Stenogramă plen

În legătură cu programul de lucru dacă sunt obiecții sau comentarii?

## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** _– secretar de stat în_

_Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

La 5 iulie 2022, reprezentanții permanenți ai statelor membre NATO au semnat protocoalele de aderare a Republicii Finlanda și a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord.

Decizia celor două state de a depune cererile de aderare pentru obținerea statutului de membru confirmă succesul NATO, ca organizație de securitate, dar și al politicii de extindere a Alianței, a „ușilor deschise”, care a extins zona transatlantică de valori și securitate de-a lungul timpului.

Finlanda și Suedia împărtășesc cu statele membre NATO principiile democratice și valorile fundamentale și participă la angajamentul deplin al Alianței față de securitatea internațională.

Prin pregătirea comună cu aliații și participarea la exerciții, armatele celor două state au atins un înalt nivel de interoperabilitate, aducând contribuții importante la operațiunile NATO.

Având la bază aceste coordonate, contribuția celor două state, în calitate de membre, va determina consolidarea sistemului de apărare aliat, inclusiv din perspectiva posturii NATO pe flancul estic.

În contextul actual de securitate, atât regional, cât și internațional, marcat de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, continuarea procesului de extindere cu două state poziționate strategic care dispun de armate dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale structurii de forță a Alianței, constituie o garanție suplimentară a menținerii și consolidării credibilității NATO în raport cu provocările externe.

În acest moment trebuie să ne asigurăm că Finlanda și Suedia vor fi integrate în NATO cât mai curând posibil, abordare care este împărtășită unanim la nivelul statelor membre, 14 dintre ele deja finalizând procesul de ratificare.

Ratificarea rapidă a aderării de către România va permite un semnal puternic privind susținerea noastră practică pentru consolidarea Alianței, a politicii sale de extindere și de sprijin pentru cele două state aspirante.

În acest sens, vă rog să aprobați proiectul de lege pentru ratificarea celor două protocoale de aderare a Republicii Finlanda și Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnate la Bruxelles la 5 iulie 2022.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc mult, doamnă secretar de stat.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru politică externă, doamna deputat Carmen Mihălcescu.

Vă rog, prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică externă a fost sesizată cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, prin adresa PL-x 437/2022, a Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bruxelles la 5 iulie 2022, de aderare a Republicii Finlanda la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, și a Protocolului, semnat la Bruxelles la 5 iulie 2022, de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului de aderare a Republicii Finlanda și a Protocolului de aderare a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, reprezentând o etapă procedurală în parcursul acestor țări spre calitatea de membre cu drepturi depline ale NATO. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a dezbătut proiectul de lege în ședința desfășurată online în data de 19 iulie 2022.

Au fost prezenți deputați conform listei de prezență.

La dezbaterile din cadrul comisiei a participat, în calitate de invitat, doamna Janina Sitaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Având în vedere observațiile Consiliului Legislativ, în cadrul dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au decis, cu unanimitate de voturi, înlocuirea traducerii în limba română a protocoalelor cu varianta corectă, primită de la Ministerul Afacerilor Externe și comunicată prin Secretariatul General al Guvernului, atașată în original prezentului raport.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului, în forma transmisă de inițiator.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

Dacă îmi permiteți, o să am o scurtă intervenție.

##

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României nu este doar un gest politic și diplomatic. Ratificarea de către țara noastră a aderării Suediei și Finlandei la Alianța Nord-Atlantică reprezintă un răspuns ferm pentru Federația Rusă! Este dovada că solidaritatea europeană rămâne una dintre principalele arme cu care putem răspunde acestei agresiuni absurde, nedrepte și profund ilegale. Solidaritatea întregii Europe cu Ucraina și poporul său este unul dintre elementele fundamentale pe care Putin nu le-a crezut vreodată posibile. Tocmai de aceea, acum regimul de la Kremlin caută cu disperare fisuri și breșe în acest mecanism, sperând să-l poată sabota și submina prin încercarea de a provoca crize alimentare și energetice.

România a mers pe acest traseu al solidarității din primele clipe ale invaziei ruse în Ucraina, atât la nivelul NATO, cât și prin mecanismele Uniunii Europene. Am făcut eforturi pentru a sprijini țara vecină cu echipamente, asistență financiară și ajutor umanitar, inclusiv provizii medicale pentru forțele ucrainene. Am fost și rămânem în prima linie a statelor care au desfășurat acțiuni concrete pentru susținerea țării vecine, în special prin hubul logistic umanitar operaționalizat la

Suceava, folosit în mod eficient de mai multe state. Iar, în ultimele luni, Guvernul și instituțiile statului au găsit soluții ce păreau imposibile pentru a facilita tranzitul cerealelor ucrainene către porturile românești. Așa știu românii să fie solidari, prin fapte, nu prin vorbe, cu un vecin aflat într-o situație grea!

Am fost împreună cu premierul Nicolae Ciucă la Kiev și am văzut grozăvii pe care nu le credeam posibile în acest secol. Când vezi civili nevinovați măcelăriți pur și simplu sub o ploaie de bombe, îți dai seama că oricine ar fi lăsat singur în fața unui asemenea agresor ar putea avea aceeași soartă. Indiferent de naționalitate, de religie sau de vârstă. Indiferent că ar trăi la Kiev, București, Stockholm sau Helsinki. De aceea, faptul că suntem printre primele parlamente europene care ratifică aderarea Finlandei și Suediei la NATO este nu doar expresia consecvenței noastre politice, ci și crezul nostru sincer că, în actualul context politic, aceasta reprezintă o legitimă opțiune de securitate pentru orice stat civilizat.

Ca lider al Partidului Social Democrat, mă bucur că pot da o mână de ajutor unor state în care ambele guverne sunt social-democrate. Apreciez enorm munca celor două doamne premier, Sanna Marin și Magdalena Andersson, pe care le consider adevărate modele de comunicare publică, pline de empatie, dar, în egală măsură, extrem de energice și hotărâte. Faptul că au reușit să-și convingă popoarele, într-un timp record, să ia o asemenea decizie strategică reprezintă o realizare istorică. Și le asigur că au în mine și în România un aliat sincer și deschis. Vrem ca Finlanda și Suedia să se simtă, ca membre ale NATO, așa cum se simte azi România. Să beneficieze de cele mai importante garanții de securitate din întreaga istorie, garanții cât se poate de concrete și de vizibile.

După declanșarea invaziei rusești, Alianța Nord-Atlantică a activat pentru prima dată de la înființare planuri concrete de apărare pentru flancul estic. Am văzut cum, în foarte scurt timp, forțele de reacție rapidă ale NATO au fost dislocate în România și în alte țări aliate, demonstrând că principiul „toți pentru unul și unul pentru toți” nu este doar un slogan, ci este o realitate. Într-un timp foarte scurt, aliații au trimis mii de militari în țările aflate pe acest flanc. Mai mult, punerea în aplicare a deciziilor luate la Summitul NATO de la Madrid va face ca apărarea flancului estic să fie echilibrată între regiunea Mării Baltice și cea a Mării Negre, prin adoptarea unei arhitecturi de securitate coerente, care se bazează pe prezența americană și grupurile de luptă NATO. Dacă Vladimir Putin a căutat să semene discordie și dezbinare în NATO, ceea ce a primit este mai mult NATO în proximitatea țării sale! Suntem parte a unei alianțe care nu caută revanșă, care nu provoacă și nu se poziționează agresiv, ci își exercită, pur și simplu, dreptul la apărarea propriului teritoriu și a propriilor valori. Iar prezența Finlandei și Suediei în această alianță nu poate decât să ne facă mai puternici, mai empatici și mai solidari.

Vă mulțumesc.

##

O să invit reprezentantul Partidului Național Liberal, pe domnul deputat Florin Alexe.

demersuri de adoptare, în plan național, a deciziei de aderare la NATO a Finlandei și Suediei. Acest demers confirmă, pe de o parte, succesul organizației nord-atlantice ca organizație de securitate, dar și al politicii „ușilor deschise”, care a permis consolidarea, întărirea și extinderea capacității sale de a furniza membrilor săi garanții de securitate, cele mai puternice garanții de securitate.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege supus astăzi spre dezbatere și adoptare.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Războiul din Ucraina reprezintă cea mai gravă criză de securitate din Europa de după Cel de-Al Doilea Război Mondial. În acest moment dramatic pentru pacea și echilibrul continentului, România se află la adăpostul celei mai puternice garanții de securitate pe care a avut-o vreodată în istorie, garanția oferită de apartenența noastră la spațiul euroatlantic și de parteneriatul strategic cu Statele Unite. De la momentul aderării la NATO, România a fost un susținător activ al politicii de extindere a NATO, pentru că înțelegem bine, din propria experiență, că noii membri nu sunt doar beneficiari ai umbrelei de reziliență și securitate pe care o oferă Alianța, ci devin la rândul lor furnizori de stabilitate, atât pentru țările partenere, cât și pentru cele vecine.

Politica „ușilor deschise” este un succes diplomatic al NATO, fiind o dovadă tangibilă a faptului că Alianța are capacitatea de a oferi modele de cooperare și respect între statele membre, care nu suportă niciun fel de comparație cu cel oferit de alte state, bântuite de nostalgia imperiului, de pofta de a le porunci altora.

Candidaturile depuse de către Regatul Suediei și Republica Finlanda, la 18 mai 2022, reprezintă un moment istoric, nu doar pentru cele două state, ci și pentru Alianța Nord-Atlantică în ansamblul său. Prietenii noștri suedezi și finlandezi și-au exprimat limpede și în mod suveran dorința de a se alătura Alianței, călăuziți de aceleași valori și principii care ne leagă și care au stat la baza înființării acestei organizații. Ca state membre ale NATO, Suedia și Finlanda își vor putea apăra mai bine cetățenii, teritoriul, obiectivele strategice și de politică externă, dar avem convingerea că vor fi și contributori neți la stabilitatea regiunii baltice și a celei arctice și la consolidarea rezilienței tuturor statelor partenere.

România își exprimă convingerea că aderarea celor două state va contribui, de asemenea, la o apărare mai eficientă a flancului estic, din sudul acestuia, la Marea Neagră, până în nordul său. Suntem printre primele state care au inițiat

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Bogdan Rodeanu, vă rog.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Dragi români,

Stimați colegi,

Astăzi facem un prim pas în ceea ce înseamnă ratificarea aderării Finlandei și Suediei la NATO. Un acord istoric prin care consolidăm cea mai importantă alianță politico-militară de după Al Doilea Război Mondial. Și, astfel, România mai face un pas și încă un gest de poziționare fermă pentru descurajarea și condamnarea regimului Putin. Un regim care a declanșat războiul împotriva Ucrainei. Iar acolo vedem cum crimele și distrugerile săvârșite de armata Rusiei și șantajul Moscovei se constituie pentru lumea liberă drept cea mai gravă amenințare la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii.

Ce vedem din 24 februarie încoace că se întâmplă în Ucraina, din dorința dementă a unui criminal care se impune și își coordonează dictatorial națiunea, cu arma, într-o țară democratică și suverană, ne arată în plus cât de mare este pericolul, chiar și acum, în secolul XXI, atunci când toată puterea politică și militară ajunge în mâinile unui astfel de om, în mâinile unui dictator, și, într-adevăr, cât de mari sunt acum riscurile pentru o țară nonmembră NATO și pentru regiune, în general.

Vedem în egală măsură cum alianța noastră a fost pusă în fața unei noi realități extrem de imprevizibile și periculoase, față de care ne-am reconsiderat acum prioritățile de descurajare activă și în același timp ne-am intensificat măsurile de apărare și garantare a securității și stabilității pe tot teritoriul aliat. Pentru a face acest lucru, întărirea cooperării militare este prioritară. Întărirea NATO este un obiectiv asumat de toți membrii săi. Sunt aproape 150 de zile ale unui război de invazie și exterminare purtat de armata Rusiei, care are întreaga responsabilitate pentru mamele și copiii morți în Ucraina, pentru trupurile fără suflare aruncate în gropi comune improvizate, pentru femeile violate, pentru civilii asasinați, pentru familiile destrămate și părinții care au fugit și fug în continuare cu copiii de mână. Fug din calea războiului și caută refugiu aici, în România, dar și în celelalte țări civilizate.

În același timp, vedem implicarea țărilor din aceeași lume liberă, care au ales să sprijine Ucraina și livrează de la armament, muniție și aparatură militară până la hrană, haine și medicamente pentru ucrainenii rămași să înfrunte moartea coordonată de la Moscova.

Poate în toată această perioadă unul dintre cuvintele cel mai des auzite a fost cel de „solidaritate”. Pentru că asta au arătat cetățenii noștri și asta trebuie să arătăm, la nivel de alianță, și noi față de Finlanda și Suedia, două țări care au ales să renunțe la politica lor de neutralitate și să solicite aderarea la NATO, pentru că își doresc mai multă securitate pentru cetățenii lor.

Atât Finlanda, care are o graniță de aproape 1.300 de kilometri cu Rusia, cât și Suedia, care are o graniță în întregime maritimă cu Rusia, își doresc să facă parte din singura alianță politico-militară care apără și garantează pacea prin solidaritate și prin forță militară defensivă. Iar rolul nostru, al României, este să sprijinim ambele state în demersul lor.

România răspunde astăzi prieteniei oneste arătate de Finlanda și Suedia, două țări, popoare și guverne care au sprijinit integrarea țării noastre în Uniunea Europeană.

A mări numărul statelor membre ale NATO înseamnă automat a consolida securitatea și apărarea la nivelul întregii Uniuni Europene și a reafirma încă o dată solidaritatea cu Ucraina. Asta ne-am asumat prin Declarația de la Haga, să întărim NATO, pentru o nouă realitate de securitate.

Astăzi, stimați colegi, vă invit să facem un nou pas în această direcție.

USR va susține această ratificare.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat George Simion. Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

##

Căutam obiectivele politicii noastre externe și nu le vedeam pe niciunde. Nu știu dacă mai există cineva la

Cotroceni! De 7-8 ani parcă nu se vede lucrul ăsta! Înțeleg că avem un prim-ministru, îl cheamă Nicolae Ciucă. Ministrul de externe e sublim, dar lipsește cu desăvârșire. Ne-ați convocat astăzi, pe repede-nainte, de pe o zi pe alta, în Parlament, pentru un vot formal, necondiționat, pentru o aderare binevenită a Finlandei și a Suediei la NATO.

Dar obiectivul nostru, ca popor, l-a urmărit cineva din structurile care ar trebui să reprezinte politica externă a României?

Intrarea țării noastre în Schengen mai interesează pe cineva?

Finlanda este unul dintre cei mai duri critici ai României și cel mai puternic contestatar al aderării României la Schengen.

Iată că astăzi, deși poate erau lucruri mult mai importante pentru români, ne-ați chemat aici.

Avem exemple de dialoguri directe, fără menajamente, pragmatice între țări care sunt în NATO. De exemplu, am văzut dialogul dintre Turcia și Suedia din ultimele săptămâni. Noi, la nivel de politică externă, la nivel de politică și de interes al națiunii române, nu contăm, nu s-a pus nicio condiție și, deși noi vom vota și participăm la această ședință, dragi colegi și dragi cetățeni ai României, trebuie să vă zic că trăim niște ani în care se rescrie istoria noastră, trăim niște ani în care liderii puternici luptă pentru națiunile lor. Și ceea ce primesc românii astăzi sunt niște basme povestite de către ministrul de interne despre faptul că aderarea țării noastre la Schengen este aproape o certitudine.

Sper din suflet să ne regăsim interesul națiunii române! Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, Szabó Ödön, o intervenție online. Telefonică? Nu mai este.

Din partea Grupului minorităților, domnul deputat Ovidiu Ganț, la fel, online. Încercați să luați legătura cu dânsul.

Din partea grupului deputaților neafiliați, doamna Violeta Alexandru.

Vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Este, într-adevăr, un moment istoric, iar Parlamentul trebuie să spună cu voce tare că aderarea acestor două țări se întâmplă într-un context și într-un moment extrem de important.

Sigur că ne uităm la NATO ca la o alianță militară, dar să nu uităm care sunt valorile ei de bază: apărarea libertății, a democrației, a tot ce înseamnă funcționarea unor state și a unor regimuri corecte.

Cele două țări, cu o armată înzestrată și cu o capacitate militară incomparabilă cu a altor țări, au decis să adere astăzi la NATO, într-un moment extrem de important pentru ceea ce se întâmplă în lume. Au aderat în primul rând la aceste valori, au spus sus și tare, prin acest gest pe care îl fac, că sunt alături, sunt în partea corectă a lucrurilor, sunt alături de toate țările care apără libertatea, democrația și care luptă cu un imperiu al întunericului, care pune, pur și simplu, bocancul pe gât oricărui om care are o altă părere și care vrea funcționarea unui regim democratic.

Nu uitați că NATO este o alianță condusă de politicieni, nu de militari. Militarii au rolul lor în a oferi expertiză celor care iau decizii, iar în acest caz, al aderării celor două țări, este vorba de o decizie politică gândită și pusă în operă de oameni cu viziune, care dau astăzi un semnal celui care ne-a trezit fiori în ceea ce privește funcționarea păcii și a stabilității în lume.

Pentru toți cei care sunt fricoși, pentru toți cei care se fac că nu înțeleg care este pericolul Putin și Rusia, sub regimul lui, cele două țări dau un semnal de curaj.

Mă adresez celor care încă mai pun la îndoială și se dau, așa, delicați și încearcă să ne spună că Rusia nu reprezintă un pericol, spunându-le că asta înseamnă curaj politic: să-ți asumi și să stai ferm în fața unui regim care trebuie să înceteze cu tot ce înseamnă teroarea, războiul și frica asupra unor oameni care n-au nicio vină.

Trăim astăzi un moment istoric, iar Parlamentul României ar fi trebuit să fie plin, nu gol, pentru că, într-adevăr, suntem martorii unui episod în tot ce înseamnă construcția stabilității, a democrației și a libertății în lume, pe care ar trebui să-l aplaudăm și de la care n-ar trebui să absentăm.

Închei spunând că, personal, am rețineri că un singur proiect de lege ar trebui să consfințească ratificarea celor două țări.

Nu sunt de specialitate, dar atrag atenția că, procedural, ar fi trebuit să fie două proiecte. Nu că am fi votat diferit la unul față de celălalt. Dar, dacă e să fim corecți și să facem parte dintr-o familie care respectă regulile și corectitudinea, așa trebuie să ne comportăm și noi.

Mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön, online, din partea Grupului UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Szabó Ödön**

**:**

## Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în fața unei decizii importante pe care trebuie să o luăm, susținând aderarea Finlandei și Suediei la NATO, într-un context regional și european foarte complicat. Solidaritatea noastră europeană trebuie să prindă valențe în acest context, să nu fie doar în teorie, trebuie să dăm un răspuns ferm acțiunilor Rusiei, care sunt și trebuie să fie condamnate de către toate forțele politice din România, trebuie să demonstrăm că Uniunea Europeană, în această perioadă, este solidară și încearcă să realizeze împreună o bază sigură pentru viitorul Europei, în care asemenea agresiuni să nu se mai poată repeta cu nicio altă țară.

Eu cred că am fost și este foarte bine că România este printre primele țări care ratifică aderarea acestor două țări la NATO.

Trebuie să spunem că NATO este o forță defensivă în această zonă și este pentru stabilitatea Europei și pentru stabilitatea întregului mapamond și încercăm să realizăm un proiect politic, în continuare, în Europa, care să readucă cât mai repede pacea, pentru că repercusiunile acestui război ne afectează pe toți, și sper ca forțele responsabile din întreaga lume să marșeze mai departe în această direcție.

Îi felicit, în acest context, pe toți cei care au adus un aport pentru această decizie curajoasă de extindere a NATO în zona de nord și, în acest context, trebuie să spunem foarte clar că se stabilizează flancul estic și colaborarea pe flancul estic trebuie să fie o prioritate în continuare a Alianței Nord-Atlantice.

UDMR va susține, așa cum a susținut până acum, va susține și această decizie, a aderării la NATO a Suediei și a Finlandei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului minorităților, domnul deputat Ovidiu Ganț.

Vă rog. La fel, online.

Vă ascultăm, domnule deputat.

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț**

**:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați, Stimați reprezentanți ai Corpului diplomatic,

Doamnelor și domnilor,

De obicei sesiunile extraordinare au fost convocate pentru probleme stringente de politică internă. Iată că astăzi se întâmplă pentru o chestiune de politică externă și de securitate: aderarea la NATO a Finlandei și Suediei, un pas foarte important în sine, dar și mai important în actualul context de securitate globală, care este unul extrem de nefavorabil, generat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

Demersul e important pentru ambele părți implicate și este expresia politicii „ușilor deschise” a NATO pentru Finlanda și Suedia, pentru că e legitim să dorească să-și întărească apărarea, prin aderarea la cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie, dar și pentru Alianța Nord-Atlantică, nu numai pentru că ni se alătură doi membri care au armate moderne, dotate cu armament compatibil cu cel al Alianței, asigurând deci interoperabilitatea fără mari eforturi de adaptare, ci și pentru că sunt două democrații europene solide care reprezintă ele însele valorile care stau la baza acestei construcții politico-militare care este NATO.

În ceea ce ne privește, demonstrăm încă o dată că România este un membru hotărât și implicat al NATO. Totodată, suntem în continuare unul dintre susținătorii politicii „ușilor deschise”.

În concluzie, Grupul parlamentar al minorităților naționale salută atât intenția de aderare la NATO a Finlandei și a Suediei, cât și invitația adresată lor de către Alianță, de a deveni membre, deci vom vota în favoarea proiectului de lege pentru ratificarea protocoalelor de aderare ale Republicii Finlanda și Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc.

Potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Doamnelor și domnilor deputați, Începem sesiunea de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, din cadrul sesiunii extraordinare.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 10.10._

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.380|380|138| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

||**— Prețuri pentru anul 2022 —**|**— Prețuri pentru anul 2022 —**|**— Prețuri pentru anul 2022 —**|**— Prețuri pentru anul 2022 —**|**— Prețuri pentru anul 2022 —**|**— Prețuri pentru anul 2022 —**|**— Prețuri pentru anul 2022 —**|**— Prețuri pentru anul 2022 —**|**— Prețuri pentru anul 2022 —**|**— Prețuri pentru anul 2022 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000|

|**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||100 lei/an||

## Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451044]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 105/1.VIII.2022 conține 8 pagini.**

Prețul: 20,00 lei