Stenogramă plen

Interpelare

Maricel Popa

Situația taberei școlare Ciric din Iași

Astăzi am o interpelare pentru ministrul Gabriela Firea, ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse. „Situația taberei școlare Ciric din Iași” Stimată doamnă ministru, Am apreciat permanent la dumneavoastră grija manifestată pentru elevi și copii prin măsurile promovate din momentul în care ați preluat Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. Din acest motiv, vă supun atenției un obiectiv din municipiul Iași care, în trecut, funcționa ca tabără școlară și care, în prezent, stă în paragină, cu lacătul pus pe poartă. Tabăra de la Ciric se află la aproximativ 5 kilometri de centrul orașului, într-una dintre cele mai populare zone de agrement din Iași. Dacă în urmă cu două decenii, în acest loc, elevii din toată regiunea Moldovei veneau pentru a desfășura activități diverse, educaționale, acum peisajul este dezolant. Căbănuțele au devenit adăpost pentru oamenii străzii, iar căsuțele, terenul de sport, spațiul expozițional și cel administrativ nu mai reprezintă mare lucru. Tabăra de la Ciric se întinde pe 3 hectare și ar putea caza aproximativ 800 de copii simultan. De serviciile și facilitățile acestei tabere ar putea beneficia peste 500.000 de elevi și copii din întreaga zonă a Moldovei, din care aproximativ 50.000 numai din Iași. Un exemplu de bună practică în acest domeniu, din județul Iași, este tabăra de la Muncel, care a fost reabilitată și dispune de facilități moderne, primind an de an mii de copii din toată țara. În perioada în care am activat ca președinte al Consiliului Județean Iași am transmis o solicitare pentru preluarea suprafeței pe care se găsește tabăra în vederea modernizării și reabilitării. Înțeleg că există o cerere asemănătoare și din partea Primăriei Municipiului Iași. Ultima evaluare făcută arată că cele aproape 80 de imobile de la Ciric au fost estimate la circa 157 de mii de lei. Motivat de toate argumentele expuse, vă rog să transmiteți care este situația actuală a taberei, mai ales din punct de vedere juridic, și vă rog să precizați dacă există o strategie a ministerului cu privire la reabilitarea sau modernizarea acestui obiectiv de investiții. Domnule președinte, Mai am o întrebare, pot să...?

Interpelare

Maricel Popa

Stadiul de implementare al PNRR – jaloane de atins pentru trimestrul II din acest an

Am o întrebare pentru domnul ministru Marcel-Ioan Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene. „Stadiul de implementare al PNRR – jaloane de atins pentru trimestrul II din acest an” Domnule ministru, România și-a asumat o serie de obiective și pași de parcurs în cadrul Planului național de redresare și reziliență pentru accesarea banilor europeni alocați. Până acum, țara noastră a primit deja aproximativ 2,7 miliarde de euro de la Comisia Europeană, în decembrie și în ianuarie, în contul prefinanțării pentru PNRR. La sfârșitul trimestrului II din acest an, mai precis pe 30 iunie, expiră un nou termen la care România trebuie să facă dovada că a îndeplinit o serie de 27 de ținte și jaloane. Jaloanele și țintele cu termen de realizare trimestrial, trimestrul I 2022 și trimestrul II 2022, vor fi incluse în Cererea de plată nr. 2, ce va fi transmisă Comisiei Europene în luna septembrie 2022. Din acest motiv, vă rog să precizați dacă toate aceste obiective au fost atinse și, dacă nu, care este procentul de realizare. De asemenea, vă rog să precizați care sunt riscurile țării noastre în cazul neatingerii obiectivelor asumate și care sunt țintele și jaloanele neimplementate.

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Vama Siret – cel mai solicitat punct de trecere a frontierei pentru transportul de mărfuri

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne, domnul Lucian Bode. Obiectul interpelării: „Vama Siret – cel mai solicitat punct de trecere a frontierei pentru transportul de mărfuri”. Stimate domnule ministru, Aș vrea să vă aduc la cunoștință o problemă din nordul țării, poate mai puțin cunoscută la nivel național. Din cauza războiului din Ucraina, au început să apară probleme logistice extrem de serioase în transportarea mărfurilor către și dinspre Europa de Est. În țara noastră, de exemplu, șoferii de autocamioane așteaptă zile în șir la punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, respectiv Ucraina. Aglomerație pentru camioane la ieșirea din țară există și la Isaccea, Galați, Negru Vodă și Giurgiu. Cu titlul particular, la Vama Siret, în județul Suceava, de câteva săptămâni, autocamioanele formează cozi kilometrice așteptând să treacă granița. Cu toate că Ministerul Afacerilor Interne a dat asigurări că vor fi luate măsurile necesare pentru fluidizarea situației (prin majorarea numărului de lucrători vamali, suplimentarea personalului poliției de frontieră de la vamă și acordând prioritate autocamioanelor care transportă mărfuri perisabile), problema timpului mare de așteptare persistă. Chiar zilele trecute am fost contactat de șoferi de autocamion care transportă mărfuri perisabile – au așteptat nu mai puțin de șase zile până au trecut granița. În toată această perioadă caniculară, motoarele și instalațiile de frig trebuie să funcționeze pentru a păstra în condiții optime marfa. Parcări special amenajate pentru acest volum de camioane nu există, iar acestea sunt dirijate și distribuite pe alte rute din satele din apropiere, devenind o problemă și un inconvenient inclusiv pentru locuitorii din zonă. Să nu uităm de sănătatea șoferilor, pusă în pericol de stresul la care sunt supuși, precum și de condițiile în care sunt nevoiți să reziste atâtea zile. Mai mult decât atât, impactul cozilor kilometrice și al timpilor de așteptare se reflectă negativ în activitatea firmelor de transport, precum și în respectarea termenelor de livrare către beneficiari. În acest context, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări: 1. În ciuda asigurărilor date de poliția de frontieră privind procesarea cât mai rapidă a fluxului de autocamioane care transportă mărfuri perisabile, problema persistă. Ce măsuri va lua ministerul pentru a găsi soluții care să rezolve problema în mod real? 2. Având în vedere că aceste cozi kilometrice duc la blocarea șoselelor din județul Suceava, deoarece nu există un spațiu special destinat în care autocamioanele să aștepte până la procesarea documentelor, ce soluții va implementa Ministerul Afacerilor Interne pentru a descongestiona drumurile blocate? Pentru zilele pierdute la graniță și blocajul transporturilor pare că nu este nimeni răspunzător. Românii se confruntă cu probleme reale și totuși guvernanții noștri își găsesc mereu alte și alte preocupări. Rezolvarea acestei probleme ar trebui să ocupe un loc central pe agenda coaliției de guvernare. Situația expusă astăzi este una dintre problemele care necesită măsuri urgente și care nu se va rezolva de la sine.

Interpelare

Ionuț Neagu

Eu am două întrebări, în funcție de timp, o să vedem cum... Dacă-mi dați acceptul, o să le prezint pe ambele.

Eu am două întrebări, în funcție de timp, o să vedem cum... Dacă-mi dați acceptul, o să le prezint pe ambele.

Interpelare

Ionuț Neagu

În Transilvania a fost creată, cu sprijinul Guvernului Ungariei, o structură educațională maghiară completă, de la creșă până la universitate.

Prima întrebare este adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministru al României, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministru al educației, și domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministru al afacerilor externe. Stimate domnule prim-ministru, Stimați domni miniștri, Sâmbătă, 25 iunie 2022, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naționale în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, a declarat pentru agenția ungară de presă MTI că: „În Transilvania a fost creată, cu sprijinul Guvernului Ungariei, o structură educațională maghiară completă, de la creșă până la universitate.” Declarația a fost făcută în România, cu ocazia inaugurării Centrului Romano-Catolic cu Program Prelungit pentru Preșcolari „Casa Márton Áron” din Miercurea Nirajului, județul Mureș. La 16 februarie 2022 i-am interpelat pe ministrul educației, autoritate centrală responsabilă de acreditarea instituțiilor de învățământ privat din România, precum și pe ministrul afacerilor externe în subiectul sistemului educațional maghiar creat în țara noastră de către Republica Ungaria. Ministrul educației s-a eschivat să răspundă la obiect și ne-a comunicat doar faptul că: „Ministerul Educației nu deține informații cu privire la programele/proiectele de investiții derulate de statul ungar pe teritoriul României în domeniul educație.” Am cerut, de asemenea, ministrului afacerilor externe să ne comunice dacă a reacționat adecvat, prompt și eficient pe plan național, bilateral și internațional în cazurile concrete aduse în atenție, de implicare a statului ungar în România, susceptibile de neeuroconformitate. Am arătat în parte... a problemei că formarea în România a unui sistem educațional maghiar paralel, de la grădiniță la universitate, este parte a unui așa-zis Program de Relansare Națională derulat de Republica Ungară în statele vecine și că acest tip de intervenție a statului ungar în țara noastră este circumscris așa-zisului Plan „Kós Károly” aplicat de către Ungaria în 16 județe ale țării noastre, în special în zona Transilvania. Ministrul afacerilor externe ne-a comunicat că: „Aspectele semnalate de dumneavoastră intră în domeniul de expertiză al Ministerului Educației, care gestionează, între altele, educația pentru persoanele aparținând minorităților naționale care trăiesc pe teritoriul României.” Nici Ministerul Educației, nici Ministerul Afacerilor Externe nu au ținut să arate în răspunsurile lor dacă intervențiile statului ungar în România, constând în crearea unui sistem educațional maghiar complet, de la grădiniță la universitate, au sau nu acordul statului român, iar, dacă da, când și în ce formă a fost exprimat acest acord. Nu ni s-a comunicat nici dacă există vreun caz concret în care statul român să-și fi exprimat oficial dezacordul cu vreo intervenție a statului ungar în țara noastră. În cazul sprijinului acordat de România... altor state..., pe care România îl acordă..., în special..., în... lipsa acordului Guvernului Ucrainei și, respectiv, al altor state, România solicită acestor state un acord anual. Se creează impresia că România ar aplica o dublă măsură în ceea ce privește, pe de o parte, tratamentul preferențial al minorităților naționale din România de către statele înrudite și în ceea ce privește, pe de altă parte, tratamentul preferențial acordat de către România minorităților sale înrudite din alte state. În cazul Planului ungar „Kós Károly”, derulat în cele 16 județe ale României, le-am scris și directorilor Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe, care, în răspunsurile lor, au ținut să mă asigure că cele două instituții naționale de siguranță și informații au informat Executivul României asupra aspectelor care privesc acest tip de ingerință străină în cuprinsul țării noastre. Având în vedere cele menționate mai sus, vă rog respectuos să-mi transmiteți, printr-un răspuns coordonat instituțional, următoarele: 1. Numărul și lista instituțiilor de învățământ care fac ceea ce reprezentanții Guvernului ungar numesc „structură educațională maghiară completă, de la creșă până la universitate, creată în Transilvania cu sprijinul Ungariei”, cu indicarea datei la care aceste instituții de învățământ au fost create și acreditate. 2. Data la care și modalitatea prin care a fost solicitat de către Republica Ungară și exprimat acordul oficial al statului român în cazul fiecărei instituții de învățământ maghiare create cu finanțarea Republicii Ungare în România. 3. În cazul unui răspuns negativ la punctul precedent, care au fost, de fiecare dată, reacțiile adecvate, prompte și eficiente ale statului român pe plan național, bilateral și internațional în aceste cazuri de implicare a statului ungar în România susceptibile de neeuroconformitate. Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. În caz de necesitate, în procedura de pregătire a răspunsului la prezenta întrebare parlamentară, vă rugăm să consultați, conform procedurilor prescrise de lege, serviciile naționale de siguranță și informații care monitorizează situația și sunt la curent cu implicațiile Republicii Ungare în România. Vă rog să transmiteți în scris răspunsul dumneavoastră coordonat interinstituțional. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna Ionuț Neagu. Și a doua întrebare. Este adresată domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe, și doamnei Gabriela Firea, ministru al familiei, tineretului și egalității de șanse. Stimate domnule ministru, Stimată doamnă ministru, Vă aduc oficial în atenție cazul dramatic și extraordinar al surorilor Elena, 10 ani, și Ana Maria, 12 ani, Pușcașu, copiii familiei Nicolae și Lenuța Pușcașu, rezidenți legali în Madrid, Regatul Spaniei. Avem toate temeiurile să admitem că acest caz se află deja în atenția Ministerului Afacerilor Externe, întrucât Ambasada României la Madrid a fost sesizată în mod repetat, atât prin curier electronic, cât și telefonic, de către familia Nicolae și Lenuța Pușcașu. Primul e-mail trimis către Ambasada României datează din 21 iulie 2021. Sperăm, de asemenea, că MAE a adus cazul la cunoștința Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și a altor ministere pentru toate cele de urmat, conform legislației române în vigoare. Surorile minore, Elena și Ana Maria Pușcașu, sunt cetățeni români și, în data de 5 iulie 2021, au fost separate de familia lor de către autoritățile spaniole, în speță de către Comisia de Tutelă pentru Minori a Comunității din Madrid, entitate competentă pe plan local în materie de protecție a minorilor. Pretextul invocat pentru ridicarea copiilor minori din familie a fost suspiciunea de violență și de abuz sexual asupra minorelor din partea tatălui, suspiciuni care, ulterior, nu s-au confirmat, tatăl fiind declarat nevinovat de către instanță, în lipsa oricăror probe. Inițial, copiii, Elena și Ana Maria Pușcașu, au fost plasați într-un centru de urgență, iar din data de 24 iulie 2021 au fost plasați într-o rezidență. Pe durata aflării în această rezidență, copilele au relatat că au fost insultate, amenințate și constrânse la gesturi degradante, iar Ambasada României la Madrid a fost anunțată asupra acestor fapte. În prezent, atât tatăl, cât și mama își pot vizita fiicele la sfârșit de săptămână. Cu toate acestea, atât părinții, cât și copiii doresc reîntregirea familiei. Pe durata vizitelor, părinții și fiicele lor sunt supravegheați de către un reprezentant al Comisiei de Tutelă pentru Minori a Comunității din Madrid. În legătură cu acest caz, vă rog respectuos să ne comunicați în ce mod s-a implicat statul român, respectiv Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, pe plan bilateral și internațional, în soluționarea acestui caz și dacă România le-a acordat sau nu cetățenilor săi Elena Pușcașu, Ana Maria Pușcașu, Nicolae Pușcașu și Lenuța Pușcașu asistența juridică și umanitară necesară și ce demersuri au întreprins autoritățile române în vederea recuperării copiilor minori de către familia Pușcașu. Vă rog să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna Ionuț Neagu. Vă mulțumesc.

Interpelare

Costel Vicol

Ce se urmărește prin neplata subvenției transportului fluvial de pasageri și mărfuri pentru Delta Dunării?

Am o întrebare adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul întrebării: „Ce se urmărește prin neplata subvenției transportului fluvial de pasageri și mărfuri pentru Delta Dunării?”. Astăzi, după cum bine știți, 14 state sărbătoresc Ziua Dunării. Cu această ocazie, Guvernul României, prin ministerul pe care-l reprezentați, a hotărât să taie subvenția pentru transportul pe apă pentru oamenii Deltei Dunării. Dacă spunem „Tulcea”, ne duce gândul la Delta Dunării. Dacă spunem „deltă”, ne gândim la Dunăre și la oamenii din Delta Dunării. Dacă spunem „pasager”, toți acești oameni ai deltei, și nu numai, știu că este vorba despre una dintre navele care le aduce mâncare și medicamente de la Tulcea. De fapt, tot ceea ce reprezintă viață se transportă cu vaporul: de la alimente, mobilă, diverse materiale de construcții și curățenie și până la medicamente. În acest fel, vaporul devine, practic, un uriaș magazin plutitor. În localitățile din deltă este o adevărată sărbătoare atunci când vine nava de la Tulcea. Pentru dumneavoastră, cei care trăiți înconjurați de șosele, și nu de ape, poate părea o scenă ruptă de realitate, dar pentru localnici asta este normalitatea. În Delta Dunării întreaga existență a localnicilor depinde de orarul acestor vase de pasageri. Transportul fluvial de pasageri și mărfuri între localitățile din Delta Dunării și municipiul Tulcea este asigurat de peste două decenii, fără incidente, de către societatea Navrom Delta – SA Tulcea, în parteneriat cu Ministerul Transporturilor. La baza acestui parteneriat al Navromului cu ministerul stă Hotărârea de Guvern nr. 595/2000 privind stabilirea serviciului public pentru transportul pasagerilor și al mărfurilor de strictă necesitate între localitățile din Delta Dunării și municipiul Tulcea, această societate fiind singura flotă de pasageri din deltă care dispune de capacitățile necesare pentru asigurarea tuturor relațiilor de transport în condiții de siguranță (nave cu refrigerare, cu congelare, dar și cu saloane pentru pasageri). Deși societatea Navrom și-a onorat toate obligațiile contractuale privind asigurarea numărului de curse navale stabilite conform prevederilor contractuale, depunând toate eforturile în vederea asigurării continuității serviciului de interes public, începând cu luna martie a acestui an au început problemele. Cererile de solicitare a deschiderilor de credite bugetare privind subvenția pentru activitățile de transport fluvial înaintate de această societate au fost în mod repetat refuzate de către minister. Ca urmare acestui fapt, Navrom Tulcea nu a reușit să mai acopere costurile privind reparațiile curente ale navelor, cheltuielile de personal etc., fiind nevoită să solicite ministerului încă o dată, în 8 iunie 2022, deschiderea unei finanțări în regim de urgență, pentru a putea achita doar o parte din costurile reale de transport (carburant, energie electrică, salariile personalului navigant etc.). Cu toate acestea, ar mai fi necesare sume pentru asigurarea navelor, închirierea lor, dar și pentru diverse reparații fără de care asigurarea unei activități de transport nu s-ar putea realiza în condiții de siguranță. Deși s-au înaintat către minister documentele pentru o finanțare de urgență, nici până în prezent nu i s-a dat curs. Ulterior, în 20 iunie, s-a solicitat, cu respectarea repartițiilor bugetare, și deschiderea de finanțare pentru luna iunie (aferentă trimestrului II). Pentru a se evita suspendarea operării navelor, Navrom anunță în 20 iunie faptul că nu mai dispune de carburant, însă demersul este zadarnic. Astfel că cel mai pesimist scenariu pentru oamenii din deltă, dar și pentru turiști s-a adeverit când, pe 26 iunie, Navrom Tulcea a suspendat cursele de pasageri și de mărfuri către Delta Dunării. Cu siguranță nu s-ar fi ajuns aici dacă ar fi fost achitată la timp subvenția pentru transporturile pe apă de către Ministerul Transporturilor, conform Hotărârii de Guvern nr. 595/2022. Având în vedere aspectele sus-menționate, vă întreb, domnule ministru: 1. Știați că, începând cu data de 26 iunie 2022, urmau să fie suspendate aceste curse regulate către și dinspre Delta Dunării? 2. Există un buget aprobat de către Parlament și derulat prin Ministerul Transporturilor care privește subvenția pentru transporturile pe apă și, dacă da, care este stadiul plății către societatea care asigură cursele regulate în deltă? 3. Este adevărat faptul că Societatea Navrom Delta – SA Tulcea a participat la licitația pentru transportul pe apă în Delta Dunării de la începutul acestui an și a câștigat-o? 4. Care este motivul pentru care, din luna aprilie, societății nu i-a mai fost plătită subvenția din partea Ministerului Transporturilor? 5. Știați că alimentele de bază aveau taxa de transport zero și se transportau zilnic către deltă? Știați că pentru localnici era o reducere de aproape 50% la preț... la prețul subvenționat, iar variantele alternative de transport pe apă oferă bilete începând cu 60 de lei, media fiind 80 de lei, pentru niște bărci care nu primesc subvenție? Cum credeți că se vor descurca acum locuitorii deltei? 6. Care considerați că ar fi măsurile urgente pentru deblocarea acestei situații și în cât timp estimați că vor fi reluate cursele navelor? 7. Nu în ultimul rând, vă întreb, domnule ministru, care sunt persoanele din cadrul Ministerului Transporturilor responsabile pentru tergiversarea soluționării cererilor Societății Navrom Delta – SA Tulcea, singura flotă de pasageri din Delta Dunării, și care este scopul? Vă mulțumesc.

Interpelare

Costel Vicol

ALUM Tulcea și ALRO Slatina în colaps! Situație disperată pentru salariați!

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă și domnului ministru al energiei VirgilDaniel Popescu. Obiectul interpelării: „ALUM Tulcea și ALRO Slatina în colaps! Situație disperată pentru salariați!”. Grupul ALRO este cel mai mare producător de aluminiu din România și unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa. ALRO este și cel mai mare consumator din România și are mari dificultăți în a achiziționa energie de pe piață la prețuri la care să poată să rămână competitiv. Încă din anul 2021, criza energetică generată de pandemie a fost amplificată de criza energetică, prin creșterea accelerată a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, cu impact negativ continuu asupra costurilor de producție a aluminei calcinate (produsă la ALUM) și a aluminiului electrolitic (produs de ALRO). Grupul ALRO, din care face parte și ALUM Tulcea, a avut permanent o atitudine deschisă spre cooperare și a solicitat sprijin autorităților până la cel mai înalt nivel, încercând să contracteze energie electrică și gaze naturale la prețuri rezonabile, până la limita pragului de rentabilitate. Acceptarea prețurilor actuale pentru energia electrică și gaze naturale ar însemna mari pierderi financiare pentru companie și imposibilitatea de a continua ciclul de producție. La cele de mai sus se adaugă și deteriorarea situației internaționale, cauzată de conflictul din Ucraina, ceea ce a făcut să se accentueze criza energetică, prețurile la energia electrică și gaze naturale escaladând continuu, conducând la costuri nesustenabile pentru industria aluminiului, făcând ca ponderea acestora în structura de cost a aluminei calcinate să ajungă la nivelul prețului aluminiului de pe piața internațională. În aceste condiții ALRO și ALUM Tulcea au elaborat scenarii de funcționare la un nivel minim de rentabilitate sau pierderi financiare reduse, prin suspendarea unor activități de producție și trecerea în conservare a unor capacități de producție. ALRO a fost nevoită să reducă producția de aluminiu primar cu 60%, prin oprirea a trei hale de electroliză, iar, ca o consecință directă, Consiliul de administrație al Societății ALUM Tulcea a decis revizuirea Planului de activitate pentru anul 2022, pe baza analizei situației financiare a companiei, în contextul crizei energetice, care afectează în mod direct costurile de producție. În momentul de față, ALUM Tulcea este nevoită să își suspende activitatea pe termen îndelungat, întrucât nu a putut încheia un contract de furnizare de gaze naturale la preț sustenabil, fiind obligată să achiziționeze pe bursă lună de lună, cu riscuri enorme de cantitate și de preț (acesta fiind extrem de ridicat) și cu consecința realizării unor costuri de producție a aluminei de două ori mai mari decât prețul internațional al acesteia. ALUM Tulcea este pusă în situația dificilă și neplăcută de a înceta producția de alumină și de a efectua restructurări de personal, măsură care va afecta un număr de circa 450 de salariați (65% din numărul total de salariați), care își vor pierde locul de muncă pe o durată nedefinită sau până când prețul gazelor naturale va atinge nivelul de rentabilitate necesar pentru producția de alumină. Salariații afectați de măsura restructurării vor primi plăți compensatorii constând în 60% din salariul de bază, cu sporurile permanente pentru fiecare an lucrat în societate, iar aceste plăți vor fi suportate integral de către angajator. Știați, domnule prim-ministru și domnule ministru al energiei, care sunt urmările problemelor expuse anterior? Realizați faptul că sute de locuitori ai județului Tulcea vor rămâne, începând cu luna iulie 2022, fără un loc de muncă, îngroșând astfel rândurile șomerilor ale căror indemnizații de șomaj vor fi suportate tot de la bugetul statului român? Nu s-ar fi ajuns la astfel de măsuri, însă se pare că societatea, la acest moment, a epuizat toate posibilitățile pe care le avea în gestionarea crizei economice, în condițiile actuale ale economiei și ale situație geopolitice. Având în vedere cele expuse, vă solicit să interveniți cât mai repede și cât mai eficient pentru identificarea unor soluții de supraviețuire și de păstrare a locurilor de muncă atât pentru salariații din ALUM Tulcea, cât și pentru salariații ALRO Slatina, soluții pe care să le aduceți la cunoștință opiniei publice.

Interpelare

Marius-Gheorghe Toanchină

Situația rezervelor de gaze naturale

Interpelare adresată domnului Virgil Popescu, ministrul energiei. „Situația rezervelor de gaze naturale” Domnule ministru, Comisarul pentru energie al Uniunii Europene, Kadri Simson, a declarat luni că este probabilă o „întrerupere gravă” a aprovizionării cu gaze a Uniunii Europene din Rusia, ea îndemnând țările să-și actualizeze planurile de urgență pentru șocurile de aprovizionare și să folosească alți combustibili, acolo unde este posibil, pentru a păstra gazele. În acest nou context, vă rog, din nou, să-mi transmiteți care este fundamentarea inițiativei dumneavoastră de a accelera decarbonizarea când tocmai comisarul Uniunii Europene solicită acum statelor membre să identifice cât mai multe surse de producere a energiei, chiar și prin proces termic. De asemenea, vă rog să-mi transmiteți dacă România dispune de suficiente rezerve pentru iarna acestui an și pentru anul următor, având în vedere iminentul blocaj între Federația Rusă și Uniunea Europeană. ## Vă mulțumesc. În încheiere vă solicit să luați act de problemele expuse mai sus și să-mi răspundeți în scris la adresa de e-mail, precum și la adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat din Parlamentul României. Senator PSD, Brașov, Marius-Gheorghe Toanchină. Vă mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Neputința sistemului de sănătate românesc

Am o interpelare adresată domnului prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Și obiectul interpelării este „Neputința sistemului de sănătate românesc”. ## Domnule ministru, Principala lecție a pandemiei de COVID-19 în România este cea legată de disfuncționalitățile majore ale sistemului de sănătate, rămas, din multe puncte de vedere, încremenit undeva în timp. Încă de la începutul pandemiei s-a văzut clar că sistemul a fost depășit de situație. Spitalele, majoritatea vechi de zeci de ani, au fost pur și simplu nepregătite din punctul de vedere al numărului de paturi, al circuitelor etc. Problema secțiilor de terapie intensivă a fost, încă din primele momente, o piatră de încercare, neavând paturi suficiente dotate cu aparatura medicală necesară, în clădiri improprii, cu circuite electrice subdimensionate nevoilor tot mai ridicate de oxigen. ATI-urile au fost și continuă să fie bombe cu ceas. Multitudinea incendiilor din ultimii doi ani care au avut loc în spitalele publice din România, soldate cu zeci de victime, problema infecțiilor nosocomiale, nerezolvată încă, lipsa medicamentelor din farmaciile cu circuit închis și deschis au demonstrat neputința sistemului de sănătate românesc. Toate controalele făcute în secțiile ATI din diverse spitale au dezvăluit zeci de deficiențe: lipsa autorizațiilor de securitate la incendiu, lipsa hidranților, instalații electrice vechi, subdimensionate și cu defecțiuni. Toate acestea au făcut dovada clară a deficiențelor majore în autorizarea și acreditarea spitalelor publice. Personalul medical insuficient și, uneori, necorespunzător calificat s-a dovedit în pandemie o problemă serioasă. Transformarea unor spitale COVID nu a rezolvat decât parțial problema, dar a ridicat alta, la fel de serioasă: mulți bolnavi cronic, în special cu afecțiuni oncologice și cardiologice, au fost abandonați. Am mari suspiciuni legate și de gestionarea banilor în ceea ce privește achiziția măștilor, cele mai multe necorespunzătoare, a vaccinurilor – care au expirat, fiind nevoie acum să fie distruse. În acest context, consider necesar să primim explicații asupra modului în care s-au făcut toate achizițiile publice de către spitalele publice din România în perioada 2020–2022. Care sunt firmele care au primit contracte de achiziție prin atribuire directă și care sunt sumele aferente? Este absolut necesar să nu mai existe discriminare în ceea ce privește accesul la serviciile medicale în România, așa cum s-a întâmplat în perioada pandemiei. Accesul la serviciile medicale trebuie să fie echitabil pentru toți pacienții. Cu toții avem nevoie de normalitate. Sunt multe de făcut în acest sistem și, în mod special, avem nevoie să refacem legătura de încredere ce trebuie să existe între medic și pacient. Vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, senator Aelenei Evdochia, Circumscripția nr. 14 Constanța.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Anularea amenzilor nelegale aplicate în temeiul OUG nr. 192/2020, precum și a celorlalte efecte juridice produse de această ordonanță de urgență în intervalul de timp cuprins de la intrarea sa în vigoare și până la declararea sa ca fiind neconstituțională de CCR

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului prim-ministru al României Nicolae-Ionel Ciucă, domnului ministru al afacerilor interne Lucian Nicolae Bode și domnului ministru al justiției Daniel Predoiu. Obiectul interpelării: „Anularea amenzilor nelegale aplicate în temeiul OUG nr. 192/2020, precum și a celorlalte efecte juridice produse de această ordonanță de urgență în intervalul de timp cuprins de la intrarea sa în vigoare și până la declararea sa ca fiind neconstituțională de CCR”. Stimate domnule prim-ministru, Stimați domni miniștri, Prevederile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 au fost modificate prin OUG nr. 192/2020, iar pe de altă parte, prevederile OUG nr. 192/2020 au fost declarate ca fiind neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 50 din data de 15 februarie 2022, definitivă și obligatorie. Astfel, OUG nr. 192/2020 – neconstituțională – „La articolul 13, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;”. Decizia nr. 50 din 15.02.2022, Curtea Constituțională: „În numele legii, decide: 1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Adrian Secu în Dosarul nr. 7114/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 – Secția civilă și constată că Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în ansamblu, și dispozițiile art. 5 alin. (2) lit. d) din această lege, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. 2. Admite excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit. a) a art. 7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, în ansamblu, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. Definitivă și general obligatorie.” Cu alte cuvinte, în spațiile publice (închise sau deschise), obligativitatea purtării măștii de protecție nu a mai fost considerată ca fiind o măsură constituțională. În intervalul de timp cuprins între data intrării în vigoare a OUG nr. 192/2020 și data la care această ordonanță de urgență a fost declarată ca fiind neconstituțională (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei Curții Constituționale a României nr. 50/15.02.2022) au fost aplicate nenumărate amenzi în temeiul acestui act normativ, unele fiind contestate în instanța de judecată, altele nu. Chiar dacă această decizie a intervenit la o dată ulterioară intrării sale în vigoare, nu se poate concluziona cu suficient temei și fără a sfida o logică juridică elementară că, până la data publicării deciziei Curții Constituționale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020, deși era în vigoare și a produs efecte juridice, era și constituțională, iar începând cu data publicării deciziei menționate în Monitorul Oficial al României, 15.02.2022, acest act normativ a devenit neconstituțional și nu mai produce efecte juridice doar pentru viitor. Dacă instanța constituțională supremă a României a constatat neconstituționalitatea unui act normativ abia la o anumită dată, în urma unei sesizări legale, aceasta nu poate însemna nicidecum că până la acea dată actul normativ declarat neconstituțional a fost constituțional. Dimpotrivă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 (ca de altfel toate actele normative aflate în situație identică) a fost neconstituțională încă de la data intrării în vigoare, și nu doar începând cu data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial. Iar efectele juridice produse până în acest moment sunt nule de drept, inclusiv amenzile contravenționale aplicate, fie că au fost contestate în instanță sau nu. Întrucât termenul de 45 de zile, prevăzut de lege, în care Parlamentul sau Guvernul trebuia să pună de acord prevederile actului normativ neconstituțional cu prevederile Constituției a încetat și, în consecință, prevederile OUG nr. 192/2020 nu mai produc efecte juridice pentru viitor, vă rog să-mi precizați ce se întâmplă cu amenzile aplicate nelegal și neconstituțional în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a OUG nr. 192/2020 (6.11.2020) și data declarării sale ca fiind neconstituțională (15 februarie 2022). Care este soluția pe care intenționați să o promovați și să o puneți în aplicare pentru a repara această nedreptate? Care este modalitatea ca toate amenzile aplicate neconstituțional și achitate în mod necuvenit să fie recuperate de către cetățenii care le-au plătit? Care este soluția legislativă pentru ca instanțele judecătorești să admită toate plângerile contravenționale cu acest obiect, fără a mai fi nevoie să judece cauze pe fond și fără a mai irosi în acest sens timp, bani și resurse necesare pentru înfăptuirea actului de justiție?

Interpelare

Dorinel Cosma

Deficitul de medici de familie din județul Botoșani

Astăzi voi prezenta o interpelare adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Obiectul interpelării: „Deficitul de medici de familie din județul Botoșani”. Stimate domnule ministru, Din datele furnizate de Colegiul Medicilor din România reiese că situația medicinei primare este îngrijorătoare. În România există 424 de localități unde nu există medic de familie, iar 1.098 de localități au acest necesar neacoperit. Însumate, 1.522 de localități din România au deficit sau lipsă de medici de familie – un deficit de circa 2.200 de medici de familie. Acum 10 ani existau aproximativ 12.000 medici de familie în relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar acum au mai rămas sub 10.000. Aproape jumătate din medicii de familie, circa 47%, au peste 60 de ani, deci vor ieși la pensie peste câțiva ani. Medicii de familie sub 35 de ani reprezintă doar 2,2% din totalul la nivel național. Analizând datele, rezultă că peste 10 ani aproape nu vom mai avea medici de familie. Marea majoritate a bolilor sunt în mediul urban, unde se află și cea mai mare concentrație de medici de familie (București, Cluj, Iași, Craiova), deoarece pacienții din mediul rural, care ar trebui asistați de medic, nu au acces la asistență medicală. Lipsa personalului medical din zonele rurale și puterea financiară pentru transport sunt principalele probleme cu care se confruntă mediul rural. Numărul insuficient de medici de familie în multe zone din țară înseamnă scăderea speranței de viață și un număr mare de pacienți cu boli grave, fapt ce menține România pe ultimele locuri în clasamentul UE privind speranța de viață. Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Care este numărul exact al medicilor de familie la nivelul județului Botoșani, potrivit datelor pe care le dețineți? 2. Care este dificilul de medici de familie la nivelul mediului rural în județul Botoșani? 3. Care este numărul de rezidenți care au optat pentru această specialitate în ultimii trei în județul Botoșani? 4. Ce strategii aveți în vedere și ce măsuri preconizați pentru remedierea acestei situații în județul Botoșani? Vă

Interpelare

Sorin-Cristian Mateescu

Situația personalului civil contractual din unitățile militare

O întrebare am, adresată domnului Marius-Constantin Budăi, ministrul muncii și solidarității sociale, și domnului Vasile Dâncu, ministrul apărării naționale. Obiectul întrebării: „Situația personalului civil contractual din unitățile militare”. Stimați domni miniștri, În urma primirii unui memoriu din partea Sindicatului Salariaților Civili din UM 02049 Constanța la biroul senatorial, am luat act de situația în care se află salariații civili specialiști în întreținerea și repararea tehnicii militare navale din acest unic Centru de Mentenanță Tehnică Navală din țara noastră. Apreciind că, în condițiile în care foarte aproape de granițele României există un război, iar activitatea desfășurată de aceștia poate căpăta o importanță și mai mare, ținând cont de faptul că o parte din privațiunile cadrelor militare din aceste unități le sunt și acestora incumbabile, vă adresez următoarele două întrebări: 1. Care este viziunea ministerului pe care îl conduceți în ceea ce privește stabilirea unui salariu de bază pentru acești specialiști din forțele militare ale României care să țină cont de complexitatea, restricțiile și importanța activității acestora? 2. Este posibilă reacordarea grupei a II-a de muncă, precum și stabilirea unui mod de calcul al pensiei similar cu cel din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale?

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Solicitare privind înăsprirea sancțiunilor împotriva circulației drogurilor

Prima interpelare este adresată domnului Lucian Bode, ministrul afacerilor interne, și vizează o „Solicitare privind înăsprirea sancțiunilor împotriva circulației drogurilor”. Domnule ministru, Consumul de droguri devine, încet și sigur, un real fenomen nociv în România. Începând cu utilizarea acestora la festivaluri, la majorate, la simple aniversări sau la simple petreceri de weekend, până la distribuirea acestora în școli, toate aceste situații generează tot mai multe victime directe, precum și în mod indirect, dacă ne raportăm, spre exemplu, la șoferii care consumă astfel de substanțe interzise, iar apoi gonesc cu viteză excesivă pe străzile din România. Într-o discuție avută cu reprezentanți ai elevilor și părinților din județul Bacău, dar și în alte discuții personale, avute cu simpli băcăuani, aceștia au atras atenția asupra acestui fenomen foarte extins atât la nivelul unităților de învățământ, cât și în spațiile de recreere, cum vă spuneam. Drogurile au devenit foarte ușor de procurat, existând, în multe cazuri, chiar și distribuitori minori în unitățile de învățământ. Din acest punct de vedere, vă solicit, domnule ministru, să inițiați controale inopinate la nivelul unităților de învățământ, în cluburi, în alte zone de agrement și să supravegheați îndeaproape aceste locații, precum și zonele din proximitatea școlilor și liceelor pentru a descuraja distribuirea acestor substanțe nocive. De asemenea, vă rog să îmi transmiteți ce alte măsuri ați implementat sau intenționați să implementați pe viitor la nivelul ministerului de resort și la nivel teritorial, astfel încât să putem proteja tinerii și copiii noștri de efectele dramatice, unele chiar letale, ale acestor substanțe numite generic droguri, care nu ar trebui să existe. În încheiere, vă solicit să îmi răspundeți în scris atât pe adresa de e-mail personală, cât și pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Și, domnule președinte, încă două interpelări foarte scurte, adresate domnului ministru al educației, dacă-mi permiteți.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Solicitare privind premierea elevilor cu rezultate deosebite la învățătură

Prima dintre ele, adresată, cum vă spuneam, domnului ministru Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, vizează o „Solicitare privind premierea elevilor cu rezultate deosebite la învățătură”, respectiv la evaluarea națională și la bacalaureat. ## Domnule ministru, Așa cum se întâmplă în fiecare an, România descoperă elevi cu rezultate deosebite la examenele de evaluare națională sau la bacalaureat. Din păcate, mulți dintre ei aleg calea Occidentului din motive încă lesne de înțeles. Din acest punct de vedere, vă rog să-mi transmiteți dacă Ministerul Educației va acorda în acest an premii de merit elevilor care au înregistrat medii generale de 10 (zece) la examenul de evaluare națională și la cel de bacalaureat. În eventualitatea în care ați semnat dispoziții în acest sens, vă rog să-mi transmiteți care este cuantumul unitar al acestor premii, respectiv cuantumul total. Vă

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Contractul Bechtel – cea mai mare țeapă din istoria României

Interpelarea mea se adresează prim-ministrului României, ministrului finanțelor, ministrului justiției, ministrului economiei, ministrului afacerilor interne, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ministrului transporturilor și infrastructurii. Obiectul întrebării: „Contractul Bechtel – cea mai mare țeapă din istoria României”. Stimați domni miniștri, La sfârșitul anului 2003, tot pe vremea Guvernului Năstase, începe cea mai mare înșelătorie pusă la cale între un stat și o companie privată. Statul român semnează cu firma americană Bechtel contractul ce avea să devină cel mai păgubos angajament din istoria României. 415 kilometri lungime, 173 de poduri, 84 de pasaje, 19 noduri rutiere – asta promitea compania americană Bechtel în schimbul a 2,2 miliarde de dolari. Proiectul Autostrăzii Transilvania, un proiect semnat, care ridică semne de întrebare încă de la început, prin atribuirea directă a contractului, fără o licitație deschisă. În 2004 începe proiectul Autostrăzii Transilvania. Un parteneriat public-privat în care sarcinile ar fi trebuit împărțite, dar, în cadrul contractului semnat în 2003, România a primit obligațiile, iar americanii de la Bechtel beneficiile. Deși în mod normal constructorul unui astfel de drum ar fi trebuit ales prin licitație, cabinetul lui Adrian Năstase a dat pe 18 decembrie 2003 o hotărâre de guvern prin care a obligat Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România să lucreze doar cu Bechtel. Reprezentanții Ministerului Transporturilor de la acea vreme susțineau că prețul e unul deosebit de avantajos pentru România, în condițiile în care americanii au acceptat cu greu să lucreze atât de ieftin. Nu de aceeași părere a fost atunci Fondul Monetar Internațional, care a informat Guvernul României că prețul per kilometru e exagerat și că țara noastră riscă să nu își permită să cheltuiască peste 2,2 miliarde de euro pe construcția unei singure autostrăzi. În doar două luni s-a făcut un pseudostudiu în care nu era stabilit clar nici măcar pe unde trece drumul. Problema utilităților nu era rezolvată, iar din zecile de kilometri peste care trebuia să treacă drumul nu fusese expropriat nici măcar un metru pătrat. Totuși statul român le plătește americanilor de la Bechtel un avans de 70 de milioane de euro pentru organizarea de șantier. Se sapă la tronsoanele Câmpia Turzii–Cluj și Suplacu de Barcău–Borș și construcția începe cu elan. Bechtel folosește pentru lucrări 14 milioane de euro. La sfârșitul lui 2004 se schimbă puterea. Traian Băsescu vine cu un guvern nou, are idei noi. La Transporturi ajunge Gheorghe Dobre, iar președintele Băsescu lansează bomba: la București s-au plătit comisioane mari pentru semnarea contractului. În 2005, Gheorghe Dobre începe renegocierea contractului și ia în discuție rezilierea lui. Câteva luni, autoritățile au făcut, așadar, figurație, timp în care americanii creșteau nota de plată. La negocieri, România se angajează să plătească mai departe lucrări pe care Bechtel doar le estima. Imediat după renegociere, contractul și anexele au fost secretizate. S-a știut un singur lucru: statul român a preluat de la americani proiectarea autostrăzii. Fostul director CNADNR, Dorin Debucean, menționează că era mult mai avantajos contractul pentru Bechtel, căruia îi convenea mai mult să stea pentru că avea profit mare pe oră-utilaj dacă stătea. După 2005, prețul autostrăzii s-a dublat. Niciun kilometru de drum nu era gata. Cel care pleacă în 2007 este Berceanu. În locul lui vine Ludovic Orban. Abia în mandatul său se toarnă primii kilometri de autostradă. Când pleacă de la minister lasă în urmă 9 kilometri de drum, și ei neterminați, și un cost mai mare de trei ori decât cel estimat inițial. Ludovic Orban, fostul ministru al transporturilor, menționa că Bechtelul venea cu solicitări absolut aberante, dorind ca românii să își asume toate cheltuielile de remediere. Nu a acceptat și a dispus remedierea stricăciunilor constatate. Existau și șanse ca România să anexeze clauze avantajoase, însă Simona Neagu, avocata care primise de la Guvern peste 4 milioane de dolari la semnarea contractului din 2003, se angajase între timp la casa de avocatură care reprezenta Bechtel în România. Un conflict de interese în fața căruia responsabilii reacționează timid. Ajung în instanță, doar că, între timp, la Ministerul Transporturilor revine Berceanu, iar la primul termen se renunță la judecată fără multe explicații. Ioan Băraș, avocatul părții române, menționează că i s-a revocat mandatul chiar în ziua judecății, pentru a nu mai putea continua apărarea în proces, și nimeni nu a avut curajul să vorbească cu el. În 2009, la Transporturi se fac schimbări din nou: pleacă Berceanu, se întoarce Orban. Decide mutarea managementului de la București la Cluj și negociază cu americanii finalizarea tronsonului Gilău–Turda. Kilometrul de autostradă ajunge de la 5 milioane de euro la 8 milioane de euro. Se găsesc și banii. La 1 decembrie 2009, cu cinci zile înainte de alegeri și la fix șase ani după semnarea contractului, premierul Boc chiar a tăiat panglica. O panglică amară, care marca 54 de kilometri de drum din cei 415 promiși. Un an mai târziu, autostrada intra în reparații. Din cauza infiltrațiilor, asfaltul se măcinase. De la minister, Radu Berceanu nu mai vrea să plătească nimic. Bechtel amenință cu disponibilizări în masă. Apoi vine Anca Boagiu; începe o altă rundă de renegocieri la contractul autostrăzii, rundă care se încheie cu suspendarea lucrărilor. „Dacă ar fi continuat șantierul, ar fi costat 9,9 miliarde de euro”, spunea Anca Boagiu. Dan Șova, fostul ministru delegat pe proiecte de infrastructură, declara că a vorbit șapte minute cu avocații Bechtel, le-a oferit 37,2 milioane euro și s-a terminat contractul. Proiectul care ne-a făcut țara de rușine, ne-a lăsat și fără șosea, și fără bani. Vreme de zece ani, românii și americanii au făcut schimb de roluri. Ei s-au făcut că muncesc, iar noi ne-am luat în serios și chiar i-am plătit. Și pe deasupra, imediat după reziliere, Șova a anunțat că s-a pierdut contractul. SRI a intrat pe fir. Cum să spui că s-au pierdut documente clasificate? Pentru așa ceva se face închisoare. Nu a făcut nimeni. Două partide politice diferite, patru guvernări, opt directori generali ai Companiei Naționale de Drumuri și opt miniștri – toți au sacrificat interesul națiunii, cel mai probabil pentru a-și proteja interesele. Guvernele care au urmat după 2013 până astăzi au reluat palid discuțiile despre acest drum. În 2017 aflăm de la Anca Dragu faptul că statul român a pierdut 526 de milioane de euro în urma celui mai păgubos contract. Contractul Bechtel a fost luat la control de Curtea de Conturi, iar în acest caz DNA-ul a lucrat, la un moment dat, două dosare penale: – Un dosar care are ca obiect negocierea, aprobarea și semnarea contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș, în cursul anului 2003. În acest prim dosar, deschis în decembrie 2013, se efectuează cercetări penale pentru suspiciunea săvârșirii unor infracțiuni de abuz în serviciu sub formă calificată. – Un alt dosar care are ca obiect modificările succesive la contractul inițial, adoptate în perioada 2003–2013, deschis în februarie 2014. Se efectuează cercetări pentru suspiciunea săvârșirii unor infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. În paralel, procurorii DNA au deschis în septembrie 2013 și un dosar legat de dispariția originalului contractului Bechtel, ca urmare a unei plângeri a ministrului de atunci al transporturilor, Dan Șova, dosarul fiind însă declinat procurorilor de la Parchetul Judecătoriei Sector 5 București. În octombrie 2015, procurorii s-au dat bătuți și au clasat dosarul misterioasei dispariții a contractului care a costat România 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostradă, bucățică care și-a căpătat în presă supranumele de „cea mai scumpă bucată de autostradă din lume”. Având în vedere cele menționate, vă adresez următoarele întrebări: 1. Ce contract a reziliat CNADNR dacă nu a avut la dispoziție acordul inițial încheiat cu americanii de la Bechtel? 2. De ce Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine (DPIIS), aflat în coordonarea ministrului Dan Șova, a anunțat că a fost publicat și desecretizat contractul cu Bechtel dacă nu poate fi găsit? 3. De ce Dan Șova spunea că nu găsește contractul cu Bechtel, când pe site-ul DPIIS era publicat un contract de 98 de file, încheiat la 19 decembrie 2003, denumit „Contractul de construire a autostrăzii Brașov–Cluj–Borș”? 4. Poate România primi despăgubiri de la Bechtel pentru plata a 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 de kilometri de autostrăzi construiți, dacă va da în judecată firma americană? 5. Poate fi pus contractul păgubos cu Bechtel pe agenda relațiilor diplomatice România–Statele Unite? 6. Vă solicit să îmi puneți la dispoziție contractul Bechtel și anexele, în integralitate. În cazul în care nu îl găsiți, vă solicit să îmi comunicați cine avea și are obligația păstrării acestuia și cine trebuie să plătească pentru pierderea lui. Vă solicit să-mi nominalizați instituțiile și persoanele însărcinate cu această obligație. 7. Vă solicit să îmi comunicați câți prim-miniștri și miniștri au fost anchetați și deferiți justiției în acest caz. Câte dosare penale s-au format în acest caz și cine sunt persoanele anchetate, câte au fost finalizate și care sunt sentințele? 8. Vă solicit să-mi remiteți rapoartele Curții de Conturi realizate în acest caz. 9. Câți bani s-au recuperat de la persoanele vinovate? 10. Vă solicit să sesizați organele de anchetă cu privire la persoanele și instituțiile care aveau obligația să sesizeze parchetele în acest caz și nu au făcut-o. Vă mulțumesc.

Interpelare

Maricel Popa

Imaginea Iașiului în țară, distrusă de Chirica și Alexe, două coane Chirițe sulimenite

Declarația mea politică de astăzi se referă la Iași, orașul mult iubit, Iașiul – capitala istorică, Iașiul – capitala culturală a României, orașul tinerilor, orașul tinereții și al studenției, orașul scriitorilor. Dar, din păcate, „Imaginea Iașiului în țară, distrusă de Chirica și Alexe, două coane Chirițe sulimenite”. Stimate domnule președinte, Dragi colegi, La examenul de bacalaureat, ale cărui probe s-au finalizat zilele acestea, elevii din județul Iași au obținut, încă o dată, rezultate absolut remarcabile. Câteva cifre pentru a susține această afirmație: au fost nouă medii de 10, iar rata de promovabilitate s-a ridicat, de la 74% anul trecut, la 81,7% în acest an, în condițiile în care media națională a fost de 73,3%. După acest al doilea criteriu, județul Iași s-a situat pe locul al doilea pe țară. Aceste rezultate sunt înaintea soluționării contestațiilor. Astfel, Iașiul își confirmă statutul și renumele de județ al educației. Vreau să-i felicit sincer pe tineri, pe profesorii și pe părinții ## lor! În funcțiile publice pe care le-am ocupat, de președinte al Consiliului Județean Iași și acum de senator, am susținut toate tipurile de investiții în sistemul de învățământ: modernizarea infrastructurii școlare, dotări și echipamente noi, dar și acordarea de salarii decente pentru cadrele didactice și personalul auxiliar. În patru ani, 2016–2020, în Iași s-au modernizat 172 de școli, s-au construit 36 de grădinițe și de creșe noi. Prestația bună a tinerilor ieșeni la bacalaureat a fost știrea pozitivă a săptămânii în curs. Pentru că, din păcate, există și o veste care pune Iașiul într-o lumină sumbră, de la periferia unei societăți democratice. Și, culmea, partea negativă este întreținută tocmai de cei care ar trebui să dea dovadă de o conduită ireproșabilă, să fie exemple de moralitate, modele de urmat pentru tineri. În aceeași zi în care Iașiul a obținut aceste excepționale rezultate la învățătură, penalul Costel Alexe, cocoțat vremelnic la conducerea consiliului județean, a închegat o aberantă majoritate penală PNL–PMP și, prin vot, a reușit să blocheze ca instituția pe care o conduce să se constituie parte civilă împotriva aceluiași Costel Alexe într-un dosar în care DNA l-a luat în vizor. Matrapazlâcurile lui Alexe au creat județului un prejudiciu aproximativ de 150.000 de lei. De la acest personaj, avid de putere, de imagine și de bani, nu mai am absolut nicio pretenție. N-are onoare, nici vorbă să demisioneze. În schimb, mă îngrijorează acordul tacit, susținerea nerostită de care încă beneficiază atât el, cât și alți penali din PNL Iași. Șefii locali și cei naționali ai PNL devin subit surzi când sunt deschise aceste subiecte. În cazul lor, decontul va veni cu siguranță în 2024, iar cei care-i vor sancționa vor fi ieșenii, prin vot. Până atunci, altceva mă sperie și mai tare. Anticipez, desigur, dar, după cum îi cunosc, cât tupeu și nerușinare au, mă aștept ca penalul Costel Alexe și colegul său de partid, triplul inculpat Mihai Chirica, primar al Iașiului, să organizeze festivități de premiere a acestor copii merituoși. În goana lor nebună după un iluzoriu câștig de imagine, n-ar face altceva decât să le umbrească meritele acestor tineri. Mă întreb: mai au Chirica și Alexe căderea morală de a se prezenta în fața performerilor la învățătură? Categoric, succesul trebuie recompensat, însă nu de acești indivizi care au murdărit noțiunile de „cinste”, de „muncă”, de „onoare”. Fiecare zi care trece cu acești penali aflați în poziții de înaltă demnitate publică înseamnă un atentat la moralitate și bunăvoință. Aproape zilnic, ați văzut și în ultima perioadă, Alexe și Chirica își pun eșarfele tricolore, ca niște coane Chirițe împopoțonate, și inaugurează statui, deschid festivaluri, cinstesc drapelul, participă la hramuri de biserici. Chiar nu mai au nimic sfânt în ei? S-ar părea că nu. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

ivele economice pe termen lung. Se numesc strategii fiscal-bugetare pe termen mediu, care în Romania sunt cerute chiar de lege, prin Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Am remarcat că politicile fiscal-bugetare se fac, mai nou, prin declarații beligerante aruncate în presă de către liderii politici ai PNL și PSD, principalele partide ale actualei, dar vremelnicei coaliții de guvernare. Învățasem la școală că politicile fiscal-bugetare se trasează în laboratoarele specialiștilor, de către specialiști, în urma analizelor de impact și în funcție de obiectivele economice pe termen lung. Se numesc strategii fiscal-bugetare pe termen mediu, care în Romania sunt cerute chiar de lege, prin Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară. În perioadele dificile din punct de vedere economic, două situații trebuie evitate: 1. Creșterea taxelor și impozitelor, pentru a evita încetinirea activității economice și instaurarea stagflației, mai ales atunci când există un mediu inflaționist generat de factori din partea ofertei. 2. Reducerea încrederii cetățenilor și investitorilor în politicile Guvernului și în perspectivele economiei. Încrederea este o variabilă macroeconomică ce modelează decizia de investiție și consum. Absența încrederii generează limitarea sau chiar anularea investițiilor, cu efecte negative asupra activității economice, asupra creării locurilor de muncă și a creșterii economice în general. Într-o asemenea situație, bugetul suferă un șoc dublu: venituri mai scăzute din activitatea economică redusă, dar și cheltuieli crescute asociate șomajului în creștere și măsurilor de susținere ce se impun. Statul se va găsi în situația în care nu va putea susține persoanele cu venituri mici, cele mai afectate de crizele economice. Cu buzunarele goale, nu știu cui îi mai arde de râs la glumele și înțepăturile liderilor politici, exact aceia care trebuie să ofere soluții. România traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Se pare că politicul, în loc să ofere soluții, accentuează problemele. În condițiile unei inflații mari, generată în mare parte de factori externi, dar deficitar administrați în țară, cu perspective economice incerte care țin de evoluții geopolitice externe, liderul coaliției de guvernare ne vorbește despre... tiriplici. Îi invit pe tiriplicii politici să ia o pauză și să facă loc specialiștilor. Bășcălia nu a salvat vreo țară vreodată. Cu o inflație de 15%, rate ale dobânzilor record în Uniunea Europeană, datorie publică de peste 50% din PIB și 1.000 de euro împrumutați de stat în fiecare secundă, politica fiscal-bugetară merită ceva mai mult respect din partea PSD. Replicile de berărie trebuie să rămână la berărie, stimați lideri politici! Senator Anca Dragu. Mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Cazul Caracal – 3 ani de la dispariția Alexandrei Măceșanu și a Luizei Melencu, un caz încă neelucidat

Obiectul declarației politice: „Cazul Caracal – 3 ani de la dispariția Alexandrei Măceșanu și a Luizei Melencu, un caz încă neelucidat”. Au trecut 3 ani de la răpirea Luizei Melencu și a Alexandrei Măceșanu, iar anchetatorii care au ratat cercetările și sunt răspunzători de eșecul anchetei au revenit în funcții, au avansat și în final, prin intermediari, au solicitat achitarea suspectului Dincă Gheorghe. Timp de 6 luni de la începerea anchetei privind dispariția celor două tinere din Caracal, procurorii din structura DIICOT s-au făcut că fac anchetă și au ținut cazul pe loc. Astfel, au ridicat din curtea prezumtivului răpitor sute de probe în plicuri și saci, însă o mulțime de saci la care au fost atașate procesele-verbale de constatare au fost abandonați în casa inculpatului din Caracal. Din multitudinea de plicuri sigilate cu antetul Poliției Române și trimise la Institutul Național de Criminalistică pentru efectuarea expertizelor genetice, procurorii au solicitat restituirea majorității probelor neexpertizate, plicurile dispărând ulterior. Niciodată nu s-au efectuat analize asupra decupajelor de pe bancheta din spate a mașinii cu care s-a presupus că au fost imobilizate victimele, din urmele biologice de pe marginea patului unde se susține că au fost imobilizate victimele sau de pe obiecte despre care se spune că ar fi fost atinse de victime în casa presupusului răpitor. De asemenea, din listingul telefonului presupusului răpitor reiese că după celebrul apel al Alexandrei Măceșanu la 112 au fost primite 29 de SMS-uri provenind de la poliție și care demonstrează că telefonul lui Dincă a fost într-o continuă mișcare, însă în raportul de constatare întocmit de organele de anchetă aceste apeluri au dispărut fără motiv. De asemenea, din listingul telefonului Luizei Melencu reiese că, după dispariție, telefonul acesteia a funcționat, făcându-se peste 70 de apeluri, iar în lunile ce au urmat dispariției s-au înregistrat zeci de notificări de prezență, ceea ce demonstrează că telefonul Luizei a fost folosit, însă niciodată nu s-a verificat în ce zonă a fost folosit. Având în vedere faptul că toate probele din dosarul de urmărire penală au fost modificate, au fost sustrase listingurile originale, iar cele depuse prezintă neconcordanțe, probele de laborator au fost recoltate și prelucrate necorespunzător, au fost formulate noi plângeri penale, în care a fost solicitat să se efectueze cercetări în vederea identificării locului unde ar putea fi fetele dispărute. Este cutremurător să constat că nu se acordă atenție și protecție copiilor noștri. Solicit pe această cale Ministerului Justiției, procurorului general, procurorului-șef DIICOT să comunice public de ce aceste dosare sunt tergiversate. Oare la nivel național se practică trafic de carne vie? Cum se justifică salariile uriașe și beneficiile de care dispun procurorii DIICOT, în condițiile în care asemenea dosare dorm de 3 ani în sertarele procurorilor? Un protest uriaș, „Marșul sufletelor răpite”, a avut loc la Caracal pentru Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu, tinerele dispărute în 2019. Zeci de localnici s-au strâns în fața sediului poliției. Localnicii au venit cu pozele celor două tinere, pancarte și steaguri în fața sediului de poliție din Caracal. Protestul a fost unul pașnic, iar printre participanți s-au aflat și rudele îndurerate, care de aproape 3 ani își caută dreptatea. Fac un apel la toate instituțiile responsabile de a se implica în mod activ în protejarea copiilor, de a se face dreptate și să se instituie măsuri concrete în prevenirea răpirii acestora. Vă mulțumesc. Senator Aelenei Evdochia, Circumscripția nr. 14 Constanța.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Final de sesiune parlamentară. Concluzii cumplite

Declarația mea politică se intitulează „Final de sesiune parlamentară. Concluzii cumplite”. Stimați colegi senatori, A mai trecut jumătate de an. Cu bune, dar mai ales cu rele. În sfârșit vine vacanța de vară și o să puteți lipsi motivat din Parlament, motiv real, nu inventat, ca de fiecare dată. Dacă ar fi să facem un bilanț atât la nivel micro, cât și macro, realitatea ar arăta așa: A reînceput pandemia, una care nu mai are sfârșit, la câți bani produce, vine valul 6! Așa anunță specialiștii pandemiei, cei care au interese și câștigă constant din bolile și morțile oamenilor. Pașaportul verde nu a fost aprobat în interiorul României, dar nu este nicio problemă, l-a impus Uniunea Europeană la nivel interstatal pentru încă un an. Ne-am împrumutat cu peste 51% din PIB și, colac peste pupăză, actualul ministru al finanțelor, cel care înainte să ajungă aici comenta și dezaproba de zor împrumuturile României, propunând soluții minune, azi a fost doborât realitatea și promiscuitatea statului și, mai mult, a reușit să doboare un record al dobânzilor – ultimul împrumut este cu dobândă de 9,07% pe an, mai mare chiar decât pentru Rusia, în contextul sancțiunilor aplicate acesteia. Numai noi puteam să reușim așa ceva. Îmi este foarte clar că România trebuie băgată în faliment și cumpărată, ca și Ucraina de Rothschild, cel mai probabil în decurs de maximum doi ani. Cu indulgență. Hidroelectrica a fost cotată la bursă, privatizare pe față. Cea mai mare și profitabilă companie de stat, privatizată de cel mai dezastruos ministru al energiei pe care l-a avut România, aflat în conflict de interese, Virgil Popescu, deși art. 136 din Constituție interzice acest lucru. Dar s-a promis prin PNRR. Pentru bani, nemernicii de la conducerea României își vând și părinții. Asta au promis Uniunii Europene, că România nu va mai avea nimic. Și nu numai că o scot la mezat pe bursă, dar vor și la Bursa de la Londra. Uite așa, să vină și alți străini în România, să o căpușeze și să o sărăcească. Uniunea Europeană ne-a pus taxă pe aerul respirat: taxa pe carbon. După mască, o să ne pună căști cu aer cu porția. Combustibilul s-a scumpit, însă înainte de începerea războiului, dar nenea președinte ne umilește spunând că ne ieftinește la pompă cu 50 de bani. De, pentru milogi, sclaveți și alți oameni de mâna a șaptea, cum ne consideră profesorul cu șase case făcute din meditații, sunt buni și ăia, că doar nu-i dai. Nu contează că subvenția înseamnă îmbogățirea multinaționalelor și că îi vom da prin taxe și impozite mai mari, lasă proștii să înghită și asta. Ne-au băgat pe gât variola maimuței, spunând că se întâmplă numai persoanelor aparținând minorităților sexuale. Păi, având în vedere că sunt sub 1%, nu ar trebui să ne îngrijoreze, nu? Ba da, pentru că unii sunt bisexuali și vor transmite mai departe. Urmează interdicția sexului. Și așa ne înmulțim din an în Paște, mai bine renunțăm. Și așa vor să dispărem, măcar să-i ajutăm s-o facă. Oricum, cu atâtea drone și sisteme Big Brother și tehnologia 5G, vor vedea orice facem și ne vor controla creierele mai ceva ca în filmele SF. Mai rău este că va fi o realitate pe care nu o s-o mai suportăm și ne vom retrage în meta. Nici acolo nu o să avem liniște; de fapt, va fi foarte liniște, pentru că, dacă nu respecți dictatura meta, vei fi șters din metavers și vei fi aruncat în universul realității, pe care nu o să-l mai poți duce. Unde mai pui că o să-ți dea gândaci la tavă stropiți cu vin. Vin artificial, că doar albinele vor dispărea după implementarea 5G. Viitorul nu sună bine deloc. Asta dacă nu ai Dumnezeu. Pentru că ceea ce scot acești criminali din context este factorul divin. Azi sărbătorim Sfinții Petru și Pavel. La mulți ani sărbătoriților! În loc să facem ședințe aniversare pentru Ziua tricolorului, Ziua iei și Sfinții Petru și Pavel, facem ședințe de sclavi pentru elogierea unei legături cu prietenii de peste Ocean, prietenie care ne-a transformat în colonie, și nu din vina lor, ci a noastră. Că nu e prost cine cere, ci cel care dă. În concluzie, singurele lucruri care ne mai scapă sunt credința în Dumnezeu și lupta, pentru că Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă. Gândiți, treziți-vă din somnul rațiunii care naște monștri și haideți la luptă să ne recuperăm țara și viețile! Distrugem împreună Metaversul, distrugem demonii acestor asasini economici și umani și ne recuperăm țara, poporul și viața! Numai cu Dumnezeu! - Dumnezeu să binecuvânteze România și poporul român! Vă mulțumesc. Senator Diana Iovanovici-Șoșoacă, Partidul S.O.S. România. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Andrei Postică

Sfidarea celor 50 de bani!

Declarația mea de astăzi se intitulează „Sfidarea celor 50 de bani!”. „Atât se poate acum: 50 de bani. Și sunt 50 de bani care nu se iau, se dau”, zice bunul președinte și șef al coaliției de guvernământ. Elena Ceaușescu era parcă, în ciuda zgârceniei proverbiale, mai darnică: „Mai dă-le, Nicule, 100 de lei!” Atât se putea atunci, atât se poate și acum! Da, avem o coaliție de 50 de bani, o coaliție care ia jumătate din banii plătiți de român la pompă. Adică statul român ia 4 lei și 50 de bani și dă înapoi 50 de bani. Statul securisto-socialist condus de cuplul Iohannis–Ciucă ia cu nouă mâni și dă cu una. Nu trebuie să ai doctorate plagiate în economie ca să-ți dai seama că aceasta nu este o protecție socială, ci doar se iau nouă piei de pe bietul român. Da, coaliția securisto-militară are alte priorități: plata la timp și în totalitate a pensiilor speciale, crearea de noi sinecuri și priponirea protejaților și protejatelor de partid în funcții foarte bine plătite, sifonarea banului public prin firmele de partid, abonate la contracte cu statul, amenințarea jurnaliștilor independenți, albirea doctoratului plagiat al primului Ciucă al țării și pensionarea în grabă a celui care a pus capac oricăror tentative de a vedea cum a plagiat generalul Ciucă, plata pensiilor mai mari ca salariul de bază pentru groparul justiției. Unde, după toate aceste priorități, să mai încapă și grija față de român? Sigur că ar fi existat și varianta ca Guvernul să aprobe inițiativa USR de reducere a TVA-ului la 5% pentru carburanți. Dar de ce ar copia guvernul impostorilor o măsură bună de la USR, singurul partid care apără banul public și banii românilor? Ironia sorții este că acest guvern nici măcar nu-și merită numele de „coaliția de 50 de bani”, căci jumătate dintre aceștia sunt suportați de distribuitorii de carburanți. Corect ar fi să-i spunem pe nume: „coaliția de 25 de bani”. Mulțumesc. Andrei Postică, senator USR de Galați.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Cea mai mare problemă este lipsa de perspectivă

Am să vreau să vorbesc astăzi despre performanța din învățământul românesc și despre faptul că „Cea mai mare problemă este lipsa de perspectivă”. Cu ocazia publicării rezultatelor de la examenul de bacalaureat de anul acesta, este momentul să evaluăm încă o dată unde ne aflăm cu sistemul educațional din România. Domnul Sorin Cîmpeanu a declarat acum mai bine de o lună faptul că în țară calitatea educației a ajuns într-un punct minim. Corect. După afișarea rezultatelor, datorită faptului că, statistic, notele sunt mai bune decât cele din anii anteriori, trebuie să nu cădem în plasă și să conștientizăm că nu aceasta este situația reală din România. Numerele ne spun o altă poveste. Acum 12 ani, dintre cei peste 200.000 de copii care intrau în clasa I, 58% dintre ei au abandonat școala, au rămas repetenți, nu s-au înscris să susțină examenul de bacalaureat sau, pur și simplu, nu au obținut o notă de trecere. Șase din 10 copii care au început școala acum 12 ani nu au obținut o diplomă de bacalaureat în această sesiune. Așadar, da, este corect faptul că aproape 85.000 de copii își văd numele scris pe diplomă în acest moment, dar haideți să vorbim și despre cei șase din zece copii care nu au reușit. De exemplu, în Ilfov rata de promovabilitate a fost de 52,9%, cu un număr foarte mic de candidați înscriși, doar 1.088. Un alt procent de 50% mai întâlnim când vorbim despre analfabetismul funcțional din România. Acest număr nu este la fel de exact și probabil este mult mai mare în realitate. Eșantionul pentru aceste statistici a fost selectat dintre elevii de 15 ani înscriși la școală în anul școlar în care a fost realizat. Realitatea este că mulți elevi abandonează școala până la 15 ani, din diferite motive, cum ar fi necesitatea de a munci. Rata abandonului școlar este de 15% în România, cu mult peste media de 10% a Uniunii Europene. Așadar, rata analfabetismului funcțional este foarte mare în realitate. Cu toate aceste cifre dramatice, rata analfabetismului funcțional și a abandonului școlar nu este cea mai mare problemă a sistemului educațional din România. Cea mai mare problemă este faptul că nu avem nicio perspectivă de îmbunătățire a acestei situații. Voi depune o interpelare la Ministerul Educației pentru a propune realizarea unor statistici care să ne arate situația reală și tragică din învățământul din România în acest moment și pentru a afla care sunt planurile pentru a îmbunătăți viitorul elevilor care se înscriu, în câteva luni, în clasa I. Cristi Berea, senator USR de Iași. Mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

echipă câștigătoare

Astăzi se vede foarte clar că singurii câștigători din PNL sunt PSD. _(Aplauze.)_ De curiozitate, domnule Cîțu: v-a sunat domnul Iohannis să vă informeze că nu mai sunteți președintele Senatului? Ce urmărim astăzi este o bătaie de joc la adresa acestei instituții. Pentru că a doua funcție în statul român e decisă la o șuetă, într-un colț, de partidele din coaliție, sub oblăduirea domnului Iohannis. Este inadmisibil...

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

...și acest circ...

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

...este și mai trist, pentru că, repet, adevărata echipă câștigătoare din PNL este PSD.

...este și mai trist, pentru că, repet, adevărata echipă câștigătoare din PNL este PSD. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ionuț Neagu

Da, nu o să fie pe procedură, doar vreau să comentez. Știți foarte bine ce vreau să zic: vreau să-i fac un scurt bilanț de activitate domnului Cîțu.

Da, nu o să fie pe procedură, doar vreau să comentez. Știți foarte bine ce vreau să zic: vreau să-i fac un scurt bilanț de activitate domnului Cîțu. Din păcate, domnul Cîțu a fost prezent la 11 ședințe din 50, da? E clar că nu-i plăcea postul în care se afla, deci ați făcut o dreptate înlăturându-l de la acest pupitru. Dacă era după mine și după..., îl dădeam afară cu litera i) după fostul Cod al muncii. Mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Vă solicit, doamna președintă, în numele Grupului PNL, o suplimentare a ordinii de zi, am și discutat-o cu colegii din PSD și UDMR. Este vorba de suplimentarea ordinii de zi cu L348/2022 – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu L400/2022 – Propunerea leg

Vă solicit, doamna președintă, în numele Grupului PNL, o suplimentare a ordinii de zi, am și discutat-o cu colegii din PSD și UDMR. Este vorba de suplimentarea ordinii de zi cu L348/2022 – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu L400/2022 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și cu L347/2022 – Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. ș) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Sunt trei propuneri legislative care au primit raport în cursul ședinței de ieri a Comisiei juridice și ar fi păcat să nu le valorificăm. Totodată, aș avea solicitarea să retrimitem la Comisia juridică, pentru o săptămână, legea L275, crescând...

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Este la punctul 7.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

9? Da, e 9 acum.

9? Da, e 9 acum. Totodată, solicit să-i acordăm o complexitate, să extindem termenul de la 45 la 60 de zile. Mulțumesc.

Interpelare

Császár Károly Zsolt

În ședințe separate, în data de 28 iunie 2022, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, precum și cei ai Comisiei pentru administrație publică au analizat proiectul de lege, forma adoptată de Camera Deputaților, avizele primite și au hotărât să adopte, cu majoritatea

În ședințe separate, în data de 28 iunie 2022, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, precum și cei ai Comisiei pentru administrație publică au analizat proiectul de lege, forma adoptată de Camera Deputaților, avizele primite și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale senatorilor prezenți, un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Așadar, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, precum și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Știți foarte bine, acest proiect de lege, împreună cu încă unul pe care o să-l discutăm astăzi, a intrat în Biroul permanent în data de 27. Ați cerut ca avizele să se întocmească de comisii tot în data de 27, ca în data de 28 să cereți raportul. Știți foarte bine, este un proiect de lege foarte stuf

Știți foarte bine, acest proiect de lege, împreună cu încă unul pe care o să-l discutăm astăzi, a intrat în Biroul permanent în data de 27. Ați cerut ca avizele să se întocmească de comisii tot în data de 27, ca în data de 28 să cereți raportul. Știți foarte bine, este un proiect de lege foarte stufos, care, înțeleg, e necesar pentru un jalon în PNRR. Dar, știți foarte bine, PNRR-ul nu este de astăzi, de ieri și, atunci, trebuia să-l propuneți cu mult înainte, nu la încheierea sesiunii parlamentare și să-l treceți pe repede înainte. Mulțumesc.

Interpelare

Maricel Popa

de reglementare stabilirea cadrului instituțional, a obiectivelor, competențelor și instrumentelor specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România, cu scopul de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunități marginale, periferice,

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului instituțional, a obiectivelor, competențelor și instrumentelor specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România, cu scopul de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunități marginale, periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, cum ar fi mobilitatea, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local. Știm foarte bine, sunt foarte mulți care locuiesc în zonele periferice orașului, cum este Iașiul, la Ciurea, la Miroslava, la Holboca, la Tomești, la Țigănași, dar lucrează în Iași. Dar confortul lor, deoarece se întorc înapoi acasă... acasă înseamnă localitatea unde au familia și acolo vor confort, vor școală, vor grădinițe, vor creșe – cu această lege se reglementează – și 30% din veniturile pe impozit vor veni în localitatea respectivă. Este o necesitate pentru a dezvolta comunele rurale, din mediul rural, unde locuiesc foarte multe persoane la ora actuală, foarte mulți tineri, și lucrează în localitatea de municipiu. Grupul PSD va vota pentru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

antenele instalate pe spațiile verzi afectează dreptul la ocrotirea sănătății și la un mediu sănătos

În primul rând, vreau să remarc și să reclam modalitatea în care s-a trecut pe repede înainte – și știți foarte bine acest lucru – acest proiect de lege. Acest proiect de lege a fost declarat... sau parțial a fost declarat că încalcă Constituția, de CCR, și pe fond nu s-a îndreptat tot proiectul de lege. Sunt probleme ca în practică să nu se respecte absolut decizia CCR, care prevede că „antenele instalate pe spațiile verzi afectează dreptul la ocrotirea sănătății și la un mediu sănătos”, asta deși deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii. Menționăm și faptul că în proiectul de lege sunt articole în care se prevăd interdicții clare pentru firmele telecom. Practic, se prevede explicit ce nu au voie să facă: de exemplu, articolele referitoare la avizele și autoritățile de mediu sau la cele de cadastru etc. La fel, trebuie prevăzut clar în această lege că operatorii telecom nu au voie să monteze antenele pe spațiile verzi, așa cum prevede Constituția, pentru că se încalcă dreptul la ocrotirea sănătății și la un mediu sănătos. Fără aceste prevederi explicite, firmele telecom, pe baza legilor care sunt acum în vigoare, vor instala în continuare multe antene pe spațiile verzi din intravilan, sfidând Constituția și decizia CCR. Practic, dacă legea s-ar vota în această formă, orice firmă care are un cod CAEN referitor la telecomunicații va putea să facă o cerere să amplaseze antenele pe aceste spații verzi, iar autoritățile trebuie să le aprobe, nu o pot refuza, deoarece nu au prevăzut niciunde în lege că această amplasare este interzisă. Mai sunt și alte prevederi în proiectul de lege care se corelează cu articolele declarate neconstituționale de CCR și care trebuie corectate. De exemplu, situația cu mobilierul stradal. Sunt unele tipuri de mobilier stradal și alte structuri specifice care se pot amplasa și pe spațiile verzi, iar pe ele se vor monta ulterior dispozitive pentru telecomunicații, ceea ce înseamnă că acele dispozitive sunt amplasate tot pe spațiile verzi, chiar dacă nu pe suportul lor propriu, ci pe alte suporturi, ceea ce contravine, bineînțeles, deciziei CCR. În concluzie, acest proiect de lege trebuie mai bine corectat, în conformitate cu Decizia nr. 295/2022 a CCR și cu alte decizii ale CCR, anterioare, care sunt aplicabile în această cauză. De aceea, Grupul parlamentar AUR solicită reîntoarcerea proiectului la comisiile de raport, pentru a fi corectat. Mulțumesc.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Codul comunicațiilor are o istorie lungă, care se termină foarte brusc cu un articol neconstituțional, grefat și neasumat de nimeni, pe acest cod care n-are nimic de-a face cu interceptarea comunicațiilor în România. USR a atacat la CCR acel articol. După cum bine știți, CCR ne-a dat dreptate parția

Codul comunicațiilor are o istorie lungă, care se termină foarte brusc cu un articol neconstituțional, grefat și neasumat de nimeni, pe acest cod care n-are nimic de-a face cu interceptarea comunicațiilor în România. USR a atacat la CCR acel articol. După cum bine știți, CCR ne-a dat dreptate parțial, în sensul că alineatul c) a fost declarat neconstituțional. Dar au rămas alineatele a), b) și d). Așadar, problema de fond cu acel articol rămâne, dragi colegi. El ține mai degrabă de Codul de procedură penală, nu are ce să caute în Codul comunicațiilor electronice. Trebuia asumat de la bun început, dezbătut cu societatea civilă într-un mod transparent și onest. Așa este normal. Nu să apară pe șest, să nu știm cine l-a introdus acolo. Și, ca o paranteză oarecum interesantă, în Senat acel articol a fost rescris de către doamna Iulia Scântei, care a fost înscăunată, prin voturile coaliției, ca judecător la Curtea Constituțională. Practic, doamna și-a început cariera de judecător constituțional scriind un articol neconstituțional. Mi se pare o poveste foarte bună de spus nepoților, cândva, despre cum și-a început doamna Scântei cariera de judecător constituțional. În fine, în caz că nu este clar, USR nu susține Codul comunicațiilor cu acel articol grefat 10[2] , iar noi nu vom vota acest cod, nu al comunicațiilor, ci al interceptărilor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Colegul meu, senatorul Ionuț Neagu, a formulat o cerere care ar fi trebuit pusă la vot, dar înțeleg că trebuie să o formulez și eu. Și o fac acum.

Colegul meu, senatorul Ionuț Neagu, a formulat o cerere care ar fi trebuit pusă la vot, dar înțeleg că trebuie să o formulez și eu. Și o fac acum. Vă rugăm să supuneți la vot retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru toate argumentele invocate aici de colegul Neagu. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Este un proiect de lege care a suscitat foarte multe discuții la nivel atât național, cât și internațional. Și ieri au existat discuții la Comisia juridică.

Este un proiect de lege care a suscitat foarte multe discuții la nivel atât național, cât și internațional. Și ieri au existat discuții la Comisia juridică. Dar trebuie să vă expun câteva puncte de vedere. Transpunerea Codului european al comunicațiilor electronice este întârziată de marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene, din motive temeinice de invazivitate și dezechilibre majore la nivel legislativ, precum și la nivelul multisectorial al societății umane, de la sănătate publică, la apărare națională, astfel, în situația României aflându-se state membre UE: Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia și Suedia. Raportul Curții Europene de Conturi menționează foarte clar că legislația europeană privitoare la 5G nu constă în regulamente obligatorii direct aplicabile, ci doar două directive ce necesită a fi transpuse legislativ, doar cu respectarea supremației și suveranității Constituției României, în cazul nostru, deoarece riscurile și daunele vor fi suportate de statele membre. Aceste riscuri și amenințări evidențiate de Curtea Europeană de Conturi sunt: riscuri la adresa confidențialității, amenințări la adresa securității naționale, dependența de lanțul de aprovizionare, atacuri cibernetice, efecte negative asupra sănătății, pierderi de locuri de muncă din cauza creșterii eficienței – aveți sursa pe www.eca.europa.eu În concluzie, vă spun că ieri am asistat la cel mai jalnic spectacol în Comisia juridică, în care societatea civilă a fost pusă la punct într-un mod grobian de o parte a membrilor comisiei și am văzut cum președintele Comisiei juridice a devenit și președintele, înlocuitorul președintelui Comisiei de constituționalitate, în condițiile în care domnul Mateescu era prezent și este membru în Comisia de constituționalitate. Dacă nu mă înșel, e vicepreședinte. În acest context, a existat un domn senator care a avut două funcții de președinte. Mai mult, din partea societății civile au fost trei doamne, arhicunoscute la nivel internațional: doamna Mădălina Apostu, doamna Simoiu, care este singurul nostru expert în arme chimice de la Organizația Națiunilor Unite, este inspector – și vreau să vă spun că împreună cu echipa dânsei are inclusiv certificat pentru că a fost premiată cu Premiul Nobel pentru Pace; este singurul român din ultimii ani care are un astfel de premiu –, și a mai fost doamna doctor Geanina Hagimă. Vreau să vă spun că s-au adresat... au fost lăsate doar un minut să vorbească, domnul Mateescu, care avea 11 amendamente, nu a fost lăsat să-și expună punctul de vedere, iar membrii s-au ridicat și au plecat, spunând că, dacă în 4 minute societatea civilă nu părăsește incinta, vor fi nevoiți să cheme securitatea. Și din partea PSD-ului, cu tot respectul, am auzit, am trăit s-o aud și pe asta: „Societatea civilă asta mă scoate din sărite, trebuie desființată.” Dar când ajungem la societatea civilă și cereți voturile societății civile nu mai trebuie desființată societatea civilă. Nu se poate să nu vă aplecați asupra acestui proiect de lege, care la nivel european... sunt 10 state care nu au implementat-o, iar celelalte state au luat câte un articol, două, spunând că restul încalcă constituțiile lor și drepturile și libertățile persoanelor. Dumneavoastră, foarte mulți, am văzut că nici nu știați la ce punct suntem. Este și normal să nu știți, că sunt sute de pagini. Ăsta nu-i proiect de lege. Nu poate exista un astfel de proiect de lege, care să aibă sute de pagini. Încalcă orice normă și orice logică a dreptului. Se încalcă statul de drept și toate normele. Mai mult, trebuia să existe un aviz al Comisiei de sănătate, așa cum a zis și Curtea Constituțională. În toate țările care au implementat câteva articole din aceste două directive a existat un aviz al Comisiei de sănătate, care în toate cazurile a fost nefavorabil, din cauza repercusiunilor grave. Știți ce repercusiuni sunt din cauza acestei 5G asupra insectelor? Mai mult a albinelor. Știți că, dacă albinele mor, în patru ani de zile noi nu mai avem agricultură, nu mai avem nimic? Nu mai ridicați din mână, că și dumneavoastră sunteți supus aceluiași lucru. Sau poate vă plac gândacii, să-i mâncați în sos de vin...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

...că am văzut că asta-i moda.

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

Orice tratament nefavorabil salariaților datorat exercitării drepturilor acestora este interzis.

Înțeleg graba, dar să știți că aveți tendința să săriți vorbitori. Și la punctul 1 ați sărit un coleg care era înscris la cuvânt. Pe această inițiativă legislativă voi avea două intervenții: una pe fond și una pe procedură, felul în care trece, apropo de grabă. Încep cu procedura. Este o inițiativă introdusă în BP luni, 27 iunie, fără a se solicita procedură de urgență. Nu avem aviz CES, nu avem avizul CSM, care a fost solicitat. Am făcut niște ședințe de comisii pe repede înainte. Nu înțeleg cum s-a putut face propunerea ca după plenul de luni să ne întâlnim aici, după sticla aceea, să facem o ședință mică, lucru pe care l-am refuzat, și am avut ședință a doua zi, tot pe repede înainte. Și despre ce vorbim aici? Vorbim despre o inițiativă care modifică fundamental Codul muncii, și-l modifică într-un mod haotic în multe părți ale acestui cod, introducând tot felul de termeni aproximativi, care vor duce la multe probleme în instanțele de judecată. Nu înțelegem care e graba. Poate acum, la finalul sesiunii parlamentare, vrea Senatul să bifeze niște lucruri pe care nu le-a făcut până acum, dar nu se poate modifica în felul acesta Codul muncii. De altfel, am avut reprezentanți ai societății civile în comisie care au atras atenția asupra acelorași probleme tehnice. Pentru această inițiativă aveam termen de adoptare tacită la 41 de zile de la reluarea activității Senatului, adică în toamnă. Vă atrag atenția că pe o asemenea abordare a picat la CCR inițiativa cu eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Haideți să legiferăm atent, haideți să legiferăm respectând toate regulamentele, fiindcă nu folosește nimănui să treacă inițiative care vor pica apoi la CCR. Și încă puțin pe fond și termin. Vă dau câteva exemple din multe, am pagini aici de lucruri absolut execrabil scrise în această inițiativă legislativă: – „Orice tratament nefavorabil salariaților datorat exercitării drepturilor acestora este interzis.” – să nu spun de cum e folosit cuvântul „datorat”, dar ce înseamnă „tratament nefavorabil”? Față de cine? Și cum va fi măsurat în instanță? – Introduce legea aceasta un fel de protecție împotriva tratamentului „advers” din partea angajatorului – cum și cine măsoară comportamentul advers? – La punctul 11 se indică faptul că se introduc două alineate – se modifică de fapt întreg articolul 19. – Se reglementează alte perioade de probă, dacă este în „avantajul salariatului” – ce înseamnă „avantajul salariatului” din punct de vedere juridic? – „Dreptul salariatului cu o vechime de cel puțin 6 luni de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții mai previzibile și mai sigure” – ce înseamnă acest lucru și ce va însemna în instanță? – Se introduc motive suplimentare pentru concediere. Și aș putea continua foarte mult. Vă rog să nu trecem această inițiativă legislativă în forma în care se prezintă astăzi. Cred că a fost o dovadă de iresponsabilitate din partea membrilor coaliției prezenți în cele două comisii care, într-o zi, au trecut, pe repede-înainte, o propunere atât de proastă – nu mă feresc de cuvinte – a întregului Cod al muncii. Mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Primul gest al Guvernului coaliției socialiste cu epoleți, care este și acum la conducerea României, primul gest al domnului Ciucă, în calitate de prim-ministru, a fost să lanseze multiplicarea de ministere și să dubleze agenții, să aprobe angajări la stat, în structuri.

Primul gest al Guvernului coaliției socialiste cu epoleți, care este și acum la conducerea României, primul gest al domnului Ciucă, în calitate de prim-ministru, a fost să lanseze multiplicarea de ministere și să dubleze agenții, să aprobe angajări la stat, în structuri. Spre exemplu, în acea primă zi, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții s-a divizat. Activitățile și personalul s-au dus către nouînființata Autoritate pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități. Este o mică parte, o infimă parte, din balul desfrâului creării de sinecuri de către pesediști și peneliști. USR a promovat constant necesitatea unui stat eficient. Considerăm că o structură cu conducere numită politic, care își justifică existența printr-o activitate minimală, de fațadă, trebuie să dispară. USR susține desființarea Consiliului de Monitorizare, USR susține înglobarea activității – pe care statul român este obligat să o facă și care trebuie să fie în serviciul persoanelor în dificultate –, să se facă în cadrul Avocatului Poporului. Și asta este ușor de organizat și de făcut. Și bineînțeles că USR solicită din nou ca domnul primministru, care a susținut astfel de măsuri de împovărare a statului cu fel de fel de sinecuri, să ne explice și nouă cum stă cu plagiatele, ca să avem încredere că va face ceva pentru România _._ Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Avem în față o lege care propune practic desființarea unei instituții, trecerea la Avocatul Poporului a unor atribuții și desființarea unei instituții.

Avem în față o lege care propune practic desființarea unei instituții, trecerea la Avocatul Poporului a unor atribuții și desființarea unei instituții. Consiliul de Monitorizare vine din tratate internaționale asumate și ratificate de România, trebuie să fie o instituție independentă și ea trebuie să existe de sine stătătoare. Înțeleg faptul că a fost politizată și că lucrurile nu funcționează așa cum trebuie, dar, dacă ar fi să mergem pe principiul ăsta, ar trebui să desființăm cam toate instituțiile din țara asta. Prin urmare, eu consider că această lege nu trebuie votată. Consiliul de Monitorizare trebuie să existe și să-i eficientizăm activitatea. Vă mulțumesc.

Interpelare

Andrei Postică

Prin prezenta inițiativă legislativă se dorește trimiterea către consilierii locali a proiectelor de hotărâre înscrise pe ordinea de zi, împreună cu documentația aferentă, cu cel puțin cinci zile calendaristice înainte de data desfășurării ședinței. În acest fel se asigură acordarea unei perioade de

Prin prezenta inițiativă legislativă se dorește trimiterea către consilierii locali a proiectelor de hotărâre înscrise pe ordinea de zi, împreună cu documentația aferentă, cu cel puțin cinci zile calendaristice înainte de data desfășurării ședinței. În acest fel se asigură acordarea unei perioade de timp în care consilierii locali pot să pregătească într-un mod corespunzător ședința de consiliu. În momentul de față, legea nu prevede o perioadă de timp în care proiectele de hotărâri să fie trimise, ducând la imposibilitatea documentării corespunzătoare a consilierilor. Codul administrativ menționează o perioadă de timp de la convocare până la data desfășurării ședinței, în funcție de tipul ședinței de consiliu local, dar nu menționează un termen limită pentru transmiterea proiectelor de hotărâri, însoțite, bineînțeles, de documentația aferentă. Desigur că sunt mulți primari care vor ca și consilierii să voteze ca primarii, adică să nu știe foarte multe și să nu le pese foarte mult de ce contează pentru comunitate. Acest lucru ar trebui să înceteze. Consilierii locali au obligația de a lua cunoștință și de a-și însuși documentația primită, respectiv proiectele de hotărâri, și de a se pregăti temeinic pentru ședințele de consiliu. Transmiterea documentelor de ședință cu cinci zile înainte de dezbateri ar permite și comunității să afle care sunt intențiile celor care conduc primăriile. O nouă inițiativă legislativă a USR ce dorește transparentizarea și eficientizarea serviciilor din administrația publică primește un raport de respingere din cadrul Comisiei de administrație. Menționez că proiectul legislativ a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și din partea Consiliului Economic și Social. Stimați colegi, nu vă mai fie frică de oameni! Nu mai respingeți inițiativele legislative care transparentizează activitatea primarilor și aleșilor locali. USR va vota pentru transparență și împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Császár Károly Zsolt

Și în plenul de luni am avut un proiect legislativ aproape identic și în cazul ăsta tot reacția mea la acest proiect, adică la această intervenție este la fel. Acest lucru este foarte bine reglementat în Codul administrativ și vă aduc la cunoștință că toate ședințele, adică toate convocatoarele ședi

Și în plenul de luni am avut un proiect legislativ aproape identic și în cazul ăsta tot reacția mea la acest proiect, adică la această intervenție este la fel. Acest lucru este foarte bine reglementat în Codul administrativ și vă aduc la cunoștință că toate ședințele, adică toate convocatoarele ședințelor consiliilor locale se comunică, se fac în 5 zile calendaristice de la data ținerii ședinței. În plus, Codul administrativ prevede că, odată cu convocatorul ședinței, se trimit tuturor consilierilor locali următoarele documente și, în aceste documente, sunt înșirate și proiectele de hotărâri. Deci, obligatoriu cu 5 zile înainte de data desfășurării ședinței, toate proiectele de hotărâri trebuie comunicate consilierilor locali, deci este reglementat, este o dublă reglementare și, așadar, UDMR-ul va susține raportul de respingere deoarece nu are niciun sens să reglementăm de două ori același lucru. Mulțumesc.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

O intervenție scurtă, dacă-mi permiteți.

O intervenție scurtă, dacă-mi permiteți. După cum știți, Codul administrativ prevede termene clare la momentul acesta pentru comunicarea proiectelor de hotărâre de consiliu local, termene diferite în funcție de tipul ședinței; ședință extraordinară sau ședință ordinară. Și, dragi colegi de la USR, cred că sunteți ultimii care puteți să ne dați lecții de transparență și vă rog foarte mult, cred că a „n”-a oară, să vă informați despre ceea ce se întâmplă la Bacău, despre lipsa totală de transparență de care dă dovadă primarul USR al municipiului Bacău. Știm foarte bine că, de la momentul instaurării domnieisale la Primăria Municipiului Bacău, nu mai poate fi vorbă despre transparență la tot ceea ce înseamnă nivel comunicare – autorități locale. Știm foarte bine că și presa locală acuză aceste probleme și nu trebuie să facem altceva, dragi colegi de la USR, decât să respectăm prevederile actualului Cod administrativ, astfel încât hotărârile, proiectele de hotărâre ale consiliului local să fie respectate. Deci, repet: aveți foarte multe de rezolvat la capitolul transparență la nivelul administrației locale, dumneavoastră și primarii dumneavoastră, înainte de a da lecții PSD-ului, PNL-ului și actualei coaliții de guvernare. Mulțumesc _. (Aplauze.)_

Interpelare

Sebastian Cernic

Apreciez. Doar voiam să vă spun că, într-un raport făcut de o organizație independentă, Bacăul a ieșit în top 3 primării... _(Rumoare, discuții.)_ ca transparență în ceea ce privește hotărârile de consiliu.

Apreciez. Doar voiam să vă spun că, într-un raport făcut de o organizație independentă, Bacăul a ieșit în top 3 primării... _(Rumoare, discuții.)_ ca transparență în ceea ce privește hotărârile de consiliu. Mulțumesc mult.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Doar pentru a clarifica: mi se că este clar că este o problemă de procedură corectarea unor neadevăruri evidente care se spun la această tribună.

Doar pentru a clarifica: mi se că este clar că este o problemă de procedură corectarea unor neadevăruri evidente care se spun la această tribună. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Sunt unul dintre inițiatori, în sensul de a sprijini o inițiativă legislativă a cetățenilor români. Cred că este pentru prima dată când avem peste 30.000 de semnături ale unor cetățeni care solicită Parlamentului să-i ajute să legifereze.

Sunt unul dintre inițiatori, în sensul de a sprijini o inițiativă legislativă a cetățenilor români. Cred că este pentru prima dată când avem peste 30.000 de semnături ale unor cetățeni care solicită Parlamentului să-i ajute să legifereze. Da. Într-adevăr, poate nu respectă normele de tehnică legislativă, dar ceea ce se află aici ar fi trebuit să intereseze pe toată lumea. Pentru că de doi ani și jumătate s-a pus în discuție suveranitatea României, suveranitatea poporului român. Înțeleg că vă deranjează, pentru că aici se menționează faptul că nu se pot comercializa sau folosi medicamente sau dispozitive medicale. S-au aplicat tratamente medicale pentru care producătorul nu oferă garanții și remedii dovedit viabile împotriva efectelor adverse. La fel e interzisă comercializarea sau folosirea medicamentelor, vaccinurilor, dispozitivelor medicale și a altor produse farmaceutice pentru care nu s-au efectuat studii clinice complete, potrivit metodologiei stabilite prin lege, cu adresabilitate directă către vaccinul anti-COVID, care are atâtea efecte adverse. Mai mult, avem propunere de legiferare cu privire la identitatea sexuală biologică a copilului dobândită la naștere care nu se poate modifica până la vârsta de 18 ani. Și la fel, interzicerea punerii la dispoziția copiilor sub vârsta de 18 ani a oricăror informații sau materiale care promovează abaterea de la identitatea sexuală biologică, reasignarea de gen și homosexualitatea, în condițiile în care la toate marșurile LGBT am văzut copii și de 6-7 ani. Și vreau să vă întreb: oare chiar nu ne interesează ce spune poporul român? Oare nu poporul român ne-a trimis aici ca să-i luăm în considerare tot ceea ce dorește și să votăm în interesul lui? Că această propunere ar fi trebuit să vă facă să respectați mai mult poporul român și dacă nu vă plăcea felul în care era aranjată această lege care modifică foarte multe legi care încalcă drepturile și libertățile cetățenești, puteați să depuneți amendamente sau să scoateți din fiecare câte un punct și să modificați.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Din păcate, Parlamentul României, la Camera Deputaților, și văd că și Senatul prin raportul de respingere, nu dă doi bani pe poporul român și pe unica inițiativă legislativă chiar dacă nu are 100.000 de semnături.

Din păcate, Parlamentul României, la Camera Deputaților, și văd că și Senatul prin raportul de respingere, nu dă doi bani pe poporul român și pe unica inițiativă legislativă chiar dacă nu are 100.000 de semnături. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Rodica Boancă

Am să încep cu definiția suveranității așa cum apare ea în dicționar.

Am să încep cu definiția suveranității așa cum apare ea în dicționar. Reprezintă „calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa, putere supremă. Este un atribut inerent, inalienabil și indivizibil al statului care constă în supremația puterii de stat în interiorul hotarelor sale și independența ei în relațiile cu alte state. Suveranitatea națională se manifestă prin independența unui stat față de alte state în ceea ce privește afacerile interne și relațiile externe, dar mai presus de orice, suveranitatea este a poporului și ea reprezintă capacitatea, puterea și autoritatea supremă care emană de la popor”. Bun. Spuneți că această lege nu întrunește toate calitățile pentru a fi trecută mai departe, spuneți că are erori de redactare și poate că așa și este. Însă câte legi cu erori materiale grave, nu doar de redactare, au trecut prin mâinile dumneavoastră și care au fost, ulterior, promulgate de domnul președinte? Câte legi care pun în pericol suveranitatea? Și când mă gândesc la suveranitate eu mă gândesc pragmatic la tot ceea ce înseamnă autoritatea statului asupra unor domenii-cheie, strategice: sănătate, educație, economie, producție internă. Câte dintre aceste legi au fost scrise corect? Mai niciuna. Știu că nu vă interesează, știu că sunteți preocupați de alte jocuri, aveți alte situații de rezolvat, de numit președinți de Senat, de făcut numiri politice, de creat sinecuri. Vorbesc însă pentru românii care ne-au trimis aici, pentru că ei trebuie să știe că printre parlamentarii din acest... de sub această cupolă sunt și români care se gândesc la suveranitatea statului și la inalienabilitatea acestui drept de a fi suveran.

Interpelare

Rodica Boancă

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

suveranitate

Tot românii ar trebui să știe că printre parlamentari mai sunt și oameni care gândesc și analizează lucrurile în detaliu. Si această lege, da, are cele mai mici probleme de formă, deși sunt foarte multe. Problemele sunt de fond. Dar v-am mai spus de atâtea ori: nu, introducând într-un malaxor cuvinte ca „suveranitate”, „popor”, „patriotism” și încă două, trei pe care le folosiți la aproape fiecare luare de cuvânt nu vă dovediți nici competența, nici bunele intenții. Ba mai mult, dacă ați avea intenții bune, ați avea grijă cum scrieți inițiative legislative care să aibă cea mai mică șansă să fie la un moment dat promulgate. Oricum, aceasta nu este una dintre ele și nu merită să fie una dintre ele. Este o inițiativă a unor parlamentari PSD și AUR sau plecați din PSD și AUR care vine cu o colecție de măsuri menite să transpună în lege o mare parte a teoriilor conspiraționiste din ultimii ani, legate de vaccinare, pericolul identității de gen, cipurile care ne controlează creierul și așa mai departe. În așa ceva nu e vorba nici de patriotism, nu e vorba nici de suveranitate. Inițiativa este produsul unor oameni a căror neputință are mereu nevoie de justificare într-un dușman imaginar, dușman imaginar pe care, din nou, îl regăsim aproape în fiecare discurs al partidului AUR și al unor parlamentari neafiliați. De-a lungul istoriei, numărul de teorii ale conspirației a rămas relativ constant, trist este când ele generează legi sau acțiuni de epurare, cum, din păcate, s-a întâmplat uneori în istorie. Trag nădejde că această bazaconie de lege să nu rămână decât o anecdotă. Apropo, poporul român este încă suveran, pentru că a decis prin reprezentanții săi în Camera Deputaților și acum în Senat, să-i acorde acestei inițiative un raport de respingere. Puteți respecta și această parte din definiția suveranității. USR PLUS va vota pentru raportul de respingere și nu vom vota niciodată pentru astfel de inițiative menite să dezinformeze populația, să inducă teamă, și să propage minciuni sau să stigmatizeze unii cetățeni. Mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

N-aș vrea să rămână ideea cumva că pe piața din România sunt medicamente care nu au autorizație de punere pe piață. Există o structură care se cheamă ANMDMR – Agenția Națională a Medicamentului, Dispozitivelor Medicale din România –, care tocmai asta face; dă autorizație de punere pe piață. Deci med

N-aș vrea să rămână ideea cumva că pe piața din România sunt medicamente care nu au autorizație de punere pe piață. Există o structură care se cheamă ANMDMR – Agenția Națională a Medicamentului, Dispozitivelor Medicale din România –, care tocmai asta face; dă autorizație de punere pe piață. Deci medicamentele care sunt puse pe piață sunt sigure și au toate efectele secundare cunoscute și explicate pacienților. Din acest punct de vedere, cred că toți cetățenii din România trebuie să doarmă liniștiți și să nu-și facă probleme. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cristian Bordei

Avem o lege propusă de USR care nu doar că nu dă lecții partidelor din coaliția de guvernare, dar îmbrățișează ideile pe care aceștia le-au promovat în mod constant. Și, de nenumărate ori, colegi de la PSD, PNL, au luat cuvântul și ne-au vorbit despre importanța suveranității Parlamentului, despre i

Avem o lege propusă de USR care nu doar că nu dă lecții partidelor din coaliția de guvernare, dar îmbrățișează ideile pe care aceștia le-au promovat în mod constant. Și, de nenumărate ori, colegi de la PSD, PNL, au luat cuvântul și ne-au vorbit despre importanța suveranității Parlamentului, despre importanța controlului parlamentar asupra Executivului și despre importanța faptului ca Parlamentul să nu fie transformat într-o anexă a Guvernului sau a altor agenții care țin de Executiv. În cazul de față este vorba despre ANRE – Agenția Națională de Reglementare a Energiei –, o instituție cu un rol cardinal, mai ales în contextul actualei crize a energiei, și o instituție despre care există destule discuții că nu și-a făcut datoria tocmai la modul cel mai bun și cel mai eficient pentru a combate efectele acestei crize și a limita creșterile de prețuri la energie. Deci, practic, noi ce propunem este ca raportul pe care președintele ANRE îl prezintă Parlamentului și care se discută în comisii, dar nu se votează în plen, să nu mai devină un simplu act de teatru în care parlamentarii stau și privesc și, practic, nu au nimic de făcut, ci să se dea putere Parlamentului de a vota în plenul reunit acest raport. Și, dacă tot îl votează, să existe și consecințe. Adică, în situația în care raportul este respins, să se poată concedia membrii Comitetului de reglementare de la ANRE. Și, de asemenea, se mai impun anumite situații în care aceștia nu respectă reglementări europene ca motiv de schimbare a lor din acest Comitet de reglementare. Deci mă aștept la un vot entuziast din partea coaliției de guvernare, tocmai pentru că vorbim despre întărirea controlului parlamentar, un vot entuziast de respingere a raportului de respingere, deci pentru lege, și vă mai explic și de ce aceasta ar fi o situație _win-win_ pentru toată lumea. Pentru că veți avea posibilitatea să-i respingeți pe cei pe care șefii dumneavoastră îi impun în acest Comitet de reglementare; diferite rude și tot felul de personaje despre care chiar dumneavoastră știți că n-au ce căuta în acele funcții. Deci USR va vota împotriva raportului de respingere și vă invit și pe dumneavoastră să faceți la fel. Mulțumesc.

Interpelare

Sorin-Ioan Bumb

Încerc cu greu să mă dumiresc asupra acestui proiect de lege propus de USR și nu-mi vine să cred; dânșii erau cu depolitizarea. Cum anume, se face o majoritate parlamentară și demite în fiecare an Comitetul de reglementare? Nu mi se pare normal. Cred că acest Comitet are un rol extraordinar de impor

Încerc cu greu să mă dumiresc asupra acestui proiect de lege propus de USR și nu-mi vine să cred; dânșii erau cu depolitizarea. Cum anume, se face o majoritate parlamentară și demite în fiecare an Comitetul de reglementare? Nu mi se pare normal. Cred că acest Comitet are un rol extraordinar de important, mai ales în situația geopolitică pe care o avem. Știm foarte bine, criza economică se datorează, în principal, prețurilor la energie pe care acest Comitet de reglementare le controlează și cred că trebuie să-i asigurăm stabilitate. De aceea, PNL va vota pentru raportul de respingere și împotriva acestui proiect de lege. Nu mi se pare normal ca în fiecare an după adoptarea raportului, dacă este votat sau nu este votat, să schimbăm Comitetul de reglementare; pentru că în Legea nr. 33 sunt prevăzute foarte clar condițiile în care membrii sunt revocați din funcție și cred că aceste condiții sunt pertinente și normale. De aceea, PNL va vota pentru raportul de respingere și împotriva acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Interpelare

Antal István-Loránt

ANRE-ul este o instituție extrem de importantă și, cum aflăm și din denumirea instituției, este o autoritate de reglementare. Acum, fără să repet pe colegul meu, domnul vicepreședinte, senatorul Bumb, într-adevăr, colegii noștri din partidul USR întotdeauna au fost împotriva funcțiilor care provin c

ANRE-ul este o instituție extrem de importantă și, cum aflăm și din denumirea instituției, este o autoritate de reglementare. Acum, fără să repet pe colegul meu, domnul vicepreședinte, senatorul Bumb, într-adevăr, colegii noștri din partidul USR întotdeauna au fost împotriva funcțiilor care provin cu susținerea partidelor politice; ei sunt pentru depolitizare. Această instituție extrem de importantă în domeniul energiei, autoritatea de reglementare, are nevoie de continuitate și de predictibilitate. N-ai cum să faci demiteri la nivelul conducerii dacă nu ești de acord cu raportul de activitate. Pentru acest raport de activitate și prezentarea raportului de activitate este Parlamentul și comisiile de specialitate unde se dezbat aceste rapoarte și, bineînțeles, dacă sunt comentarii, obiecții, nu se acceptă raporturi, și prin puterea Parlamentului se indică foarte clar unde trebuie intervenit și unde trebuie îmbunătățită activitatea acestei autorități de reglementare. Sunt mandate foarte clare. Știți foarte bine, stimați colegi, că împreună am votat acea lege și era o inițiativă comună prin care am obligat, prin inițiativă legislativă, ca de acum încolo toți candidații pentru poziția de membru în Comitetul de reglementare sau pentru poziția de președinte, vicepreședinte să fie obligatoriu audiați în cadrul comisiilor reunite, ceea ce și mie, personal, mi se pare o chestiune extrem de normală și importantă, ca să vedem la față acele personaje, acei domni, doamne care vor să aibă o funcție în acest Comitet de reglementare sau pe poziția de conducere a acestei autorități. Deci împreună am venit cu această inițiativă, împreună am votat, dar haideți să dăm totuși cadrul predictibil acestei instituții și să avem noi acel mijloc în mâna noastră, ca parlamentari, ca prin dezbaterea acestui raport de activitate, să comentăm, să facem obiecții și prin inițiative legislative sau prin obligativitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei pe care o are față de Parlament, să-i spunem unde are de îmbunătățit sau unde trebuie să facă lucrurile într-un alt fel. Și noi, bineînțeles, UDMR vom vota pentru raportul de respingere. Vă mulțumesc mult.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Pe scurt, legea putea să fie mai bună.

Pe scurt, legea putea să fie mai bună. Prin modul de organizare actual, din forma pe care tocmai am votat-o, se invită la o enclavizare a părților zonelor metropolitane și la o abordare concurențială între UAT-urile care compun zona metropolitană. Viziunea noastră, a USR, pe care am încercat să o impunem în comisie, să ne convingem colegii să o voteze, promova, de fapt, colaborarea între UAT-uri și punea mai multă putere de decizie în mâinile primarului de municipiu în jurul căruia se constituie zona metropolitană. Și acest lucru era cât se poate de normal, din moment ce majoritatea fondurilor de care va dispune zona metropolitană provin din municipiu, din moment ce majoritatea, vasta majoritate a populației din zona metropolitană domiciliază în municipiu. Și pentru că primarul din municipiu este, de fapt, cea mai potrivită persoană care să aibă acel cuvânt mai greu de spus în cadrul asociației, pentru că este singurul care poate să aibă o viziune de ansamblu, holistică asupra dezvoltării coerente, în timp, a zonei metropolitane. Forma actuală, venită de la minister și împinsă de coaliție, coaliția de guvernare, sacrifică această dezvoltare, coerentă în timp, a zonei metropolitane pentru beneficiul iluzoriu de a oferi primarilor de comune o nouă jucărie. E păcat, stimați colegi. Puteam să avem o lege foarte bună, în schimb avem o lege mediocră. Vă mulțumesc.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Aș vrea să motivez votul pe această lege, votul senatorilor USR, și v-aș da citire unei adrese pe care Colegiul Medicilor din România, cu care am avut discuții în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia de sănătate din Senat, care spune: „Colegiul Medicilor din România consideră imperativ a fi e

Aș vrea să motivez votul pe această lege, votul senatorilor USR, și v-aș da citire unei adrese pe care Colegiul Medicilor din România, cu care am avut discuții în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia de sănătate din Senat, care spune: „Colegiul Medicilor din România consideră imperativ a fi eliminate prevederile promovate prin această lege de modificare a art. 427 și a art. 437 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, întrucât desfășurarea procesului electoral privind alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România atât la nivel teritorial, cât și la nivel național, pe grupe de specialități, generează apariția unor segregări și dezechilibre nejustificate la nivelul corpului profesional medical și imposibilitatea ca CMR să-și desfășoare activitatea conform misiunii sale.” Vă mulțumesc.

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

Și dezbaterea simplificată are niște dezavantaje, fiindcă e foarte importantă ordinea în care vorbesc partidele și se pot spune niște lucruri perfect neadevărate.

Și dezbaterea simplificată are niște dezavantaje, fiindcă e foarte importantă ordinea în care vorbesc partidele și se pot spune niște lucruri perfect neadevărate. Am făcut noi, USR PLUS, o propunere despre ANRE, privind controlul parlamentar. Da, ANRE-ul are o funcție fundamentală și vedeți bine cum și-o îndeplinește sau nu și-o îndeplinește, vede tot poporul. Și am auzit aici că trebuie să fie o instituție depolitizată și că exact controlul parlamentar ar politiza această instituție. Foarte rapid vă spun despre Comitetul de reglementare – de la președinte, deputat PSD cu patru mandate la activ, numit în 2017 de Dragnea. Vicepreședinte, deputat PD–PDL–PNL cu cinci mandate la activ, a fost domnul Stănescu cu două mandate de deputat, alt membru, fost senator PSD, cu trei mandate de deputat, alt membru, fost candidat al ALDE pentru Senat, altă membră, președinta Organizației de Femei PSD Olt, și a mai trecut și Marian Neacșu, care știți cine este, pe acolo. Deci putem vorbi astăzi de un ANRE depolitizat? De un ANRE care nu are nevoie de control parlamentar? Mulțumesc. _(Aplauze.)_