Stenogramă plen

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Bună ziua!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar ședința plenului de astăzi, 10 mai 2021, deschisă.

Ședința va fi condusă de mine, Alina Gorghiu, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Ion Mocioalcă și domnul senator Eugen Pîrvulescu, care sunt secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată.

În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul câte un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor. Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut.

Președintele de ședință acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul din secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare.

Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme de procedură trebuie să acceseze aplicația de audioconferință și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura ședința de vot final, începând cu ora 17.00.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât că votul se exercită prin intermediul tabletelor, iar senatorii care nu vor putea să-și exprime votul în această modalitate vor fi apelați, din sala de plen, la numerele de telefon puse la dispoziție la solicitarea liderilor de grup.

## Stimați colegi,

Pe ordinea de zi a acestei ședințe avem o intervenție – pe care vă rog să-mi permiteți să o fac – legată de Ziua Independenței României și Ziua regalității.

Toate grupurile parlamentare au dreptul la această intervenție și, pe măsură ce vom avansa, le voi da cuvântul colegilor mei.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați invitați aflați prezenți astăzi în sala de plen a Senatului,

Este categoric un moment frumos pentru fiecare senator, pentru fiecare parlamentar, când are ocazia unei intervenții în

plenul Senatului cu ocazia zilei de 10 mai, Ziua regalității și a Independenței de Stat a României.

Vă rog să-mi permiteți să le mulțumesc colegilor din Biroul permanent al Senatului pentru că au acceptat să punctăm acest moment astăzi în plenul Senatului.

## Doamnelor și domnilor,

Anul acesta marcăm un moment special în istoria țării noastre, pentru că în luna octombrie se vor împlini 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai al României. În acest context, alături de colegii mei din Grupul senatorilor PNL, am propus ca, începând de astăzi, 10 mai 2021, zi tradițională de sărbătoare pentru regalitate, sala de plen a Senatului, o Cameră cu o îndelungată istorie și care a reprezentat mereu un pilon de încredere al democrației și parlamentarismului, să poarte numele „Regele Mihai I al României”, în semn de respect pentru una din personalitățile de anvergură ale istoriei românilor, de apreciere pentru modul cum a slujit această țară de-a lungul întregii vieți, fără a uita rolul său în normalizarea și democratizarea societății românești după 1989, în integrarea României în Uniunea Europeană și NATO, pe care o dorea întregul nostru popor.

## Stimați colegi,

Regele Mihai a fost una din șansele pe care istoria ni le-a oferit nouă, românilor, de a fi de partea bună a istoriei. După 1944 a făcut tot ce i-a stat în putință, alături de partidele politice democratice, printre care și Partidul Național Liberal, să readucă România la tradițiile sale parlamentare, prin revenirea la Constituția liberală din anul 1923.

În final, Regele Mihai, care-și începuse prima sa domnie în 1927, într-un moment în care țara era condusă de un guvern condus de Ion I.C. Brătianu, fapt simbolic pentru vechile legături dintre Coroană și marii bărbați de stat care au condus această țară, a rămas ultimul bastion al libertății și al normalității într-o țară care se prăbușea, împotriva voinței poporului său, în întunericul regimului totalitar.

De aceea, pentru noi, cei de astăzi, Regele Mihai este un simbol al luptei poporului nostru pentru revenirea la democrație, pentru o Constituție care să garanteze drepturile și libertățile fiecăruia, egalitatea în fața legii, pentru o viață normală în rândul popoarelor libere și unite ale Europei și, evident, un excelent model, prin discursul plin de decență și de diplomație, pentru cei care trebuie să pledeze cauza României oricând și oriunde.

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt convinsă că pasul pe care Senatul îl face astăzi pentru onoarea memoriei Regelui Mihai este unul de bun augur și dați-mi voie încă o dată, în încheiere, să vă mulțumesc tuturor că ne sunteți alături în acest gest simbolic.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să-l invit la cuvânt pe liderul senatorilor PSD, domnul Lucian Romașcanu.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Lucian Romașcanu:**

## Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Într-adevăr, astăzi este o zi extrem de importantă, pentru că ne dă ocazia să ne mai ducem puțin în istorie, nu numai pentru a găsi un motiv de sărbătoare, ci și pentru a găsi un motiv sau mai multe de reflecție, de gândire patriotică, pentru că ceea ce noi celebrăm acum – și am celebrat ieri –, ceea ce celebrăm astăzi s-a făcut prin jertfă de sânge, s-a făcut prin acțiune patriotică, de oameni care au pus mai presus decât destinul lor destinul țării.

Am avut într-adevăr..., astăzi este Ziua regalității, am avut un mare rege, pe Carol I, care a pus România pe drumul modernității. Am avut un alt mare rege, pe Ferdinand „Întregitorul”, care, prin deciziile sale nu întotdeauna în linie cu ceea ce-i spuneau trecutul și gândurile, a fost un mare patriot și a făcut... sau a participat la înfăptuirea României Mari. Pe de altă parte, l-am avut și pe Carol al II-lea, sigur, nu trebuie să uităm nici asta.

Totuși, regalitatea în România a dat poporului, politicienilor, guvernanților acelei vremi șansa de a se uita în sus la cineva, șansa de a avea un exemplu netulburat de patimi politice, netulburat de patimi personale, ci oameni care s-au pus întru totul în slujba țării. De asta până acum nu se justifică să avem vreo zi a președinților, cum avem o zi a regalității. Și-mi doresc ca această clasă politică să reușească să distileze dintre oamenii care o reprezintă un viitor Președinte al României la care să ne putem uita în sus cu respect, și atunci ceea ce ne-au lăsat moștenire acești mari oameni ai istoriei se va întregi.

Dar, ca să ajungem acolo, vă recomand tuturor ca în asemenea zile, și nu numai, să citiți memorii sau scrieri despre cum s-au întâmplat lucrurile acelor vremi, despre marile bătălii duse și pe front, și în diplomație astfel încât să avem o Românie independentă recunoscută, cum ardelenii s-au dus la Chișinău și au pregătit unirea Basarabiei cu România, cum românii s-au bătut pe front pentru a avea unirea Transilvaniei cu România și să învățăm de acolo ceea ce trebuie să facem ca să ne ridicăm la nivelul a ceea ce noi credem că suntem, și anume oameni politici.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe domnul senator Radu Mihail, liderul grupului.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, doamna președintă de ședință. Vorbim din partea Grupului USR PLUS, să fie clar.

Marcăm astăzi, 10 mai, Ziua Independenței, Ziua regalității și Ziua Națională a României din 1866 până în ’47, după care au schimbat-o comuniștii.

Acum 144 de ani, la 10 mai 1877, Senatul adopta Declarația de independență, proclamată cu o zi înainte de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu în fața Adunării Deputaților.

Din motive propagandistice, discursul de atunci al lui Kogălniceanu a fost redus prea mult timp, convenabil și festivist, la o singură frază: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!”, dar discursul prim-ministrului

Mihail Kogălniceanu este însă mai lung și la fel de important atunci ca și acum: „Domnilor,” – spunea, printre altele, Kogălniceanu – „acum încep greutățile, fiindcă noua noastră condițiune cu definirea independenței noastre într-un mod mai determinat și mai absolut trebuie să fie acceptată de Europa. Aci este cestiunea, aci se reclamă patriotismul, aci se reclamă prudența, aci se reclamă sângele rece. (...)

Noi trebuie să dovedim că suntem națiune vie, trebuie să dovedim că avem conștiința misiunii noastre (...).

Așadar, trebuie să arătăm că suntem o națiune hotărâtă să ne ocupăm de noi, să ne ocupăm de națiunea noastră, să ne ocupăm de dezvoltarea ei, de dezvoltarea bunei stări morale și materiale (...).”

După Kogălniceanu, la fel, nu putem să trecem cu vederea rolul major pe care Domnitorul și apoi Regele Carol I de România l-a jucat în modernizarea rapidă a țării. Au primat proiecte de infrastructură, prin susținerea dezvoltării industriei, prin încurajarea activității în școli și universități.

Regele Carol a contribuit esențial la scoaterea Principatelor Române din sfera de influență turco-rusă și a plasat Regatul României în sfera civilizației moderne europene. Regele Carol I a știut foarte bine că o națiune tânără se consolidează prin drumuri, prin căi ferate, prin educație, prin artă și cultură.

Ca și atunci, și acum avem aceleași priorități: educație, infrastructură, sănătate. Și Europa. Și acum suntem determinați să ducem România mai departe pe drumul modernizării.

Îi mulțumesc domnului senator USR PLUS.

Îl invit la cuvânt pe domnul secretar al Senatului din partea Grupului AUR, Sorin Lavric.

Mulțumesc, doamna președintă. Dragi colegi,

Domnul senator Romașcanu a spus o vorbă frumoasă și memorabilă – grație monarhiei, noi avem dreptul de a privi în sus – și aș adăuga: avem dreptul de a merge vertical pe stradă.

Ce înseamnă 10 mai? 10 mai are o împătrită semnificație. Mai întâi, așa cum a pomenit și domnul Mihail Radu, 10 mai 1866 este ziua în care Carol I a sosit în București. Până atunci, a venit pe Dunăre, clandestin, cu un vas, a coborât la Turnu Severin și apoi, pe pământ românesc, timp de două zile, a mers până în București.

A început atunci o domnie, cea mai lungă din istoria României, de 48 de ani.

Peste 11 ani, pe 10 mai 1877, Carol I, alături de ministrul de externe Kogălniceanu, a făcut acea declarație istorică de independență față de Imperiul Otoman, declarație urmată imediat de războiul de doi ani pentru căpătarea propriu-zisă a independenței.

Și apoi, peste patru ani, România devine regat, tot pe 10 mai (1881), atunci Carol I a fost încoronat pe Dealul Mitropoliei. Și detaliul bizar...

Doamna Crețu!

Da, dați-mi voie mie să fac ordine în sală. O să vă rog să respectați vorbitorul. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Lavric:**

Carol I a fost încoronat pe Dealul Mitropoliei și un detaliu pestriț, pitoresc și, la fel, memorabil este că a fost uns drept rege, pentru că regii erau unși în fața ușilor împărătești, de către doi mitropoliți. De ce? Pentru că atunci, în 1881, România nu avea instituția patriarhiei. Noi nu aveam patriarh. Patriarhul, ca instituție, a apărut abia în 1925.

Și tot un detaliu istoric aparte: coroana pe care a purtat-o Carol I atunci când a devenit rege a fost făcută din oțelul unui tun turcesc, pe care românii l-au capturat la Plevna.

Și, în fine, mai există o semnificație a zilei de 10 mai. Ea nu mai are legătură cu regalitatea, ci cu armânii noștri, cu macedoromânii noștri, pentru că pe 10 mai 1905 etnia armânească a fost recunoscută, culmea, de sultanul de atunci, drept un grup etnic cu tradiție de sine stătătoare, tradiție care nu asculta de canonul islamic. Edictul acela poartă un nume ciudat, se numește „iradea imperială”, și a fost dat chiar în ziua de 10 mai 1905, ca un gest de curtoazie față de Carol I, recunoscând în felul acesta că armânii din Balcani au drept cultural, au drept etnic și drept de liberă circulație.

Vă amintesc că 10 mai 1905 cădea atunci într-un calendar vechi (în vigoare era calendarul iulian), asta însemnând că, atunci când, în perioada interbelică, am trecut la calendarul nou, gregorian, data de 10 mai s-a preschimbat în 23 mai. Și așa se face că astăzi armânii, macedoromânii noștri, fie că sunt din țară, fie din afara țării, zona Balcanilor, sărbătoresc ziua lor de două ori: o dată pe 10 mai, pe rit vechi, și încă o dată pe 23 mai, pe rit nou.

Tocmai de aceea, cu gândul la monarhie, țin să le adresez un salut de bun augur tuturor armânilor, din țară sau din afara graniței țării!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului UDMR, îl invit la cuvânt pe domnul senator Novák Csaba-Zoltán.

Și o să vă rog, în măsura în care mai există cineva care dorește să ia, scurt, cuvântul, să se pregătească.

Mulțumesc.

Doamna Iovanovici-Șoșoacă se pregătește. Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Novák Csaba-Zoltán:**

## Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

În fiecare an, ziua de 9, respectiv 10 mai este pentru noi o zi încărcată de emoție: este data la care comemorăm, sărbătorim Ziua Independenței de Stat a României. Totodată, ziua de 9 mai este și Ziua Europei, iar, așa cum am auzit, pe 10 mai este și Ziua regalității.

În 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu rostea în plenul Adunării Deputaților Declarația de independență a

României, act care consfințea înscrierea definitivă a țării pe harta Europei.

În 1950, în cadrul unui discurs susținut la Paris, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a propus stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa.

În 1877, România și-a câștigat independența prin mari sacrificii, ea – și cu ajutorul familiei regale – și-a stabilizat poziția geostrategică, devenind un important factor politic și economic în această parte a Europei.

După o deviere forțată de pe drumul european, de 45 de ani, cauzată de circumstanțele politice internaționale, după Revoluția din Decembrie 1989, prin aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, România a revenit pe drumul european, drumul dorit atât de elita pașoptistă, cât și de făuritorii Unirii sau de Casa Regală. Astăzi nu suntem doar o țară pe harta Europei, ci suntem membrii deplini ai Uniunii Europene. Responsabilitatea noastră este de a apăra această construcție și valorile ei.

În zilele noastre, cele mai mari pericole în această parte a continentului rămân naționalismul, populismul, demagogia, scepticismul față de valorile democratice și europene. Slăbirea Europei de azi ar fi o tragedie nu doar pentru ea însăși, ci pentru întreaga lume. O Europă divizată, mai slabă și mai puțin influentă, ar însemna o situație internațională mai instabilă, care ar putea genera alte pericole. Mai mult, înstrăinarea de propriile valori și pierderea unității ar putea însemna nu numai sfârșitul Europei așa cum o știm, un asemenea colaps ar putea prevesti o nouă eră întunecată.

Datoria noastră este să păstrăm vii ideile luptei pentru independență, ideile aderării la valorile europene, orientarea proeuropeană în societatea românească și să oprim orice proces de restaurare, să împiedicăm orice abatere de la drumul cel bun al democrației și al bunei conviețuiri interetnice. Suntem datori cu acest lucru față de cetățenii acestei țări și față de eroii care și-au dat viața atât pentru independența țării, cât și pentru libertate și Europa.

Mulțumesc frumos, domnule senator.

O invit la cuvânt pe doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă și, cu această intervenție, o să închidem momentul solemn și trecem la ordinea de zi.

Vă rog.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Bună ziua!

Hristos a înviat și la mulți ani tuturor românilor, pentru că nu comemorăm, ci sărbătorim! Cred că a fost doar o greșeală de exprimare a antelocutorului meu.

La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României.

La 10 mai 1881 a fost proclamat regatul.

Data de 10 mai este legată de proclamarea Independenței de Stat a României, fiind promulgată de Carol I Legea pentru desființarea tributului către Înalta Poartă. Din 1866 și până la momentul abdicării Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, ziua de 10 mai a fost Ziua Națională a României și se sărbătorea cu foarte mult fast.

Aș vrea să vă reamintesc o parte din discursul Regelui Mihai, atunci când a fost invitat în Parlamentul României, cu câteva chestiuni care ar trebui să ne dea de gândit și la acest moment, pentru că până la acest moment nu au fost rezolvate: „Politica poate să aducă prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor statului. (...)

Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos.”

Îmi doresc ca, în ciuda tuturor disensiunilor pe care le avem ca oameni politici sau ca profesioniști, îmi doresc ca interesul național și interesul poporului român să fie primordiale pentru noi și să începem să devenim, ca clasă politică, acel model pentru aceste generații și să liniștim generațiile în vârstă, care au trăit de peste 31 de ani, după Revoluție, cu speranța că România va deveni ceea ce a fost cândva, un mare regat, „grânarul Europei” și „România dodoloață”.

Și aș dori să vă reamintesc cu ce a încheiat Regele Mihai discursul său magistral în Parlamentul României în anul 2011: „Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.”

Așa că haideți să le lăsăm copiilor noștri, nepoților și strănepoților noștri, să le lăsăm o Românie integră și ca moralitate, și ca profesionalism, și în granițele sale și, mai ales, o țară cu unitate în popor, cu dragoste unii față de alții, și să lăsăm demagogia ieftină, să punem pe primul plan poporul și România.

Mulțumim.

O să-l invit la cuvânt, pentru o scurtă intervenție pe acest subiect, și pe domnul senator Titus Corlățean – vă rog, domnule senator –, președintele Comisiei de politică externă.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Mulțumesc pentru îngăduința de a avea o scurtă intervenție într-un moment important într-adevăr, în care acest „La mulți ani!” adresat României și tuturor românilor trebuie privit din perspectiva istorică a unei coeziuni pe care, iată, din păcate, în acești ani nu reușim s-o regăsim în plan intern.

Simt nevoia, vorbind de semnificația și importanța celor două zile, 9 și 10 mai, care trebuie privite ca un tot, și nu într-o competiție motivată adesea politic, să fac două scurte precizări, ascultând colegii care au intervenit mai devreme.

În primul rând, la 9 mai, Declarația de independență a fost prezentată de Mihail Kogălniceanu în Adunarea Deputaților în calitatea sa de ministru al afacerilor străine, și nu de prim-ministru. Ea a fost votată de Adunarea Deputaților la 9 mai și, ulterior, a doua zi, la 10 mai, de Senatul României și, într-adevăr, semnată – atenție! – de Principele Carol, și nu de Regele Carol.

Vă mulțumesc.

Îi mulțumesc frumos domnului senator.

Dați-mi voie, stimați colegi, să vă mulțumesc pentru acest moment solemn din Senatul României și vă rog să-mi permiteți să trec la următoarele puncte de pe ordinea de zi.

Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 5 și 7 mai 2021, a unor inițiative legislative.

Aceasta este pe ordinea de zi la secțiunea I.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 148 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră Decizională.

De asemenea, stimați colegi, vă reamintesc că punctele 1–13 ale ordinii de zi au fost dezbătute în ședința plenului Senatului din data de 5 mai și urmează să ne pronunțăm prin vot asupra acestora în sesiunea de vot final de la ora 17.00, deci în conformitate cu programul stabilit, atunci când vom exercita votul și asupra inițiativelor legislative pe care le vom dezbate în ședința de astăzi.

Vom trece la punctul 14 al ordinii de zi...

Îl rog, pe procedură, pe domnul lider PSD Lucian Romașcanu.

Mulțumesc, doamna președintă.

Vreau doar să informez plenul despre o chestiune care s-a întâmplat astăzi în ședința Comitetului liderilor, să mai fac apel la un precedent și să încercăm să găsim resorturile, resursele, regulamentare necesare astfel încât lucrurile să nu se mai întâmple în acest fel, pentru că suntem aici pentru a vota și a adopta legi.

În Comisia de sănătate a existat o lege de aprobare a ordonanței de urgență privind anumite modificări din sănătate, cu agenții și așa mai departe. A trecut de comisie cu amendamente admise și, pentru că a devenit, brusc, indezirabilă în acea formă actualei coaliții de guvernare, Comitetul liderilor a votat pentru scoaterea de pe ordinea de zi.

Ce se întâmplă în acest caz? Se întâmplă că o muncă depusă de senatori ai României pentru a corecta și a da spre discuția plenului o lege este întreruptă, pentru că, atunci când nu ne convine, găsim o ultimă resursă în Comitetul liderilor, care pot face ce vor ei.

O altă chestiune este mutarea legilor pe ultimele puncte ale ordinii de zi, astfel încât să se împlinească adoptarea tacită pentru legile care trec de comisii cu amendamente care nu ne convin. S-a întâmplat cu legea alimentației sănătoase, care tocmai ce a fost trecută la tacite.

Haideți să facem într-un asemenea fel încât circuitul parlamentar să se închidă prin dezbatere, nu prin tertipuri, cum iarăși și Guvernul face, dând ordonanțe de urgență care amendează legi organice pentru care s-a muncit ani de zile – ani de zile! – și pentru care, cu efortul pe care îl știm, s-au strâns 69 de senatori ca să le vadă aprobate și, într-o ședință de 5 minute, un guvern, cât poate fi el de reprezentativ, modifică această muncă. Este un dispreț la adresa muncii senatorilor și vă rog, dacă, firește, în acest moment nu este ilegal, este fundamental imoral, să găsim calea să facem acest lucru și neregulamentar.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc pentru intervenție.

Încurajez ca problemele de procedură să fie discutate în Comitetul liderilor, care încă, potrivit regulamentului, este cel care decide ordinea de zi a plenului Senatului.

Ca atare, revenind la ordinea de zi aprobată de Comitetul liderilor și de Biroul permanent al Senatului, la punctul 14 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2021 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2021 pentru aprobarea acordării unui ajutor de stat de restructurare Societății „Complexul Energetic Oltenia” – SA (L103/2021).

Raportul comun al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

O să începem dezbaterile și invit grupurile parlamentare.

Îl rog pe domnul senator, din partea Grupului PSD, să ia cuvântul, domnul Maricel Popa.

Vă rog, domnule senator.

## Stimați colegi,

Văd, în sfârșit, un proiect inițiat de actualul guvern prin care arată că îi pasă de domeniul energetic. Dar întrebarea mea este, stimați colegi liberali: de ce v-ați trezit atât de târziu? Mai ales că scopul acestei ordonanțe de urgență, al acestei legi este acordarea unor bani pentru achiziția de certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2020, până la _dead-line_ -ul de 30 aprilie. Acum 10 minute tocmai spuneați că astăzi este 10 mai. Dar nu contează.

Privesc nostalgic cum Complexul Energetic Oltenia putea fi de mult restructurat și modernizat, astfel încât să nu mai zacă precum un mamut bolnav.

În 2014, când eram secretar de stat la Ministerul Economiei, m-am luptat, împreună cu acel guvern, pentru sprijinirea financiară a Complexului Energetic Oltenia, un colos energetic care asigură stabilitatea energetică și siguranța energetică a României, de 12.000 de angajați.

În 2015, aș vrea să vă readuc aminte, am semnat cu BERD-ul și cu societatea Huadian Engineering un grant de un miliard de euro pentru modernizarea Complexului Energetic Oltenia, pentru a construi o altă termocentrală, care, cu aceeași tonă de cărbune, asigură energie dublu: randamentul de 52%. Acum randamentul este de până la 27%. Din păcate, așa cum se întâmplă pe meleagurile noastre, stimați colegi, în 2016, Guvernul Cioloș a considerat neavenit acest proiect – o idee nu prea bună – și a aruncat la gunoi orice ținea de Complexul Oltenia. O mare greșeală. Au fost reluate negocierile din nou în 2018.

Ar trebui să nu mai fim atât de imprudenți și să aruncăm proiecte bune doar pentru că sunt ale celor dinaintea noastră. Ar trebui să avem grijă de economia țării și să nu ne mai batem joc. Investim mai mult în resuscitări economice decât în a trata problemele din timp. Modernizare și restructurare, astea trebuie să ne fie nouă icoană, și actualului guvern. Modernizare și restructurare.

Vreau să văd totodată, stimați guvernanți, problemele majore ale actualei economii, pentru că eu cred cu tărie în importanța economică a Complexului Energetic Oltenia și vreau să văd un interes deosebit pentru prioritizarea, modernizarea acestui sistem energetic.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe colegul nostru, senatorul Grupului PNL, Sorin Bumb pentru intervenție.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Ioan Bumb:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

## Stimați colegi,

Cred că colegul antevorbitor nu știe la ce lege se referă, pentru că acea lege cu certificatele verzi a fost votată acum două săptămâni. Și era vorba de 241 de milioane de euro, care au fost dați, au și fost cumpărate certificatele. Acum este vorba de cu totul și cu totul altă lege.

Această lege este legată de reorganizarea și restructurarea Complexului Energetic Oltenia, care produce 21% din energia din sistemul nostru național, și cred că toți ar trebui să sprijinim, pentru că nu avem ce pune în loc. Deci în partea de centru și de nord-est a țării nu este altă sursă de producere a energiei decât Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, care are aproape două procente, are foarte puțin. Dar acest complex are 21% din total energie, din mixul energetic al României, și nu ne putem permite ca peste noapte să înlocuim cu altceva. De aceasta este nevoie de bani, pentru reorganizare și restructurare. De aceea trebuie retehnologizat acest complex, pentru că România are nevoie de energia produsă aici. Și întotdeauna cred că ultimele guverne au avut grijă și au susținut acest complex energetic, pentru că fără el nu va funcționa sistemul energetic național. Și, în consecință, PNL-ul va vota pentru această sumă acordată ca ajutor pentru reorganizarea și restructurarea Complexului Energetic Oltenia.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

O să vă rog să vă concentrați. Atunci când nu se pronunță numele colegilor, nu există, conform procedurii, drept la replică.

Vă mulțumesc frumos.

Din partea altor grupuri parlamentare?

Din partea Grupului AUR și din partea Grupului UDMR. Domnule senator din partea Grupului AUR, aveți cuvântul.

Hristos a înviat!

Și vă mulțumesc, doamna președintă.

Forma veche, adică forma anterioară a acestei legi, prevedea că finanțarea se face din fondurile Guvernului, din buget. Forma pe care o avem astăzi are o modificare: că finanțarea nu se va face din buget, ci se va face din fonduri de privatizare, deci din banii care se vor încasa prin vânzarea acțiunilor și activelor statului, așa cum preconizează actualul proiect, care a trecut prin Senat și se află acum în Camera Deputaților. Este Legea nr. 30, care încearcă să abroge, și probabil că va și abroga, cu siguranță va abroga, art. 1, 2 și 3 din Legea nr. 173. Vă amintiți, cred, cu toții de această chestiune pe care am votat-o.

Iar acest proiect de lege, care se referă la Complexul Energetic Oltenia – SA, are un fond de 1.180.460 de mii de lei din fondul de privatizare. Pentru certificatele verzi sunt alocate 192 de milioane de euro, iar suma care va rămâne pentru restructurare – deci este prevăzută și o sumă de restructurare –, tradusă în euro, este aproape de 50 de milioane – 48.500.000 de lei... euro, pardon, bani cu care nu se poate restructura Complexul Energetic Oltenia. Și poate orice inginer să își dea seama că nu poate fi restructurată cu acești bani o companie cu o cifră de afaceri de 3 miliarde de lei, cu datorii de 2.277.000 de mii de lei și care are un capital propriu mai mic decât datoria.

Sigur că vom vota pentru, însă problema pe care vrem să o ridicăm este următoarea: ce au făcut guvernele din trecut? Și întrebarea la care am vrea să avem un răspuns: a existat vreo grilă de salarizare pentru directorii companiei acesteia și ai altor companii perdante, astfel încât salarizarea să fie făcută în conformitate cu performanțele?

Nu a existat. Deci nu s-a avut grijă de aceste companii, că nu este singura companie perdantă. Iar acum încercarea de a o restructura, după părerea mea, este una foarte clară: nu se va putea face. Oricum, vă doresc succes celor care vreți să restructurați cu succes această companie.

Noi o susținem. Noi susținem restructurarea.

Vă mulțumesc.

Îi mulțumesc domnului senator Dăneasă Mircea.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului UDMR, pe domnul senator Antal István-Loránt.

La microfonul din sală, 6 cred că este. Mulțumesc.

## Sigur, e mai simplu aici.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Aș dori să fac câteva precizări legate de acest proiect de lege, ca să punem un pic lucrurile în ordine. Am observat, colegul de la PSD a comentat mai pe larg proiectul de lege.

Deci, cum a menționat și colegul meu, domnul chestor Bumb, deja a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21, prin care s-a alocat ajutorul de stat în valoare de 240 de milioane de euro și deja s-au și cumpărat certificatele de emisii. Deci această parte a problemei a fost rezolvată, să spun așa. Și acum, din punct de vedere al tehnicii legislative, a venit o altă ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență nr. 27, prin care modificăm câteva definiții în ordonanța inițială de urgență, nr. 21, prin care s-a alocat ajutorul de stat. Cum a făcut referire antevorbitorul, da, se vor finanța cererile viitoare privind eventuale achiziții de certificate și din fondul de privatizare, la solicitarea Ministerului Energiei, și prin Ministerul Finanțelor Publice.

Ceea ce îmi place întotdeauna să observ: că opoziția vine și vorbește de necesități de investiții, vorbește de câte programe ar trebui să facem și cum ar trebui să îmbunătățim producția de energie în România, că avem foarte multe probleme.

Într-adevăr, stimați colegi, avem foarte multe probleme și capacitățile de producție din România au sau ar avea nevoie de investiții masive, dar nu aș dori totuși să mă duc acum în trecut, înapoi. Au trecut 30 de ani și în ăștia 30 de ani au fost multe partide la rând la guvernare, cu multe intenții bune, să spun așa. Eu aș dori să vă aduc aminte că acest guvern de centru-dreapta și-a asumat un program de guvernare în care apare definiția de reindustrializare a României și acest guvern și-a asumat prin programul de guvernare și acele intenții de a investi în domeniul energetic din România.

Vreau să vă aduc aminte și de faptul că deja în mandatul trecut a fost aprobată o lege prin care și în cazul Complexului Energetic Oltenia, Complexului Energetic Hunedoara există planuri foarte clare, prin a instala panouri fotovoltaice chiar până la capacitatea de 800 MW. Deci Guvernul are o sarcină grea, pentru că trebuie să îmbunătățească investiții nefăcute în trecut.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului USR PLUS, îl invit pe domnul senator la microfonul 7.

## Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Aș vrea să amintesc și eu faptul că pentru Complexul Energetic Oltenia există deja un plan de restructurare, în valoare de peste un miliard de euro. Este în analiză la Comisia Europeană, să sperăm că va fi aprobat. În orice caz, se lucrează la asta în acest moment, deci nu se poate spune că nu există un plan de restructurare pentru CE Oltenia.

În al doilea rând, s-a amintit aici de un program de retehnologizare de peste un miliard de euro pe care l-ar fi omorât Guvernul Cioloș, guvernul care, în cele câteva luni de guvernare, s-a făcut vinovat de toate problemele acumulate în cei 30 de ani în România. Aș vrea să amintesc de o altă celebră retehnologizare, tot de un miliard de euro, și anume celebra afacere de la Porțile de Fier. Deci, dacă ar fi fost vorba de același tip de retehnologizare, foarte bine că nu s-a mai făcut.

Și ce a mai făcut Guvernul Cioloș? Pot să vă reamintesc despre încercarea de a pune în aplicare acea lege a managementului corporativ în companiile de stat, care, imediat ce a dispărut Guvernul Cioloș, a fost și ea eliminată. Sau, mă rog, n-a mai fost aplicată. Și poate că la întrebarea „De ce s-a ajuns la situația de acum cu multe dintre companiile de stat?” răspunsul se află exact aici: pentru că au rămas la conducere, și în consilii de administrație, și în funcții de directori generali, rude, amante, prieteni și alți tovarăși de partid.

Vă mulțumesc.

Îi mulțumesc domnului Bordei Cristian pentru intervenție. Se pregătește... Permiteți-mi, că mai este un vorbitor pe fondul proiectului, presupun.

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Vorbim de retehnologizare. Știm să dăm vina pe guvernele anterioare. Eu mi-aș dori, deși v-am criticat și vă tot critic, să fiți guvernul pe care să-l apreciez și chiar să construiesc o statuie pentru realizările dumneavoastră. Și vă asigur că, dacă veți face ceva pentru economia României, voi fi primul susținător al dumneavoastră, pentru că îmi place corectitudinea.

Dar de ani și ani de zile există inventatori ai României care au dus în alte țări tehnologii prin care termocentralele și tot ceea ce înseamnă minerit a fost repus pe un făgaș normal și acele mine funcționează perfect. Este vorba, de exemplu, despre invenția domnului Iulian Horneț, invenție care se află pe biroul ministrului energiei de ani și ani și pe care am readus-o în atenția Ministerului Energiei și a domnului ministru Virgil Popescu, atunci când am venit ca purtător de cuvânt al minerilor din Valea Jiului, și nu numai din partea lor. Domnul ministru a promis că va implementa acel proiectpilot, astfel încât să avem independență energetică, pentru că avem cărbune în țară cât să ne ajungă nouă, românilor, sute de ani.

Da, într-adevăr, cărbunele nostru este umed. Într-adevăr, până la acest moment tehnologia necesară pentru uscarea cărbunelui era foarte costisitoare. Prin pirogazeificare, așa

cum se numește invenția domnului Iulian Horneț, pe baza căreia funcționează două orașe, vă spun că încălzirea pe bază de această invenție, cu cărbune și cu gunoi menajer care se transformă în calorie, în căldură, costă un apartament de patru camere, cu cinci-șase persoane, în timpul unei luni cu minus 25 de grade, 65 de euro pe lună. Așa că avem soluții. Și nu e numai dânsul. Întrebarea mea este: de ce domnul ministru, până la acest moment, nu a implementat proiectul? Am formulat inclusiv întrebări și interpelări. N-am primit nici măcar un răspuns.

Există orașe din alte țări care funcționează pe baza acestei invenții. Avem soluții. Fiți dumneavoastră guvernul care să dea o palmă celorlalte guverne istorice și arătați că puteți. Dar folosiți-vă de geniile României. Hai să nu le mai lăsăm să ne ia invențiile celelalte țări, hai să le implementăm la noi în țară, să facem un bine și poporului. Ne facem și nouă, îi facem și poporului român. Și-atunci, nu mai avem nevoie nici de ajutoare de stat, putem să facem exact ce au făcut și Ungaria, și Cehia, și Polonia, pentru că și-au renegociat tratatele cu Uniunea Europeană. Nu se poate tot timpul să stăm în poziția ghiocel în fața Uniunii Europene și să facem numai ceea ce ne spun alții, când noi avem aici genii care pot readuce industria așa cum a fost cândva și să facem din România o țară de succes.

## Mulțumesc frumos.

Dați-mi voie, stimați colegi, dat fiind faptul că este trecut de ora 17.00, să cer OK-ul formal liderilor de grup să accepte prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor.

Pe punctul 15, înțeleg că liderul Grupului PNL are o solicitare.

Dar imediat după finalizarea dezbaterilor pe acest punct, pentru că astăzi, fiind o zi specială, îl invit, pe procedură, pe domnul Maricel Popa.

Vă rog, dacă vreți în continuare să susțineți problema de procedură.

Voiam să vă readuc aminte..., colegul meu a spus... Foarte clar s-a adresat la mine, de asta am cerut dreptul la replică. Dar vreau să vă spun totuși și să vă readuc aminte, stimate coleg, faptul că modernizarea complexului hidroenergetic de la Porțile de Fier a fost realizată de domnul prim-ministru Tăriceanu, Guvernul PNL 2007–2011, nu de PSD.

Și vă readuc aminte, totodată: contractul de un miliard de euro realizat cu BERD-ul și firma Huadian era pentru o centrală nouă, care producea energie dublă față de lignit.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai studiem problema de procedură, până ne lămurim cum iese.

La acest moment declar închise dezbaterile generale pe acest punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Pe problema de procedură legată de punctul 15 al ordinii de zi, și anume Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative privind raporturile de muncă, îl invit pe liderul senatorilor PNL, Virgil Guran, să ia cuvântul. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

La punctul 15, L105/2021, cerem retrimiterea la comisie, termen – două săptămâni, pentru a lămuri anumite aspecte.

Mulțumesc.

Îl rog pe liderul senatorilor PSD să ia cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Pentru punctul 15, doar așa, foarte repede vă spun că pe parcursul acestei guvernări – îi spuneți dumneavoastră cum vreți, din partea aia sigur că nu poate fi numită decât dezastruoasă – au venit un milion de oameni în țară, n-ați fost în stare să-i țineți, șomajul l-ați crescut cu 80 și ceva la sută, de la 3,1 la 5,7, și, când era cât pe-aci să scoateți o lege, dragi colegi de la USR, care să facă ceva bine pentru piața muncii, a venit Consiliul Legislativ și v-a desființat-o.

Deci ce rugăminte am? Vom vota pentru retrimiterea la comisie. Dar ce rugăminte am? Citiți avizul Consiliului Legislativ, să vedeți cum nu trebuie făcută o lege, și poate pe parcursul acestei legislaturi veți învăța, dragi colegi de la USR, să legiferați.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc frumos pentru intervențiile dumneavoastră la punctul 15.

Dată fiind solicitarea liderului Grupului PNL de retrimitere, pentru un termen de două săptămâni, la comisie a acestei inițiative, o să vă rog, stimați colegi, să dăm drumul acestui vot cu mâna ridicată, în plen.

Cine este pentru această solicitare?

Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Două voturi împotrivă... Nu aveți voturi împotrivă?

Bun, vă mulțumesc, fără voturi împotrivă.

Se abține cineva?

Cu unanimitate de voturi, solicitarea de retrimitere la comisie a fost adoptată.

Continuăm lucrările cu cea de-a doua parte a ședinței de astăzi, respectiv exprimarea votului asupra punctelor înscrise la votul final. Potrivit prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă.

Vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul tabletelor, iar senatorii care nu vor putea să-și exprime votul în această modalitate vor fi apelați, din sala de plen, la numerele de telefon puse la dispoziție la solicitarea liderilor de grup.

Modalitatea de exercitare a votului prin intermediul tabletelor este următoarea. Pentru exercitarea fiecărui vot este necesar să se acceseze pictograma „vot” de pe ecranul tabletei. Vor fi afișate patru taste digitale, inscripționate astfel: „pentru”, „contra”, „abținere”, „prezent, nu votez”,

reprezentând opțiunile de vot. În cazul în care senatorul va apăsa exclusiv tasta „prezent, nu votez”, acesta va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu și-au exprimat nicio opțiune de vot.

Timpul alocat pentru exprimarea votului prin mijloace electronice online este de 30 de secunde.

În timpul ședinței de vot, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. Senatorul își poate exprima poziția în problema supusă votului dacă se înregistrează în aplicație în intervalul de timp alocat votării. Ieșirea din aplicație după exprimarea opțiunii în problema supusă votului, dar înainte de expirarea timpului alocat votării nu invalidează opțiunea exprimată. Senatorul are posibilitatea de a-și schimba opțiunea de vot exprimată în timpul alocat fiecărui vot, dar numai după apăsarea tastei „refresh”.

102 prezenți: pentru – 26 de voturi, împotrivă – 50, abțineri – 26, „nu votez” – zero voturi.

Trecem la punctul 4 al ordinii de zi de astăzi.

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra aprobării procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, în proprietatea privată a orașului Teiuș, privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba (L106/2021).

ectelor pandemiei de COVID-19 (L114/2021).

ineri – zero, „nu votez” – zero.

La punctul 13 al ordinii de zi de astăzi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L129/2021).

O să-l invit la microfon pe colegul nostru secretar de ședință, domnul senator Eugen Pîrvulescu, să continue procedura de citire a colegilor noștri... prin telefon.

## PAUZĂ

Bună seara!

Sunt senatorul Liviu Voiculescu, PNL, Olt, iar votul meu pentru astăzi este după cum urmează: punctele 1, 2, 3 – pentru, punctul 4 – abținere, punctele 5, 6 – contra, punctele 7 și 8 – pentru, punctele 9, 10, 11, 12 – contra, 13, 14 – pentru.

Mulțumesc.

O zi frumoasă!

Mulțumesc, domnule senator. Domnul Cîmpeanu, vă rog, domnul Oros.

Sorin Cîmpeanu. Votul meu este conform deciziei Grupului PNL: punctele 1, 2, 3 – pentru, 4 – abținere, 5, 6 – împotrivă, 7, 8 – pentru, 9, 10, 11, 12 – împotrivă, 13, 14 – pentru.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul ministru Oros. Pregătim domnul Cadariu și domnul premier Cîțu.

...senator PNL de Cluj și am să votez „abținere” la punctul 4, „contra” la punctele 5, 6, 9, 10, 11 și 12 și la restul pentru.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnul senator Cadariu.

Se pregătesc domnul premier Cîțu și domnul senator Fenechiu.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Stimați colegi, începem votul telefonic.

Cerem un coleg de la AUR, Neagu Ionuț.

După care pregătim Voiculescu Liviu, Cîmpeanu și Oros...

##

Mergeți la microfon, vă rog. Votați la microfon. Vă dau microfonul. Microfonul 6, vă rog.

Vă rog.

Votul meu: la numărul 1 – contra, 2 – tot contra, 3 – contra, 4 – pentru, 5 – pentru, 6 – pentru, 7 – pentru, 8 – contra, 9 – pentru, 10 – pentru, 11 – pentru, 12 – pentru, 13 – contra, 14 – contra.

Bună ziua!

Sunt senatorul Cadariu Constantin-Daniel, iar votul meu este următorul: punctele 1, 2, 3 – pentru, 4 – abținere, 5, 6 – contra, 7, 8 – pentru, 9, 10, 11, 12 – contra, 13, 14 – pentru. Mulțumesc.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Fenechiu.

Se pregătesc domnul Bourceanu și domnul senator Vela. Și domnul premier Cîțu, vă rog.

Alo! Bună ziua!

Sunt senatorul Daniel Fenechiu, Circumscripția nr. 4 Bacău, PNL, iar votul meu este următorul...

Mulțumesc, domnule senator.

Mulțumesc.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Vă rog, stimați colegi, Voiculescu Liviu.

Nu vă auzim.

...la punctele 5, 6, 9, 10 și 11 – contra, la restul votul meu este pentru.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 77/25.V.2021

Domnule senator, vă rog să repetați. De la 1.

Mulțumesc frumos.

Vă rog să repetați. Nu v-am auzit. De la 1, vă rog.

La punctele 5, 6, 9, 10 și 11 – contra, în rest „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul premier Cîțu, vă rog, domnul Bourceanu și domnul Marcel Vela.

Nu răspunde domnul Cîțu. Domnul...

Septimiu Bourceanu, Circumscripția Constanța. Votul meu este în felul următor: 1, 2, 3 – pentru, 4 – abținere, 5, 6 – contra, 7, 8 – pentru, 9, 10, 11, 12 – contra, 13, 14 – pentru.

Mulțumesc, domnule Bourceanu.

Domnul Marcel Vela, domnul Ioan Cristina și doamna Iulia Scântei, vă rog.

## Bună ziua!

Marcel Vela, senator de Caraș-Severin. La punctele 1, 2 și 3 – pentru, punctul 4 – abținere, punctele 5 și 6 – contra, punctele 7 și 8 – pentru, punctele 9, 10, 11, 12 – contra și punctele 13 și 14 – pentru.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ioan Cristina.

Bună ziua!

Senatorul Viorel Badea sunt, iar votul meu este următorul: la punctele 1, 2, 3 – pentru, la 4 – abținere, 5 și 6 – contra, 7, 8 – pentru, 9 – contra, 10, 11, 12 – contra, 13 și 14 – pentru.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul Scarlat George nu a răspuns. Domnul Veștea și s-o luăm și pe doamna președintă a Senatului, doamna Anca Dragu.

Și domnul Hatos.

Sunt Mihai Veștea, Brașov, PNL. Bună ziua, stimați colegi! Votul meu astăzi este: 1, 2, 3 – pentru, 4 – abținere, 5, 6 – contra, 7, 8 – pentru, 9, 10, 11 și 12 – contra, 13 și 14 – pentru.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule Veștea. Mulțumim. Domnul Hatos, doamna Anca Dragu.

## Alo!

Bună ziua!

Adrian Hatos. Sunt senator de Bihor și votez la punctele 1, 2, 3 – pentru, la punctul 4 mă abțin, la punctele 5, 6 votez contra, la punctele 7, 8 votez pentru, iar la 9, la 10 votez contra și pentru 13 și 14 votez pentru.

Mulțumesc.

O zi bună!

11 și 12 să ne spuneți.

La 11 și 12 – contra.

Bună ziua, stimați colegi!

Sunt senatorul PNL Ioan Cristina și voi vota după cum urmează: punctul 1 – pentru, 2 – pentru, 4 – abținere, 5 – contra, 6 – contra, 7 – pentru, 8 – pentru, de la 9 la 12 inclusiv – contra, 13 – pentru, 14 – pentru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna Iulia Scântei, domnul Scarlat George și domnul Badea se pregătesc.

Nu răspunde doamna senator Scântei.

Domnul Scarlat George, domnul Badea, vă rog. Și pregătim și domnul Veștea.

Mai încercați o dată, vă rog. S-a închis telefonul.

Mulțumim.

Anca Dragu. Sunt senator de București, Circumscripția nr. 42, iar votul meu este următorul: la punctul 1 – pentru, punctul 2 – pentru, punctul 3 – abținere, 4 – abținere, 5 – împotrivă, 6 – împotrivă, 7 – pentru, 8 – pentru, 9 – împotrivă, 10 – împotrivă, 11 – împotrivă, 12 – împotrivă, 13 – pentru și 14 – pentru.

Mulțumim, doamna președintă. Mergem mai departe. Luăm colegi... Domnul Dîncu. Nu s-a întors Dîncu.

Doamna Sbîrnea, domnul Mihai Laurențiu.

Vasile Dîncu, Circumscripția nr. 13 Cluj. Votez în felul următor: la 1 – pentru, 2 – contra, 3 și 4 – contra, 5 și 6 – pentru, 7 și 8 contra, 9 și 10 – pentru, 11 – contra, 12 – pentru, 13 – contra și 14 – pentru.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

## Bună ziua!

Sunt Liliana Sbîrnea, senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău, și votul meu la punctele înscrise pe ordinea de zi de astăzi este următorul: „pentru” la punctele 1, 5, 6, 9, 10, 12, 14 și „contra” la punctele 2, 3, 4, 7, 8, 11 și 13.

Mulțumesc frumos.

Mulțumim, doamna senator.

## Bună ziua, stimați colegi!

Sunt Mihai Alfred-Laurențiu, senator PSD de Ilfov, Circumscripția nr. 25, iar voturile mele la punctele de pe ordinea de zi de astăzi sunt următoarele: punctul 1 – pentru, punctul 2 – contra, punctele 3 și 4 – contra, punctele 5 și 6 – pentru, punctele 7 și 8 – contra, punctele 9, 10 – pentru, punctul 11 – contra, punctul 12 – pentru, punctul 13 – contra și punctul 14 – pentru.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Pistru, domnul Toanchină.

## Bună ziua!

Senator Toanchină Marius, PSD, Brașov. Punctul 1 – pentru, punctul 2 – contra, punctul 3 – contra, punctul 4 – contra, punctul 5 – pentru, punctul 6 – pentru, punctul 7 – contra, punctul 8 – contra, punctul 9 – pentru, punctul 10 – pentru, punctul 11 – contra, punctul 12 – pentru, punctul 13 – contra, punctul 14 – pentru.

Mulțumim, domnule senator.

Domnul senator Pistru.

Pregătim domnul Corlățean, domnul Zamfir și domnul Resmeriță.

Nu a răspuns domnul Pistru.

Mai departe, Corlățean, Zamfir și Resmeriță. Și domnul ministru Cseke Attila, vă rog.

## Bună ziua!

Titus Corlățean, senator PSD de Dâmbovița. La punctul 1 – pentru, punctul 2 – contra, punctul 3 – contra, punctul 4 – contra, punctul 5 – pentru, punctul 6 – pentru, punctul 7 –

contra, punctul 8 – contra, punctul 9 – pentru, punctul 10 – pentru, punctul 11 – contra, punctul 12 – pentru, punctul 13 – contra și punctul 14 – pentru.

Mulțumim, domnule Corlățean. Domnul Zamfir și domnul Resmeriță, vă rog.

## Bună ziua!

Sunt senatorul Cristian Resmeriță. Punctul 1 – pentru, 2 – contra, 3 – contra, 4 – contra, 5 – pentru, 6 – pentru, 7 – contra, 8 – contra, 9 – pentru, 10 – pentru, 11 – contra, 12 – pentru, 13 – contra și 14 – pentru.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

## Mulțumim, domnule Resmeriță.

Domnul Zamfir se pregătește. Și domnul Cseke Attila. N-a răspuns domnul Zamfir.

Domnul Cseke.

Haideți să mai luăm o dată, încă o tură, să vedem așa: la domnul premier Cîțu, vă rog – cine n-a răspuns –, doamna Iulia Scântei, Scarlat George... Parcă n-a răspuns, nu?

Vă rog.

Vă rog.

## Bună ziua!

Florin Cîțu, senator. Votez la punctele 1–3 – pentru, la 4 – abținere, 5, 6 – contra, 7, 8 – pentru, 9, 10 – contra, 11, 12 – contra, 13, 14 – pentru.

Mulțumim, domnule prim-ministru. Vă rog, dacă o mai aveți pe doamna Iulia Scântei. Vă rog.

## Bună ziua!

Iulia Scântei sunt, senator PNL, iar voturile mele pentru ordinea de azi sunt următoarele: pentru proiectele de la pozițiile 1, 2 și 3 – voturi pentru, pentru poziția 4 – vot de abținere, pentru poziția 5 și pentru proiectul de la poziția 6 – voturi contra, pentru proiectele de la pozițiile 7 și 8 – voturi pentru, pentru proiectele de la pozițiile 9, 10, 11 și 12 – voturi împotrivă și pentru pozițiile 13 și 14 de pe ordinea de zi – voturi pentru.

La revedere!

Mulțumesc, doamna senator. Vă rog, am mai avea...

## Hristos a înviat!

George Scarlat, senator de Galați. Pentru astăzi la ordinea de zi voi vota astfel: la punctele 1, 2 și 3 – pentru, la punctul 4 – abținere, la punctele 5 și 6 – contra, la punctele 7 și 8 – pentru, la punctele 9, 10, 11 și 12 – contra, la punctele 13 și 14 – pentru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai încercați o dată la domnul Zamfir, vă rog.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mulțumim, domnule senator. Am încheiat votul telefonic.

Bună ziua!

Eusebiu Pistru sunt. La punctul 1 – pentru, punctul 2 – contra, punctul 3 – contra, punctul 4 – contra, punctul 5 – pentru, punctul 6 – pentru, punctul 7 – contra, punctul 8 – contra, punctul 9 – pentru, punctul 10 – pentru, punctul 11 – contra, punctul 12 – pentru, 13 – contra și 14 – pentru. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos. Vă rog, dacă a răspuns domnul Zamfir. A răspuns. 7, vă rog.

Bună seara!

Daniel Zamfir sunt, iar votul meu este următorul: la punctul 1 – pentru, punctul 2 – contra, punctul 3 – contra, punctul 4 – contra, punctul 5 – pentru, punctul 6 – pentru, 7 – contra, 8 – contra, 9 – pentru, 10 – pentru, punctul 11 – contra, 12 – pentru, 13 – contra, 14 – pentru.

Mulțumesc.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Mulțumim, domnule senator.

Am o rugăminte la dumneavoastră, să-l mai sunați o dată pe domnul Fenechiu, n-am înțeles la un punct.

Daniel Fenechiu, vă rog. E ceva ce n-am auzit eu foarte bine.

Domnul Cseke nu răspunde.

A doua oară l-am sunat, da, pe domnul Cseke?

Vă rog, pe domnul Fenechiu, vă rog, încă o dată.

Te rog, domnule Fenechiu, încă o dată! Te rog din suflet, nu am înțeles la punctul 4 eu.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

...votez o dată, dați-mi cuvântul.

Abținere sau... ce a zis?

Sunt senatorul Daniel Fenechiu, PNL, Bacău, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi, mai puțin punctele 5, 6, 9, 10 și 11, unde este contra. Deci 5, 6, 9, 10 și 11 – contra, restul – pentru.

Mulțumesc.

Stimați colegi, centralizăm voturile din ședința din 10 mai 2021. La punctul 1 de pe ordinea de zi:

– la votul telefonic am avut 23 de voturi pentru, unu contra, zero abțineri;

– total voturi la punctul 1: pentru – 111 voturi, contra – 10, total abțineri – 1.

Punctul 2 de pe ordinea de zi:

– la votul telefonic: voturi pentru – 15, contra – 9, abțineri – zero;

– total, telefonic plus tabletă: total pentru – 70 de voturi, total contra – 55 de voturi, total abțineri – două voturi.

La punctul 3 de pe ordinea de zi:

– la votul telefonic: voturi pentru – 14, contra – 9, abțineri – una;

– total, telefonic și tabletă, la punctul 3: total pentru – 40 de voturi, total contra – 59 de voturi, total abțineri – 27 de voturi.

Punctul 4 de pe ordinea de zi:

– la votul telefonic am avut două voturi pentru, 8 contra și 14 abțineri;

– total, telefonic și tabletă: la voturi pentru avem total 21, contra – 44, total abțineri – 63.

Punctul 5 de pe ordinea de zi:

– la votul telefonic am avut 9 voturi pentru, 15 contra, zero abțineri;

– total, telefonic și tabletă: total pentru – 65 de voturi, total contra – 65 de voturi, total abțineri – zero.

Punctul 6 de pe ordinea de zi:

– la votul telefonic am avut 9 voturi pentru, 15 contra, zero abțineri;

– total, telefonic și tabletă: total pentru – 65 de voturi, total contra – 65 de voturi... 60 de voturi, scuze, la punctul 6, total pentru – 60 de voturi, total contra – 71 de voturi, total abțineri – zero voturi.

Punctul 7 de pe ordinea de zi:

– la votul telefonic: voturi pentru – 16, contra – 8, zero abțineri;

– total voturi, telefonic plus tabletă: total pentru – 82 de voturi, total contra – 45, total abțineri – zero.

Punctul 8 de pe ordinea de zi:

– vot telefonic: pentru – voturi 15, 9 abțineri..., 9 contra, zero abțineri;

– total voturi, telefonic plus tabletă, la punctul 8 de pe ordinea

de zi: total pentru – 70, total contra – 59, total abțineri – zero. Punctul 9 de pe ordinea de zi:

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule secretar de ședință Eugen Pîrvulescu.

Dați-mi voie să vă comunic rezultatul votului de astăzi: La proiectul de hotărâre înscris la punctul 1 al ordinii de zi..., dat fiind votul, este adoptat.

La punctul 2 al ordinii de zi, solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență..., aceasta a fost aprobată.

La punctul 3, solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost respinsă.

Punctul 4: solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost respinsă.

La punctul 5, solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost respinsă.

Punctul 6 al ordinii de zi: solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost respinsă.

La punctul 7, solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost aprobată.

8. Solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost aprobată.

La punctul 9 al ordinii de zi, solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost aprobată.

La punctul 10 al ordinii de zi, solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost aprobată.

11. Solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost respinsă.

Punctul 12: solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost aprobată.

Punctul 13 al ordinii de zi: solicitarea de dezbatere și adoptare a inițiativei legislative cu procedură de urgență a fost aprobată.

La punctul 14 al ordinii de zi, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Acestea fiind spuse, vă mulțumesc tuturor pentru colaborarea la această ședință.

Declar închise dezbaterile de astăzi și ședința de astăzi. Mulțumesc.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**A B O N A**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2021 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||100 lei/an||

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72,

e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337218]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 77/25.V.2021 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei