Stenogramă plen

Interpelare

Titus Corlățean

Măsurile avute în vedere de autorități pentru marcarea oficială a zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România

Astăzi voi prezenta o interpelare adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României, domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe, domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne, domnului Nicolae Ciucă, ministrul apărării naționale. Interpelarea este semnată de senatorul Titus Corlățean, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, Grupul parlamentar al PSD. Obiectul interpelării: „Măsurile avute în vedere de autorități pentru marcarea oficială a zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România”. Stimate domnule prim-ministru, Stimați miniștri, La data de 11 noiembrie 2020 a intrat în vigoare Legea nr. 256 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon în România. Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la patria-mamă, România, prin recunoașterea internațională prin intermediul unui tratat de pace, ci și confirmarea drepturilor civile și politice ale românilor, care constituiau populația majoritară în Transilvania. Inițiativa legislativă (al cărei inițiator sunt) a reglementat o serie de măsuri adecvate pentru marcarea oficială a acestei zile la nivel național și local, dar și în relațiile externe ale României, prin organizarea unor manifestări culturaleducative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. În acest sens, autoritățile centrale și locale vor arbora drapelul României la data de 4 iunie și vor organiza sau vor oferi sprijin pentru organizarea manifestărilor menționate de lege. Având în vedere aceste aspecte, vă solicit să mă informați cu privire la măsurile pe care intenționează să le adopte Guvernul și ministerele de resort pentru a marca oficial, potrivit prevederilor Legii nr. 256/2020, Ziua Tratatului de la Trianon, pe plan intern și extern. Semnează, Senator Titus Corlățean.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc domnului senator Corlățean. În sală este prezent doar Grupul PSD.

Îi mulțumesc domnului senator Corlățean. În sală este prezent doar Grupul PSD. Continuăm, atunci, seria de întrebări și interpelări din partea Grupului PSD. Stimați colegi, _ladies first_ , doamna senator Gabriela Firea, vă rog. A fost domnul Corlățean _first_ pentru că e reuniunea... Mulțumesc.

Interpelare

Gabriela Firea

Interpelare adresată doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătății, și domnului prim-ministru Florin-Vasile Cîțu.

Interpelare adresată doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătății, și domnului prim-ministru Florin-Vasile Cîțu. ## Stimate domnule prim-ministru, Stimată doamnă ministru, Potrivit unor date furnizate de către Ministerul Sănătății, în România, anual sunt peste 10.000 de pacienți cu arsuri cu diferite grade, iar dintre aceștia aproximativ 15% au arsuri severe. La nivel național există doar 21 de paturi pentru pacienții cu arsuri de complexitate medie în unități funcționale de mari arși, dar nu există un centru de tratare a marilor arși. Fondurile pentru construirea unor astfel de centre sunt asigurate dintr-un împrumut obținut de la Banca Mondială, orașele în care se vor realiza fiind București, Timișoara și Târgu Mureș. Stimate domnule prim-ministru, Stimată doamnă ministru, Vă solicit să ne transmiteți informații actualizate privind stadiul în care se află aceste proiecte, pentru fiecare dintre cele trei orașe menționate în care trebuie să fie construite, precum și etapele ce vor fi parcurse până la finalizarea lor.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc doamnei senator Gabriela Firea. Dacă din partea Grupului AUR sunteți..., da? Vă rog.

Îi mulțumesc doamnei senator Gabriela Firea. Dacă din partea Grupului AUR sunteți..., da? Vă rog. Doamna senator Rodica Boancă, vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Am o interpelare și o întrebare. Voi da citire interpelării. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru al României, Florin-Vasile Cîțu.

Am o interpelare și o întrebare. Voi da citire interpelării. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru al României, Florin-Vasile Cîțu. Stimate domnule prim-ministru Florin-Vasile Cîțu, Făcând abstracție de faptul că Basarabia, ca regiune istorică, face parte din vechile hotare ale României Mari – care este dezideratul fiecărui cetățean de pe cele două maluri ale Prutului –, este un lucru cert și de necombătut că în Republica Moldova sunt familii întregi sau parțiale care au corespondent în România. Cei mai mulți sunt plecați la muncă, să aducă un ban sau o bucată de pâine, precum sunt și confrații noștri în toată Europa. Prin ultimele evenimente – și sub umbrela pandemiei – care au dus la ridicarea liberei circulații în punctele de trecere a frontierei, foarte multe familii au fost, pur și simplu, separate și, din păcate, aceste evenimente nu fac decât să ne întoarcă la vremurile de tristă amintire de dinainte de anii ’90. Mai mult decât atât, din lipsă de comunicare, marea majoritate a celor care au mers în punctele de trecere a frontierei cu dorința de a traversa granița – și așa nedreaptă – au plecat înapoi cu un gust amar, gândind că iarăși au fost trădați de frații lor. Pe lângă asta, se creează un curent împotriva României, a românilor și se construiește un curent împotriva unioniștilor. Revenind la obligativitatea impunerii vizelor, ne întoarcem la comunism! Revenind la obligativitatea impunerii vizelor, ne întoarcem iarăși la dezbinare, iar peste alți 31 de ani vom fi judecați precum îi judecăm și noi pe cei care au făcut același lucru acum 31 de ani. De ce să așteptăm încă 31 de ani pentru a o putea face, când putem să rezolvăm acum? În contextul zecilor de sesizări primite de la cetățenii care au fost întorși de la graniță, vă solicit clarificarea următoarelor situații: Care a fost motivul pentru care s-a reintrodus obligativitatea prezentării vizelor pentru cetățenii moldoveni? Care a fost numărul persoanelor care au fost întoarse de la graniță? A crescut numărul solicitărilor de viză, în contextul introducerii acestei măsuri? Perioada pentru care se solicită viză este permanentă? Aveți în plan corectarea acestei măsuri, care nu duce decât la adâncirea prăpastiei dintre cetățenii aceleiași națiuni? Introducerea obligativității vizelor are legătură cu faptul că în Republica Moldova urmează a avea loc alegeri parlamentare? Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc doamnei senator Rodica Boancă. Din partea Grupului PSD, doamna senator Georgescu.

Îi mulțumesc doamnei senator Rodica Boancă. Din partea Grupului PSD, doamna senator Georgescu.

Interpelare

Laura Georgescu

Anularea măsurii 3 pentru IMM-uri

Interpelare adresată domnului Florin-Vasile Cîțu, primministrul României, și domnului Claudiu Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului. Obiectul interpelării: „Anularea măsurii 3 pentru IMM-uri”. Stimați domni, 27.736 de firme s-au înscris în Programul de investiții acordate IMM-urilor (măsura 3), care a fost anulat. Toate aceste firme au depus proiecte, investind resursă umană și financiară, cheltuind bani cu consultanți și experți. Cu toții au aplicat pentru obținerea granturilor de investiții promovate de măsura 3, care, în limita celor 550 de milioane de euro alocate, ar fi trebuit să asigure finanțarea între 50.000 și 200.000 de euro pe proiect. Argumentul mutării resursei financiare pe măsura 2 nu stă în picioare. Măsura 3 se referea la granturi pentru investiții, măsura 2 reprezintă granturi pentru capital de lucru. Aproape toate firmele care au depus proiecte pe măsura 3 își propuseseră să acceseze granturi de investiții pentru a le asigura o soluție de supraviețuire în perioada de criză pandemică. Nu mi-am propus în această interpelare să ridic problema coordonării procesului implementării măsurii 3 prin crearea unui cont, sub pretextul inspectării platformei de înscriere de pe contul de ministru, acest lucru fiind atributul organelor de cercetare. Obiectul interpelării este acela de a da un răspuns către mediul de afaceri și către toți cei care au depus proiecte pe măsura 3. Vă rog, domnule ministru, să ne precizați cum va rezolva Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului această problemă și cum se vor acoperi banii cheltuiți deja pentru fiecare firmă în parte. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului AUR, doamna senator Aelenei Evdochia.

Din partea Grupului AUR, doamna senator Aelenei Evdochia.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Bisericile rupestre abandonate din Dobrogea

Am o întrebare adresată către Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii. Tema întrebării: „Bisericile rupestre abandonate din Dobrogea”. Am vizitat Biserica rupestră din Dumbrăveni, județul Constanța, o adevărată comoară a țării. Aceasta este amplasată într-o zonă de veche tradiție monahală. Într-una din văile de aici a fost identificat un complex monahal paleocreștin, locuit în perioada romano-bizantină, în secolele IV–VIII, și timpuriu medieval, secolele IX–XI. Este cea mai veche mănăstire descoperită până în prezent pe teritoriul țării noastre, alături de cea din Slava Rusă, din județul Tulcea, din secolele IV–VI. În Dobrogea se află, de altfel, mai multe așezăminte de acest fel, toate lăsate de izbeliște, nefiind promovate ca atracții turistice. De exemplu: Complexul rupestru de la Murfatlar, Canaraua Fetii Basarabi și Peștera Sihaștrilor. Complexul rupestru nu este o atracție turistică promovată și nici amenajată, și nici protejată, astfel că nu există un drum până la canionul în care au fost săpate lăcașurile de cult. Conform Legii nr. 5/2000, art. 3: „Lucrările de salvare, protejare și de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate sunt de utilitate publică, de interes național.” Vă rog, domnule ministru, să ne comunicați ce măsuri intenționați să luați pentru a salva aceste comori și pentru a le transforma în atracții turistice de interes național. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc doamnei senator Aelenei. Din partea Grupului PSD, doamna senator Ionela Pravăț.

Îi mulțumesc doamnei senator Aelenei. Din partea Grupului PSD, doamna senator Ionela Pravăț.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

„Lipsa mecanismelor și surselor de finanțare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 226/2020 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 în vederea asigurării gratuității la serviciile publice de transport local și județean pe tot parcursul anului cale

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului prim-ministru al României, domnului Florin-Vasile Cîțu, și domnului ministru al educației, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, și are ca obiect: „Lipsa mecanismelor și surselor de finanțare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 226/2020 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 în vederea asigurării gratuității la serviciile publice de transport local și județean pe tot parcursul anului calendaristic pentru toți elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat și nerespectarea angajamentelor inițiale emise de către Guvernul României, respectiv de către Ministerul Educației în acest sens”. Domnule prim-ministru, Domnule ministru, În cursul anului trecut a fost adoptată Legea nr. 226 din 30 octombrie 2020 privind modificarea și completarea Legii educației naționale, act normativ care prevede, la art. 84 alin. (1), faptul că elevii din învățământul preuniversitar acreditat, respectiv autorizat beneficiază de gratuitate la servicii publice de transport local și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic. De asemenea, același act normativ a clarificat și modalitatea prin care urma să se realizeze finanțarea necesară asigurării acestor gratuități, decontarea cheltuielilor făcându-se de la bugetul de stat, prin transfer către unitățile administrativ-teritoriale, urmând ca acestea din urmă să efectueze subvenționarea operatorului de transport, conform Legii serviciilor publice de transport, astfel încât mecanismul de decontare să fie implementat de către unitățile de învățământ și operatorii de transport rutier să aibă obligația de a emite documente lunare de transport, cu respectarea anumitor restricții, ce urmau să fie implementate de către autoritățile de reglementare în domeniul asigurării transportului. Astfel, ar fi urmat ca elevii să primească abonamentul gratuit de la operatorii de transport, pe baza carnetului de elev, urmând ca, în următoarea etapă, operatorului să-i fie decontate anumite cheltuieli de către autoritatea locală, în baza contractului de serviciu public. În fapt însă, elevii sunt nevoiți astăzi să-și achiziționeze abonamentele la preț întreg, fiind bătaia de joc a dezinteresului față de aceștia și de nevoile acestora, deoarece Legea nr. 226/2020 nu este aplicabilă din cauza faptului că în procesul de elaborare a bugetului de stat nu s-au alocat fonduri pentru acordarea acestor gratuități. În luna martie a acestui an, Ministerul Educației, în mod direct, și, evident, Guvernul României, în mod implicit, ofereau asigurări că, prin proiectul de ordonanță ce urmează să fie adoptat de către Executiv, acordarea sumelor de bani pentru transport se va face în avans, cu decontare în luna următoare pentru elevii care fac naveta, respectiv pentru elevii care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, cu limitarea perioadei eligibile pe durata cursurilor și a sumei decontate la contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe durata semestrului. Mai mult, forma actuală a proiectului ordonanței care ar trebui să ratifice în esență mecanismul de acordare a gratuităților pentru transportul elevilor complică și mai mult situația de fapt din această cauză, deoarece modifică substanțial abordarea Legii nr. 226/2020, pentru că se pleacă de la premisa că toți elevii României dispun de resurse financiare considerabile. Astfel, ceea ce urma să fie o „gratuitate”, o „exonerare”, se transformă în procedură de decont și elevii riscă să fie obligați să-și achiziționeze la preț întreg abonamentele din sume proprii, urmând ca, ulterior, acestea să le fie decontate parțial de către unitatea de învățământ. De asemenea, așa cum am precizat, nu numai că gratuitatea se transformă în decont, ci într-un decont parțial, întrucât decontul vine la pachet cu tarife maximale impuse operatorilor de transport și astfel transportul elevilor va ajunge să fie decontat parțial sau deloc, deoarece există un risc major ca prețurile prevăzute de tarifele maximale să nu corespundă cu valorile reale de piață ale abonamentelor. În contextul celor prezentate anterior, vă rog să ne oferiți clarificări consistente și fundamentate cu privire la următoarele aspecte: 1. De ce lipsesc instrumentele și sursele de finanțare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 226/2020 privind modificarea Legii educației naționale, astfel încât să se asigure gratuitatea la serviciile publice de transport local și județean pe tot parcursul anului calendaristic pentru toți elevii României? 2. De ce proiectul curent de ordonanță inițiat de către Guvernul României, care vizează o altă modificare a Legii nr. 1/2011 pe acest palier, nu respectă angajamentele inițiale ale Ministerului Educației emise în sensul acesta, complicând sau chiar blocând acordarea gratuităților pe linie de transport elevilor din România? 3. De ce ceea ce trebuia să fie o „gratuitate”, o „exonerare”, conform legii, se transformă în procedură de decont și elevii riscă să fie obligați, în teorie, să-și achiziționeze la preț întreg abonamentele din sume proprii? Mulțumesc frumos. Cu reală considerație, Cristina Breahnă-Pravăț, senator PSD de Bacău.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc doamnei senator Pravăț.

Îi mulțumesc doamnei senator Pravăț. Din partea Grupului AUR, domnul senator Cioromelea.

Interpelare

Valentin-Rică Cioromelea

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are un rol fundamental în cunoașterea concretă a repartiției proprietăților cu destinație agricolă din țara noastră, în vederea adoptării celor mai judicioase politici agricole, care să urmărească interesul național, nu pe cel de grup sau străin.

Domnule ministru, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are un rol fundamental în cunoașterea concretă a repartiției proprietăților cu destinație agricolă din țara noastră, în vederea adoptării celor mai judicioase politici agricole, care să urmărească interesul național, nu pe cel de grup sau străin. Având în vedere atribuțiile conferite de lege ministerului pe care îl conduceți, vă solicităm să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Din întreg teritoriul național, care este în prezent suprafața utilizată în exploatații agricole, iar din aceasta cât este teren arabil? 2. Din suprafața agricolă, care este procentul suprafețelor: arabilă, pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole? 3. Care este situația terenurilor agricole în privința suprafețelor, defalcată pe județe și pe cetățeni români, cetățeni străini (iar aici pe categoriile: cetățeni din Uniunea Europeană, cetățeni ai statelor terțe)? Care este repartiția terenurilor cu destinație agricolă în ceea ce privește persoanele juridice și persoanele fizice?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc domnului senator Cioromelea. Din partea Grupului PNL? Domnul senator Adrian Hatos.

Îi mulțumesc domnului senator Cioromelea. Din partea Grupului PNL? Domnul senator Adrian Hatos.

Interpelare

Adrian Hatos

Implementarea proiectelor finanțate din fondurile europene aferente politicii de coeziune din exercițiul financiar 2014–2020 destinate sectorului educațional

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene, iar obiectul întrebării este „Implementarea proiectelor finanțate din fondurile europene aferente politicii de coeziune din exercițiul financiar 2014–2020 destinate sectorului educațional”. Stimate domnule ministru, Ne aflăm într-un moment definitoriu pentru parcursul României în Uniunea Europeană, un prilej prin care țara noastră poate folosi resurse financiare importante în vederea creionării unor reforme și investiții necesare pentru modernizarea societății. Planul național de redresare și reziliență constituie un mecanism prin care Guvernul României poate sprijini o serie de reforme la nivel societal, educația ocupând un loc central în acest plan de reforme, motiv pentru care țin să felicit, în calitate de președinte al Comisiei de știință, inovare și tehnologie, echipa pe care o coordonați. Una din temele regăsite pe agenda publică în această perioadă este finanțarea sectorului educațional prin intermediul Planului național de redresare și reziliență și, implicit, corelarea acestor proiecte finanțate cu nevoile resimțite la nivelul sistemului de învățământ românesc. Elaborarea unui plan articulat de reforme și investiții este necesară pentru modernizarea, dar și pentru creșterea calității și accesibilității sistemului educațional. O condiție _sine qua non_ a elaborării acestui set de proiecte este, din punctul meu de vedere, evaluarea rezultatelor proiectelor deja existente care au fost finanțate prin intermediul politicii de coeziune aferente exercițiului financiar 2014–2020, care tocmai s-a încheiat. O evaluare onestă și critică a impactului acestor proiecte poate ajuta echipa guvernamentală pentru a orienta investițiile atât în ceea ce privește Planul național de redresare și reziliență, cât și programele operaționale, precum POEO – Programul operațional pentru educație și ocupare. De asemenea, este necesar ca cetățenii să fie informați cu privire la aceste aspecte, iar oamenii aflați în pozițiile decizionale să poată învăța din greșelile trecutului. În acest sens, vă rog să precizați, domnule ministru, următoarele aspecte privind implementarea proiectelor finanțate din fondurile europene aferente politicii de coeziune din exercițiul financiar 2014–2020 destinate sectorului educațional: 1. Care sunt proiectele finanțate prin intermediul politicii de coeziune din exercițiul financiar 2014–2020 destinate sectorului educațional? (dacă se poate, titlurile proiectelor în format editabil) 2. Cine sunt beneficiarii proiectelor finanțate prin intermediul politicii de coeziune din exercițiul financiar 2014–2020 destinate sectorului educațional? (tot așa, numele beneficiarilor în format editabil) 3. Care sunt rezultatele proiectelor finanțate prin intermediul politicii de coeziune din exercițiul financiar 2014–2020 destinate sectorului educațional? (rezultate, grad de îndeplinire a țintelor, evident, în format editabil) 4. Care este stadiul implementării proiectelor finanțate prin intermediul politicii de coeziune din exercițiul financiar 2014–2020 destinate sectorului educațional? 5. Care este procentul proiectelor finanțate prin intermediul politicii de coeziune din exercițiul financiar 2014–2020 destinate sectorului educațional care au fost finalizate? (procentul proiectelor finalizate din totalul proiectelor finanțate) Voi fi recunoscător dacă îmi trimiteți răspunsul la întrebările 1–3 în format editabil, cum am precizat deja, de preferat într-un tabel .xls, pe adresa mea de e-mail. - Mulțumesc. -

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Leonard Azamfirei

Inginerii din domeniul medical, soluția problemelor tehnice din spitale

Adresez o interpelare doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătății. Obiectul interpelării este următorul: „Inginerii din domeniul medical, soluția problemelor tehnice din spitale”. Stimată doamnă ministru, În ultimii 30 de ani în România s-au construit spitale doar pe hârtie. Majoritatea celor care funcționează sunt făcute pe model tip, după cutremurul din 1977, la standardele și circuitele care erau valabile la momentul respectiv. În momentul de față, acestea sunt de mult depășite. S-a văzut clar acest lucru în pandemie, că aparatura din secțiile de terapie intensivă a fost suprasolicitată, iar circuitele electrice și de gaze medicale nu au făcut față. În aceste condiții, au apărut defecțiuni care au provocat, pe de o parte, incendii și, pe de altă parte, pierderi de vieți omenești. Există în acest moment mai multe universități din România care școlarizează ingineri pe profilul medical, al căror rol este esențial în cadrul unui spital, pentru că ei știu cum funcționează echipamentele și pot oferi indicații vitale despre cum trebuie folosite pentru a evita incidentele. Spitalele însă nu își asumă obligația de a avea personal dedicat dispozitivelor medicale și astfel apar dezechilibre, întreținerea acestora fiind făcută de personal necalificat și neadaptat. În spitalele din afară există ingineri medicali, iar colaborarea dintre ei și medici ține pericolele la distanță. În schimb, din păcate, în România profesia de inginer medical nici măcar nu este reglementată de lege. Consider potrivit și obligatoriu ca un standard de calitate pentru autorizarea unui spital să fie existența unei structuri formate din ingineri medicali, capabilă să rezolve problemele tehnice din spitale. Față de cele expuse, vă rog să-mi comunicați: Ce măsuri veți lua pentru rezolvarea urgentă a problemelor tehnice din spitale, generate de lipsa inginerilor medicali? Ce demersuri veți face pentru ca inginerul medical să fie inclus în sistemul de recunoaștere a profesiei din sistemul sanitar?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă urăm succes în acțiunile pe care le întreprindeți pe ziua de astăzi!

Vă urăm succes în acțiunile pe care le întreprindeți pe ziua de astăzi! Din partea Grupului AUR, domnul senator Claudiu Târziu.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului primministru Florin-Vasile Cîțu și are ca obiect „Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni”. Stimate domnule prim-ministru, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, prevede înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, cu sediul în municipiul București, și ca organizarea și funcționarea acestuia, inclusiv alocarea unui sediu corespunzător, să fie stabilite prin hotărâre a Guvernului. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni răspunde interesului public al românilor din țară și din străinătate, având utilitate națională și internațională, fiind un element central în vederea păstrării, dezvoltării și exprimării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase românești. Muzeul Românilor de Pretutindeni trebuie să fie o instituție permanentă de primă importanță, pusă în serviciul societății, deschisă publicului, specializată în păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menținerea și conservarea diverselor documente și materiale muzeistice, care să provină din zonele extrafrontaliere locuite de români. Din anul 2007 până în prezent, niciunul dintre guvernele României nu a pus în aplicare prevederile legale privind înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, ca instituție publică de interes național. Cu toate acestea, anterior, fostul Minister pentru Românii de Pretutindeni își asumase pentru 2019 înființarea, amenajarea și dotarea corespunzătoare a Muzeului Românilor de Pretutindeni. În acest sens, Guvernul României transmisese o cerere către Consiliul General al Municipiului București, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al municipiului București în domeniul public al statului, în vederea dării în administrare fostului Minister pentru Românii de Pretutindeni pentru a servi drept sediu al Muzeului Românilor de Pretutindeni. Imobilul identificat în anul 2019 pentru a fi amenajat și a corespunde exigențelor unui muzeu era situat în municipiul București, în incinta Grădinii de Vară „Regele Mihai I” (Parcul Herăstrău), intitulat Teatrul de Vară „Constantin Tănase”. Acest imobil aparținea domeniul public al municipiului București și se afla în administrarea Consiliului General al Municipiului București. De precizat că Parcul „Regele Mihai” este cel mai întins ca suprafață din interiorul unui oraș european, fiind vizitat anual de circa 1 milion de persoane, indiferent de sezon, un lucru important pentru accesul la un muzeu de o asemenea valoare și cu asemenea miză. Înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni trebuie să constituie o premieră pentru România și să puncteze în mod clar și obiectiv interesul statului român de a încuraja toți românii din țară și de peste hotare să fie conectați la ceea ce înseamnă istoria comunităților românești și a diasporei, de la primele valuri de emigrație până în prezent. Muzeul pentru Românii de Pretutindeni i-ar putea oferi României un inestimabil capital de imagine, atât în rândul românilor din țară și al celor de peste hotare, cât și printre străini, în contextul în care astfel de muzee există și în alte state, precum: Israel, Ucraina, Polonia, Rusia, Statele Unite ale Americii. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți când preconizează Guvernul României înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră oral și în scris. Senator al Alianței pentru Unirea Românilor, Claudiu Târziu.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului PSD, domnul senator Maricel Popa.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Maricel Popa.

Interpelare

Maricel Popa

Finanțarea guvernamentală pentru reabilitarea zonei dealul Cătălina din comuna Cotnari, județul Iași

Astăzi am o interpelare adresată ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu. „Finanțarea guvernamentală pentru reabilitarea zonei dealul Cătălina din comuna Cotnari, județul Iași” Domnule ministru, Comuna Cotnari deține un fond turistic de mare valoare, prin monumentele istorice și vestigiile arheologice descoperite de-a lungul anilor în zonă, unice în România. În acest context, amintesc ruinele bisericii catolice construite în perioada domniei lui Alexandru cel Bun, Biserica cu hramul „Sfintei Cuvioase Parascheva” și Podul de piatră din perioada domnitorului Ștefan cel Mare, precum și ruinele Curții Domnești de la Cotnari. Tot în această zonă se regăsește și situl arheologic Cetatea de la Cotnari, poziționat pe dealul Cătălina, în partea de nord-vest a localității Cotnari, făcând parte din masivul Dealul Mare–Hârlău. În urma săpăturilor arheologice efectuate au fost identificate mai multe urme care indicau prezența unor locuințe din epoca neolitică. Cea mai importantă descoperire a reprezentat-o cetatea traco-dacică. Cetatea este singura din România la care zidurile sunt tipul _murus dacicus_ , fapt care atestă nu doar prezența dacilor, ci i-a determinat pe cercetători să considere că acest loc era un centru militar deosebit de puternic și important. De asemenea, au fost descoperite elemente și obiecte de ceramică și bronz, unelte, topoare, cuțite și fragmente din fier aferente perioadei. Motivat de toate aceste descoperiri, cetatea a fost inclusă pe lista monumentelor istorice și a fost declarată zonă protejată, cu valoare de patrimoniu excepțională. Stimate domnule ministru, Valoarea turistică a acestui obiectiv este inestimabilă pentru locuitorii zonelor Cotnari și Hârlău. Vă rog să precizați dacă ministerul pe care îl conduceți a analizat potențialul turistic al acestei zone și dacă a întreprins măsuri pentru reabilitarea acestei locații de importanță națională, în vederea redării circuitului turistic. Vă mulțumesc și vă rog să țineți cont că transmit acest mesaj din partea tuturor locuitorilor comunităților menționate, cu mențiunea că un astfel de proiect ar contribui substanțial la creșterea economică și revigorarea turistică și socială a zonei. Cu deosebită considerație, senator Maricel Popa, Circumscripția nr. 24 Iași.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Pensiile românilor

Stimați cetățeni ai României, Peste 5,2 milioane de pensionari din România, dar și alte milioane de viitori pensionari nu știu ce se va întâmpla cu pensiile lor. În programul de guvernare al PNL, dar și al coaliției de guvernare PNL–USR PLUS–UDMR le-ați promis românilor că veți respecta Legea pensiilor. În campania electorală ați promis o mărire de 8%, ulterior, după ce ați ajuns la guvernare, o mărire de 3%, în raport cu inflația. În final, nu le-ați dat niciun ban pensionarilor, deși inflația se apropie de 4% în România. De asemenea, valuri după valuri de scumpiri devastează puterea de cumpărare și sărăcesc populația României. Veștile sunt și mai rele, având în vedere că Guvernul Cîțu a transmis la Bruxelles că nu mai intenționează să aplice legea care prevede mărirea pensiilor, că va desființa pensia anticipată, că va mări vârsta de pensionare, dar va și crește pragul de vechime în muncă necesar pensionării. Doamnă ministru Raluca Turcan, Pentru că veniturile pensionarilor sunt extrem de mici și banii nu le ajung pentru traiul de zi cu zi, oamenii vor să aibă garanția că nu se culcă sănătoși și se trezesc, ferească Dumnezeu, morți! Având în vedere cele menționate, vă rog să-mi comunicați următoarele: 1. De ce nu respectați Legea pensiilor votată de Parlament și promulgată de președinte? 2. Mai aveți de gând să măriți pensiile românilor și când? 3. Veți mări vârsta de pensionare, pragul de vechime în muncă necesar pensionării și veți desființa pensia anticipată? Vă solicit să răspundeți în scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Senatului. Cu deosebit respect, senator de Teleorman, Ionel-Dănuț Cristescu. Și mai am o întrebare tot pentru doamna ministru al muncii și protecției sociale. Obiectul întrebării: „Impozit zero la salariul minim pe economie”. Stimată doamnă ministru, Partenerii de coaliție de la USR PLUS au promis în campania electorală zero taxe pe salariul minim. Constatăm că până în momentul de față această măsură nu s-a aplicat celor peste 1.580.000 de cetățeni cu salariul minim pe economie. De aceea, aș dori să aflu care este viziunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale cu privire la aplicarea acestei măsuri. Cel mai mare susținător al acestei măsuri este ministrul Claudiu Năsui, zis Pinocchio, care, în numai 5 luni, a distrus economia din România. Așadar, întrebarea către dumneavoastră este următoarea: veți aplica măsura „impozit zero la salariul minim pe economie” pentru cei 1.580.000 de cetățeni care ar beneficia de ea? Vă mulțumesc. Senator de Teleorman, Ionel-Dănuț Cristescu.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc domnului senator Cristescu.

Îi mulțumesc domnului senator Cristescu. Din partea Grupului PSD, domnul senator Călin Matieș, cu precizarea că cei din urmă vor fi cei dintâi.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Organizarea concertelor și rata de vaccinare

- „Organizarea concertelor și rata de vaccinare” este - subiectul. Domnule prim-ministru, Ați declarat recent următoarele: „Există o explicație pentru ceea ce se întâmplă cu vaccinarea. Cluj, București, Timișoara, Constanța, orașele mari, unde avem o aglomerație mai mare, acestea sunt în topul vaccinării, ceea ce înseamnă că aici atingem o imunizare de masă. Bucureștiul este cel mai vaccinat, mai vaccinat decât Clujul, tocmai de aceea primul concert va fi la București, apoi la Cluj.” În această logică, aș dori să vă întreb: câți locuitori din totalul populației din Șumuleu Ciuc, din județul Harghita, au fost deja imunizați, astfel încât, în urma ratei mari de vaccinare, să agreați organizarea pelerinajului religios care se organizează anual în perioada Rusaliilor? Potrivit estimărilor, au participat peste 40.000 de oameni, iar în apropiere a fost organizat și un centru de vaccinare în masă. Cu ce sunt diferite concertele de aceste adunări religioase din punctul de vedere al măsurilor epidemiologice? De ce tratați cu dublă măsură evenimentele care atrag un număr mare de participanți? Dacă Untold și Neversea erau evenimente religioase cu enoriași, le-ați fi aprobat fără alte restricții? În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris pe adresa de e-mail matiescalin@yahoo.ro, precum și la adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Întrebare adresată doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale. Întrebarea se referă la „Precizările referitoare la noua formulă a pensiilor”. Stimată doamnă ministru, În cadrul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, premierul Florin Cîțu a avansat necesitatea elaborării unei noi reforme în domeniul pensiilor, iar în declarațiile ulterioare vizitei de la Bruxelles acesta a susținut că reforma va fi necesară, în contextul în care întreaga generație urmează să se pensioneze în maximum 15 ani, în timp ce natalitatea este o problemă în continuă scădere, iar tinerii și cetățenii apți de muncă aleg să părăsească țara. Având în vedere că în cadrul acestor negocieri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență au fost propuse reforme care vizează ministerul pe care îl coordonați și care influențează direct viața românilor, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ați fost consultată cu privire la aceste propuneri de reforme? 2. Ați avizat propunerea acestor reforme în cadrul negocierilor de la Bruxelles? 3. Care este fundamentarea pentru care a fost decisă interzicerea pensionării anticipate? 4. Care sunt argumentele pentru care ați decis plafonarea pensiilor? În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris pe adresa de e-mail, precum și la adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Și mai am o interpelare, dacă-mi permiteți, domnule președinte, și este timp.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Subvenționarea companiilor de stat care înregistrează pierderi

Interpelare adresată domnului Florin Cîțu, prim-ministrul României. Întrebarea se referă la „Subvenționarea companiilor de stat care înregistrează pierderi”. ## Domnule prim-ministru, Ați declarat recent că Guvernul pe care îl conduceți nu va mai susține companiile de stat care au înregistrat sau vor înregistra pierderi. Mai exact, le veți lăsa să intre în faliment, pentru a fi preluate de privați la prețuri de ruine aruncate la fier vechi, așa cum ați făcut deja cu aeronavele TAROM. Vă reamintesc că printre aceste companii se numără și TAROM, cu 1.800 de angajați, CFR Călători, CFR Marfă, CFR – SA, toate cu mii de angajați, Metrorex, Complexul Energetic Hunedoara, cu peste 4.000 de angajați, și Complexul Energetic Oltenia, cu 13.000 de angajați. După ce ați numit toți ospătarii din PNL și USR la conducerea acestor companii de stat, după ce au realizat un management defectuos, acum aruncați consecințele incompetenței prostănacilor de partid pe umerii angajaților. De ce încercați să falimentați companiile de stat, în loc să le modernizați prin intermediul Planului național de redresare și reziliență și să le faceți profitabile? Oare vreți să le vindeți anul viitor pe doi lei, ca și Portul Constanța? Ce se va întâmpla cu acești angajați dacă veți falimenta aceste companii? Din ce bani veți plăti șomajul pentru zecile de mii de angajați? Oare țara asta mai poate suporta să vă împrumutați la bănci? În încheiere, vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris pe adresa de e-mail, precum și la adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Vă mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, stimați colegi.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc domnului senator Matieș.

Îi mulțumesc domnului senator Matieș. Din partea Grupului PNL, domnule Pufu, aveți o interpelare? Vă rog.

Interpelare

Vlad-Mircea Pufu

Casele boierești, cramele, conacele, casele memoriale și palatele vechi românești

Am o interpelare adresată domnului Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii. Obiectul interpelării: „Casele boierești, cramele, conacele, casele memoriale și palatele vechi românești”. Domnule ministru, România dispune de un patrimoniu impresionant de case vechi boierești, conace, crame, castele și palate, cu un uriaș potențial pentru atragerea turiștilor români și străini. O parte dintre acestea sunt deja în circuitul turistic, însă o majoritate îngrijorătoare se află la această dată în degradare, abandonate oamenilor străzii și în pericol de a fi simple ruine. Casele memoriale suferă, de asemenea, din pricina nefinanțării lucrărilor de întreținere și reparații, iar multe dintre ele sunt închise vizitatorilor. Între 1940 și 1989 au fost confiscate peste 200.000 de proprietăți rezidențiale, printre care și bijuterii arhitecturale ce aparțin unor iluștri arhitecți și proiectanți. Potrivit datelor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, aproximativ 4.500 de conace au fost naționalizate în perioada comunistă, iar în urmă cu câțiva ani mai puțin de 10% erau în curs de restaurare. Este o crimă la adresa memoriei păstrate de aceste edificii faptul că lipsa bugetului alocat pentru conservarea acestora le lasă pradă timpului și sunt multe în ruină sau în pericol de a deveni ruine. De aceea este nevoie de o strategie națională unitară în ceea ce privește protejarea și conservarea moștenirii arhitecturale a României. Adevărate obiective arhitectonice, construcțiile cu acest profil pot fi parte dintr-un program național turistic, care să le revitalizeze și să le introducă în circuitul de vizitare, și astfel să fie menținută vie o parte a istoriei noastre ca nație, iar aici pun accent mai ales pe cele aflate în zonele turistice. Este motivul pentru care vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: – Există la acest moment o evidență a acestor edificii aflate în patrimoniul de stat? – Care este numărul acestora și câte au fost consolidate? – Există o evidență a celor aflate în proprietate privată? Dacă da, ce date dețineți în legătură cu întreținerea acestora? – Aveți în vedere lansarea unui program național de identificare, evaluare și restaurare a acestor construcții valoroase pentru introducerea lor într-un circuit turistic asemănător circuitelor celebre din Franța sau Italia?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

O ultimă întrebare din partea Grupului PSD, domnul Maricel Popa mai avea pe listă o intervenție.

O ultimă întrebare din partea Grupului PSD, domnul Maricel Popa mai avea pe listă o intervenție.

Interpelare

Maricel Popa

Stadiul Planului urbanistic general al municipiului Iași

Am o întrebare către domnul ministru al culturii, domnul Bogdan Gheorghiu. Obiectul întrebării: „Stadiul Planului urbanistic general al municipiului Iași”. Stimate domnule ministru, Municipiul Iași se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește reglementările urbanistice. Planul urbanistic general (PUG) al celui mai mare municipiu din țară datează din anul 1998. De mai bine de 14 ani se lucrează la un nou PUG, dar până acum nu s-a reușit obținerea avizelor necesare pentru a intra în vigoare. Ca urmare, în ceea ce privește problematica de amenajare a teritoriului și urbanismul, în municipiul Iași domnește un haos. Mai grav este că reglementările la care se lucrează de 14 ani se bazează pe o serie de date vechi, care nu mai sunt actualizate. Acum nu există reglementări clare, astfel că se construiește fără nicio logică, de multe ori sfidând bunul-simț și cetățenii municipiului Iași, iar acuzațiile și suspiciunile de corupție sunt la ordinea zilei. Conform unor declarații publice, PUG-ul municipiului Iași se află acum în analiză la Ministerul Culturii. Motivat de acest lucru, vă rog să prezentați: în ce stadiu de află documentația de plan urbanistic general al municipiului Iași, care au fost problemele sesizate la nivelul municipiului Iași, care sunt soluțiile, cine are responsabilitatea să le implementeze și care sunt termenele impuse sau asumate pentru rezolvare? Totodată, vă rog să-mi comunicați dacă la nivelul Ministerului Culturii au fost sesizate probleme similare la alte documentații PUG, depuse de municipii precum Timișoara, Cluj, Constanța, și cât de repede au fost soluționate.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Dacă nu mai sunt întrebări sau interpelări din sală, o să dau citire colegilor care au depus, de asemenea, întrebări și interpelări:

Dacă nu mai sunt întrebări sau interpelări din sală, o să dau citire colegilor care au depus, de asemenea, întrebări și interpelări: – din partea Grupului PSD: domnul Florian Bodog, domnul Bogdan-Constantin Matei, Sorin Vlașin, doamna Siminica Mirea, domnul Marius Toanchină; – din partea Grupului PNL: doamna Monica-Cristina Anisie, domnul Sorin-Ioan Bumb; – din partea Grupului USR PLUS: domnul senator Andrei Postică, Ambrozie-Irineu Darău și domnul senator Marius Bodea; – din partea Grupului AUR au mai depus interpelări domnul Ionuț Neagu și Sorin-Cristian Mateescu; – și, din partea senatorilor neafiliați, doamna senator Șoșoacă. _(Discuții.)_ Da. Și o ultimă întrebare, din partea domnului senator Eugen Dogariu. De asemenea, au mai depus interpelări: – din partea Grupului PSD, domnii senatori Ion Prioteasa, Mihail Genoiu, Bogdan-Constantin Matei, doamna Siminica Mirea, Marius-Gheorghe Toanchină, Eusebiu Pistru; – din partea Grupului PNL: domnul senator Gheorghe Carp și domnul senator Ioan Bumb; – din partea Grupului AUR: domnul senator Sorin-Cristian Mateescu și domnul senator Adrian Costea; – de asemenea, din partea senatorilor neafiliați, doamna senator Diana Șoșoacă. Stimați colegi, Acestea fiind spuse, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări de astăzi. Conform programului aprobat, continuăm cu sesiunea consacrată declarațiilor politice, timpul alocat pentru prezentarea acestora fiind, de asemenea, de 60 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora. Cum am spus și la începutul ședinței de întrebări, _ladies first_ . Doamna Gabriela Firea, vă rog.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Sorin Lavric

Deținutul politic Alexandru Constantinescu

Sunt oameni cărora nu le poți înfrânge cerbicia decât omorându-i. În caz contrar, puterea de a răzbi în orice împrejurare îi preschimbă într-un soi de gladiatori invulnerabili cu hram anonim. Spun „anonim” fiindcă puțini au auzit de ei, spun „hram” fiindcă în cutezanța lor dospește un dram de providență divină. Din această categorie a făcut parte Alex Constantinescu. Născut pe 15 octombrie 1922 în județul Gorj, a fost înrolat în 1943 și trimis pe frontul de la Iași. Era student în anul II la Facultatea de Litere și Filozofie din București. Rănit pe Valea Lupului în iunie 1944, va cădea prizonier în mâna rușilor. Ce va urma va fi calvarul a aproape 20 de ani de detenție: 7 ani în Siberia și 11 în România. Evadând dintr-un lagăr din Siberia, a venit pe jos până la malul Prutului, dar a fost prins de un grănicer român, care, uitându-și etnia și țara pe care o slujea, l-a înapoiat armatei rusești. Destinul lui e al tuturor militarilor din Armata Regală care nu au acceptat să vină în România în chip de pseudoeliberatori. Întorși din sclavia rusească, ei au intrat în cealaltă sclavie, a închisorilor din România. Viața lui Alex Constantinescu seamănă ca două picături de apă cu cea a lui Aurel State: chinuri, disperare, foame, frig, păduchi, ploșnițe, torturi inumane. Și totuși tenacitatea de a nu ceda. Cartea de memorii „Spirala” conține un episod unic sub unghi mistic: în Siberia, un camarad își dă duhul în brațele lui, iar acesta îi vede, literalmente, sufletul cum se desprinde de trup, suflet pe care-l descrie ca pe o monedă albă, având în centru un punct incandescent. Din punct s-a desprins un fir, care avea să se risipească în aer sub forma unei spirale. În nicio altă carte de memorii penitenciare nu am mai întâlnit o asemenea mărturie. Alex Constantinescu a murit în București în 2008, neștiut de nimeni și neomagiat de cineva. Nu-i nimic, i-a sosit acum timpul. Sunt mândru ca sub cupola Senatului României să pronunț numele lui Alex Constantinescu. Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului PSD, doamna senator Georgescu.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Georgescu.

Interpelare

Laura Georgescu

PNRR trebuie să includă proiecte pentru toți românii

Declarația mea politică are tema „PNRR trebuie să includă proiecte pentru toți românii”. Stimați colegi, Viziunea noastră este aceea că în ceea ce privește PNRR trebuie să existe o viziune coerentă și o corelare cu toate celelalte fonduri. România riscă să ajungă la un grad de îndatorare de peste 50%. Afirm acest lucru plecând de la ceea ce s-a întâmplat în guvernările anterioare. Guvernul Cioloș a lăsat o datorie publică de 36%, guvernele PSD reușind să scadă acest procent în mod semnificativ. În acest moment, datoria publică a României este de 48%. Ce înseamnă acest lucru? România a împrumutat în 15 luni de zile aproape 30 de miliarde de euro. În 2021 Guvernul Cîțu are obligația de a rambursa o mare sumă din bani din împrumuturile făcute: și ale actualei guvernări, și ale guvernărilor anterioare. Vom plăti numai dobânzi și comisioane în anul 2021 4 miliarde de euro. Planul național de redresare și reziliență are o componentă de granturi, respectiv 14 miliarde de euro, și o componentă de împrumuturi, de 15 miliarde de euro. Dacă acești 15 miliarde de euro intră în datoria publică a României, vom ajunge la un grad de îndatorare de peste 50%, ceea ce este foarte mult. Noi propunem, în primul rând, evitarea unui dezastru social. O datorie publică imensă va conduce la înghețarea cheltuielilor privind salariile și pensiile din sistemul public sau a tuturor cheltuielilor privind asistența socială. Până în momentul de față, PNRR nu a fost prezentat. Sperăm să se întâmple de la ora 13.00. Nu a existat transparență, românii nu știu despre ce proiect este vorba în acest plan național. Obiectivele și măsurile propuse de Guvern nu au cap și coadă, sunt doar proiecte aruncate acolo, care nu au nicio coerență și nu respectă recomandările Comisiei Europene. Sunt priorități și interese proprii, nu ceea ce este necesar și urgent pentru români. ## Doamnelor și domnilor, Este extrem de important ca cei 29 de miliarde de euro care ar trebui să fie atrași prin PNRR să aibă și proceduri concrete, viabile de implementare. Să poată avea mecanismele de a atrage acești bani în mod concret, nu ca în anul 2016, când nu a fost autorizată nicio autoritate de management, blocându-se absorbția fondurilor europene timp de un an și jumătate. Toate proiectele propuse de PSD astăzi pot fi implementate până în 2026. Noi vrem investiții în oameni. Ne dorim ca banii să ajungă la români, nu să fie blocați în tot felul de proiecte fanteziste și inutile ale Guvernului. Cu PNRR, Guvernul a forțat nota și își bate joc de români. PSD a cerut descentralizare. Ne dorim să creștem alocările pentru autoritățile locale și județene și să existe un echilibru între toate regiunile țării, dar și între oamenii care trăiesc în orașele mari și cei din urbanul mic sau din rural. De asemenea, vrem să existe mecanisme de control al implementării și informări transparente ale autorităților privind implementarea PNRR. Am solicitat sprijin concret pentru firmele românești. Am propus proiecte care să dezvolte capitalul românesc, să creeze locuri de muncă și să crească nivelul de trai al românilor. De asemenea, am cerut ca autostrada Moldovei să fie prinsă în acest plan. Este nevoie ca Moldova să fie legată prin autostradă cu restul țării. Am declarat-o și cu altă ocazie, o afirm și aici: puterea nu înseamnă doar să gestionezi și să conduci instituții; puterea, stimați guvernanți, înseamnă să-ți asumi deciziile și să întreprinzi acțiuni pentru binele tuturor românilor! Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

26 mai 1488 – Ziua începerii construirii bisericii Mănăstirii Voroneț

Tema declarației mele de astăzi este „26 mai 1488 – Ziua începerii construirii bisericii Mănăstirii Voroneț”. Astăzi se împlinesc 533 de ani de la începerea lucrărilor de construcție ale bisericii cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la Mănăstirea Voroneț, județul Suceava. Pe locul unui vechi schit, la distanță cam de o poștă de Cetatea de Scaun a Sucevei și la doi pași de Gura Humorului, în satul Voroneț, viteazul și bine-credinciosul voievod Ștefan cel Mare, cel călit în lupte pentru apărarea credinței și a moșiei noastre, a început a zidi acest lăcaș de închinare. El a devenit peste ani un simbol pentru zona Bucovinei și pentru România în general. Așa cum s-a păstrat dăltuit în pisanie, biserica s-a zidit între 26 mai și 14 septembrie 1488, de praznicul Înălțării Sfintei Cruci. Într-o încercare de a ne asemăna marilor monumente, i s-a spus Capela Sixtină a Orientului, pentru că și noi avem monumentele noastre, ale credinței, vitejiei și trudei românești, ctitorii care vin din negura istoriei și care nu sunt cu nimic mai prejos decât cele ale Apusului. Impresionantă, deopotrivă, pentru ortodocși și necredincioși, pictura exterioară datează din vremea domniei lui Petru Rareș, voievodul cunoscut prin maxima istorică: „Vom fi iarăși ce am fost și mai mult decât atât.” Care este românul care n-a auzit vorbindu-se de albastrul de Voroneț? Cine nu s-a plecat, măcar o dată, în fața acestui altar medieval? Cine poate zice că n-a stat o clipă mut de uimire în umbra voievodalelor ziduri ale Voronețului? Cine n-a avut măcar o mică tresărire gândind că pașii lui de pelerin se alătură celor din veac ai Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, cel la care se spovedea Ștefan Vodă? Cine nu se întristează aflând de răpirea Bucovinei, când în 1785 Imperiul Habsburgic a întrerupt viața monahală de secole? Ea avea să fie reînnodată abia în 1991, astăzi fiind obște de maici și monument UNESCO. ## Stimați colegi, Astăzi este de neînțeles că unii dintre semenii noștri nu apără cu orice preț credința strămoșească, pentru care au muncit, au luptat și s-au jertfit înaintașii noștri. Nu pot să înțeleg aversiunea pentru credință, depărtarea unora de rânduială, votul împotriva bunei chivernisiri a țării. Din viforul istoriei a răsărit și din voința unui domnitor greu de egalat s-a construit această ctitorie ștefaniană. La peste 5 veacuri de la construirea acestei biserici de mănăstire, sunt bucuros să rostesc în Senatul României acest cuvânt care-l face mândru pe orice român: „Voroneț”. Vă mulțumesc. Gheorghe-Adrian Cătană, senator AUR de Sibiu.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului PNL, domnul senator Pufu.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Pufu.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului PSD, doamna senator Purcărin.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Purcărin.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Maricel Popa

Penalul Alexe crede că toată lumea face ca el: fură ca în codru!

„Penalul Alexe crede că toată lumea face ca el: fură ca în codru!” Stimată doamnă președinte, Stimați colegi, Stimate domnule președinte de ședință, Sunt indignat și pe această cale vreau să îl anunț pe domnul Costel Alexe că nu este așa. Sau penalul Costel Alexe. Oricât va căuta, oricâte controale va trimite, nu va găsi nimic. Spitalul de la Lețcani a fost achiziționat cu bună-credință, pentru salvarea oamenilor. Nu este nimic de ascuns. Din păcate, nu se întâmplă nimic constructiv cu spitalul mobil, doar verificări. După ce s-a lăudat cu o remorcă de ATI la spitalul de boli infecțioase, Costel Alexe face tot ceea ce se poate pentru a întârzia redeschiderea unității medicale de la Lețcani. Este, de departe, cel mai verificat proiect realizat vreodată de o instituție publică din România. Vă amintesc, au fost în control: inspectoratul pentru situații de urgență, Corpul de control al Ministerului Sănătății, direcția pentru sănătate publică, Curtea de Conturi, direcția de finanțe, Corpul de control al prim-ministrului, Direcția Națională Anticorupție. Și ne mai așteptăm și la alte controale care vor mai fi. Am construit spitalul în 4 luni, din mai până în august. Din 18 august până acum, în 10 luni, se desfășoară doar controale. Penalul Alexe nu știe să facă nimic, doar să se plângă și să mai cheme controale. Crede că toată lumea este ca el. Eu cred că toată lumea și-a dat seama deja ce fel de om este penalul Costel Alexe, un penal care a cerut mită în pandemie, un om care are la dispoziție un spital cu 100 de locuri de ATI și-l ține închis din motive strict politice, un om cu o structură morală discutabilă, care are ca scop doar îmbogățirea sa și a camarilei sale. Deși a anunțat public că încearcă decontarea spitalului mobil prin fonduri europene, Costel Alexe nu a pus acest lucru în practică. Minte cum respiră. Spune că face eforturi ca să pună în funcțiune spitalul, dar, în realitate, nu știe cum să mai trimită vreun control sau să înființeze vreo comisie de analiză și să-l blocheze. Își bate joc de banii ieșenilor. Nu folosește spitalul și nici nu a încercat să readucă fondurile la bugetul județului. Nici măcar nu a aplicat pentru obținerea decontării cheltuielilor cu spitalul, deși avea această posibilitate. Comisia Europeană a repartizat pentru România 50 de milioane de euro, nu s-au cheltuit decât în jur de 12 milioane de euro. În urma unei interpelări pe care am făcut-o către ministrul investițiilor și fondurilor europene, am primit un răspuns foarte clar: nu a fost depus niciun proiect pentru finanțarea spitalului mobil COVID-19 de la Lețcani. În aceste condiții, îi solicit public penalului Costel Alexe să demonstreze modul în care a încercat să obțină finanțarea pentru unitatea medicală de la Lețcani, iar, dacă nu a făcut-o, să le ceară scuze ieșenilor, pentru că i-a mințit, i-a înșelat din nou. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

rog.

Interpelare

Rodica Boancă

În loc de mărirea alocațiilor, copiii primesc vaccinuri de 1 iunie!

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „În loc de mărirea alocațiilor, copiii primesc vaccinuri de 1 iunie!”. Jos mâinile de pe copiii noștri! Într-o lume a absurdului și a distopicului, un premier al unei țări europene, care se pretinde un Superman, dar poate fi doar unul al haosului, vrea să ofere copiilor cadou de 1 iunie câte o seringă cu o substanță numită vaccin, despre care nu există încă date medicale, studii clinice și concluzii privind efectele adverse ale acestui produs farmaceutic. Ce își pot dori copiii acestei țări, care trăiesc într-o irealitate ce frizează nebunia? Alocații? Sistem de educație care să le ofere siguranța unei vieți decente ca adult și integrare pe piața muncii? Nu, desigur că nu! Un sistem de sănătate în care să fie tratați și vindecați într-un mediu igienic, fără bacterii nosocomiale? Firește că nu! Poate vor locuri de muncă plătite după standardele europene pentru părinții lor? Nu. Cine a zis asta? Sau poate copilașii vor ca bunicii lor să fie respectați de statul pentru care au plătit dări o viață? Da’ de unde! Credeți că este posibil ca de 1 iunie pruncii acestei țări, adevărații eroi, care zi de zi fac naveta kilometri pentru a ajunge la școală, din dorința de a se dezvolta, să își dorească infrastructură școlară, stabilitate a cadrelor didactice în sistem și transport sau curent electric? Nu, bineînțeles că nu! Cu un cinism nemaiîntâlnit, prim-ministrul țării acesteia vrea ca de 1 iunie, de Ziua copilului, sărbătoriții să primească în dar o injecție în braț, devenind cobaii unui sistem putred! Un astfel de politician pune în pericol siguranța întregii țări, mai ales că este incapabil să construiască un sistem sustenabil pentru copii, pentru familie, pentru natalitatea României. În calitate de părinte, ne recomandați maratonul de vaccinare de 1 iunie, domnule prim-ministru? În calitate de medic sau secondat de medici imunologi și virusologi, ne faceți recomandarea ca de Ziua copilului, între o vizită la zoo și una la un muzeu, să trecem pe la cort pentru a face o injecție? Dar răspunsul este: „Nu!” Aceasta este răsplata pentru oamenii care v-au ales, acesta este respectul pentru resursa esențială a țării, copiii, al căror număr a scăzut vertiginos, din cauza politicilor abuzive și incoerente ale guvernelor din ultimii 31 de ani? Cum vă permiteți să induceți panica în rândul copiilor și să-i folosiți pentru a vă atinge numărul de vaccinați? Jos mâinile de pe copiii noștri! Nu faceți nimic pentru a-i proteja contra pericolelor, ba dimpotrivă, nu-i ocrotiți, nu vă pasă de copiii acestei țări sau de familiile lor și nu aveți niciun drept să-i târâți în mocirla asta! În concluzie, lăsați copiii în grija părinților și dumneavoastră faceți o campanie de vaccinare fără circ și sfidare, documentată, promovată de medici, nu de politruci! Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului PSD, doamna senator Cristina Breahnă.

Din partea Grupului PSD, doamna senator Cristina Breahnă.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc doamnei senator Breahnă-Pravăț. Din partea Grupului PSD, domnul senator Lucian Trufin.

Îi mulțumesc doamnei senator Breahnă-Pravăț. Din partea Grupului PSD, domnul senator Lucian Trufin.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnul senator Matieș, care cedează ultimul loc celor care vor fi cei dintâi.

Domnul senator Matieș, care cedează ultimul loc celor care vor fi cei dintâi. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

O ultimă intervenție, din partea Grupului USR, domnul senator Eugen Negoi.

O ultimă intervenție, din partea Grupului USR, domnul senator Eugen Negoi.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Fundațiile de tineret și patrimoniul pe care îl dețin acestea

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Fundațiile de tineret și patrimoniul pe care îl dețin acestea”. Există în toată țara multe obiecte patrimoniale pe care, înainte de 1989, le administra defunctul UTC – Uniunea Tineretului Comunist, pentru cei mai tineri. Fostul patrimoniu UTC se află în prezent în administrarea unor așa-numite „fundații de tineret”, preluat în baza unui proces-verbal semnat, prin care aceste fundații se asigură că desfășoară activități cu și pentru tineri. În județul Constanța, de exemplu, în patrimoniul Fundației Județene pentru Tineret Constanța există o casă a tineretului în Mangalia și un monument al tineretului de la Straja. Realitatea din teren arată cum spațiile dedicate tinerilor – în cazul Casei Tineretului Mangalia – sunt închiriate diverselor firme: de exemplu, școală de șoferi sau birou notarial. Și acest lucru se întâmplă nu numai în județul Constanța, ci și în toată țara. Legea nr. 146/2002 prevede structura organizațională a fundațiilor de tineret. Ministerul Tineretului și Sportului refuză totuși, încă din 2002, să emită un regulament de aplicare a prezentei legi. Mai mult de atât, Fundația de Tineret din Constanța este deținută și condusă ilegal de o persoană condamnată penal și cercetată în alte două dosare. Fundația de Tineret din Constanța este condusă, din 2017 până în prezent, de fosta soție a celui care a condus această fundație din 1990, pentru 27 de ani. Cu alte cuvinte, fundația este lăsată moștenire, la fel și patrimoniul, pe care-l administrează în mod cu totul imoral. Pe de altă parte, tinerii din Constanța, adică aceia care își doresc ca patrimoniul fostului UTC să fie realmente în folosul lor, au depus o inițiativă – prin intermediul unor parlamentari, bineînțeles – care prevede dizolvarea actualelor fundații de tineret și obligativitatea ca în cadrul consiliilor județene să existe o structură, un consiliu de tineret în speță, iar fostul patrimoniu UTC să parvină acestor instituții abilitate pentru desfășurarea activităților, în mod special, pentru tineri. Această inițiativă, în modul curent Pl-x 541/2020, a trecut tacit de Senat și a fost dezbătută în Comisia de tineret și sport și Comisia juridică din cadrul Camerei Deputaților. Este imperios necesar ca un patrimoniu de o așa însemnătate, care trebuie să aibă impact asupra și să fie pus la dispoziția tinerilor, să intre pe făgașul normal. Fără administrări pentru buzunarele unora, ci numai pentru tineri. Remus Negoi, senator USR PLUS de Constanța. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Au mai depus declarații politice în scris:

Au mai depus declarații politice în scris: – din partea Grupului PSD: domnii senatori Paul Stănescu, Bodog Florian-Dorel, Prioteasa Ion, Genoiu Mihail, Popa Maricel..., a fost în sală, Dîncu Vasile, Matei Constantin-Bogdan, Mirea Siminica, Toanchină MariusGheorghe și Mutu Gabriel; – din partea Grupului PNL: Bumb Ioan-Sorin, Neagu Nicolae și Carp Gheorghe; – din partea Grupului USR: Bodea Marius și Cernic Sebastian; – din partea Grupului AUR: Neagu Ionuț, Mateescu Cristian și Târziu Claudiu-Richard. Stimați colegi, Dacă nu mai sunt alte intervenții, observații, declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 26 mai. Să aveți o zi ușoară! PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Anca Dana Dragu

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 26 mai 2021.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 26 mai 2021. Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Dan Ivan, secretari ai Senatului. Ordinea de zi pentru ședința plenului și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Doamnelor și domnilor senatori, vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor art. 111 și 136 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată. În cadrul dezbaterilor generale poate lua cuvântul un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor. Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru un minut. Președintele de ședință le acordă cuvântul senatorilor la dezbaterile generale conform listei vorbitorilor existente la unul dintre secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare. Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să acceseze aplicația de audioconferință și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei. În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final va avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru completarea tabelului-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L113/2021). Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. - Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile și îi dau cuvântul doamnei senatoare Gabriela Crețu. Vă rog, doamnă.

Interpelare

Gabriela Crețu

Ăsta este genul de lege care, de regulă, nu naște niciun fel de controversă politică. Eu sper că toți din această sală vrem să protejăm copiii și tinerii în fața consumului de droguri și să-i sancționăm pe traficanți. Ba chiar e o situație în care trebuie să apreciez că Guvernul transpune la timp o

Ăsta este genul de lege care, de regulă, nu naște niciun fel de controversă politică. Eu sper că toți din această sală vrem să protejăm copiii și tinerii în fața consumului de droguri și să-i sancționăm pe traficanți. Ba chiar e o situație în care trebuie să apreciez că Guvernul transpune la timp o directivă europeană. Suntem în termen. Cu toate acestea, aș vrea să fac o solicitare către Agenția Antidrog și către Guvern, în următorul sens – vă citesc, de fapt, ce votăm –, adăugarea următoarei substanțe: N,N-dietil-2-[[4-(1-metiletox)fenil]metil]5-nitro-1H-benzimidazol-1-etanamină. Am întrebat, cum probabil că oricare dintre dumneavoastră v-ați întreba: unde se găsește? Este o denumire populară, oarecare, a acestei substanțe, ca să ne putem proteja de ea, pentru ca, în mod real, cei care sunt sancționați să fie sancționați pentru că au traficat substanța, nu pentru că habar n-aveau ce este acea substanță? Dar mai ales solicitarea pe care vreau să o fac este următoarea: agenția să-și pregătească personalul în sensul concret, pentru că în directivă există considerente. Acolo se spune: au murit niște oameni, simptomele erau..., consumul a fost următorul... Partea aceea nu se mai transpune și rămânem cu acest text, care e o chestiune pur formală, nimeni nu înțelege despre ce este vorba, pe bună dreptate, poate doar chimiștii specialiști. Deci Agenția Antidrog să pregătească personalul la modul concret, pentru a putea preveni consumul unor asemenea substanțe care apar permanent și care afectează sănătatea cetățenilor. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 2 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative privind acordarea voucherelor de vacanță (L121/2021). Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. - Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Dau cuvântul domnului senator Daniel Zamfir. Vă rog.

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

Este vorba despre acordarea voucherelor de vacanță în mediul privat. De ce vă opuneți acestui mecanism prin care nu facem decât să stimulăm economia? Am înțeles că ați avut o problemă cu voucherele din sistemul public, că nu s-au cheltuit, și renunțăm la ele. Dar aici de ce nu sunteți de acord cu vo

Este vorba despre acordarea voucherelor de vacanță în mediul privat. De ce vă opuneți acestui mecanism prin care nu facem decât să stimulăm economia? Am înțeles că ați avut o problemă cu voucherele din sistemul public, că nu s-au cheltuit, și renunțăm la ele. Dar aici de ce nu sunteți de acord cu voucherele de vacanță pentru mediul privat? Mai ales că Ministerul Economiei..., dar asta este o altă etapă din războiul fratricid PNL–USR, știți, pentru că Ministerul Economiei a susținut această măsură. Ministerul Economiei a spus că, da, voucherele de vacanță acordate stimulează economia, ceea ce e un lucru corect. Dar, din păcate, a venit Ministerul de Finanțe și, într-un calcul contabilicesc, ne-a informat că, de fapt, este o gaură la buget. Păi, hai să ne hotărâm: e gaură la buget sau stimulăm economia? Cu cine vă poziționați? Cu cei de la PNL sau cei de la USR? Vedeți că acum la porțile Parlamentului sunt fermierii, vedeți că, peste nu multă vreme, o să vină și alții, pentru că măsura... – celebra măsură care ar fi trebuit cu adevărat să stimuleze economia –, și anume măsura 3 ați îngropat-o. Și a îngropat-o ministrul USR, care reclamă că ministrul PNL dinainte ar fi făcut nu știu ce fapte penale. Și, din acest motiv, cea mai importantă măsură de stimulare a economiei, și anume măsura 3, aceea de capital de lucru unde erau ancorate cele mai multe companii românești – probabil, asta vă deranjează –, a fost îngropată. Așadar, vouchere de vacanță, nu, capital de lucru, nu, pentru fermieri, pentru agricultori, nu, dar auzim mărețele declarații ale domnului prim-ministru, de ieri, cum o să surprindem noi Europa cu o creștere economică de 9%. - Ferească-ne Dumnezeu! - Grupul PSD va vota acest proiect de lege. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L138/2021). Raportul Comisiei de muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Îl invit la microfon pe domnul senator Maricel Popa. Vă rog.

Interpelare

Maricel Popa

Propunerea legislativă vine în primul rând să corecteze o eroare matematică cu care se confruntă actuala reglementare. Astfel, legea actuală acordă o facilitate celor care au lucrat în condiții speciale, în sensul în care stagiul obligatoriu de cotizație se duce la 25 de ani. În traducere, sunt sufi

Propunerea legislativă vine în primul rând să corecteze o eroare matematică cu care se confruntă actuala reglementare. Astfel, legea actuală acordă o facilitate celor care au lucrat în condiții speciale, în sensul în care stagiul obligatoriu de cotizație se duce la 25 de ani. În traducere, sunt suficienți 25 de ani de muncă, dacă muncești 30 de ani în condiții speciale... Dar logica mea matematică impune cel puțin egalitatea. De asemenea, termenul de 25 de ani, fiind vorba de o excepție pentru o categorie specială de muncitori, și anume cei care lucrează în domeniul construcțiilor navale, nu ține cont de realitatea existentă, și anume de faptul că cel mai îndelungat șantier naval din România a funcționat 22 de ani. Astfel, este necesară stabilirea unui termen mai mic de 22 de ani, un exemplu, motiv pentru care considerăm stabilirea perioadei de referință la 18 ani în lucru într-un șantier naval pentru a beneficia de reducerea stabilită pe cale instituțională, atât timp cât perioada maximă pe care un muncitor român ar putea-o avea în construcții navale..., timp de 22 de ani. Această măsură nu este nicidecum una discriminatorie, ci, din contră, adaptată realității, vine să corecteze o discriminare existentă în prezent. Susținem propunerea legislativă și o consider pertinentă, mai ales că aduce o îmbunătățire vizibilă actualei reglementări. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 4 avem Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L226/2018). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 849/2020. Raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru constituționalitate este de respingere a legii. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Camera sesizată. Nu sunt intervenții asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. La punctul 5 al ordinii de zi avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195 din 2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 03.08.2006, cu modificările și completările ulterioare (L155/2021). Urmează să supunem votului aprobarea procedurii de urgență în cadrul sesiunii de vot final. La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (L94/2021). Raportul Comisiei juridice este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Dau cuvântul doamnei senatoare Rodica Boancă. Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Am elaborat acest proiect de lege – AUR a elaborat acest proiect de lege – deoarece, fiind nou-intrați în politică, am văzut că se poate și fără prea mulți bani. Am văzut că se pot face campanii onorabile și se poate transmite mesajul către electorat și fără costuri sau fără bani primiți de la stat.

Am elaborat acest proiect de lege – AUR a elaborat acest proiect de lege – deoarece, fiind nou-intrați în politică, am văzut că se poate și fără prea mulți bani. Am văzut că se pot face campanii onorabile și se poate transmite mesajul către electorat și fără costuri sau fără bani primiți de la stat. Acești bani, mai ales într-o perioadă de criză, așa cum o traversăm sau așa cum ne spune, ne învederează zilnic Guvernul Cîțu..., în această perioadă de criză fiecare bănuț este important și el trebuie să fie folosit cu foarte-foarte multă rațiune și foarte rațional. Așadar, banii aceștia acordați finanțării partidelor politice, în astfel de momente extrem de cruciale pentru economia românească și pentru stabilitatea noastră, când ne-am împrumutat fără măsură pentru niște proiecte pe care încă nu le vedem sau pentru niște, să le spunem, lucruri, pentru niște programe încă neapărute, încă în fașă... Probabil este momentul să facem un sacrificiu, este momentul să faceți un sacrificiu. Știu că este greu, știu că v-ați obișnuit cu acești bani, știu că ei nu ajung însă în teritoriu, știu că acești bani nu sunt neapărat folosiți de senatori sau de deputați sau de partid în teritoriu și, atunci, poate reconsiderați și vă gândiți la acest popor, care v-a trimis aici, și faceți un sacrificiu: renunțați la acest buget de stat pentru finanțarea partidelor, pentru că, vă spun eu din proprie experiență, se poate întreține un partid politic și fără bani de la stat. Vă mulțumesc și vă rog să votați cu inima. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Virgil Guran, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Dau cuvântul domnului senator Virgil Guran, liderul Grupului parlamentar al PNL. Vă rog, domnule lider.

Interpelare

Virgil Guran

Domnʼe, nu avem nevoie de asta, n-avem nevoie de cealaltă.

Eu cred că trebuie să fim realiști și raționali. Un partid funcționează cu bani. Ne-am obișnuit – ca să dea bine, așa, la presă, la popor – să venim și să spunem: „Domnʼe, nu avem nevoie de asta, n-avem nevoie de cealaltă.” Deci un partid funcționează cu bani. Vă spun că au fost două măsuri. Am o anumită vechime deja în politică și am văzut destule. Au fost două măsuri logice: una, cea cu campaniile electorale, când nu s-a mai permis să vii cu tot felul de materiale. Și vă spun, tot din experiență, foarte puțini bani au mai fost necesari după aceea. Și a fost foarte bine, n-am mai umplut ca pomul de Crăciun fiecare localitate, de nu mai înțelegeai nimic – și asta presupunea că ai nevoie de foarte mulți bani. Și a doua: această măsură de a se acorda de la stat o anumită sumă pentru a putea funcționa partidele. De ce consider că au fost bune? Păi, vă spun ceva: pentru a putea funcționa trebuie să strângi niște bani; uneori, destul de mulți. Când trebuie să strângi niște bani, îți creezi niște obligații față de anumite persoane care vin să sprijine. Și acele obligații, de multe ori... Hai să o spunem în realitate, că, dacă tot povestim așa și ne facem că noi n-am făcut nimic în viața asta decât ne-am uitat la televizor, e greșit. Să spunem realitatea: în momentul în care nu mai e nevoie de așa ceva, nu mai ai obligații față de un om, altul, care vine să spună: „Domnʼe, știi, eu am fost lângă partid în momentul de față.” Și se termină cu acea veche corupție despre care vorbeam, despre acele eterne dosare care se tot făceau, de unde au venit banii, cum au venit banii. Nu sunt sume mari, credeți-mă, pentru statul român și este benefic pentru activitatea politică, pentru corectitudinea politică este benefic ca acei bani să existe și să nu mai fie nevoie de subterfugii și scandaluri pentru a se rezolva partea materială la partide. În felul acesta există și o egalitate de șanse, pentru că sunt partide mici care apar și nu pot să se finanțeze, și nu pot să se dezvolte, și nu pot să-și pregătească o imagine pe bani corecți și normali. Eu cred că nu este decât o măsură logică cea luată, iar faptul că venim să spunem: „Hai să tăiem acești bani!”, o facem mai mult pentru a arăta poporului cât de mult ne pasă de popor, dar, de fapt, în realitate, facem un lucru greșit. Sunt atâtea lucruri unde putem să tăiem banii și unde, într-adevăr, merg degeaba și cred că ar trebui să ne axăm pe ele. Haideți să fim un pic mai realiști, să trecem peste o anumită doză de populism și cred eu că vom înainta și vom ajunge cum au ajuns și țările dezvoltate, pentru că au mers pe niște principii, și cred că, dacă am ține cont de acele principii mai des, am înainta mult mai repede. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Lucian Romașcanu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Dau cuvântul domnului senator Lucian Romașcanu, liderul Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule lider.

Interpelare

Lucian Romașcanu

Nu vreau să fac apologia finanțării partidelor de către stat, dar este, se pare, cel mai mic rău posibil în acest moment.

Nu vreau să fac apologia finanțării partidelor de către stat, dar este, se pare, cel mai mic rău posibil în acest moment. Nu este, cred – și a dovedit-o în campania electorală anterioară –, România pregătită să trăiască sau partidele politice din România să trăiască într-un sistem de donații, care vin după ele cu tot felul de interese, în absența unei legi a lobby-ului. Nu există posibilitatea de a transmite mesajul fără finanțe și, atunci, banii veniți de la stat pot fi în acest moment cei mai curați și cel mai ușor de identificat – banii. AUR este un partid nou. Restul partidelor... Țin minte bine camioanele cu plăpumi și lenjerii și găinile, și mălaiul de care se făcea atâta caz pe vremuri. Cu această nouă metodă, aceste lucruri au dispărut. Poate că nu este cea mai bună. Poate că se pot discuta ponderile, poate că se pot discuta sumele, dar este în acest moment răul cel mai mic, iar a ne întoarce în trecut fără să avem tot mecanismul democratic pus la punct este un risc major. Partidul Social Democrat nu va vota această inițiativă. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al UDMR, domnul Lóránd Turos.

Dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al UDMR, domnul Lóránd Turos. Vă rog.

Interpelare

Turos Lóránd

Acest sistem de finanțare a partidelor politice, respectiv a campaniilor electorale nu este unul ideal. Totuși, după o experiență de 30 de ani, putem spune că crearea acestui sistem a fost una dintre cele mai eficiente măsuri în lupta anticorupție.

Acest sistem de finanțare a partidelor politice, respectiv a campaniilor electorale nu este unul ideal. Totuși, după o experiență de 30 de ani, putem spune că crearea acestui sistem a fost una dintre cele mai eficiente măsuri în lupta anticorupție. Așa cum am auzit mai înainte, era o măsură care a eliminat acele obligații politice pe care le-au avut colegii noștri. Totuși aș dori să punctez un lucru și să atrag atenția și inițiatorilor. Solicitarea rambursării privind cheltuielile electorale este facultativă, nu este obligatorie. Însă cu toții, fiecare partid politic a solicitat această rambursare și, într-o mare măsură, au și fost finanțate aceste cheltuieli, inclusiv ale inițiatorilor. Eu cred că avem un sistem bine pus la punct, puteți verifica pe site-ul Autorității Electorale Permanente. Fiecare partid parlamentar a solicitat aceste rambursări și a primit. Eu cred că avem un sistem care funcționează bine și nu trebuie să schimbăm în acest sens. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Dau cuvântul domnului senator Radu Mihail, liderul Grupului parlamentar al USR PLUS. Vă rog.

Dau cuvântul domnului senator Radu Mihail, liderul Grupului parlamentar al USR PLUS. Vă rog.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Ne aducem aminte, cu nostalgie, de momentele când declarații înfierbântate ale reprezentanților AUR... Spuneau că ei n-au nevoie de bani de la stat în campanii, că nu vor folosi bani de la stat în campanie, după care au folosit bani mulți de la stat în campanie. Și sunt curios dacă parlamentarii AUR

Ne aducem aminte, cu nostalgie, de momentele când declarații înfierbântate ale reprezentanților AUR... Spuneau că ei n-au nevoie de bani de la stat în campanii, că nu vor folosi bani de la stat în campanie, după care au folosit bani mulți de la stat în campanie. Și sunt curios dacă parlamentarii AUR au citit articolul de la Rise Project și ce părere au despre ce a prezentat Rise ca suveică de utilizat bani. Poate că ar fi interesant să studieze și acel articol. Faptul că una spunem, alta facem și repetăm acest traseu e o rețetă cunoscută a populiștilor din toată lumea și din toate timpurile. Ba nu vrem bani de la stat, dar după aia îi folosim și după aia avem tupeul să venim în Parlament să spunem că nu vrem bani de la stat. Pentru că e simplu să n-ai bani de la stat, pentru că, dacă n-ai bani de la stat, nu ești controlat în niciun fel. Și se pare că ăsta e lucrul care le place colegilor de la AUR: să nu fie clar de unde au banii și ce fac cu ei. Drept care noi considerăm că, deocamdată, legislația este bună, pentru că ne permite să avem control clar pentru fiecare bănuț pe care îl primește și îl cheltuiește un partid, așa că nu vom vota această lege propusă în mod ciudat de colegii de la AUR. Numai bine! _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Doamna Boancă dorește o reacție la... _(Discuții.)_

Doamna Boancă dorește o reacție la... _(Discuții.)_ Doamna senatoare, vă rog, dacă aveți o reacție. Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Vorbeam despre finanțările care se dau lunar de la Guvern pentru partidele politice, nu despre cheltuielile din campania electorală. Nu vorbeam despre niște anchete făcute la comandă și nu cred că a cheltuit AUR netransparent. Toate cheltuielile AUR sunt transparente, sunt pe sit

Eu nu înțeleg de ce denaturați și distorsionați subiectul. Vorbeam despre finanțările care se dau lunar de la Guvern pentru partidele politice, nu despre cheltuielile din campania electorală. Nu vorbeam despre niște anchete făcute la comandă și nu cred că a cheltuit AUR netransparent. Toate cheltuielile AUR sunt transparente, sunt pe site-ul AEP, sunt pe toate site-urile noastre, au fost tot timpul puse la vedere. Dincolo de faptul că este o prejudecată pe care o transmiteți oamenilor în spațiul public vizavi de AUR, este chiar o mojicie să vorbiți despre AUR ca și când el este cel care a folosit acești bani ai oamenilor, de la bugetul de stat, până la urmă, în folosul și în scopul promovării unor partide care au adus în această groapă România.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Interpelare

Rodica Boancă

De asemenea, vă învederez că nu este deontologic, nici măcar în Senatul României, să faceți aprecieri cu privire la o serie... sau să faceți acuzații cu privire la niște lucruri atât de importante cum sunt cheltuielile acestea de campanie electorală.

De asemenea, vă învederez că nu este deontologic, nici măcar în Senatul României, să faceți aprecieri cu privire la o serie... sau să faceți acuzații cu privire la niște lucruri atât de importante cum sunt cheltuielile acestea de campanie electorală. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Monitorul Oficial

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa legislativă rămâne la votul final. Stimați colegi, ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă această ședință a Senatului. Mulțumesc. _Ședința s-a încheiat la ora 12.35._ **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro &JUYEJT|337317] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 87/9.VI.2021 conține 20 de pagini.** Prețul: 50,00 lei