Stenogramă plen

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Drumul național 6 – E70, Alexandria–București

În primul rând, Hristos a înviat! Interpelarea este adresată domnului ministru al transporturilor și infrastructurii, domnului Drulă Cătălin. Nu i-aș fi dorit să vină spre București în a doua zi de Paște, dar promit că o să-l invit pe domnul ministru în județul Teleorman și o să-l invit să parcurgem tot traseul de la Alexandria până la București pe drumul european 70, ca să se convingă, o dată pentru totdeauna, că trebuie să avem minimum un drum expres de la Alexandria la București. Da, într-adevăr, nu se mai vorbește în acest moment nimic despre sudul României. Ca atare, obiectul interpelării se referă la „Drumul național 6 – E70, Alexandria–București”. Stimate domnule ministru, Drumul național 6 – E70, Alexandria–București, este o povară pentru participanții la traficul rutier, blocajele și accidentele rutiere devenind tot mai frecvente. Din punctul de vedere al infrastructurii rutiere, nu se mai vorbește nimic despre sudul României, la autostradă nici nu mai îndrăznim să visăm. Totuși un drum expres Alexandria–București consider că ar fi necesar și oportun. Prin realizarea acestui drum expres s-ar elimina blocajele și accidentele rutiere grave, totodată, fiind și o gură de oxigen din punct de vedere economic. Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi comunicați următoarele: 1. Există în planul Ministerului Transporturilor acest obiectiv de investiții? 2. Există studiu de fezabilitate sau documentație de avizare a lucrărilor de intervenție? Cu deosebit respect, senator de Teleorman Dănuț-Ionel Cristescu. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Toanchină.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Toanchină. Aveți întrebare, interpelare? _(Intervenție neinteligibilă a domnului senator MariusGheorghe Toanchină.)_ Atunci, ora viitoare. Îl invit la microfon pe domnul Matieș.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Cine-și asumă deschiderea târgurilor de animale?

Astăzi am o întrebare către veșnicul..., colegul meu din Comisia agricolă, domnul Adrian Oros. „Cine-și asumă deschiderea târgurilor de animale?” Ați inaugurat, în Vinerea Mare, o piață a producătorilor locali la Zlatna, domnule ministru, dar v-ați rezumat doar la tăierea unei panglici și la câteva poze pentru rețelele de socializare. Nici măcar nu ați avut curajul să vorbiți cu producătorii, să ascultați ce probleme au, ce dificultăți întâmpină și ce nevoi au pentru a-și continua activitățile și pentru a rezista efectiv pe piață, domnule ministru! Nici măcar un kilogram de brânză nu ați cumpărat de la ei, nici măcar o pită! Știm cu toții că preferați să mergeți să cumpărați de la supermarketurile străine, dar nici în fața acestor oameni simpli și cinstiți nu v-ați înduplecat să băgați mâna în buzunar și să scoateți ceva pentru fermierul român. Mai nou, aruncați vina închiderii târgurilor pe umerii prefecților și ai primarilor, despre care ați afirmat că, la Alba, ei nu au curajul să hotărască deschiderea târgurilor. Păi, dacă totul se rezumă la o urmă de curaj, de ce nu vă impulsionați colegii de partid, prefecții numiți de PNL, să convoace comitetul local de combatere a bolilor și să hotărască deschiderea târgurilor, eventual, fără porci? Cine minte, domnule ministru, dumneavoastră, prefecții sau președintele ANSVSA? Nu vă mai bateți joc de români la nesfârșit și nu vă... Nu vă puteți ascunde de responsabilitate! Guvernați, nu mimați, domnule ministru! În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți oral și în scris pe adresa de e-mail, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. O interpelare adresată domnului Vasile Cîțu, prim-ministrul României. „Dublă măsură în implementarea măsurilor anti-COVID” Stimate domnule prim-ministru, Răfuiala guvernamentală pe care o purtați la nivel național se răsfrânge în cel mai grotesc mod și la nivelul județului Alba, acolo unde reprezentantul Guvernului pe care-l conduceți, prefectul numit din partea PNL, aplică măsurile anti-COVID în mod discreționar, cu dublă măsură, între localitățile din județ, discriminând nu doar cetățenii, ci și micii întreprinzători, deja afectați mult prea mult de abrambureala guvernamentală. Ce se întâmplă în cazul municipiului Alba Iulia, domnule prim-ministru, este dincolo de orice putere de înțelegere și de acceptare. În data de 27 aprilie, Alba Iulia se afla la o incidență de sub trei cazuri la mia de locuitori, iar trendul, evident, în scădere. La Arad și Cluj restricțiile au fost ridicate la 24 de ore după scăderea incidenței sub trei, iar la București la 3 zile după scăderea sub acest prag. La Alba Iulia, după 8 zile, prefectul PNL refuză să ridice orice restricție. Mai mult, același prefect PNL, domnul Nicolae Albu, a luat decizia de a ridica restricțiile în cazul orașelor Sebeș, Blaj și al comunelor Blandiana, Vințu de Jos, dar uită, cu bună știință, că aceleași măsuri ar trebui aplicate și în Alba Iulia încă din data de 29 aprilie. ## Domnule prim-ministru, Nu vă gândiți că acest comportament iresponsabil afectează în mod direct locurile de muncă a mii de oameni de la nivelul județului? HoReCa nu are culoare politică, domnule prim-ministru, și nici angajații din restaurante, așa că vă solicit să gestionați cu maturitate și responsabilitate această răfuială locală și să-i îndemnați pe colegii dumneavoastră de partid să respecte legea în mod egal pentru toți cetățenii, nu doar pentru cetățenii liberali sau primarii liberali. Vă solicit să-mi răspundeți oral și în scris pe adresa de e-mail maties@yahoo.ro, precum și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Cioromelea. Se pregătește domnul senator Neagu.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Cioromelea. Se pregătește domnul senator Neagu.

Interpelare

Valentin-Rică Cioromelea

Cristos a înviat!

Cristos a înviat! Interpelarea este adresată domnului Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Stimate domnule ministru, În localitatea Măcin, din județul Tulcea, se pregătește exploatarea unui zăcământ de granit aflat în două arii protejate, Măcin–Niculițel și Munții Măcinului. Deși Curtea de Apel București a decis definitiv, în data de 14 februarie 2019, că se va trece la ecologizarea zonei și la aducerea la forma inițială a terenului de la baza dealului Cavalu, aceasta s-a făcut doar pe hârtie. Motivul invocat de magistrați rămâne valabil și astăzi: cariera de granit se suprapune cu două arii protejate, ambele înglobate de rețeaua Natura 2000. E o zonă în care trăiește inclusiv o specie rară la noi în țară, broasca-țestoasă dobrogeană, care în 2016 număra doar 4.000 de exemplare. Una din etapele ilegale ale exploatării presupune eliberarea autorizațiilor de mediu de către Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea. Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi comunica următoarele: 1. Sunteți de acord ca Agenția pentru Protecția Mediului Tulcea să elibereze autorizație de mediu pentru exploatarea granitului în ariile protejate de la Măcin? 2. Sunteți de acord cu eliberarea de autorizații de mediu pentru lucrări în arii protejate? 3. Câte autorizații de mediu pentru lucrări în arii protejate au eliberat agențiile pentru protecția mediului aflate în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în mandatul dumneavoastră?

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnul senator Neagu.

Interpelare

Ionuț Neagu

reformarea politicii de acordare a burselor pentru cetățenii Republicii Moldova și, respectiv, pentru etnicii români din afara granițelor

Hristos a înviat! Eu am pregătit astăzi două întrebări parlamentare și o interpelare. O să reproduc doar o interpelare și o întrebare. Și o să încep cu interpelarea adresată domnului prim-ministru Florin-Vasile Cîțu. Am reținut din presa națională că la 8 martie 2021 comunitatea românească din Ucraina v-a sesizat printr-o scrisoare deschisă asupra chestiunii desființării programului de burse identitare acordate elevilor români din Ucraina sau elevilor români din alte state în care există învățământ public în limba română, cum ar fi Ungaria și Serbia. Constatăm că situația descrisă în scrisoarea deschisă trimisă de reprezentanții minorității române din Ucraina contravine programului de guvernare al coaliției PNL–UDMR–USR, care prevede: „reformarea politicii de acordare a burselor pentru cetățenii Republicii Moldova și, respectiv, pentru etnicii români din afara granițelor”, respectiv „extinderea actualului program pentru românii din Ucraina și la românii din alte comunități istorice”. Pentru susținerea acestui proiect în anul curent de învățământ ar fi fost necesare 8 milioane de lei. 8 milioane de lei! De asemenea, pentru sprijinirea continuității catedrelor de limbă română din universitățile Cernăuți, Ujgorod și Ismail ar fi fost necesar un total de circa 500 de mii de lei. La 10 martie 2021, Departamentul pentru românii de pretutindeni, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a emis un comunicat în care, între altele, se preciza: „Programul de burse acordat membrilor minorității românești din Ucraina reprezintă un angajament pe termen lung (...). Acesta este integrat în strategia de sprijinire a eforturilor pe care românii din afara granițelor le depun pentru a-și păstra identitatea lingvistică. Continuarea acestui program este asumată explicit în Programul de guvernare 2020–2024, fiind considerată o prioritate la nivelul politicilor pentru românii de pretutindeni.” Până la 31 mai, când în Ucraina se va încheia anul de învățământ 2020–2021, au rămas zilele numărate. Având în vedere cele arătate mai sus, cerându-vă să suplimentați cu 8,5 milioane de lei sumele alocate Departamentului pentru românii de pretutindeni, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, având ca destinație sprijinirea românilor de pretutindeni și organizațiilor acestora, cu specificarea expresă a alocării acestor fonduri prin programul multianual de burse identitare pentru elevii români din Ucraina, Ungaria și Serbia și alte state în care există minorități românești înrudite, vă rog respectuos să ne transmiteți: 1. Care sunt motivele reale și temeinice pentru care Guvernul României, condus de dumneavoastră, nu a prevăzut în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 sumele necesare acordării burselor identitare destinate elevilor români din Ucraina, Serbia și Ungaria, precum și susținerii continuității catedrelor de limbă română din Cernăuți, Ismail și Ujgorod? 2. Care a fost răspunsul dumneavoastră oficial la scrisoarea deschisă pe care v-a adresat-o la 8 martie 2021 Consiliul Național al Românilor din Ucraina, cu subiectul desființării programului multianual de burse destinate elevilor români din Ucraina și alte state? În cazul existenței unui răspuns oficial, vă rugăm respectuos să ne prezentați o copie a acestuia. 3. Când și cum va onora Guvernul României, în ultima lună a anului școlar 2020–2021, angajamentul asumat public, inclusiv prin Programul de guvernare 2020–2024, de continuare a programului de burse identitare dedicat elevilor etnici români din Ucraina și celor din Serbia și Ungaria și susținerii catedrelor de limbă română din Cernăuți, Ismail și Ujgorod? Vă rog să ne transmiteți răspunsul dumneavoastră oral și în scris. Vă mulțumesc. O să trec la întrebarea parlamentară. Întrebarea parlamentară este adresată domnului LucianNicolae Bode, ministrul afacerilor interne. Stimate domnule ministru, Camera Deputaților a adoptat Declarația nr. 1 din 31 martie 2021 privind unele manifestări cu caracter antisemit din România și tentativele de reabilitare a criminalilor de război, publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 31 martie 2021. În acea declarație se spune, între altele: „Camera Deputaților: – condamnă cu fermitate atacul virulent antisemit îndreptat împotriva Teatrului Evreiesc de Stat și orice formă de antisemitism.” Așa cum se cunoaște, actrița Maia Morgenstern, director al Teatrului Evreiesc de Stat, a depus plângere la poliție după ce, la 27 martie 2021, i-a parvenit un mesaj pe e-mail în care erau amenințați cu moartea atât ea, cât și familia ei, de către un anume Andrei Ilarie. Mesajul antisemit, redactat cu o virulență extremă, greu de descris, a fost făcut public de actriță pe contul său de Facebook în prima zi a sărbătorii evreiești Pesah. Actrița a reprodus pe contul său din rețeaua de socializare întregul mesaj virulent antisemit, atribuit în mod fals și provocator Alianței pentru Unirea Românilor. Aceasta, actrița Maia Morgenstern, a făcut, ulterior, să dispară imaginea postată de pe contul său de socializare, imagine care reproducea mesajul trimis de autorul atacului virulent antisemit. Ca urmare a plângerii depuse de această mare actriță a României, Maia Morgenstern, a fost deschisă o anchetă de către procurori și Direcția de investigații criminale din IGPR. Dosarul a fost înregistrat inițial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 și, ulterior, declinat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Autorul atacului a fost depistat, reținut de poliție și și-a recunoscut fapta. La 29 martie 2021 s-a emis un comunicat de către Instituția purtătorului de cuvânt din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, prin care s-au adus la cunoștința opiniei publice următoarele puncte: „Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București au dispus confirmarea efectuării în continuare a urmăririi penale față de o persoană pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, prevăzută de art. 206, cu aplicarea art. 77 lit. h) Cod penal. (...) La data de 29.03.2021, ora 9.30, prin ordonanța procurorului de caz s-a dispus declinarea de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, spre completă soluționare.” Presa națională a scris că autorul real al atacului virulent antisemit îndreptat împotriva actriței Maia Morgenstern, a membrilor familiei ei și a actorilor Teatrului Evreiesc de Stat din București ar fi un bărbat în vârstă de 25 de ani, domiciliat în București, autor al mai multor cărți apărute în România. S-a vehiculat un nume prezumat a fi al făptașului: Nicu Ștefan Cristian. Nu se poate cunoaște dacă acesta este într-adevăr numele făptașului. De asemenea, presa din țara noastră a scris că autorul acestui atac virulent ar avea anumite afecțiuni psihice. O să trec mai departe și o să mai reamintesc doar un anumit fapt, și anume că cunoscutul jurnalist Ion Cristoiu, referindu-se la caz, a scris pe pagina sa de internet: „Cu toate acestea, ar fi fost normal ca opinia publică să afle mai multe amănunte despre acest caz care a produs un cutremur pe scena publică a țării. Numele autorului nu a fost dat publicității nici acum, la o lună de la scandalul prin care România devenea antisemită. Deși a trecut o lună, nu mai știm nimic despre anchetă, despre autor, ce mobil l-a însuflețit și despre legătura cu AUR. Tăcerea autorităților ne spune că totul a fost, dacă nu o diversiune, atunci măcar un mare fâs. Ar fi fost normal ca Maia Morgenstern să recunoască public faptul că s-a înșelat dând gestului semnificația unui act antisemit. Sau, dacă ar fi considerat că amenințarea era reală, să protesteze împotriva deciziei procurorului și să ceară autorităților protecție. Nu de alta, dar cel care voia s-o omoare, să-i violeze fiica, să dea foc la teatru, să-i omoare pe toți actorii era liber! Maia Morgenstern n-a făcut asta. Nu e treaba noastră să cerem un gest normal în cazul unei personalități ca ea. E însă treaba noastră să cerem lui Alexandru Muraru să adreseze scuze AUR și românilor. Nu de alta, dar Alexandru Muraru e ditamai demnitarul statului român. Întreaga campanie prin care gestul unui nebun a fost semnificat ca expresia unei recrudescențe a antisemitismului în România regimului Iohannis a fost dusă în numele Guvernului român. Alexandru Muraru nu a făcut asta. Ba mai mult, el continuă să prezinte cazul drept un moment de antisemitism al poporului român, antisemitism care și-ar fi găsit expresia – potrivit lui – și în intrarea în Parlament a unui partid care trebuie scos în afara legii, pentru că e, printre altele, la originea atacului antisemit împotriva Maiei Morgenstern.” Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să-mi transmiteți: 1. Care sunt motivele reale și temeinice ale lipsei de celeritate în cazul investigațiilor în dosarul intentat în legătură cu amenințările cu moartea împotriva actriței Maia Morgenstern, a fiicei sale și a actorilor Teatrului Evreiesc de Stat din București, cuprinse în mesaje electronice antisemite de o virulență extremă, atribuite în mod fals partidului politic de opoziție Alianța pentru Unirea Românilor, a cărui scoatere în afara legii este dorită de un înalt reprezentant al Guvernului? 2. Cât timp va mai fi tărăgănată investigația în dosarul intentat în cazul atacului virulent antisemit împotriva actriței Maia Morgenstern, a fiicei sale și a actorilor Teatrului Evreiesc de Stat din București? Vă rog să-mi transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator Ionuț Neagu. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean.

Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean.

Interpelare

Titus Corlățean

Necesitatea intervenției urgente a Guvernului României pe lângă autoritățile Republicii Federale Germania pentru reunificarea familiei Furdui (părinții și șapte copii minori deținători ai cetățeniei române)

Astăzi voi prezenta o interpelare adresată prim-ministrului Florin-Vasile Cîțu și ministrului afacerilor externe, BogdanLucian Aurescu – semnată de senatorul Titus Corlățean, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, Grupul parlamentar al PSD. Obiectul interpelării este următorul: „Necesitatea intervenției urgente a Guvernului României pe lângă autoritățile Republicii Federale Germania pentru reunificarea familiei Furdui (părinții și șapte copii minori deținători ai cetățeniei române)”. Domnule prim-ministru, ## Domnule ministru, Am fost informat recent de cetățeni români cu domiciliul în Germania, precum și de lideri ai unor biserici creștine românești neoprotestante din Germania și România în legătură cu un caz extrem de delicat și de grav, care privește o familie de cetățeni români stabilită legal de mai mulți ani în Germania, în apropierea orașului Hanovra. Este vorba despre familia Furdui Petru (42 de ani) și Camelia (39 de ani), părinți ai unui număr de șapte copii minori, patru fetițe și trei băieți, cu vârste între 15 și, respectiv, un an și două luni. În ziua de luni, 26 aprilie 2021, reprezentanți ai autorității germane pentru protecția copilului din zona de reședință a familiei (comuna Walsrode, la nord de Hanovra) s-au prezentat la domiciliul acesteia și au preluat copiii minori: Natalia (12 ani), Ruben (11 ani), Albert (10 ani) și Lea (un an și două luni), fără a prezenta oficial motivele acestei acțiuni și recurgând la o serie de „argumente” verbale constrângătoare pentru voința părinților. Au lăsat doar să se înțeleagă că demersul are legătură cu fiul cel mare, David, de 15 ani, și o „stare de nemulțumire” a acestuia față de părinți. Au indicat, în același timp, că ceilalți trei copii (David, Naomi, de 14 ani, și Estera, de 13 ani) au fost luați de reprezentanții autorității respective direct de la școală. Din datele de care dispun, personal, din surse diverse, surse apropiate familiei, surse civice și ecleziastice credibile, regăsim, din păcate, aspecte de o tipologie asemănătoare cu cele identificate anterior în cazul familiei Marius și Ruth Bodnariu din Norvegia, respectiv: 1. Acțiunea reprezentanților autorității germane de protecție a copilului s-a realizat rapid, fără nicio verificare prealabilă, anchetă sau discuții măcar cu profesorii copiilor ori măcar cu vecinii, pentru a contura mai bine profilul familiei, profilul social, cultural, material al părinților. Aceștia din urmă sunt descriși de liderii bisericii românești neoprotestante de care aparțin, dar și de alți cetățeni români drept oameni credincioși, muncitori și cuminți, iubitori de copii și cu o situație materială solidă: casă proprietate personală, cu o grădină mare, minipiscină cu pești și animale de companie pentru copii. 2. Preluarea copiilor fără informarea reprezentanților diplomatici ai statului român, statul de cetățenie, reprezintă o violare a normelor de drept internațional în materie. 3. Motivul de fundal mai profund, dar nemărturisit de reprezentanții autorității germane respective, îl constituie același tip de prejudecăți, bazate pe percepții distorsionate, privind existența unor străini (români) în comunitate și, respectiv, asupra identității creștine a acestora și apartenenței la o biserică evanghelică neoprotestantă, considerată ca promovând disciplina și disciplinarea, un model de comunitate și familie conservatoare, în contrast cu „liberalismul” societății locale. Deschid o paranteză: au existat anterior situații..., apropo de percepție la adresa străinilor, au existat anterior situații de solicitări ale părinților adresate autorităților locale din comuna respectivă, pentru protecția sănătății copiilor, privind stoparea acțiunilor de stropire cu erbicid în zona de domiciliu, care genera alergii copiilor. Nu a existat nici măcar o reacție sau un răspuns concret din partea autorităților locale. 4. Prejudecățile menționate ascund pe fundal și o situație de încălcare a dreptului de libertate religioasă, a rolului părinților în educația propriilor copii, minori care nu au suferit totuși vreo îngrădire în a urma școala normală germană din comunitatea locală. 5. Cultivarea în timp de către reprezentanți ai autorității germane menționate a unei relații discrete cu fiul cel mare al familiei, aflat la vârsta adolescenței și a unor stări emoționale firești, care implică și nemulțumiri față de unele aspecte ale vieții sale private și de familie, nemulțumiri manifestate prin postări pe Facebook care au fost monitorizate. 6. Mai departe. Copii au fost distribuiți la familii de plasament diferite, cu încălcarea normelor și practicii pertinente de drept internațional, care solicită ca frații și surorile să nu fie separați. 7. Mai departe. S-a recurs direct la măsura extremă a separării copiilor de părinți, în ciuda faptului că nu existau acte de violență comise de părinți sau pericol iminent pentru copii, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor și practicii internaționale consacrate în materie, care presupun realizarea, dacă este cazul, a unor pași intermediari necesari de către autoritățile de protecție a copilului înainte de a recurge la măsuri extreme. 8. Fiul cel mare al familiei, David, ar fi fost încurajat de autorități să facă raportări periodice cu privire la aspectele private, personale, ale vieții de familie, procedură care ar fi culminat cu sesizarea de către acest minor a autorității amintite în cursul zilei de duminică, 25 aprilie, cu privire la faptul că părinții săi l-ar fi „bătut” pe bebeluș. 9. În fapt, potrivit datelor de care dispun, în duminica menționată, familia (formată din cei doi părinți și cei șapte copii) s-ar fi aflat la masă, moment în care bebelușul, de un an și două luni, s-ar fi înecat în timp ce mânca. Părinții – și în special mama – ar fi reacționat, în mod firesc, pentru a înlătura riscul de sănătate apărut pentru minora Lea prin atingeri pe spate, pentru ca acest minor să-și revină, chestiune care ar fi fost interpretată drept „bătaie” de fiul cel mare al familiei Furdui și raportată în consecință reprezentanților autorității cu care se afla în contact. A doua zi, copii au fost preluați cu forța de autorități. Copiii, spuneam, au fost distribuiți, încălcându-se regulile internaționale, la familii de încredințare diferite, ceea ce a generat o traumă suplimentară. Față de cele de mai sus, vă adresez rugămintea, domnule prim-ministru, domnule ministru, să dispuneți întreprinderea măsurilor ce decurg din obligația constituțională de protecție a propriilor cetățeni români și să mă informați în legătură cu demersurile întreprinse în relația cu autoritățile germane. Reamintesc, în acest context, că apariția cazului Bodnariu din Norvegia a generat o sensibilitate uriașă – și chiar o traumă – la nivelul unor segmente sociale largi în societatea din România sau în diaspora românească, care a generat o acțiune largă, națională și internațională, de protest față de abuzurile comise de autoritățile norvegiene (Barnevernet), acțiune promovată de actori civici, neguvernamentali, și de un spectru larg de biserici creștine românești care au acționat solidar, indiferent de denominațiunea lor. Impactul reacției a fost important, dovadă și implicarea, cu titlul de exemplu, a mai multor membri ai Senatului și Camerei Reprezentanților Statelor Unite ale Americii în rezolvarea cu succes a cazului menționat. Autoritățile germane nu ar trebui să subestimeze nici trauma și nici capacitatea de reacție menționată.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris: domnul senator Sebastian Răducanu, domnul senator Angel Tîlvăr, doamna senatoare Gabriela Firea, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Gheorghe Carp, domnul senator Claudiu-Richard Târziu, doamna senator Mirea Si

Dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris: domnul senator Sebastian Răducanu, domnul senator Angel Tîlvăr, doamna senatoare Gabriela Firea, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Gheorghe Carp, domnul senator Claudiu-Richard Târziu, doamna senator Mirea Siminica, domnul senator Angel Tîlvăr, doamna senator Gabriela Firea, doamna senator Nicoleta Pauliuc, domnul senator Sorin-Ioan Bumb, domnul senator Bordei Cristian și domnul senator Andrei Hangan. Declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi. ## Stimați colegi, Conform programului aprobat, continuăm cu sesiunea consacrată declarațiilor politice, timpul alocat pentru prezentarea acestora fiind de 60 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora. Îl invit la microfon, din partea Grupului PSD, care are alocate 21 de minute, pe domnul senator Toanchină. Se pregătește domnul senator Matieș.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îl invit la microfon pe domnul senator Matieș. Se pregătește domnul senator Cristescu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Matieș. Se pregătește domnul senator Cristescu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnul senator Cristescu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îi invit la microfon pe domnul senator Mureșan.

Îi invit la microfon pe domnul senator Mureșan.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim.

Mulțumim. Îi invit la microfon pe domnul senator Neagu Ionuț.

Interpelare

Ionuț Neagu

Patria a priori

Declarația mea politică privește deviza Serviciului Român de Informații: „Patria a priori”. Sau traducerea greșită a acestei devize. Această deviză este inscripționată pe toate uniformele și obiectele din arsenal. Este totuși vorba de unul dintre cele mai mari și mai bine plătite servicii secrete din lume. Subliniez, din lume. Are un buget estimat la aproape 500 de milioane de euro, iar, raportat la bugetul național, numărul personalului SRI este depășit doar de cel al FBI. Presa națională a scris în repetate rânduri că, în termeni absoluți, SRI reușește să cheltuiască mai mult decât serviciile omoloage din Germania, Franța, Italia sau Polonia. Majoritatea serviciilor de informații din lume au una sau mai multe devize. O să le trec în revistă doar ca să vedem exact care e diferența între celelalte servicii și Serviciul Român de Informații. Astfel, Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite ale Americii (CIA) are ca deviză un verset din Noul Testament: „And ye shall know the truth, and the truth shall make you free” – „Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi”. Departamentul de spionaj și misiuni speciale al Statului Israel, Mossad, de asemenea, și-a ales ca deviză un citat biblic: „Unde lipsește cârmuirea, poporul cade, iar izbăvirea stă în mulțimea sfetnicilor.” Este vorba de unul din pasajele Pildelor lui Solomon 11:14. Direcția Generală de Informație Externă a Franței are două devize: una în franceză – „Partout où nécessité fait loi” („Oriunde necesitatea a devenit lege”) și alta în latină – „Ad augusta per angusta”, care în traducere sună: „La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste.” Aceasta preia o expresie latină din piesa „Hernani” de Victor Hugo. Serviciul Regal Secret de Informații al Marii Britanii și Irlandei de Nord – Royal Secret Service Intelligence are ca deviză expresia latină „Semper occultus” – „Întotdeauna secret”. Serviciul Federal de Servicii Inteligente al Germaniei, BND-ul, are o deviză în limba latină: „Libertas et securitas”. Nu cred că mai e nevoie de traducere aici. Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse are două devize, care se traduc astfel: „Fără drept de glorie, în numele statului” și „Patrie, virtute și onoare”. Aici sună un pic... Cunoaștem deja ideologia comunistă. Serviciul de Spionaj al Armatei Ruse, GRU, are deviza „Mai sus decât noi sunt doar stelele”. Direcția Generală de Spionaj a Ministerului ucrainean al Apărării are o singură deviză, în limba latină: „Sapiens dominabitur astris” – „Cel înțelept va stăpâni stelele”. Reputatul teolog și scriitor Cristian Bădiliță, doctor în istoria creștinismului antic la Universitatea Sorbona și specialist în literatura patristică greacă și latină, a atras atenția că deviza SRI „Patria a priori”, vrând probabil să însemne „Patria mai înainte de toate”, reprezintă o traducere greșită, frizând nonsensul și penibilul. În latină, „Patria înainte de toate” se traduce „Patria ante omnia”, în niciun caz „Patria a priori”. Și aceasta pentru simplul motiv că „a priori”, ca expresie din filosofia cunoașterii, inventată târziu, adică în epoca modernă, pentru a defini cunoașterea independentă de experiența sensibilă, desemnează cunoaștereapresupunere, pe când cunoașterea bazată pe experiență este „a posteriori”. Altfel spus, deviza SRI „Patria a priori” are sensul exact de „Patria înainte de a experimenta ceva”. În concluzie, propunem – și sperăm că toată lumea va fi în asentimentul nostru – ca Serviciul Român de Informații să renunțe la traducerea greșită actuală a devizei sale „Patria înainte de toate” – „Patria a priori”, în favoarea traducerii corecte, „Patria ante omnia”. Și aceasta pentru simplul motiv că într-o țară neolatină, ca a noastră, cultura autentică este o componentă importantă a siguranței naționale. Vă mulțumesc. Senator Ionuț Neagu, Alianța pentru Unirea Românilor.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îi invit la microfon pe domnul senator Pălărie. Se pregătește domnul senator Târziu.

Îi invit la microfon pe domnul senator Pălărie. Se pregătește domnul senator Târziu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Mulțumim.

Mulțumim. Îi invit la microfon pe domnul senator Târziu. Se pregătește domnul senator Lavric.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Ion Gavrilă Ogoranu, figură exponențială a rezistenței armate anticomuniste

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ion Gavrilă Ogoranu, figură exponențială a rezistenței armate anticomuniste”. Pe 1 mai anul curent s-au împlinit 15 ani de la moartea unui erou legendar: Ion Gavrilă Ogoranu. La fel cum i-a fost plecarea, i-a fost și comemorarea: acoperită de tăcere. În ciuda faptului că numele lui este sinonim cu rectitudinea românească sub tirania comunistă, mai marii zilei s-au ferit să se închine la catafalcul lui sau să-l omagieze la vreo dată rotundă. Îl omagiez eu astăzi, nu pentru că eroul are nevoie de recunoaștere, ci pentru că prin el îi cinstim pe toți cei care au dat chip demnității românești și au păzit flacăra libertății într-o epocă în care a fi vertical și a lupta împotriva regimului politic echivala cu o condamnare la moarte. Fără astfel de oameni, poporul român ar fi suferit în veac rușinea de a fi luat jugul comunist fără murmur. Ion Gavrilă Ogoranu s-a născut la 1 ianuarie 1923 într-un sat din județul Brașov, iar în timpul studenției s-a refugiat, cu arma în mână, în munții Făgăraș, unde a constituit un grup de rezistență anticomunistă, alături de mai mulți colegi. Fusese unul dintre liderii grevei studențești din 1946 și pentru aceasta era căutat de forțele de represiune. „Noi am luptat cu arma împotriva comunismului în toți munții României, socotind acest lucru ca pe o datorie de onoare a generației noastre. Am sperat să ne vină americanii în ajutor, dar nu am condiționat lupta noastră de intervenția Statelor Unite ale Americii”, mărturisea Ion Gavrilă Ogoranu într-un interviu. Timp de aproape 3 decenii, Ion Gavrilă Ogoranu a fost coșmarul Securității. Grupul său a fost lichidat în 1955, după 9 ani de lupte. Securitatea a dat peste 100 de atacuri asupra lui. Doar Gavrilă a reușit să scape din ultimul asalt și să se ascundă până în 1976, când a fost arestat, prin trădare. Fusese condamnat la moarte în contumacie, dar a scăpat de la execuție și a fost eliberat prin intervenția președintelui american Richard Nixon. A participat la Revoluția din Decembrie 1989, iar apoi s-a dedicat „datoriei de a mărturisi despre răul comunist”, așa cum spunea mai târziu. Tot ce a scris în memoriile sale a fost confirmat ulterior de cercetări în arhivele Securității. L-am cunoscut pe Ion Gavrilă Ogoranu la începutul anilor 1990, la monumentul de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, pe care-l ridicase în memoria camarazilor lui omorâți de regimul comunist. În fiecare vară, organiza acolo o slujbă de pomenire în care îi evoca pe cei căzuți. Mi-a părut că are alură de voievod. Statura dreaptă, vorba înțeleaptă, mintea iute, îndrăzneala de a acționa, dârzenia luptătorului și smerenia făcătorului de pace, ochii deprinși cu veghea și zâmbetul sincer îl arătau ca fiind din stirpea conducătorilor dăruiți de Dumnezeu. În toți anii care au urmat și în care m-am bucurat de prietenia lui, mi s-a confirmat această noblețe a firii lui. Era efigia unei aristocrații a spiritului, sub oblăduirea căreia s-a format generația mea. De aceea, sper că nu sunt departe timpurile în care noua generație îi va cunoaște pe cei asemenea lui Ion Gavrilă Ogoranu din cărțile de istorie și-i vor lua drept model. Până atunci, fac acest mic gest de dreptate față de el, prin a-i rosti cu reverență numele de la tribuna Senatului României. Vă mulțumesc. Senator Claudiu Târziu.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Domnul senator Lavric.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: domnul senator Bodog Florian-Dorel, domnul senator Mutu Gabriel, domnul senator Stănescu Paul, doamna senator Firea Gabriela, domnul senator Bumb SorinIoan, domnul senator Bodea Marius.

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: domnul senator Bodog Florian-Dorel, domnul senator Mutu Gabriel, domnul senator Stănescu Paul, doamna senator Firea Gabriela, domnul senator Bumb SorinIoan, domnul senator Bodea Marius. Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi. Vă mulțumesc. ## DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Anca Dana Dragu

Începem ședința de astăzi. Pare o ședință puțin complicată..., deloc complicată, pardon.

Începem ședința de astăzi. Pare o ședință puțin complicată..., deloc complicată, pardon. Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 5 mai 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Ion Mocioalcă și domnul senator Sorin Lavric, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor. Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut. Președintele de ședință acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul dintre secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare. Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să acceseze aplicația de audioconferințe și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final asupra acestora va avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. La punctul 1 de pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul climatic european – COM(2020) 788 final. Comisia pentru afaceri europene este comisia de raport. Începem dezbaterile și îi dau cuvântul doamnei senatoare Gabriela Crețu. Vă rog, doamnă.

Interpelare

Gabriela Crețu

ivele legate de schimbările climatice și dezvoltarea verde și durabilă, se adresează universităților și domeniului cercetării

Pactul verde este încheiat între guverne, între politicieni, ca noi. Aceștia reacționează adeseori cu mare inerție sau în virtutea unor stereotipuri sau dorinței de a câștiga viitoarele alegeri și a nu gândi pe termen mai lung. Pactul climatic este o inițiativă care vine complementar să se adreseze societății civile. El se adresează mediului de afaceri, care, de multă vreme, a făcut deja o modalitate de promovare a produselor proprii din faptul că protejează mediul, se adresează ONG-urilor, care vor putea să cheltuiască bani europeni pentru a promova obiectivele legate de schimbările climatice și dezvoltarea verde și durabilă, se adresează universităților și domeniului cercetării științifice, care, de asemenea, vor putea să își pună în valoare cercetările, și școlii și copiilor care au mare sensibilitate la aceste aspecte și vă asigur că există deja la baza societății o mare sensibilitate la schimbările climatice. O regăsim la țăranii care n-au văzut tornade până au ajuns adulți și acum văd tornade, o găsim tot la ei atunci când văd cum alternează seceta prelungită cu inundații, o găsim la apicultorul care nu înțelege de ce ne încăpățânăm să folosim neonicotinoide pentru a obține un spor minimal de productivitate la niște cereale pe care le ducem oricum în port și le vindem pe degeaba. Ceea ce vream să spun – și închei – este faptul că România pierde un posibil avantaj comparativ. Industrializarea nu mai există, dar dezindustrializarea, cu nenorocirile ei, a avut și o parte bună; avem un avantaj față de alte țări europene în privința emisiilor de CO2, în privința diversității naturii, dar ne trebuie voință politică și competență tehnică pentru a folosi banii și din bugetul european, și din bugetul național, și din fondul de redresare și reziliență, pentru a produce acele schimbări tehnologice care să protejeze mediul și să ducă la o dezvoltare durabilă mai ales. Și spun asta pentru că chiar astăzi la comisie – doamna președintă știe – am aprobat încă o dată un ajutor de stat de sute de milioane de euro către Complexul Energetic Oltenia, dar fără să stabilim și planul efectiv de folosire a acestor bani, astfel încât să nu devină o groapă necesară, dar o groapă, în care în fiecare an introducem sute de milioane de euro și poluăm în continuare, și plătim în continuare costuri energetice foarte mari. Vă mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. La punctul 2 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L102/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 3 al ordinii de zi avem, de asemenea, o procedură de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum și a Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială (L112/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 4 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, în proprietatea privată a orașului Teiuș, privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba (L106/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 5 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind anularea unor obligații accesorii (L110/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 6 avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind interzicerea înstrăinării activelor statului pe perioada pandemiei de COVID-19 și o perioadă determinată postpandemie (L109/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 7 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru completarea tabelului-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L113/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 8 avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (L114/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 9 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative privind acordarea voucherelor de vacanță (L121/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 10 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L122/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 11 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (L124/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 12 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L128/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 13 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L129/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. Bun. Am terminat procedurile de urgență. La punctul 14 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru asigurarea unei alimentații sănătoase în unitățile de învățământ antepreșcolar și preșcolar de stat, particulare și confesionale, autorizate sau acreditate (L64/2021). Raportul Comisiei pentru învățământ, tineret și sport este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Nu avem intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne... _(Discuții.)_ A! Mă scuzați. Domnule senator Bogdan Matei, vă rog.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Școala după școală

antepreșcolar și preșcolar, ar fi fost o normalitate, în timp ce la noi pare ceva ce s-a obținut cu destul de multă insistență. De ce? Pentru că se insistă foarte tare pe lipsa fondurilor. Însă există în bugetul de stat niște bani, cum ar fi cei alocați partidelor parlamentare, care pot fi folosiți în aceste momente greu încercate și de criză, cum le numește Guvernul și cum le simțim cu toții, pot fi folosiți acei bani pentru acordarea unor astfel de mese calde sau alte forme de sprijin pentru școala românească. AUR va vota pentru această inițiativă deoarece este absolut necesar ca o astfel de măsură să se ia împreună cu un alt element foarte important, „Școala după școală”, care, de asemenea, trebuie implementat. Ambele trebuie să funcționeze la toate nivelurile de învățământ. Dar este un pas important pe care trebuie să-l sprijinim din Parlament și, ulterior, Guvernul, cum spunea și colegul senator mai devreme, Guvernul să nu amâne, să nu proroge termenul la infinit. Vă mulțumesc. ## Bună ziua! Mulțumesc, doamna președinte. După cum bine știm, astăzi a început școala și în format cu prezență fizică, o școală în format „face to face”. Această inițiativă legislativă poate reprezenta pentru dascăli, elevi, dar și părinți un semnal pe care putem să-l transmitem astăzi din plenul Senatului României: o alimentație sănătoasă în sistemul preșcolar din România. Dezbaterile din comisia de specialitate au fost benefice, iar amendamentele votate sper că au adus claritate în multe aspecte legate de această inițiativă legislativă. Astăzi nu îi rămâne Guvernului decât să se preocupe din anul școlar următor de implementarea acestei legi, și nu de prorogarea de termene sau de lipsa normelor metodologice pentru aplicarea acestei legi. Avem nevoie de o alimentație sănătoasă și sper că această alimentație sănătoasă în sistemul preuniversitar din România să se facă cu produse românești. Așadar, Grupul senatorial din Senatul României al Partidului Social Democrat va vota pentru această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Îi dau cuvântul doamnei senator Rodica Boancă. Vă rog.

Îi dau cuvântul doamnei senator Rodica Boancă. Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Ar fi fost bine ca la aceste dezbateri sala să fie mai plină și prezența colegilor senatori să nu mai fie mai mult în online decât în această sală.

Ar fi fost bine ca la aceste dezbateri sala să fie mai plină și prezența colegilor senatori să nu mai fie mai mult în online decât în această sală. Alimentația sănătoasă a copiilor din toate ciclurile de învățământ ar trebui să ne preocupe pe toți, pentru că sănătatea copiilor noștri reprezintă sănătatea acestei țări și viitorul pe care țara noastră îl va avea. Într-un stat echilibrat și preocupat pentru viitor o astfel de măsură, precum acordarea gratuită a unei mese calde, de data aceasta sau pentru moment, doar în sistemul

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Am încheiat aici dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 15 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (L95/2021). Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Intervenție avem din partea domnului senator Claudiu Târziu. Vă rog.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

în producție

Această inițiativă ar fi foarte bună dacă n-ar fi proastă. Pentru că ea, de fapt, ascunde o tendință ideologică foarte periculoasă, prin care, sub pretextul că li se întinde o mână de ajutor mamelor, de fapt, este încurajată părăsirea de către mame a copiilor la o vârstă când ei au cea mai mare nevoie de mamă. Încurajarea mamelor să se întoarcă „în producție”, cum se spunea pe vremuri, mai repede, făcând bani pe care apoi îi plătesc pentru bone sau pentru creșe, este fără sens sau ar fi fără sens dacă nu ar avea în spate motive ideologice, așa cum am spus. Avem noi, Grupul senatorial al AUR, trei obiecții principale față de această inițiativă: Actul normativ este contrar interesului superior al copilului. Studierea tipurilor de relații între copii și părinți în primii ani de viață arată că acestea sunt decisive pentru sănătatea mintală a copiilor și dezvoltarea lor de-a lungul întregii vieți. De asemenea, este contrar interesului familiei, ca unitate socială, prin slăbirea legăturii naturale dintre generații. Se poate aprecia că veniturile suplimentare obținute prin acordarea stimulentului vor fi cheltuite pentru angajarea unei persoane care să aibă grijă de copil, astfel că nu vor constitui, în fapt, o creștere a veniturilor familiei. Doi, există deja un stimulent introdus prin Ordonanța de urgență supusă modificării nr. 111/2010. Introducerea unui al doilea stimulent, diferențiat în cuantum, afectează substanța unor drepturi fundamentale: dreptul la protecție al copilului și dreptul la protecție al persoanelor cu handicap, coroborate cu dreptul la egalitate de tratament, toate fiind drepturi constituționale. În acest caz, nu doar că legea este expusă viciilor de constituționalitate, ci ordonanța însăși ar trebui declarată ca neconstituțională, conform art. 115 alin. (6) din Constituție. Pentru corectarea acestei situații, cuantumul stimulentului de inserție ar trebui să fie identic prin raportare la vârsta copilului, deoarece necesitățile copiilor de aceeași vârstă sunt identice. Trei, ordonanța de urgență supusă aprobării este insuficient motivată. Dacă lărgirea, prin includerea veniturilor din indemnizația specială din perioada pandemiei, a tipurilor de venituri care se iau în calcul la stabilirea dreptului la concediu și indemnizația pentru creșterea copilului poate justifica urgența emiterii unui asemenea act, celelalte prevederi introduse prin ordonanță, supuse aprobării, nu constituie un răspuns la o situație extraordinară. Motivarea necorespunzătoare a urgenței reprezintă motiv de neconstituționalitate a ordonanței de urgență a Guvernului. Atât Consiliul Legislativ, cât și Ministerul Justiției au semnalat această deficiență, care a fost trecută cu vederea de emitent și de comisiile de aviz și raport. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Ștefan Pălărie

părintele

O singură observație legată de intervenția colegului de mai devreme. Îl invit să citească cu atenție legea, dumnealui folosește niște termeni care nu sunt trecuți în lege. Îl invit să citească cu mare atenție. Acolo nu este trecut nici măcar o dată cuvântul „mamă”, este trecut cuvântul „părinte”, în ideea în care în secolul XXI rolurile bărbatului și femeii sunt egale în creșterea copilului, iar prevederile din această reprezentare, amândouă, se referă la părinți. Și, atunci, îi rog pe colegi să revină și dumnealor pe aceeași planetă, în același secol, și să analizăm această măsură din perspectiva din care și pentru care a fost formulată, și anume o formulă de combatere a pandemiei, în care se dorește revigorarea și restimularea mediului economic, cu posibilitatea... Atrag atenția asupra acestui fapt, că nu este obligație... Există o posibilitate ca părintele – și resubliniez termenul „părintele” –, în cazul în care dorește să revină mai devreme, să poată beneficia de acest stimulent. Mulțumesc foarte mult. _(Discuții.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

părinte 1

După intervenția domnului senator Pălărie îmi dau seama că ceea ce a spus domnul senator Târziu este adevărat. Deci discutăm despre „părinte 1” și „părinte 2”. Este „mamă” și „tată”! Și, din toate cercetările științifice – și vă spune un avocat care de peste 20 de ani lucrează în Dreptul familiei, inclusiv cu copii cu dizabilități –, vă spun că acești copii, mai ales cei cu dizabilități, sunt foarte-foarte atașați de mamă și, în general, numai mama reușește să se înțeleagă cu ei. Indiferent de aceste ideologii de gen, de faptul că vreți să denumiți „părinte 1”, „părinte 2” sau că tatăl are un rol important în creșterea copilului, să știți că, în conformitate cu legile naturii, nu poți să treci peste legile naturii, mama este cel mai important părinte în creșterea copilului, în nașterea acestuia. M-aș fi așteptat să dați indemnizații pentru ca mamele să stea cât mai mult cu copiii acasă, astfel încât să avem o societate normală și dezvoltată normal, nu o societate bazată pe ideologii de gen și crescută de către bone, pentru că avem deja niște generații crescute de bone, iar în învățământ avem dezastru: copiii au grave probleme de adaptare, pentru că nucleul familial este cel mai important. Dacă pe vremea lui Ceaușescu se intra imediat, după 2-3 luni de la nașterea copilului, în câmpul muncii, atunci veneau bunicii și complineau lipsa părinților. În acest moment, bunicii ori nu mai trăiesc – pentru că o avem pe doamna Lagarde, care menționează că bătrânii trebuie să moară cât mai repede, că ocupă prea mult spațiu în societatea modernă contemporană –, ori cei care mai trăiesc ies la pensie foarte târziu... Astfel că dumneavoastră, de fapt, dezvoltați ce? After-schoolurile sau creșele, astfel încât toate aceste firme să se poată dezvolta. Știți ce înseamnă un copil crescut de un străin? Vorbiți cu psihoterapeuți, vorbiți cu psihologi, există studii, există din ce în ce o mai mare labilitate psihică și emoțională a copiilor. Am lucrat cu copii cu dizabilități, am lucrat cu copii care nu au fost crescuți de părinții lor, de mamele lor, în primul rând. Nu au empatie, plâng imediat din orice motiv, sunt avizi de dragoste și de iubire. Duceți-vă la o așa-zisă „casă de copii” și o să vedeți acolo ce înseamnă ca un copil să fie crescut de părinți. Mai bine dați indemnizații pentru ajutorarea părinților să-și crească copiii ei singuri! Da, vă deranjează, într-adevăr. Noi, cei care avem altă opinie decât dumneavoastră, cei de la guvernare, trebuie să nu mai vorbim. Vă mulțumesc foarte mult. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

în cauză.

Procedură. ...intervenție. Cred că suntem aici să facem legiferare, nu să discutăm despre legile naturii, inventate de unii sau de alții, sau să insultăm mamele, trimițându-le la cratiță. Deci nu ăsta este scopul nostru, deci vă rog, doamna președintă, să limitați intervențiile pe subiectul în cauză. Și o notă personală. A-i insulta pe cei care adoptă copii și îi cresc este inacceptabil! Mulțumesc. _(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Diana Iovanovici-Șoșoacă_ .)

Interpelare

Anca Dana Dragu

Doamna senatoare, haideți să ne oprim aici. Vorbim despre o lege în care dorim să protejăm copiii și v-aș ruga...

Doamna senatoare, haideți să ne oprim aici. Vorbim despre o lege în care dorim să protejăm copiii și v-aș ruga... _(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.)_ ...pe dumneavoastră, senatori și senatoare, să discutăm cu tot respectul despre acest subiect și să lăsăm la o parte insulte și afirmații politice. Bun. Eu cred că am dezbătut suficient asupra acestui punct. Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă această ședință a Senatului. Mulțumesc. _(Discuții.)_ La începutul ședinței v-am rugat să trimiteți la secretari listele cu vorbitori... _(Discuții.)_ Este o anumită procedură pe care o aplicăm, dar vă rog domnule senator Corlățean. Vă rog. _(Discuții.)_ Domnul senator Corlățean, apoi urmează domnul senator Pălărie... _(Discuții.)_

Interpelare

Titus Corlățean

Un scurt comentariu: acest proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență este un proiect important și el trebuie dezbătut, sunt absolut de acord. N-a trecut pe la Comisia de politică externă, că asta e competența acum, unii iau contact acum cu acest proiect de lege, dar simplul fapt că se

Un scurt comentariu: acest proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență este un proiect important și el trebuie dezbătut, sunt absolut de acord. N-a trecut pe la Comisia de politică externă, că asta e competența acum, unii iau contact acum cu acest proiect de lege, dar simplul fapt că se pune problema opțiunii pentru mamă între a te întoarce după 6 luni la muncă... – și statul vine și stipendiază această chestiune – presupune o alegere și ideologică. Sunt mai importante piața forței de muncă și businessul sau sunt mai importante creșterea copilului și familia – și un nucleu care este foarte important într-o societate care are tendințe de dezagregare, din păcate?! Deci asta e o discuție care ar fi trebuit purtată. Fiecare are dreptul la o opțiune. Eu, personal, nu împărtășesc opțiunea propusă de Guvern. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Din sală

Bravo...!

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Ștefan Pălărie

Am doi copii, am o fată și un băiat, și, evident, suntem în deplină cunoștință a ceea ce înseamnă părinte. Intervenția mea și de mai devreme... _(Discuții.)_ Putem să ne ascultăm, vă rog, stimați colegi? _(Discuții.)_ Atunci, procedați de cuviință, dar eu am cerut drept la replică, întrucât a fost u

Am doi copii, am o fată și un băiat, și, evident, suntem în deplină cunoștință a ceea ce înseamnă părinte. Intervenția mea și de mai devreme... _(Discuții.)_ Putem să ne ascultăm, vă rog, stimați colegi? _(Discuții.)_ Atunci, procedați de cuviință, dar eu am cerut drept la replică, întrucât a fost utilizat numele meu. Conform regulamentului, cutumei, am cerut dreptul la replică... _(Rumoare, discuții.)_ Punctual..., punctual... _(Rumoare, discuții.)_ , punctual, lucrul pe care l-am spus și vreau să-l subliniez încă o dată, în direcția în care domnul coleg Titus Corlățean îl pronunța, această propunere a Guvernului dă niște posibilități, oferă niște posibilități părinților. Există situații dramatice în România pentru care pandemia a însemnat eliminarea unor oportunități economice și a unor venituri și există alte categorii de persoane pentru care nu va fi atractiv acest stimulent. Această inițiativă pune pe masă mai multe opțiuni, dintre care părinții, mame și tați, vor putea să opteze. Ea aduce sprijin românilor, și nu trage sau retrage un sprijin. Acum, dacă doriți să folosim cu adevărat analiza critică, o să fiți de acord cu mine, stimate coleg, că nu este o chestiune de ideologie, ci este o chestiune care înmulțește numărul de opțiuni pe care românii, afectați de pandemie, le au în acest moment. A pune sub eticheta ideologiei o mână de ajutor și un cadru oferit pentru a înmulți oportunitățile economice mi se pare cel puțin ridicol. Mulțumesc frumos. ## **Domnul Lucian Romașcanu** _(din sală)_ **:** 30 de secunde, pe procedură, vă rog.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Vă rog, domnule senator.

Interpelare

Lucian Romașcanu

Aș vrea să înțeleg și eu – și poate o să ne explicați, doamna președinte – cum e posibil ca... Era cât p-aci colegul nostru Titus Corlățean să nu poată vorbi, că nu s-a trimis o listă inventată de pandemie, iar din partea USR PLUS, un partid cu mari scoruri electorale și cu un potențial fantastic...

Aș vrea să înțeleg și eu – și poate o să ne explicați, doamna președinte – cum e posibil ca... Era cât p-aci colegul nostru Titus Corlățean să nu poată vorbi, că nu s-a trimis o listă inventată de pandemie, iar din partea USR PLUS, un partid cu mari scoruri electorale și cu un potențial fantastic..., sunt trei vorbitori, că dacă socotim și la minute restul nici nu mai contează. Haideți să punem un echilibru în dezbaterea parlamentară, astfel încât să fie auzite toate vocile. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Vă rog, domnule senator Radu Mihail. _(Rumoare, discuții.)_

Vă rog, domnule senator Radu Mihail. _(Rumoare, discuții.)_

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Pe procedură.

Pe procedură. Să-i răspund observației privind procedura domnului lider. Nu au fost trei intervenții din partea USR PLUS, a fost o intervenție. Am intervenit pe procedură, am specificat că doamna nu s-a ținut... la cuvânt și am rugat-o pe doamna președinte să respecte statutul... regulamentul în acest sens, așa că vă rog să nu exagerați. Ce se întâmplă în Senatul de astăzi, sub conducerea doamnei președinte, este, într-adevăr, absolut radical diferit de ce făceați dumneavoastră în anii precedenți. Știu că sunteți șocați că există dezbatere, spre deosebire de ce nu se întâmpla în ultimii 4 ani de zile, așa că vă rog frumos să vă mențineți în limitele adevărului, să nu mai inventați lucruri. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Monitorul Oficial

Am declarat închisă aici ședința. Vă mulțumesc foarte mult. Eu cred că... Din respect pentru cetățenii care ne-au acordat votul și ne-au trimis în Parlament, vă rog frumos să încheiem aici aceste..., care nu mai sunt dezbateri, stimați colegi, sunt insulte. OK! _(Rumoare, discuții.)_ Declar închisă aici ședința Senatului. Mulțumesc. _Ședința s-a încheiat la ora 12.42._ **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, > e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro &JUYEJT|337164] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 72/20.V.2021 conține 16 pagini.** Prețul: 40,00 lei