implicit, ICR este cel care asigură în acest moment un acces egal tuturor operatorilor culturali, indiferent de gradul lor de consacrare oficială, în cadrul unor proiecte care vor trebui, de acum încolo, să fie „recunoscute oficial” de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, de Președinția României și Ministerul Educației. Cred că aceste instituții nu au rol cultural, în primul rând, și nu pot stabili criterii de validare a unor valori culturale pentru exportul cultural. Țin să mai precizez, domnule prim-ministru, că exportul cultural nu se mai face de multă vreme prin propagandă, ci prin exploatarea inteligentă a strategiilor de identificare și recunoaștere a codurilor culturale contemporane. Mai sunt multe critici posibile, dar mă limitez, foarte scurt, la ultimele două: transformarea ICR într-o adevărată vacă de muls, pentru că, prin art. 13 alin. (6), se prevede că: „Pentru activitatea lor, membrii Consiliului ICR primesc o indemnizație de ședință în cuantum de 20% din indemnizația directorului general al instituției.” Ar fi prima dată în istoria ICR când un membru din consiliul de conducere va fi retribuit. În fine, aș mai menționa un alt pericol: politizarea masivă a ICR. În art. 1 se precizează: „Conducerea executivă a institutului este asigurată de un director general, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi directori generali adjuncți, cu rang de subsecretar de stat, numiți pentru un mandat de 4 ani, prin decizie a prim-ministrului.” Adică, directorul general poate fi schimbat de premierul României în orice moment, fără nicio justificare, fără niciun criteriu. Sunt sigur că înțelegeți, domnule prim-ministru, importanța promovării culturii românești în afara granițelor și sper că nu o să vă puneți semnătura pe un proiect de lege de reorganizare a acestei instituții prin trecerea ei în subordinea prim-ministrului și având la bază o structură puternic politizată, urmând a deveni dependentă de interesele altor instituții cu mai multă sau mai puțină expertiză în zona culturală. ## Domnule prim-ministru, Foarte scurt, ICR nu are nevoie de schimbarea radicală a legii în acest moment, are nevoie de: – o conducere executivă care să regândească o organigramă internă coerentă, funcțională și eficientă, care să conceapă și să aprobe strategii de promovare a culturii pentru anul 2021; – are nevoie de o regândire a relațiilor interinstituționale, începând cu parteneriatul esențial cu Ministerul Afacerilor Externe, parteneriat care nu funcționează în parametrii în care ar trebui să funcționeze; – o evaluare a rețelei de reprezentare a ICR în lume, care sunt interfețe ale României cu aceste țări; – de asemenea, promovarea unei culturi a cofinanțării și atragerii de fonduri de la parteneri sau instituții finanțatoare; – are nevoie de adaptarea strategiilor la politica culturală contemporană și alte lucruri. Domnule prim-ministru, Dacă promovați acest tip de proiecte, arătați că Guvernul României are o lipsă de înțelegere față de rolul și nevoile Institutului Cultural Român și putem trage concluzia că actuala guvernare dorește să transforme acest pilon al promovării culturii românești în lume într-un trist aparat de multiplicare a mesajului cultural oficial, într-o instituție vetustă, cu o funcționare netransparentă, inaccesibilă tuturor actorilor culturali și, mai ales, inaccesibilă unor formule vii de pe piața culturală românească. Exportul cultural, domnule prim-ministru, nu se face astăzi – și nu se mai face de multă vreme – prin propagandă, ci prin exploatarea inteligentă a strategiilor de identificare și recunoaștere a unor coduri culturale. Cultura românească are nevoie de sprijin puternic din partea societății, dar mai ales are nevoie de libertate. Statul nu poate produce conținuturi culturale de impact, ar trebui mai bine să se ocupe de conservarea patrimoniului, de crearea cadrului pentru ca instituțiile culturale și creative să se poată dezvolta – și, mai ales, acestea au nevoie de surse de finanțare. A nu miza, în această epocă în care trăim, pe forța artei și a culturii, ca armă importantă și resursă de _soft power_ , poate însemna un eșec garantat în proiectul de societate, indiferent care va fi acesta și când va veni acest proiect de societate pentru România. ## Domnule prim-ministru, Închei cu mențiunea că acesta este un semnal de alarmă și cred că una din funcțiile pe care opoziția le are, în afară de aceea de a critica continuu, este de a avertiza asupra pericolelor viitoare. Este un pericol major pentru imaginea României în lumea aceasta. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionuț Neagu, de la Grupul parlamentar al AUR.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ionuț Neagu, de la Grupul parlamentar al AUR. Vă rog.

Interpelare

Ionuț Neagu

pe care l-a avut domnul Dîncu anterior, privește soarta institutelor culturale românești din străinătate.

Eu am o serie de întrebări și o interpelare. Pentru respectul față de ultimii colegi care au venit, o să fiu destul de scurt, o să citesc doar titlurile primelor interpelări și întrebări, după care o să citesc o ultimă întrebare. Deci o să încep cu interpelarea. Este adresată domnului Bogdan Aurescu și se leagă, într-un fel, de subiectul pe care l-a avut domnul Dîncu anterior, privește soarta institutelor culturale românești din străinătate. Mai am o altă întrebare, către domnul Attila-Zoltan Cseke, privind Acordul de înfrățire dintre județele Covasna, Harghita și Mureș. Mai am o întrebare, reiterată conform alin. (4) art. 175... și alin. (5), la care nu am primit răspuns și îi cer răspuns domnului Tiberiu Horațiu Gorun. Și întrebarea parlamentară pe care o voi citi îi este adresată domnului István Horváth, președintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților. Astfel, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților a fost înființat prin Ordonanța Guvernului nr. 121/2000 și funcționează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 893/2007, își are sediul în municipiul Cluj-Napoca și, ca instituție publică distinctă, este în coordonarea Departamentului pentru relații interetnice. Obiectivele sunt: studierea și cercetarea inter și pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării și exprimării identității etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităților naționale și ale comunităților etnice din România. O să fiu succint și o să trec direct la întrebări. Întrebările sunt următoarele, o să-l rog pe domnul director să ne transmită, punctual, următoarele: 1. Care sunt instituțiile și autoritățile din Republica Ungară cu care institutul dezvoltă parteneriate? Și o să-l rugăm să ne prezinte o copie a documentelor (acorduri, convenții, protocoale, memorandumuri et cetera) în baza cărora institutul dezvoltă aceste colaborări și parteneriate. 2. Câte vizite de documentare și schimburi de experiență cu persoane și instituții din Republica Ungară au avut din 2007 până în prezent reprezentanții acestui institut, în scopul cunoașterii experienței sistemelor de protecție a drepturilor cetățenești ale persoanelor aparținând minorităților naționale, și care au fost, în fiecare caz aparte, rezultatele concrete ale acestor vizite? 3. Care este cadrul legislativ și normativ al Republicii Ungare în materie de asistare a minorităților sale înrudite și cum este aplicată această asistență minorităților etnice maghiare din România? Am fi recunoscători dacă ne-ați pune la dispoziție, în traducere în limba română, actele legislative și normele respective, asta cu scopul declarat de a adopta și noi aceleași acte normative pentru românii înrudiți din afara granițelor. 4. Care a fost, defalcat pe fiecare dintre anii 1990–2020 și pe fiecare program sau domeniu, cuantumul fondurilor bugetare alocate de Republica Ungară minorității sale înrudite din România? Ce studii, publicații, rapoarte de informare, materiale cu caracter științific au fost elaborate de către institut în acest domeniu? Vă rog să ne transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, Ionuț Neagu, senator în Circumscripția nr. 15 Covasna, Alianța pentru Unirea Românilor. Mulțumesc.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Doresc să vă informez, de asemenea, senatorii care au depus în scris întrebări și interpelări în această sesiune.

Doresc să vă informez, de asemenea, senatorii care au depus în scris întrebări și interpelări în această sesiune. Domnul senator Florian Bodog, domnul senator Angel Tîlvăr, doamna senator Mirea Siminica, domnul senator Marius-Gheorghe Toanchină, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Adrian Hatos, domnul senator Andrei Hangan, doamna senator Rodica Boancă și domnul senator Fejér László-Ödön, dumnealor au depus întrebări. Iar interpelări în scris au mai depus: domnul senator Marius-Alexandru Dunca, doamna senator Siminica Mirea, doamna senator Gabriela Crețu, domnul senator MariusGheorghe Toanchină, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Andrei Postică, domnul senator Sergiu Cosmin Vlad, domnul senator Sorin-Cristian Mateescu și domnul senator Adrian Costea. Acestea au fost interpelările și întrebările din sesiunea prezentă. Declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi, urmând ca, în 7 minute, la 10.30 să continuăm cu sesiunea de declarații politice. Vă mulțumesc. ## PAUZĂ * * DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Leonard Azamfirei

Se pregătește domnul senator Marius Humelnicu.

Se pregătește domnul senator Marius Humelnicu.

Interpelare

Maricel Popa

Drepturile și credința românilor trebuie să fie respectate!

„Drepturile și credința românilor trebuie să fie respectate!”. Suntem cu doar câteva zile înainte de cea mai mare sărbătoare creștin-ortodoxă: Învierea Domnului. Paștele a adus omenirii speranța mântuirii și a vieții veșnice prin jertfa lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, singura minune care se arată tuturor, credincioșilor și necredincioșilor. Paștele reprezintă un moment de reîntregire a familiei, când românii din țară și de peste hotare se regăsesc la aceeași masă, împărtășind împreună necazurile și bucuriile. Încă de acum o lună, tot de la tribuna Parlamentului, făceam un apel la autoritățile statului să gândească o strategie pentru a evita situația rușinoasă de anul trecut. Atunci, românii au fost nevoiți să stea în case și nu au avut posibilitatea să meargă la biserici, să ia lumină și să asculte Slujba de Înviere. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple niciodată! Greșelile care s-au făcut acum un an nu trebuie să se repete. Discuțiile autorităților statului cu reprezentanții bisericilor trebuie să fie permanente și constructive. Cred că ne-a încercat destul de mult pandemia, pentru a mai suferi și din cauza nepriceperii unui guvern nepăsător și indolent. Poporul român este unul majoritar creștin-ortodox, iar credința împreună cu patriotismul sunt două trăsături definitorii încă de la primele dovezi ale existenței neamului nostru. Atrag încă o dată atenția: nu opriți românii să meargă la biserici! Guvernul are obligația să ia toate măsurile necesare astfel încât toți cei care doresc să poată participa nestingheriți la procesiunile bisericești, chiar dacă, din păcate, liderii noștri nu au arătat niciun moment până acum că au credință sau că le pasă de credința românilor. Nu mă interesează și nu este treaba mea să comentez aceste lucruri. Spun doar atât: drepturile și credința românilor trebuie să fie respectate! Avem mare nevoie să redescoperim sentimentele și trăirile umane. Pandemia ne-a îndepărtat unii de alții și ne-a făcut să fim mai preocupați de noi decât de semenii noștri. În încheiere, adresez tuturor românilor cele mai frumoase gânduri, sărbători liniștite, cu sănătate și bucurii! Să dea Dumnezeu ca acesta să fie ultimul an în care vom petrece Sărbătorile Pascale cu măsuri restrictive și încă departe de normalitate. Dragi guvernanți, nu vă bateți joc de poporul român! Vă mulțumesc.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Humelnicu. Și am să vă cer permisiunea ca următorul vorbitor să fie domnul senator Poteraș, de la USR, urmând ulterior a continua cu Grupul parlamentar al PSD. _(Discuții.)_

Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Humelnicu. Și am să vă cer permisiunea ca următorul vorbitor să fie domnul senator Poteraș, de la USR, urmând ulterior a continua cu Grupul parlamentar al PSD. _(Discuții.)_ Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Marius Humelnicu

Dronă», pardon, Drulă

Subiect: „Abuzurile ministrului «Dronă», pardon, Drulă”. Doamnelor și domnilor senatori, Printr-un document nedatat, fără număr de înregistrare, în total dispreț pentru legislația privind guvernanța corporativă, ministrul „Dronă”, pardon, Drulă, după ce a făcut o înțelegere dubioasă cu Fondul Proprietatea, a convocat abuziv AGA la Administrația Porturilor Maritime – SA Constanța, pe data de 15 aprilie 2021, cu scopul de a revoca patru membri incomozi ai Consiliului de administrație. Însă, potrivit legii, ministrul nu are în atribuții convocarea ședinței AGA, ci această prerogativă le revine membrilor CA, membri care au fost informați despre această ședință în ziua desfășurării acesteia. Mai mult decât atât, nici măcar nu au fost invitați să participe la această ședință. Abuzurile ministrului Drulă sunt dictate de interesele Fondului Proprietatea, care dorește ca AGA să respingă bugetul companiei pe anul 2021, deoarece include investiții, cele mai multe din fonduri proprii, de peste 140 de milioane de lei. Dacă aceste investiții vor fi realizate, vor afecta profitul companiei și, implicit, dividendele pe care trebuie să le încaseze Fondul Proprietatea. Domnule ministru Drulă, susțineți că acest CA a fost schimbat pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanță. Dacă acesta este adevărul, vă solicit să dați dovadă de transparență și să faceți public raportul cu privire la neîndeplinirea indicatorilor de performanță. În plus, dacă indicatorii de performanță nu au fost îndepliniți, atunci ar fi trebuit schimbați toți cei șapte membri, nu doar patru, selectiv. Nu mai confundați din nou porturile cu aeroporturile și interesele țării cu interesele obscure ale camarilei USR! Senator PSD Marius Humelnicu. - Mulțumesc.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Domnule senator Poteraș Cosmin, aveți cuvântul. Se pregătește domnul senator Matieș Călin-Gheorghe.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit la microfon pe domnul senator Matieș CălinGheorghe.

Îl invit la microfon pe domnul senator Matieș CălinGheorghe. Se pregătește domnul senator Dănuț Bica.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Și nu puteam să-l uit pe domnul ministru Oros.

Și nu puteam să-l uit pe domnul ministru Oros. Aș vrea să vă spun că de-a lungul timpului, din postura de președinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, am organizat foarte multe întâlniri cu reprezentanții marilor lanțuri de magazine, ai lanțurilor de supermarketuri care operează în România, prin care am încercat să-i conving să accepte producătorul român în magazinele lor. Ce a rezultat după întâlniri? Ne-au tratat cu dispreț, iar reprezentanții Ministerului Agriculturii ne tot rugau să nu-i supărăm pe acești directori ai hipermarketurilor, să punem batista pe țambal. Încă din 2019, Parlamentul European a transmis Directiva europeană nr. 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, prin care toate țările membre ar trebui și ar fi trebuit să intervină pentru a stopa practicile, aceste practici neloiale. Ce a făcut Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii? A ținut la sertar această directivă europeană. Doi ani de zile a ținut-o Ministerul Agriculturii. Și acum vine, pe repede înainte, s-o votăm. De ce? Pentru că România, la 1 mai, va primi un infringement de câteva milioane de euro. Dragi români, cu siguranță, nu ministrul Oros va răspunde de acest infringement, de aceste milioane de euro. Cu siguranță, ministrul Oros nu le va plăti din buzunarul dânsului. Știți că România importă în prezent aproximativ 80% din produsele alimentare pe care le găsim pe rafturile magazinelor? Știți că 60% din acest comerț de produse alimentare este controlat de către cinci mari retaileri? Cinci! Cinci, dragi români! Știți că exportăm produse brute fără valoare mare comercială și importăm produse cu plusvaloare mare? Diferența de balanță comercială este undeva de 3 miliarde. Haideți să vă explic cum își bat joc marile lanțuri de supermarketuri de producătorii români. Vă dau doar câteva din condițiile pe care românii sunt obligați să le accepte dacă vor să-și vândă marfa în România, în țara lor, dragi români: – taxă de 50% pe prețul produsului, pe cifra de afaceri; – plata produselor alimentare la 6 luni de zile – cum să plătești o bucată de pită la 6 luni de zile? – refuzul de a achiziționa produse locale și naționale; - taxe de raft și risturne; - taxe de marketing; – taxe pentru extinderea logistică sau pentru participarea la zilele orașelor. Oare așa se întâmplă în Franța și în Olanda? Puțin probabil. În câteva luni vom reuși să avem și produse românești, la un preț decent și corect, pe rafturile marilor rețele de magazine. Și mă bucur că lupta mea de mai bine de 10 ani azi începe să dea roade. Greu, dar împreună am reușit! Și, în ultimele rânduri, vreau să le urez tuturor românilor, de la tribuna Senatului României, vreau să le transmit că Paștele este un moment de întregire a familiei, de bucurie, de pace. Lumina Sfintei Învieri să vă aducă în suflet bucurie și iubire! Cristos a înviat, dragi români!

Interpelare

Leonard Azamfirei

Vă mulțumim frumos, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Dănuț Bica. Se pregătește doamna senator Silvia-Monica Dinică.

Vă mulțumim frumos, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Dănuț Bica. Se pregătește doamna senator Silvia-Monica Dinică.

Interpelare

Leonard Azamfirei

O invit la microfon pe doamna senator Silvia-Monica Dinică.

O invit la microfon pe doamna senator Silvia-Monica Dinică. Se pregătește domnul senator Sorin Lavric. Vă rog.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lavric, Grupul parlamentar al AUR.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Lavric, Grupul parlamentar al AUR. Se pregătește doamna senator Evdochia Aelenei.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. O invit la microfon pe doamna senator Evdochia Aelenei. Se pregătește domnul senator Ionuț Neagu.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Matei Balș

E greu să spui o vorbă după Sorin Lavric. Declarația mea politică se adresează calamității ministrului Bode. Stimate domnule președinte, Stimați colegi, Nu a trecut mult de când specialiști și oameni de rând au văzut rezultatele unor calamități de miniștri de interne. Am crezut că mai rău nu se poate. Dar ceea ce a început Marcel Vela a desăvârșit, ca ministru, Bode – o calamitate. Ne întrebăm cât mai poate să decadă acest minister de bază al statului român, întrucât el asigură ordinea internă, fără de care o democrație e doar un concept. Din dispoziție ierarhică, au fost total denaturate misiunile firești ale polițiștilor și jandarmilor. Aceștia nu mai fac activitate preventivă și nici muncă specifică de poliție, ci vânează demonstranți, bătrâni fără mască, bunici cu leuștean și minore care vând ghiocei. După ce domnul Vela a înființat Poliția Animalelor, urmașul în scaun instruiește câini pentru detectarea COVID. Ce traficanți, ce tâlhari, ce proxeneți?! Domnul Bode îmi răspunde unei interpelări că avem programe de dotare a IGSU, dar în Constanța o femeie a murit fiind nevoită să sară de la balconul apartamentului cuprins de incendiu, iar pompierii nu aveau o biată păturică; ce să mai vorbim de saltea pneumatică? Ministrul vorbește de drone și achiziții, dar o treime din posturile comunale de poliție nu au toalete ori o au ca în Evul Mediu. Structurile MAI se conduc prin împuterniciri, pentru a avea astfel control politic câte 6 luni. Cum să aibă performanțe un asemenea manager? Și-a adus colegul de liceu, psihologul Mihăilă, și l-a făcut șef de inspectorat județean de poliție la Sălaj, apoi rector pentru 5 zile la Academia de Poliție, iar acum e șef de cabinet la minister. După uciderea a doi muncitori la Onești, șeful de inspectorat, chestorul Oprișan, a fost pedepsit prin aducerea în fruntea Direcției management strategic și suport informațional. Prin urmare, polițistul care nu a gestionat o luare de ostatici va conduce o direcție strategică a IGPR. La 2 aprilie, un individ intră în incinta Secției 9 Poliție din București și îl înjunghie pe agentul de serviciu, fapta fiind transmisă pe Facebook. După incendiul de la Spitalul „Matei Balș”, a patra victimă a fost găsită carbonizată în toaletă, după finalizarea cercetării la fața locului. La autogara din Pitești știm cu toții ce s-a întâmplat. Deprofesionalizarea este tot mai prezentă. Polițiștii nu mai fac muncă de poliție, iar jandarmii vânează oameni la miting și trecători fără mască. De fapt, ministrul Bode nu asigură ordinea, liniștea publică și siguranța cetățeanului. El patronează abuzul și dezordinea publică și orice zi cu el la ministerul din Piața Revoluției este un atentat la siguranța cetățeanului. Atacurile la adresa armatei, a poliției, jandarmeriei, pompierilor și a serviciilor de informații constituie o problemă care ar trebui să facă obiectul unei analize urgente în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În fapt, la modul generic, suntem în prezența sabotării apărării poporului român. Se induce în mod deliberat o veritabilă antagonizare între cetățeni, pe de o parte, și, pe de alta, poliție, jandarmerie, pompieri, cărora mai nou li s-a alăturat armata, prin derapajele conținute de proiectul recent al Legii poliției militare. Românii au ajuns să înjure statul român, pentru că așa au fost asmuțiți de vrăjmașii României. Prin aceasta, au urmărit un dublu scop: dezbinarea oamenilor și slăbirea organismului statal. Vă mulțumesc. Senator Aelenei Evdochia.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Mulțumim frumos, doamna senator.

Mulțumim frumos, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Ionuț Neagu, vă rog.

Interpelare

Ionuț Neagu

Astăzi vreau să aduc în atenția dumneavoastră, precum și a opiniei publice ratificarea, în anul 2020, a unui important instrument internațional în domeniul drepturilor omului. Este vorba despre Declarația consensului de la Geneva, ce privește promovarea sănătății femeilor și întărirea instituției fa

Astăzi vreau să aduc în atenția dumneavoastră, precum și a opiniei publice ratificarea, în anul 2020, a unui important instrument internațional în domeniul drepturilor omului. Este vorba despre Declarația consensului de la Geneva, ce privește promovarea sănătății femeilor și întărirea instituției familiei. Eu, personal, îl consider un element esențial, care, pe lângă politici economice de ajutorare a dezvoltării familiilor și a creșterii familiilor, numărului membrilor acestora, poate reversa trendul demografic negativ cu care România se confruntă cred că după ’90, după anii ’90, după Revoluția din 1990. Această declarație a fost semnată în peste 30 de țări, locuite de 1,6 miliarde de oameni din întreaga lume. Printre țările semnatare sunt: Statele Unite ale Americii, Polonia, Ungaria, Brazilia, Paraguay, Georgia și altele. Toți semnatarii și-au declarat sprijinul pentru valorile comune și efortul de apărare a drepturilor fundamentale ale omului. Astfel, declarația întărește angajamentul de protecție a drepturilor omului. Pilonii documentului sunt următorii: îngrijirea sănătății femeilor, protejarea vieții umane, întărirea familiei ca unitate de bază a societății, apărarea suveranității națiunilor în crearea propriilor politici de protecție a vieții. Declarația are un număr de șapte puncte, după cum urmează: 1. Reafirmă că toți sunt egali în fața legii și drepturile femeilor sunt o parte inalienabilă, integrală și indivizibilă a tuturor drepturilor omului și libertăților fundamentale. 2. Subliniază dreptul egal al bărbaților și femeilor de a se bucura de toate drepturile civile și politice, precum și drepturile economice, sociale și culturale. 3. Reafirmă că demnitatea și valoarea persoanei umane sunt inalienabile și că orice ființă umană are dreptul inerent la viață. 4. Subliniază că în niciun caz nu trebuie promovat avortul ca metodă de planificare familială și că orice măsuri sau modificări legate de avort în cadrul sistemului de sănătate nu pot fi determinate decât la nivel național sau local, în conformitate cu procesul legislativ național. 5. Afirmă că familia este unitatea naturală și fundamentală a societății și are dreptul la protecția societății și a statului și că maternitatea și copilăria au dreptul la îngrijire și asistență specială, iar femeile joacă un rol important în familie și recunoașterea contribuției femeilor la bunăstarea familiei și la dezvoltarea societății este esențială. 6. Recunoaște că dreptul fundamental la sănătate este esențial pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă aferente, definind că sănătatea este o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă, și nu doar absența bolii sau infirmității. 7. Reafirmă importanța suveranității naționale, precum și rolul și responsabilitățile guvernelor naționale pentru emiterea propriei legislații privind dreptul universal de acces la sănătate, în acord cu contextul și prioritățile naționale, protejând astfel demnitatea umană. Atât sub aspect personal, cât și doctrinar, acest instrument internațional este în rezonanță deplină cu convingerile mele. Astfel, împreună cu doi colegi, voi avea onoarea de a reprezenta România în cadrul Conferinței regionale în zona Intermarium privind Declarația consensului de la Geneva, care se va desfășura în data de 29 aprilie 2021, la ora 16.00. Doamnelor și domnilor senatori, în calitatea mea de senator ales în Circumscripția nr. 15 Covasna, voi face tot posibilul pentru aderarea țării noastre la Declarația Consensului de la Geneva, cu privire la promovarea sănătății femeilor și întărirea instituției familiei. Așa să ne ajute Dumnezeu! Cristos a înviat!

Interpelare

Leonard Azamfirei

Mulțumim frumos, domnule senator.

Mulțumim frumos, domnule senator. Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, sunteți înscrisă pe lista de declarații politice. O susțineți și la microfon? Da? _(Replică neinteligibilă din sală.)_ E în regulă. Vă reamintesc și formal, deși cu siguranță știți, timpul alocat, și anume un minut. Vă rog, aveți cuvântul.

Interpelare

Leonard Azamfirei

Încheiem aici lista declarațiilor politice prezentate de la microfon.

Încheiem aici lista declarațiilor politice prezentate de la microfon. Am să vă prezint, de asemenea, senatorii care au depus în scris declarații politice: domnul senator Mihail Genoiu, domnul senator Ion Prioteasa, domnul senator Florian-Dorel Bodog, domnul senator Gabriel Mutu, doamna senator Siminica Mirea, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Marius Bodea, domnul senator Sebastian Cernic, doamna senator Anca Dana Dragu, domnul senator Andrei Hangan. Cu aceasta, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi. Profit și eu de ocazie pentru a vă ura fiecăruia sărbători fericite și un Paște liniștit fiecăruia! La revedere!

Interpelare

Anca Dana Dragu

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 aprilie 2021.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 aprilie 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dana Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Eugen Pîrvulescu, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor. Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut. Președintele de ședință acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul dintre secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare. Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să acceseze aplicația de audioconferințe și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final asupra acestora va avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (L88/2021). Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile și îi dau cuvântul domnului senator Lucian Romașcanu, liderul Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Lucian Romașcanu

domnʼe, noi îl facem, pentru că responsabilitatea e a noastră

Avem încă o dată ocazia să vorbim de Planul național de redresare și reziliență – din păcate, doar să vorbim, fără să se întâmple mare lucru. Această lege pentru aprobarea ordonanței de urgență este importantă în pașii procedurali pe care trebuie să-i facă Guvernul. Noi, tehnic vorbind despre această ordonanță, am avut un amendament, din păcate, fără explicații, respins în comisie. Pe lângă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor era normal să participe la negocieri și Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, pentru că acolo se întâmplă cea mai mare parte din implementarea proiectelor pe care sperăm să le vedem într-o bună zi aprobate și pornite în România. Dar nu pot să nu reiau solicitarea normală – și normalitatea este accentuată de faptul că în multe țări europene acest plan a fost dezbătut în Parlament, deci reiau solicitarea și de la tribuna Senatului – ca Guvernul să vină în Parlament cu acest Plan național de redresare și reziliență, pentru că există minimum două motive să facă acest lucru. O dată, ne privește pe toți, nu este un plan al USR-ului, și constatăm că domnul Ghinea n-a avut bunăvoința o perioadă lungă de timp să-și informeze partenerii de guvernare ce este acolo și astăzi vedem că domnul prim-ministru Cîțu va prelua conducerea negocierilor, deci este pentru toți românii, nu este doar pentru o anumită parte. Indiferent... Dar acest argument, că, „domnʼe, noi îl facem, pentru că responsabilitatea e a noastră”, este fals. Responsabilitatea de negociere și implementare ulterioară pe perioada mandatelor guvernamentale este a dumneavoastră, dar interesul este național. Și al doilea argument este că merită și trebuie dezbătut în Parlament pentru că această suită de proiecte va depăși durata mandatului dumneavoastră la Guvern. Noi sperăm să plecați mai repede de la Palatul Victoria, pentru toate nenorocirile pe care le-ați făcut, dar, chiar dacă, prin vreun eșec istoric, rămâneți acolo până în 2024, tot va depăși mandatul dumneavoastră. Deci măcar pentru aceste două motive trebuie să veniți cu el în Parlament. Altfel, acest PNRR se va traduce în continuare prin Planul național al „rateurilor cu repetiție”. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul domnului Claudiu Târziu, liderul Grupului AUR.

Îi dau cuvântul domnului Claudiu Târziu, liderul Grupului AUR. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Eram pregătit să las întâietatea doamnei, dar vă mulțumesc.

Eram pregătit să las întâietatea doamnei, dar vă mulțumesc. Partidul AUR a solicitat în repetate rânduri ca acest Plan de naționali... Iertați-mă... _(Discuții.)_ Da... Păi, te-am văzut. Partidul AUR a solicitat în repetate rânduri ca acest Plan național de redresare și reziliență, document de o importanță covârșitoare în ceea ce privește strategia de reformă și investiții pentru următorii ani, să fie asumat și supus votului în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Încă o dată, Guvernul condus de premierul Cîțu a ales să ignore forul reprezentativ suprem al poporului român și ne cere să-i aprobăm astăzi o ordonanță de urgență care nu face absolut nicio referire la Parlament. Instituția în care ne aflăm a fost exclusă _de jure_ și _de facto_ în privința procesului aprobării PNRR. Conform prevederilor art. 1 alin. (3[1] ) din ordonanța de urgență, procedurile de negociere sunt coordonate de către prim-ministru și, în continuare, potrivit art. 1 alin. (3[2] ), după aprobarea la nivelul Uniunii Europene, PNRR va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. Nimic despre Parlament – Parlamentul, care reprezintă poporul, poporul care va plăti, va returna banii pe care acum îi primim în cea mai mare parte împrumut. Să ne iasă din cap că este vreun cadou al cuiva către noi. Este un ajutor de moment în valoare de 29 de miliarde de euro, mult mai puțin decât primesc alte state, dar este împrumut. Îl vom plăti prin taxe și impozite și prin returnarea împrumutului..., prin taxe și impozite mărite, inclusiv prin mărirea contribuției noastre ca țară la Comunitatea Europeană. Reafirm și întăresc poziția partidului nostru, Alianța pentru Unirea Românilor, care susține oportunitatea și necesitatea implementării acestui plan național, însă nu putem fi de acord cu acest _modus operandi_ al Guvernului, care ignoră o putere importantă în stat, ignoră Parlamentul. Nu vom ezita deci să repetăm ceea ce considerăm că este onest și firesc: PNRR trebuie dezbătut și votat în Parlament. În consecință, votul Grupului parlamentar al AUR din Senat este de abținere. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Silvia Dinică. Vă rog, doamna senatoare.

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Silvia Dinică. Vă rog, doamna senatoare.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

ivelor acestuia.

Da, într-adevăr, sesiunea de declarații politice s-a încheiat la ora 11 și jumătate. A fost în intervalul 10 și jumătate – 11 și jumătate. Într-adevăr, avem pe ordinea de zi astăzi un proiect de lege care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 155/2020. Ministrul Cristian Ghinea a venit în comisiile de specialitate, în Comisia de afaceri europene, a prezentat principalele repere ale planului și a răspuns la întrebări. A existat o dezbatere amplă, consultări tehnice organizate de către ministere, pe domenii, cu toți actorii implicați, pentru că nu vorbim aici numai despre o decizie a Parlamentului, o decizie la nivel legislativ, ci vorbim de un plan care trebuie să producă efecte în societate și pe domenii, iar această consultare s-a întâmplat. Așa cum bine știți, este adevărat că este dreptul opoziției să conteste, însă, în același timp, cred că ar trebui să ne limităm la ceea ce se discută astăzi pe acest proiect de lege, pentru că prin acest proiect de lege avem mandatarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a desfășura procedurile de negociere cu Comisia Europeană în vederea aprobării PNRR. De asemenea, se propune și flexibilizarea mecanismului de avizare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a proiectelor avansate de beneficiari prin eliminarea termenului de 10 zile, precum și prin introducerea în acest mecanism a ministerelor coordonatoare pentru reforme. De asemenea, se impune înlocuirea proiectelor și domeniilor din cadrul PNRR cu piloni de investiții, în vederea corelării cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 241/2021 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a MRR. Totodată, prin prezentul proiect de act normativ se stabilește alocarea pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin PNRR, a unui procent din bugetul PNRR, în limita negociată cu Comisia Europeană, corespunzător alocărilor aprobate pentru granturi pentru fiecare componentă în parte, pentru acoperirea cheltuielilor legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv cheltuieli de salarizare, care sunt necesare pentru gestionarea PNRR și îndeplinirea obiectivelor acestuia. PNRR este o decizie a Guvernului. Aceasta este poziția coaliției și este o poziție asumată public, prin prim-ministru. Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru acest proiect de lege.

Interpelare

Anca Dana Dragu

O intervenție pe procedură, din partea doamnei senatoare Crețu.

O intervenție pe procedură, din partea doamnei senatoare Crețu. Vă rog.

Interpelare

Gabriela Crețu

Declarații politice de actualitate

Am o rugăminte la dumneavoastră și la colegii noștri: eventual, chiar să facem o modificare regulamentară și să scriem explicit în regulament că ședința de la 10.00 la 11.30 se numește „Declarații politice de actualitate”. E un sector de dezbatere care există... de prezentare de declarații care există în orice Parlament referitor la evenimente urgente, arzătoare, la ordinea zilei, care nu sunt deja în programul Parlamentului. Altfel, Parlamentul este instituția politică fundamentală a oricărei națiuni democratice și toate dezbaterile care se desfășoară în interiorul lui sunt dezbateri politice și declarații politice, nu de actualitate. În cazul acesta chiar se suprapun. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Complexul Energetic Oltenia

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct. ## Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2021 pentru aprobarea acordării unui ajutor de stat de restructurare Societății „Complexul Energetic Oltenia” – SA (L87/2021). Raportul comun al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Avem o intervenție asupra acestui punct. Doamna senatoare, vă rog.

Interpelare

Evdochia Aelenei

restructurare

Grupul senatorial al AUR o să voteze pentru această lege pentru acordarea ajutorului de stat, pentru că nu avem încotro: dacă nu dăm banii aceștia, o să vină penalități și statul o să plătească mult mai mulți bani. Însă vrem să ne dea domnul ministru al energiei planul total de restructurare, că aici scrie „restructurare”, dar toți, majoritatea banilor se duc pe certificatele verzi. Vrem să știm toată restructurarea, ce o să facă cu CEO Oltenia, în speranța că nu urmează Hunedoara sau a urmat deja. Pentru că și pentru Mintia, de exemplu, ultimii bani care o să se ia vor fi pe 5 mai, Mintia nefuncționând de pe 17 martie. Deci acum sigur că trebuie să dăm banii ăștia, dar vrem să știm ce urmează. Să ne dea ministrul energiei tot planul de ajutor. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile... Avem o intervenție, mă scuzați. Da. Mă scuzați, era pe listă.

Am încheiat dezbaterile... Avem o intervenție, mă scuzați. Da. Mă scuzați, era pe listă. Doamna senatoare Dinică. Vă rog.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Complexul Energetic Oltenia

Prezentul proiect de lege aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2021 pentru aprobarea acordării unui ajutor de stat de restructurare Societății „Complexul Energetic Oltenia”. Vorbim de un grant în valoare de 1.180.446 de mii de lei, parte dintr-un ajutor de stat, ajutor de stat care a fost notificat Comisiei Europene la data de 4 decembrie 2020, conform comunicării Comisiei nr. 249 – Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate. Ajutorul de stat urmează a fi suportat de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat al Ministerului Energiei pe anul 2021, iar societatea este responsabilă pentru respectarea destinației sumelor prevăzute. Fără această intervenție, Complexul Energetic Oltenia nu își va putea asigura necesarul de lichidități pentru achiziționarea deficitului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, provenite de la fiecare instalație deținută, și pentru restituirea certificatelor aferente cantității de energie electrică produse din anul 2020 până la data de 30 aprilie 2021. Acest proiect de lege a fost discutat împreună cu Comisia de energie, în ședință comună, iar senatorii au votat în unanimitate pentru acest proiect. Grupul senatorilor USR PLUS va vota pentru acest proiect. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Iovanovici-Șoșoacă. Vă rog, doamna senatoare.

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Iovanovici-Șoșoacă. Vă rog, doamna senatoare.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Sunt de acord cu acordarea unui ajutor de stat, însă, când a fost problema minerilor, eu însămi, împreună cu domnul europarlamentar Terheș, am vorbit cu domnul ministru Virgil Popescu și acesta ne-a promis că va implementa un proiect-pilot pentru toate minele, bazat pe invenția domnului Iulian Horne

Sunt de acord cu acordarea unui ajutor de stat, însă, când a fost problema minerilor, eu însămi, împreună cu domnul europarlamentar Terheș, am vorbit cu domnul ministru Virgil Popescu și acesta ne-a promis că va implementa un proiect-pilot pentru toate minele, bazat pe invenția domnului Iulian Horneț, piro-gazeificarea, ceea ce ar duce la deschiderea foarte multor mine, dezvoltarea sistemului minier și funcționarea termocentralelor la prețuri reduse și fără poluare. Cred că este de interes ca acest ajutor de stat să nu se perpetueze, astfel încât, dacă aplicăm acest proiect-pilot, să putem totuși să salvăm și mineritul, așa cum au făcut-o și Ungaria, și Cehia, și Polonia. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2021 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 (L86/2021). Raportul Comisiei economice, industrii și servicii este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, cu amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Trebuie să facem o precizare cu privire la anumite prevederi din această ordonanță, o precizare foarte utilă, mai ales că unii senatori deja au avut intervenții puțin incorecte, de aceea trebuie să spunem că Senatul este prima Cameră sesizată pentru prevederile cuprinse de la art. 1 la 28 inclusiv și art. 31. Pentru modificările aduse asupra Legii concurenței nr. 21/1996, cuprinse la art. 29, precum și asupra prevederilor art. 30 din proiectul de lege, potrivit art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este Camera decizională, deci nu este vorba de aprobare tacită pe acest subiect. Începem dezbaterile. Domnul senator Romașcanu. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Lucian Romașcanu

Președintele, vicepreședinții și consilierii de concurență trebuie să aibă o independență reală...

Această ordonanță începe frumos și se termină cel puțin dubios. E o ordonanță care spune lucruri importante în general, dar la sfârșit se strecoară și o modificare la Legea concurenței. De ce a trebuit să ascundă această modificare într-o altă ordonanță vă invit pe dumneavoastră, cei de față, să răspundeți. Înțelegem că a fost o intenție de a lega această modificare a Legii concurenței și de alte ordonanțe; nu s-a putut, au băgat-o aici. Lucrurile sunt foarte complicate, dacă nu chiar grave. Pe linie politică ținem minte cum, la un moment din trecutul apropiat, a existat pe o lege în vigoare, a existat o luare de poziție extrem, extrem de virulentă a celor din arcul guvernamental privind mandatele pe viață: așa ceva nu este corect, așa ceva nu trebuie să se întâmple; vom modifica legile care fac referire la așa ceva. Foarte bine, e corect să fie așa, chiar eu însumi mi-am modificat o lege care nu dădea voie directorului AGERPRES să fie concediat. Dar după acele declarații politice a venit această ordonanță. Legea concurenței spune foarte clar în acest moment următorul lucru: plenul Consiliului Concurenței e organ colegial și așa mai departe, format dintr-un președinte... Durata... Vicepreședinte și așa mai departe... Durata mandatului membrilor plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată. Deci, în traducere liberă, două mandate a câte 5 ani. În acest moment, directorul Consiliului... președintele Consiliului Concurenței este într-o depășire de mandat. Cu un argument extrem de fals, chiar jignitor la adresa inteligenței noastre, spun: „Domnʼe, trebuie să facem ceva cu mandatul domnului Chirițoiu, pentru că i-a expirat și trebuie prelungit.” Sigur, Curtea Constituțională a spus, chiar într-o decizie motivată, vineri, că este firesc ca, în funcție de anumite împrejurări, până la depunerea jurământului de către persoana desemnată pentru mandatul următor să existe o posibilitate de interimat. De ce nu au venit în această ordonanță cu o posibilitate de interimat pentru distinsul domn Chirițoiu nu știm. Cert este că legea, în acest moment, sună în felul următor: „Președintele, vicepreședinții și consilierii de concurență trebuie să aibă o independență reală...”, „să se bucure...” Așa... „Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii.” Deci domnul Chirițoiu s-a trezit președinte pe viață. Ceea ce este de neacceptat și, dacă ar fi să reiau toate argumentele pe care le-au avut colegii din PNL și USR privind alte instituții cu mandate pe viață, ar fi foarte valide și în acest caz. Deci în acest moment nu se poate vota așa ceva. Dacă există o bănuială, poate că aceea trebuie să ducă înspre zona în care domnul Chirițoiu primește un cadou din partea domnului Cîțu pentru modul cum domnul Chirițoiu, poate, la momentul respectiv, a investigat atacurile speculative la leu. Lăsăm pe cine se pricepe la lucrurile astea să găsească adevărul. Nu putem, în schimb, să nu avem această bănuială și vă rugăm să găsiți o cale, eventual, să votați împotrivă și să rescrieți ordonanța, astfel încât mandate pe viață în România să nu mai existe. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Încheiem aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Încheiem aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă... Mă scuzați. Mai este o intervenție. Doamna senatoare Silvia Dinică, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS. Vă rog, doamna senatoare.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia.

Am fost sesizați la raport pentru acest proiect de lege. Au avut loc dezbateri pentru acest proiect de lege în mai multe ședințe de comisie și am avut ocazia să punem întrebări, să punem întrebări inclusiv președintelui Consiliului Concurenței, am avut ocazia să dezbatem între noi și pot să vă asigur că toți membrii comisiei au luat foarte în serios acest subiect și în cadrul dezbaterilor discuțiile au fost foarte consistente. Acest proiect de lege, într-adevăr, are două părți: este partea care pune în aplicare dispozițiile Regulamentului nr. 1.150/2019 și este partea care îi dă legii acesteia caracterul organic, cea care face modificările la Legea concurenței. Aș vrea să clarific: acest proiect de lege nu acordă un mandat pe viață. Precizarea este: „Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia.” La fiecare 5 ani există această iterație care implică instituțiile statului în ceea ce privește numirea președintelui Consiliului Concurenței și a membrilor plenului. Este foarte important de menționat un aspect pe care îl rezolvă această ordonanță, acest aspect al interimatelor. Pentru că, în momentul în care art. 18 alin. (3) al Legii concurenței permitea interimate lungi, de până la 4 ani, aproape cât un mandat, e clar că o situație de genul acesta trebuie clarificată. Or, acest proiect de lege care aprobă ordonanța clarifică și limitează durata acestor interimate. Și se specifică clar: „Activitatea președintelui anterior nu poate continua mai mult de 12 luni de la data expirării mandatului său. În mod excepțional, activitatea acestuia poate continua după această dată, dacă se instituie starea de urgență sau de alertă pe teritoriul României, însă nu mai mult de 6 luni de la încetarea stării de urgență sau de alertă, după caz. Procedura de desemnare a noilor membri ai Consiliului Concurenței va fi demarată cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea duratei mandatelor în curs sau de îndată ce o funcție devine vacantă în situațiile prevăzute la art. 15 alin. (9) lit. b) și f).” Deci ceea ce face această ordonanță este, în principal, să clarifice toate aceste aspecte: procedura de desemnare, procedura în care sunt implicați. Așa cum evidențiază și decizia Curții Constituționale la sesizarea de neconstituționalitate privind art. 18 alin. (3) privind această procedură de desemnare, realizată de către Președintele României, la propunerea Colegiului consultativ, cu avizul Guvernului și după audierea candidaților în comisiile de specialitate ale Parlamentului, procesul acesta rămâne și se va realiza la fiecare 5 ani, în momentul când expiră acest mandat. Acest proiect de ordonanță pe care îl discutăm astăzi se va duce către Camera Deputaților. Dacă colegii de la Camera Deputaților vor efectua modificări asupra aspectelor legate de Legea concurenței, se va reîntoarce la noi, la Senat, pentru vot final. Senatorii USR PLUS vor vota pentru raportul de admitere, cu amendamente respinse. Mulțumesc. _(Discuții.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Suntem într-o procedură simplificată, în care am precizat că fiecare grup parlamentar are un vorbitor pentru două minute.

Suntem într-o procedură simplificată, în care am precizat că fiecare grup parlamentar are un vorbitor pentru două minute. ## **Domnul Lucian Romașcanu** _(din sală)_ **:** Pe procedură.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Care procedură?

Care procedură? ## **Domnul Lucian Romașcanu** _(din sală)_ **:** Pentru că doamna a făcut o confuzie, spunând că va veni de la Cameră înapoi.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Ba n-a făcut nicio confuzie. Într-adevăr...

Ba n-a făcut nicio confuzie. Într-adevăr... ## **Domnul Lucian Romașcanu** _(din sală)_ **:** Suntem decizionali pe 29, doamna președintă. Lăsați-mă să vorbesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Vă rog, vorbiți. Este o concesie însă.

Interpelare

Lucian Romașcanu

Interpelare

Anca Dana Dragu

Este pentru dezbatere cu anumite reguli, desigur.

Este pentru dezbatere cu anumite reguli, desigur.

Interpelare

Lucian Romașcanu

Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia

Deci, la momentul începerii ședinței, doamna președintă ne-a explicat că art. 29 are ca Cameră decizională – scuzați cacofonia – Senatul. Deci nu văd ce mai poate fi corectat la Camera Deputaților. Și aș vrea să ni se explice ce înseamnă „Durata unui mandat este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestuia”. Nu e pe viață? Sau am învățat româna în școli diferite? Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Bun. Nu cred că are rost să facem o dezbatere în continuare.

Bun. Nu cred că are rost să facem o dezbatere în continuare. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 4 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2021 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul achizițiilor publice (L89/2021). Raportul Comisiei economice, industrii și servicii este de admitere a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Domnul senator Radu Oprea. Vă rog.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

iv, a preferat o astfel de companie.

Este vorba despre o ordonanță de urgență privind modificarea și completarea unor acte în domeniul achizițiilor publice solicitată de către Ministerul Transporturilor, mai precis de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Ce spune această ordonanță foarte pe scurt? Că firmele din spațiul extracomunitar nu vor mai avea voie să participe la aceste licitații. Sigur că îmi aduc aminte, prin 2019, când un premier care chiar reprezenta ceva în PPE, premierul Croației, Plenković, inaugura cu un alt premier din spațiul extracomunitar un pod făcut de către o companie din acea țară din fonduri europene și îmi aduc aminte de răspunsul de la acea dată, că l-au interesat banii europeni și că, dacă au avut jumătate de preț și o durată mai rapidă, adică jumătatea timpului de execuție a acelui obiectiv, a preferat o astfel de companie. Dar este foarte bine să știm cine nu poate participa la o licitație. Mai rămân două lucruri de stabilit. Unu, care sunt acele proiecte strategice de infrastructură? Când vor fi făcute? Pentru că vedem că în PNRR e un foarte mare dubiu dacă cumva autostrăzile pot fi digitale cu fibră optică pe lângă sau nu. Și al doilea lucru: sper să avem înțelepciunea să înțelegem din acest lucru că statele membre ale Uniunii Europene știu să-și protejeze și să ofere condiții corecte, egale de șansă pentru capitalul autohton, pentru firmele autohtone, atunci când vorbim despre proiecte și licitații pentru proiectele strategice. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul domnului senator Virgil Guran, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Îi dau cuvântul domnului senator Virgil Guran, liderul Grupului parlamentar al PNL. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Virgil Guran

Este bine să reținem un lucru, indiferent de criticile aduse în general de opoziție: că, în sfârșit, în România, dacă ne uităm, firmele autohtone au început să lucreze la proiectele mari în infrastructură. Și vă spun că acest lucru va continua și vă spun că, dacă ne uităm, ritmul de lucru a crescut

Este bine să reținem un lucru, indiferent de criticile aduse în general de opoziție: că, în sfârșit, în România, dacă ne uităm, firmele autohtone au început să lucreze la proiectele mari în infrastructură. Și vă spun că acest lucru va continua și vă spun că, dacă ne uităm, ritmul de lucru a crescut foarte mult față de ce era în trecut, așa că există preocupare în acest sens și cred că trebuie să fie apreciat acest lucru. Vom vedea că va da roade și că, încet-încet, se va termina cu acea poveste, reală în mare măsura, că firmele românești nu sunt lăsate să lucreze, că firmele românești sunt supracontrolate, că firmele românești sunt dezavantajate de multe ori la licitații. Acest lucru a încetat. Dacă vor mai fi probleme, trebuie să vedem dacă cineva nu respectă legea. Așa că este de apreciat ceea ce se întâmplă în momentul de față. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Intervenție din partea doamnei senatoare Silvia Dinică. Vă rog.

Intervenție din partea doamnei senatoare Silvia Dinică. Vă rog.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Și pentru acest proiect de lege am fost sesizați pentru raport.

Și pentru acest proiect de lege am fost sesizați pentru raport. O să vă menționez pe scurt principalele modificări. Se modifică definiția operatorului economic prevăzută în legile menționate, prin trimiterea la operatorii economici care provin din statele membre ale Uniunii Europene, state membre ale Spațiului Economic European, țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind achizițiile publice. Este inclusă în definiția operatorului economic și referirea la statele în curs de aderare la Uniunea Europeană. Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice persoană fizică sau juridică având calitatea de ofertant individual, ofertant asociat sau subcontractant care nu se încadrează în noua definiție a operatorului economic, fără a mai fi necesară verificarea altor motive de excludere. Și introducerea unei reglementări potrivit căreia, prin ordin comun al ministrului economiei, antreprenoriatului și turismului și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, se aprobă lista țărilor care se încadrează în categoriile prevăzute în noua definiție a operatorului economic. În cadrul comisiei noastre acest proiect de lege a fost votat în unanimitate. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii zi.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 5 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (L68/2021). Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere, cu un amendament admis, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. _(Discuții.)_ Avem o intervenție telefonică. Domnul senator Mîndruță.

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Sărut mâna!

Sărut mâna! Bună ziua! Doamnă președintă, Dragi colegi, Potrivit art. 12 din Constituția României, simbolurile naționale sunt: drapelul, imnul național, ziua națională, stema țării și sigiliul statului. Prin urmare, fiecare cetățean român are datoria de a respecta simbolurile naționale. Respectul față de aceste simboluri este, totodată, un respect pentru istoria țării noastre și pentru cei care de-a lungul timpului și-au jertfit viața pentru patrie. În forma actuală a Legii nr. 75/1994 nu sunt prevăzute unele informații referitoare la modul în care fiecare cetățean român trebuie să-și manifeste respectul față de drapelul național și față de imnul național. Astfel, pentru corectarea acestei deficiențe, prin proiectul legislativ sunt reglementate următoarele măsuri: 1. Este interzisă aplicarea pe drapelul național a oricăror simboluri sau inscripții, cu excepția celor prevăzute de actele normative în vigoare. 2. În cadrul ceremoniilor oficiale, în timpul intonării imnului național, participanții au datoria de a păstra tăcerea sau de a intona imnul. În calitate de fost participant în misiuni în teatrele de operații, atât sub mandat NATO, cât și sub mandat ONU, pot spune că drapelul României și imnul național oglindesc însăși identitatea poporului român. Pe drapelul național militarul depune jurământul de credință, obligându-se să-și apere patria chiar cu prețul vieții. Prin urmare, stimați colegi, acesta trebuie să fie curat, fără diferite simboluri sau inscripții de natură a întina jertfa celor care au murit pentru țară. Grupul parlamentar al USR PLUS va vota pentru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind gestionarea gunoiului de grajd (L77/2021).

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind gestionarea gunoiului de grajd (L77/2021). Raportul comun al Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Nu avem intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L79/2021). Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Nu avem intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și modificarea art. 13 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L91/2021). Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Nu avem intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 9 al ordinii de zi avem Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016–2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L206/2020). Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 240/2020. Raportul comun suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru constituționalitate este de admitere a legii privind respingerea ordonanței, cu amendamente admise. Legea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Nu avem intervenții. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 10 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (L270/2018). Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 646/2018. Raportul comun al Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere a legii. Legea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este Camera decizională. Nu avem dezbateri, altele decât cele din sală. Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 11 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre privind înființarea Comisiei de anchetă referitoare la organizarea acțiunii de evacuare și transfer al pacienților internați la Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor”. Intervenții asupra acestui punct? Doamna senatoare Rodica Boancă. Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Am solicitat înființarea Comisiei de anchetă privind organizarea acțiunii de evacuare și transfer al pacienților internați la Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor” dat fiind modul defectuos și inuman în care s-a derulat această operațiune, punând în pericol viața

Am solicitat înființarea Comisiei de anchetă privind organizarea acțiunii de evacuare și transfer al pacienților internați la Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular „Foișor” dat fiind modul defectuos și inuman în care s-a derulat această operațiune, punând în pericol viața pacienților. Chiar dacă era imperios necesară transformarea acestui spital într-unul pentru COVID, modalitatea și momentul alese au adus atingere demnității umane, integrității pacienților și au scos la iveală lacunele grave privind actualul management din sistemul sanitar românesc. Pe lângă afecțiunile de care sufereau, având nevoie de îngrijiri specifice în funcție de patologie, presiunea psihică la care au fost supuși reprezintă un act inuman, lipsit de orice logică și interes față de pacient, specific doar într-o societate condusă în mod disprețuitor față de suferințele oamenilor. De asemenea, asupra domnilor Vlad Vasile Voiculescu și Raed Arafat planează suspiciuni de abuzuri comise asupra demnității umane, abuzuri grave asupra sistemului de sănătate. Este obligatoriu ca problemele de sănătate ale pacienților, altele decât virusul SARS-CoV-2, să fie tratate în spitale specializate. Planează suspiciuni rezonabile privind încălcarea protocoalelor legate de transferul și externarea pacienților cu intervenții chirurgicale, punerea în pericol a peste 200 de pacienți care au rămas fără supraveghere medicală de specialitate, intimidarea conducerii spitalului și transformarea forțată a unei unități spitalicești clinice, fără personal calificat, în unitate pentru COVID-19. _(Discuții.)_ Solicităm să spună domnii Raed Arafat și Vlad Voiculescu: ce s-a întâmplat cu Banca de țesut osos-tendinos din cadrul Spitalului „Foișor” și unde vor putea fi efectuate transplanturile osoase care erau realizate aici? Cumva peste hotare, prin intermediul unor ONG-uri care fac afaceri sociale? În încheiere, vă solicităm, așadar, dragi colegi, să votați pentru această comisie de anchetă, deoarece – țineți cont – am propus președinte și secretar din cadrul PNL și USR cu vicepreședinte PSD, astfel încât să existe echidistanță și faptele petrecute în noaptea fatidică să fie analizate în mod corespunzător. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Rog liderii grupurilor parlamentare să prezinte propunerile privind componența nominală a comisiei de anchetă.

Rog liderii grupurilor parlamentare să prezinte propunerile privind componența nominală a comisiei de anchetă. O intervenție. OK. ## **Domnul Eugen Pîrvulescu** _(de la prezidiu)_ **:** Dezbatere mai are domnul...

Interpelare

Anca Dana Dragu

A! Mai avem dezbatere. Bun. Domnul senator Radu Oprea. Vă rog.

A! Mai avem dezbatere. Bun. Domnul senator Radu Oprea. Vă rog.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vinerea aceea o să rămână ca o amintire tristă, o amintire neagră în istoria recentă a noastră, a românilor. O emoție foarte puternică a pătruns toată România, pentru că am văzut că, atunci când nu există comunicare, atunci când nu există un plan, atunci când nu există o țintă, o viziune și nu este

Vinerea aceea o să rămână ca o amintire tristă, o amintire neagră în istoria recentă a noastră, a românilor. O emoție foarte puternică a pătruns toată România, pentru că am văzut că, atunci când nu există comunicare, atunci când nu există un plan, atunci când nu există o țintă, o viziune și nu este explicată, toate aceste lucruri duc la episoade nefericite, cum a fost evacuarea în miez de noapte, nepregătită, punând viața pacienților în pericol. Credem că o comisie de anchetă este necesară pentru a lămuri cum o astfel de decizie a putut să fie urmată de o evacuare în plină noapte a pacienților care suferiseră o traumă. Era vorba despre oameni care suferiseră intervenții chirurgicale dificile de curând, când știm foarte bine că sistemul imunitar este pus în pericol, este mult mai slab, și atunci ideea de a fi aproape foarte multă lume care să le invadeze spațiul dumnealor, zona de confort, putea să-i pună într-un foarte mare risc. Cei care au decis și au făcut ca aceste lucruri să fie posibile trebuie să răspundă. Deci credem că această comisie de anchetă trebuie să se desfășoare în cadrul Senatului României. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Grigore Alexandrescu

Se pare că în sufletul fiecărui parlamentar PSD trăiește un mic procuror comunist care vrea să ancheteze, vrea să afle, vrea să cerceteze... _(Rumoare, discuții.)_ Toate astea, desigur, numai dacă este un lucru care îi convine și, bineînțeles, trebuie să fie vorba despre un oponent politic pe care să-l ancheteze. Nu-mi aduc aminte ca PSD să fi vrut comisie de anchetă în Parlament în cazul Colectiv. Nu-mi amintesc să se fi interesat cum a acționat ministrul Bănicioiu în cazul blocării transferului pacienților la spitale din străinătate. A vrut cumva PSD comisie de anchetă parlamentară în cazul incendiului de la Maternitatea Giulești? Trei nou-născuți au decedat în seara zilei tragediei, opt bebeluși au fost transferați la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, patru dintre aceștia cu arsuri pe 30, 40, 50% din corp. Dintre ei, a doua zi încă un nou-născut a decedat la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, iar 3 zile mai târziu un alt bebeluș a decedat. _(Discuții.)_ Numărul morților: cinci. În urma exploziei, au fost evacuate 113 persoane: 53 de copii și 60 de femei. Șeful maternității era în funcție de 27 de ani. Numit de... ghici cine! Ce vreau să spun este că noi suntem puterea legislativă, nu facem parte din puterea judecătorească și nu ne putem substitui organelor de cercetare penală, nu putem face o anchetă paralelă. Dacă au fost încălcate legi, este datoria parchetului să verifice dacă legea a fost încălcată și de cine. Spitalul „Foișor” este în subordinea ASSMB – Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București. Avem o instituție, ASSMB, puternic politizată – ghici de cine! – și al cărui director general a fost uns în funcție de fostul primar PSD al Bucureștiului. _(Discuții.)_ Haideți să anchetăm și acest caz, nu? _(Discuții.)_ Am putea să ținem Parlamentul într-un șir nesfârșit de anchete despre abuzuri sau greșeli grave legate, într-un fel sau altul, de PSD! USR PLUS se pronunță pentru depolitizarea funcțiilor din sănătate, ceea ce pare să deranjeze, și USR PLUS vrea întâi ca justiția să-și urmeze cursul. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Doamna senatoare Iovanovici-Șoșoacă, vă rog.

Doamna senatoare Iovanovici-Șoșoacă, vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

După logica USR PLUS, dacă au fost greșeli în trecut, trebuie să le continuăm. După logica USR PLUS, Legea nr. 96/2006 și Constituția României trebuie încălcate.

După logica USR PLUS, dacă au fost greșeli în trecut, trebuie să le continuăm. După logica USR PLUS, Legea nr. 96/2006 și Constituția României trebuie încălcate. Nu cred că ați citit nici legea și s-a văzut. Și este inacceptabil să vă auzim peste tot, în toată media, susținând sus și tare că dumneavoastră vreți să respectați legislația României și să schimbați România în bine, iar oamenii mor din cauza unor dispoziții pe care le dau chiar oamenii puși în funcțiile ministeriale. Problema este că domnul Raed Arafat a fost deja pus în culpă de decizii definitive ale justiției prin care s-a menționat că și-a depășit atribuțiile când a carantinat orașul Timișoara, în pofida dispozițiilor primăriei și consiliului local. Avem aici oameni ale căror operații sunt supuse inutilității, în condițiile în care traumatologia și ortopedia au niște dispoziții speciale, în sensul în care nu ai voie să miști acei oameni nici măcar un milimetru, pentru că le poți distruge întregul sistem osos. Cred că erau destule spitale în România care puteau fi transformate pentru COVID. Apropo, ce ați făcut un an de zile? Unde sunt spitalele pe care le promiteați? Unde sunt paturile la ATI pe care trebuia să le aveți? Unde sunt banii de la Uniunea Europeană care v-au fost dați ca ajutor în pandemie? Dumneavoastră vreți dreptate și când e vorba de o anchetă în Senat vă opuneți cu vehemență? Unde este dreptatea? _(Discuții.)_ Presupun că acum o să îi sancționați pe doamna senator Boancă și pe tot partidul AUR, pentru că și-au permis să aibă cam același discurs pe care l-am avut eu în întrebările și interpelările mele cu privire la sănătate. _(Rumoare, discuții.)_ ## **Domnul Eugen Pîrvulescu** _(de la prezidiu)_ **:** Ajunge, doamna Șoșoacă! Gata! Ajunge! Nu ne mai certați!

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Este o demagogie ieftină!

Este o demagogie ieftină! **Domnul Eugen Pîrvulescu** _(de la prezidiu)_ **:** Mulțumim frumos.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Și eu vă mulțumesc. Din păcate, n-am pentru ce.

Și eu vă mulțumesc. Din păcate, n-am pentru ce.

Interpelare

Anca Dana Dragu

O intervenție din partea doamnei vicepreședinte Alina Gorghiu.

O intervenție din partea doamnei vicepreședinte Alina Gorghiu. Vă rog, doamna senatoare.

Interpelare

Alina-Ștefania Gorghiu

Comisia de anchetă, comisia parlamentară de anchetă, teoretic, ar trebui să fie un instrument parlamentar puternic pentru a scoate la lumină anumite lucruri care n-au fost în regulă.

Comisia de anchetă, comisia parlamentară de anchetă, teoretic, ar trebui să fie un instrument parlamentar puternic pentru a scoate la lumină anumite lucruri care n-au fost în regulă. Din nefericire, istoria parlamentară, pe termen scurt și mai lung, ne arată că toate comisiile parlamentare propuse de colegii noștri de la PSD, până acum, au eșuat. Fie că ne gândim la anchetarea acelei găuri negre din buget de la Guvernul tehnocrat Cioloș, fie că ne gândim la activitatea SPP, pentru că așa dorea domnul Dragnea atunci, fie că ne gândim la alegerile prezidențiale din 2009, ne tot gândim la diverse lucruri anchetate de PSD în Parlament care, în afară de a fi folosite ca petarde mediatice și ventilate în spațiul public pentru a mai face subiecte de presă, în realitate au obținut rezultat zero. Resurse consumate la nivel de Parlament, timp pierdut, rezultat zero. Însă... Și vă spune un om care a condus o comisie de anchetă parlamentară, Comisia Ridzi pe atunci, care a avut un rezultat concret, din nefericire, pentru unul din colegii noștri. Altfel, procedural, vreau să vă ridic următoarea problemă. Regulamentul este foarte limpede: o comisie parlamentară de anchetă poate fi înființată doar dacă nu există o anchetă în curs pe acel subiect. În spațiul public – și o auzeam și pe colega noastră senator acum că a făcut plângere penală – am auzit mai multe declarații că s-au făcut sesizări cu privire la acel moment. Și, atunci, pentru ca luni, când votăm această comisie de anchetă parlamentară, să știm că votăm ceva regulamentar, în conformitate cu legea, o să rog secretariatul general să facă corespondență cu parchetul, să apeleze la bunăvoința colegilor de la AUR, să vadă unde au făcut acea sesizare și dacă au făcut-o, astfel încât votul în Parlament, luni, să poată fi dat în condiții regulamentare. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

O intervenție pe procedură. Vă rog, domnule senator.

O intervenție pe procedură. Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Titus Corlățean

Aș vrea să vă readuc aminte, cu respect, faptul că, potrivit regulamentului, președintele Senatului are obligația – subliniez încă o dată, regulamentară – de a atenționa, de a le atrage atenția membrilor Senatului care recurg la derapaje verbale în focul dezbaterilor parlamentare, mai ales când prop

Aș vrea să vă readuc aminte, cu respect, faptul că, potrivit regulamentului, președintele Senatului are obligația – subliniez încă o dată, regulamentară – de a atenționa, de a le atrage atenția membrilor Senatului care recurg la derapaje verbale în focul dezbaterilor parlamentare, mai ales când propun formule ofensatoare la adresa altor membri ai Senatului. Și, în mod respectuos, vă solicit, doamnă președinte, ca, în această calitate pe care o aveți, să aplicați aceeași unitate de măsură și să recurgeți, fără dublu standard și fără selectivitate, la respectarea regulamentului. Așa cum ați făcut în alte situații, să îi atrageți atenția liderului Grupului USR PLUS cu privire la faptul că a recurs la o formulă ofensatoare și la un derapaj verbal pe care noi îl dezavuăm – sau cel puțin unii dintre noi. Este regretabil. Absența reacției dumneavoastră va deschide un precedent pe care eu, personal, nu-l doresc a fi urmat de către alți membri ai Senatului. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

O intervenție din partea domnului senator Claudiu Târziu. Vă rog.

O intervenție din partea domnului senator Claudiu Târziu. Vă rog.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Un foarte scurt drept la replică. Poate fi luat și ca o intervenție pe procedură, că am văzut că se obișnuiește. Cum vreți s-o încadrați.

Un foarte scurt drept la replică. Poate fi luat și ca o intervenție pe procedură, că am văzut că se obișnuiește. Cum vreți s-o încadrați. Aș vrea să precizez că această inițiativă, de a constitui o comisie parlamentară de anchetă în cazul de la „Foișor”, aparține Grupului parlamentar al AUR, care, fiind în număr insuficient în Parlamentul României și în Senat, a primit suportul cu semnăturile Grupului parlamentar al PSD. Nu este o inițiativă a PSD-ului, ca s-o încadrați acolo, doamna Alina Gorghiu. Și, indiferent de rezultatele anchetelor precedente, ar trebui să avem încredere în capacitatea acestui for de a ajunge și la rezultate mai bune. Așa cum ați spus, în cazul în care dumneavoastră ați condus o comisie, ați ajuns la un rezultat bun. E în regulă. Acum aveți ocazia să conduceți o nouă comisie, în acest caz, și vă urăm să ajungeți la un rezultat bun, adică să descoperiți adevărul. De aceea, vă invit ca luni să votați pentru alcătuirea acestei comisii, indiferent dacă... sau nu s-a depus o plângere penală. Știm că depunerea plângerii penale nu înseamnă și începerea anchetei penale, da? ## Mulțumesc. Noi am depus o plângere penală, să fie clar! Am depus o plângere penală la Curtea de Apel, da, sigur că da, am depus, că era normal. Și am anunțat asta. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile asupra proiectului... _(Discuții.)_ Păi, am avut deja o intervenție din partea Grupului parlamentar al PSD... _(Discuții.)_

Am încheiat aici dezbaterile asupra proiectului... _(Discuții.)_ Păi, am avut deja o intervenție din partea Grupului parlamentar al PSD... _(Discuții.)_ Nu, nu, nu a fost un atac la persoana dumneavoastră. Dar, pentru că am făcut o concesie deja și am acordat cuvântul unui al doilea vorbitor din partea PSD, o să vă acord și dumneavoastră cuvântul acum. Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator.

Interpelare

Gabriela Firea

Nu cred că v-am deranjat de prea multe ori în această sesiune. Sunt disciplinată, sunt cât se poate de colegială, dați-mi dreptul la cuvânt, pentru că nu este normal să se facă referire la persoana mea, în plenul Senatului să se facă afirmații neadevărate și să trecem cu vederea, ca și cum n-am fi p

Nu cred că v-am deranjat de prea multe ori în această sesiune. Sunt disciplinată, sunt cât se poate de colegială, dați-mi dreptul la cuvânt, pentru că nu este normal să se facă referire la persoana mea, în plenul Senatului să se facă afirmații neadevărate și să trecem cu vederea, ca și cum n-am fi prezenți. Dacă tot suntem prezenți, trebuie să restabilim adevărul. Eu îi mulțumesc, de fapt, în Miercurea Mare, domnului senator USR, pentru că așa mi-a dat ocazia să iau și eu cuvântul. Altfel, repet, respect disciplina impusă de dumneavoastră, poate că, uneori, exagerată în ceea ce ne privește. În 4 ani de zile s-au investit 50 de milioane de euro în Spitalul „Foișor”. De aceea a avut ministrul USR de unde să ia 25 de săli de operație, anestezie, preanestezie, aparatură ultraperformantă și un corp nou de clădire. Deci a fost nevoie de un primar general de la PSD care să investească 50 de milioane de euro pentru ca un ministru al sănătății USR să rechiziționeze, peste noapte, această aparatură, personalul medical și, foarte important, să dea afară din spital, pe repede înainte, pacienți din București și din țară, care au venit să se trateze, nu să le fie pusă viața în pericol. Dacă este o vină atât de mare că un primar general de la PSD a investit în acest spital 50 de milioane de euro, eu nu-mi retrag această investiție și nu am nici păreri de rău și lăsăm la aprecierea USR-ului dacă a fost un lucru bun sau nu. Cât privește directorul general al ASSMB, la care a făcut referire domnul senator USR, calificând activitatea sa ca fiind una extrem de politizată și neprofesionistă, îi atrag atenția domnului senator că au trecut aproape 7 luni de când avem un nou primar general, chiar părintele USR, care avea posibilitatea – având în vedere că această poziție este interimară, deci nu era o poziție ocupată prin concurs, prin urmare, nu avea dificultăți de ordin legal sau administrativ – să facă o schimbare. Înseamnă că acel director general al ASSMB care a lucrat și în mandatul meu este unul foarte bun, câtă vreme este menținut și de noul primar general. Sau poate nu-i răspunde la telefon...

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mulțumim, doamna senatoare.

Interpelare

Gabriela Firea

E posibil și acest lucru.

E posibil și acest lucru. Și închei, doamna președintă – și promit să nu vă deranjez foarte des de la acest microfon –, cu faptul că nu am făcut schimbări politice la nivelul managementului spitalelor din București, nu am politizat sănătatea, cum a afirmat domnul senator că directorii spitalelor din București sunt într-o arie de politizare. Sunt unii chiar și de peste 20 de ani, când eu lucram într-un alt domeniu de activitate. Și aș dori mai multă acuratețe și rigurozitate atunci când ne aruncăm cu entuziasm la tribuna Senatului și împroșcăm în stânga și în dreapta cu invective. E bine să ne documentăm. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Acum cred că am deschis o dezbatere de vreo două ore cu drept la replică.

Acum cred că am deschis o dezbatere de vreo două ore cu drept la replică. Vă rog.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Foarte scurt, vreau să îi mulțumesc doamnei Firea că îmi dă prilejul să-i transmit domnului Nicușor Dan că doamna Firea vrea să-l schimbe pe omul pe care l-a pus, pentru că nu face ce trebuie.

Foarte scurt, vreau să îi mulțumesc doamnei Firea că îmi dă prilejul să-i transmit domnului Nicușor Dan că doamna Firea vrea să-l schimbe pe omul pe care l-a pus, pentru că nu face ce trebuie. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Alte drepturi la replică? _(Discuții.)_

Alte drepturi la replică? _(Discuții.)_ Bun. Urmează să dăm votul asupra proiectului de hotărâre la sesiunea de vot final. Îi rog pe lideri să ne consultăm asupra programului. Avem o serie de COM-uri acum. Am depășit timpul alocat inițial... Vă rog. ## _(Discuții la prezidiu.)_ Vom continua până la 13.30. La punctele de la 12 la 21 ale ordinii de zi avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, respectiv proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona, care se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului, după cum urmează. La punctul 12 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2017/2.397 în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru recunoașterea certificatelor țărilor terțe – COM(2021) 71 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 13 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 138/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește conturile economice regionale pentru agricultură – COM(2021) 54 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Nu sunt intervenții. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 14 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prelungirea duratei protecției comunitare a soiurilor de plante pentru speciile de sparanghel și pentru grupurile de specii plante cu bulbi, plante lemnoase cu fructe mici și plante lemnoase ornamentale – COM(2021) 36 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. De asemenea, proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 15 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/794 în ceea ce privește cooperarea Europol cu părțile private, prelucrarea datelor cu caracter personal de către Europol în sprijinul anchetelor penale și rolul Europol în materie de cercetare și inovare – COM(2020) 796 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 16 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile referitoare la factorii de producție și producția agricolă, de abrogare a regulamentelor (CE) nr. 1.165/2008, (CE) nr. 543/2009, (CE) nr. 1.185/2009 și a Directivei 96/16/CE a Consiliului – COM(2021) 37 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 17 avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor măsuri specifice și temporare, în contextul pandemiei de COVID-19, privind reînnoirea sau prelungirea anumitor certificate, licențe, permise și autorizații, precum și amânarea anumitor controale și formări periodice în anumite domenii ale legislației din sectorul transporturilor pe perioade de referință ulterioare celor menționate în Regulamentul (UE) 2020/698 – COM(2021) 25 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 18 de pe ordinea de zi avem un Proiect de hotărâre referitoare la Pachetul finanțe digitale: – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune – COM(2020) 590 final; – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale – COM(2020) 591 final; – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la o strategie a UE privind plățile de retail – COM(2020) 592 final; – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1.937 – COM(2020) 593 final; – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite – COM(2020) 594 final; – Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar și de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014 și (UE) nr. 909/2014 – COM(2020) 595 final; – precum și Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 2006/43/CE, 2009/65/CE, 2009/138/CE, 2011/61/UE, 2013/36/UE, 2014/65/UE, (UE) 2015/2.366 și (UE) 2016/2.341 – COM(2020) 596 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Începem dezbaterile. Doamna senatoare Crețu, vă rog.

Interpelare

Gabriela Crețu

Diavolul se ascunde întotdeauna în detalii, iar marile dezechilibre, în aspecte aparent tehnice. Pachetul privind finanțele digitale are titluri despre blockchain, respectiv registrele distribuite și proiecte-pilot de utilizare a acestora, și pare puțin relevant politic. În realitate, nu e deloc așa

Diavolul se ascunde întotdeauna în detalii, iar marile dezechilibre, în aspecte aparent tehnice. Pachetul privind finanțele digitale are titluri despre blockchain, respectiv registrele distribuite și proiecte-pilot de utilizare a acestora, și pare puțin relevant politic. În realitate, nu e deloc așa. Primul document este Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital. Auzim adesea repetându-se, uneori papagalicește, că piața unică este cea mai mare realizare a Uniunii Europene. Și e adevărat, doar că piața nu este și dreaptă. Pe o piață în care elefantul se confruntă cu iepurașul, invariabil câștigă elefantul. România a experimentat aceste efecte pe piața bunurilor și serviciilor, unde producătorii și comercianții autohtoni n-au rezistat concurenței și au fost înlocuiți de corporații transnaționale. La fel pe piața bancară, unde peste 90% din capital este capital străin. Uniunea Europeană are niște probleme interne, legate de inegalitățile în creștere generate de proasta concepere a monedei euro, care e ca un burete, absoarbe plusvaloarea dinspre periferie spre centru, și, de asemenea, bineînțeles, de insuficiența fondurilor de coeziune menite să reducă decalajele dintre state, de politicile neoliberale de la centru și din fiecare stat. Singura soluție europeană pe care o vede Comisia este adâncirea pieței unice și eliminarea oricăror bariere existente pe piețele financiare. Aceasta nu e o soluție pentru inegalitate, pentru că va adânci decalajele economice și le va alimenta pe cele politice. Încă din anii ’70 este dovedit statistic paradoxul fluxurilor de capital financiar, care flux de capital e dinspre sud spre nord, respectiv est spre vest. Adică bogații din România vor investi la bursa de la Frankfurt, dar bogații Germaniei nu vor investi în mod obligatoriu la bursa de la București, așa cum bogații Chinei au investit în America, nu viceversa. Motivul e logic: rata profitului mare și costul finanțărilor mic. Sunt raportor pe temă din 2012. În mod repetat am atras atenția oricărui guvern, nu doar acestui Guvern, că este o mare greșeală că negocierile din Consiliu pe această temă au fost lăsate în seama reglementatorului autonom, respectiv ASF. Acesta nu poate fi și legiuitor european, și cel care aplică regulamentul. Reglementatorii independenți sunt în realitate independenți de interesul public, pentru că nu pot primi instrucțiuni de la guverne, dar sunt dependenți de societățile financiare și de investiții pe care ar trebui să le reglementeze și controleze. Toate capătă, așa, un fel de sindrom Stockholm, de complicitate cu călăul. Eu știu de la Hegel și Marx că istoria are obiceiul să se repete, prima dată ca tragedie, a doua oară ca farsă, numai că trebuie să fim atenți că farsele pot produce falimente și victime reale și ar trebui să le evităm. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mulțumim, doamna senatoare.

Mulțumim, doamna senatoare. Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 19 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Reînnoirea parteneriatului cu vecinătatea sudică – O nouă agendă pentru Mediterana – JOIN(2021) 2 final. Raport – Comisia pentru afaceri europene. Domnule senator Tîlvăr, vă rog.

Interpelare

Angel Tîlvăr

O nouă agendă pentru Europa

Și le mulțumesc și colegilor mei, care au dat un vot în unanimitate. Vreau să fac însă câteva precizări, ținând seama de interesul pe care România l-a arătat de-a lungul vremii acestui subiect. Și am să încep prin a vă spune că Serviciul European de Acțiune Externă, ca și Comisia Europeană de altfel, a publicat un document: „O nouă agendă pentru Europa”. Reluarea cadrului de relaționare dintre Uniunea Europeană și statele din vecinătatea sudică este un lucru care interesează în cel mai înalt grad România, ținând seama și de temele abordate în timpul asigurării de către țara noastră a președinției Consiliului Uniunii Europene. Totodată, aniversarea a 25 de ani a Declarației de la Barcelona de lansare a Parteneriatului euro-mediteraneean oferă oportunitatea unei agende comune care să atingă obiectivele recuperării post-COVID-19. Un alt element de context îl reprezintă noua arhitectură financiară generată de cadrul financiar multianual 2021–2027. Doamnă președinte, Stimați colegi, Noua agendă pentru Mediterana este centrată pe dimensiunea umană și vizează un parteneriat mediteraneean robust, rezilient și durabil, bazat pe valori comune și dialog, pe reforme în ceea ce privește guvernanța, stabilitatea economică, statul de drept și mediul de afaceri. Direcțiile-cheie au în vedere un plan economic și de investiții pentru vecinii din sud, care urmărește recuperarea socioeconomică pe termen lung, dezvoltarea durabilă și stimularea potențialului economic regional. Se propune alocarea de 7 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027, care ar putea atrage și investiții publice sau private de aproximativ 30 de miliarde de euro. Totodată, se reafirmă preocuparea Uniunii Europene în ceea ce privește combaterea în comun a schimbărilor climatice și accelerarea tranziției ecologice sau interesul constant pentru un răspuns comun la migrația ilegală, în linie cu noul Pact european pentru migrație și azil. În încheiere, vreau să spun că este demn de subliniat faptul că nivelul de cooperare va fi condiționat de nivelul de ambiție și progres al partenerilor, inclusiv în ceea ce privește buna guvernare și drepturile omului. România susține activ politicile europene care se adresează atât vecinătății sudice, cât și statelor partenere răsăritene, conform intereselor noastre strategice, interese care să asigure un climat de stabilitate, pace și bunăstare în apropierea frontierelor Uniunii Europene. Vă mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Monitorul Oficial

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. După cum am stabilit, încheiem ședința de plen la ora 13.30. Este deja 13.30. Declar închisă ședința plenului Senatului. Vom avea un scurt Birou permanent imediat după această ședință. _Ședința s-a încheiat la ora 13.33._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro &JUYEJT|337140] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 70/20.V.2021 conține 28 de pagini.** Prețul: 70,00 lei