Stenogramă plen

Interpelare

Dănuț Bica

Funcționarea cabinetelor medicale școlare

Prima mea întrebare este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Obiectul întrebării: „Funcționarea cabinetelor medicale școlare”. Stimate domnule ministru, Închiderea treptată a cabinetelor medicale școlare a avut drept consecință, așa cum era de așteptat, o creștere a incidenței bolilor transmisibile în unitățile de învățământ, precum și o reducere a capacității sistemului de sănătate publică de a controla și a gestiona corespunzător starea de sănătate a copiilor. Dacă în urmă cu 3 decenii existau cabinete medicale sau cabinete stomatologice școlare în majoritatea unităților de învățământ cu peste 300 de elevi, astăzi acestea au devenit o raritate chiar și pe lângă școlile mari. Rețeaua medicală școlară se confruntă în prezent cu o severă subnormare, în special în mediul rural, unde asistența medicală a elevilor nu este asigurată în mod permanent, aceasta fiind realizată sporadic de cabinetele de medicină de familie. Din păcate, măsurile concrete privind redeschiderea cabinetelor medicale școlare nu au reprezentat o prioritate pentru miniștrii sănătății din ultimii 30 de ani. Dimpotrivă, s-a considerat că prin desființarea lor se realizează economii bugetare. Paradoxal, economii nu s-au făcut decât scriptic, în schimb, prevenirea extinderii unor boli contagioase sau descoperirea precoce a acestora în rândul elevilor au devenit foarte greu de gestionat. Drept urmare, în condițiile în care finanțarea cabinetelor medicale școlare s-ar putea realiza, chiar și temporar, prin fonduri europene nerambursabile, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Câte cabinete medicale școlare și câte cabinete stomatologice școlare funcționează în prezent la nivel național? Dar în județul Argeș? 2. Se înscrie printre prioritățile Ministerului Sănătății reînființarea cabinetelor care au fost închise, cel puțin pe lângă unitățile mari ale sistemului de învățământ de stat? 3. Care ar fi efortul bugetar necesar pentru organizarea unui sistem minimal de cabinete școlare la nivelul întregii țări (cheltuieli pentru salarii și logistică), având în vedere că spațiile și costurile administrative pot fi asigurate de către unitățile școlare beneficiare? 4. Ați luat în considerare posibilitatea utilizării fondurilor europene nerambursabile care sunt puse la dispoziția României pentru finanțarea redeschiderii cabinetelor medicale școlare? Dacă răspunsul este afirmativ, cât s-a cheltuit până în prezent din sumele respective pe plan național? Dar la nivelul județului Argeș? 5. Având în vedere necesitatea încadrării cu personal de specialitate a cabinetelor medicale școlare, cum intenționați să stimulați medicii și asistentele medicale pentru a ocupa posturile libere?

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația pagubelor culturilor agricole din județul Botoșani din cauza secetei

Astăzi voi prezenta o interpelare adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul interpelării: „Situația pagubelor culturilor agricole din județul Botoșani din cauza secetei”. Vara aceasta, județul Botoșani a trecut prin cea mai severă secetă din ultimii ani. Agricultura botoșăneană se confruntă în acest an cu o secetă pedologică pronunțată, caracterizată prin calamitarea culturilor înființate în toamna anului 2021 și a celor din primăvara acestui an. Mii de hectare de culturi de grâu, porumb, orez..., orz, orzoaică, ovăz, secară și alte culturi au fost afectate. Fermierii și sătenii care trăiesc din agricultură se plâng de pagubele cauzate de secetă. Astfel, țăranii se întreabă dacă vor avea cu ce trăi sau ce mânca din cauza secetei. Majoritatea persoanelor care practică agricultura o fac nu în scopuri economice, ci în scopuri de subzistență, astfel că randamentele terenurilor agricole și producțiile sunt scăzute, iar agricultorii, având o producție scăzută datorată secetei, nu vor putea să-și acopere investițiile, deoarece au avut cheltuieli mult mai mari din cauza dublării prețului carburanților, dublării și chiar triplării prețului la îngrășăminte, creșterii dobânzilor la creditele pe care le-au contractat pentru achiziția de utilaje sau pentru înființarea de culturi. În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări: 1. Care este suprafața totală afectată de secetă din județul Botoșani? 2. Care sunt soluțiile ministerului pe care îl administrați pentru a-i ajuta pe cetățenii vulnerabili care trăiau din agricultura de subzistență și cărora le-au fost afectate mijloacele de trai? 3. Care sunt cele mai afectate culturi din județ, potrivit ultimelor centralizări de date? 4. La ce sumă de bani se ridică pagubele cauzate de secetă și arșiță? 5. Care este producția de cereale până în acest moment în județul Botoșani? Vă

Interpelare

Evdochia Aelenei

Poansonul României

Declarația mea politică se numește „Poansonul României”. Pentru poziția strategică a acestei țări mari și puternice care se numește România, ar trebui să avem cea mai îmbelșugată și înfloritoare economie de pe continentul european, că, strategic, noi suntem cheia și poarta Europei, nu coada ei. S-au împlinit 16 ani de când România a pierdut poansonul, iar țara noastră a fost scoasă de pe lista producătorilor de aur. Suntem într-un context economic și social dificil, cauzat inclusiv de conflictul militar de la graniță, iar redeschiderea exploatațiilor miniere redevine nu doar o soluție viabilă, care ne va scoate din criză, ci și o obligație și o responsabilitate a statului român. Sectorul minier oferă avantaje directe, deoarece poate crea locuri de muncă pentru un milion de oameni, statul român va câștiga prin exploatarea resurselor de subsol, iar comunitățile locale vor primi redevențe. Există și avantaje indirecte, deoarece în piață vor fi mai mulți bani, în vreme ce depopularea comunităților de munte, în care există potențial minier, va fi stopată. În urmă cu 16 ani, România a fost scoasă de pe lista producătorilor de aur pentru că a pierdut poansonul. După 2006 am plătit ca să ne marcheze alții aurul garantat. Poansonul echivalează cu un fel de brand al aurului, iar BNR era analizorul acreditat pe cea mai mare bursă a aurului din lume, cea de la Londra. În anul 1970, România era recunoscută ca producător de aur garantat. Aurul prelucrat la Baia Mare avea, așadar, formă clasică de lingou, cu greutatea standard, între 10,9 și 13,4 kilograme, în funcție de conținutul de aur pur, avea concentrația potrivită, de 995% aur pur, era marcat cu număr de ordine, precum și două poansoane: unul care nominaliza întreprinderea producătoare și unul al Băncii Naționale a României. Asta permitea ca aurul produs la noi să nu mai fie analizat și nici măcar cântărit când cineva îl cumpăra, acesta fiind marele avantaj al dreptului de poansonare. Fără dreptul de a vinde aur rapid, în condiții optime și la un preț garantat de bursa specializată, orice producător din România trebuie să suporte costuri suplimentare pentru expertize realizate de laboratoare acreditate, fapt ce, evident, micșorează profitul înregistrat. Cum a fost pierdut poansonul și cum am ieșit de pe piața producătorilor de aur, deși avem resurse? Motivul oficial este că producția combinatului băimărean nu se mai încadrează în standardele internaționale. Motivul neoficial este scandalul financiar care falimentează compania anglo-indiană Allied Deals, proprietarul din acel moment al combinatului băimărean. Acesta cumpărase Phoenix de la statul român pentru 37 de milioane de dolari. Fără dreptul de a vinde aur rapid, în condiții optime și la un preț garantat de bursa specializată, orice producător din România trebuie să suporte costuri suplimentare pentru expertize realizate de laboratoare acreditate, fapt ce, evident, micșorează profitul înregistrat. Statul român ar trebui să realizeze un plan strategic – coerent, pragmatic și sustenabil – care să repună România pe harta internațională a producătorilor de aur garantat. Statul român are obligația să lucreze la un astfel de proiect alături de exploatatori și de specialiști în acest domeniu. În lipsa demersurilor coerente pentru recuperarea poansonului, tot ce se discută pentru relansarea mineritului în ceea ce privește valorificarea minereului aurifer reprezintă doar vorbe în vânt, iar intențiile sunt doar la nivel declarativ. Cu ajutorul poansonului, aurul poate fi valorificat la adevărata sa valoare, fără să fim nevoiți să apelăm la alte state și să plătim costuri nejustificate, care ne vor diminua considerabil câștigurile. Senator neafiliat Aelenei Evdochia, Circumscripția nr. 14 Constanța Vă mulțumesc.

Interpelare

Vlad-Mircea Pufu

Nu sunt, în general, de principiul extinderii și aplicării sancțiunilor penale cu orice preț. În schimb, de această dată lucrurile nu stau așa cum ne așteptam. Am considerat întotdeauna că acolo unde bunul mers al lucrurilor se poate face prin educație este foarte bine să se întâmple așa, pentru că

Nu sunt, în general, de principiul extinderii și aplicării sancțiunilor penale cu orice preț. În schimb, de această dată lucrurile nu stau așa cum ne așteptam. Am considerat întotdeauna că acolo unde bunul mers al lucrurilor se poate face prin educație este foarte bine să se întâmple așa, pentru că este și un mare câștig. În fiecare toamnă și primăvară, dealurile și câmpiile țării ard ca o torță. Ne desenează, așa, în mare, tabloul năvălirilor barbare de odinioară. S-a creat o obișnuință ca oamenii să își cosească cu bricheta hectarele pe care le dețin. Acest reflex, căpătat în timp, a făcut ca ani la rând să cheltuim foarte multe resurse și să avem foarte multe pagube. Vă dau un exemplu: la Buzău, în această primăvară, am avut 10.000 de hectare pârjolite, iar focul abia a fost ținut sub control. Pentru asta a trebuit să apelăm, pentru prima dată, la două avioane ale armatei, Spartan, ca să putem ține incendiile sub control. A fost nevoie, așadar, de intervenția armatei. A urmat Delta Dunării, unde a fost un incendiu devastator, și pe 30 martie am avut și prima victimă umană, la Bacău. Prin propunerea legislativă pe care am inițiat-o am dorit înăsprirea pedepselor pentru cei ce se fac responsabili de aceste fapte, atât în ceea ce privește contravențiile, cât și în ceea ce privește infracțiunile. Am pus sub incidența pedepsei cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, fără posibilitatea aplicării amenzii, fapte care acum sunt pedepsite cu închisoarea de la 3 luni la un an și am extins aplicarea acestor sancțiuni indiferent dacă sunt comise în arii protejate sau nu, pentru că legea prevedea că astfel de sancțiuni penale se aplicau doar în cazul ariilor protejate. Mai mult, prin această inițiativă am extins sfera personalului din instituțiile care pot constata săvârșirea infracțiunilor și care trebuie să aducă faptele la cunoștința organului de urmărire penală competent. Poate că prin coerciție acest obicei barbar, care s-a dovedit că duce la pagube însemnate, victime umane, dar și pagube de floră și faună – despre care am vorbit foarte puțin și se vorbește foarte puțin –, acest obicei probabil că nu va dispărea în totalitate, dar va crește capacitatea organelor competente de descurajare și va crea contextul unor anchete penale care să aibă în cele din urmă și rezultat, acela de a găsi făptașii. Salut votul dumneavoastră dat în plenul Senatului și sunt sigur că această lege va trece și de Camera Deputaților și va ajunge la promulgare. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Liviu Brătescu

Sunt unul dintre susținătorii descentralizării administrative a României și susțin, de mai bine de două decenii, în viața publică ieșeană ideea regionalizării. Ea nu este un moft, ci este una esențială de pus în practică pentru dezvoltarea cu adevărat a Moldovei. Din păcate, adeseori exercițiile de

Sunt unul dintre susținătorii descentralizării administrative a României și susțin, de mai bine de două decenii, în viața publică ieșeană ideea regionalizării. Ea nu este un moft, ci este una esențială de pus în practică pentru dezvoltarea cu adevărat a Moldovei. Din păcate, adeseori exercițiile de descentralizare au însemnat, de fapt, mai mult pasarea unor responsabilități dinspre autoritățile centrale spre cele locale fără a asigura și finanțarea corespunzătoare. Cu toate acestea, atunci când administrarea școlilor a trecut în sarcina primăriilor, primarii s-au ridicat la înălțime și au dat totul pentru ca elevii din comunitățile pe care le conduc să aibă condiții mai bune. Cu siguranță, mai bine decât dacă ar fi rămas în continuare în responsabilitatea unică a Ministerului Educației. La Iași, consiliul județean a investit și investește sume considerabile, de ordinul zecilor de milioane de euro, în infrastructura spitalicească aflată în administrarea sa, în condițiile în care impactul bugetar al acestor investiții este unul uriaș. Nu avem nicio garanție că astfel de alocări s-ar fi realizat de către Ministerul Sănătății dacă ar fi păstrat în administrare toate spitalele. Descentralizarea nu poate funcționa însă doar într-un singur sens. Din timp în timp, revine ideea transferului unor instituții culturale către autoritățile locale, fără a fi clar însă și dacă vor fi alocați bani din bugetul central ori li se cere din nou primarilor ori consiliilor județene, cu bugete și așa insuficiente pentru treburile curente, să mai suporte o povară în locul Bucureștiului. Or, aceasta nu este descentralizare. Transferul de responsabilități la nivel local trebuie să se traducă automat prin transformarea structurilor centrale în organisme mult mai suple, care să consume mai puțini bani din taxele și impozitele românilor, iar banii economisiți să fie transferați la nivel local. Acesta este singurul mecanism corect și funcțional. A învesti cu mai multă muncă și responsabilitate autoritățile locale, fără a schimba însă nimic din structura centrală și din modul actual de funcționare a unui stat hipercentralizat, înseamnă a condamna la subdezvoltare comunitățile locale. De unde să mai rămână bani pentru investiții, atunci când i se pasează, cu tot cu state de plată, instituții centrale? În timpul mandatului meu de secretar de stat în administrația centrală am înțeles și mai mult că e imposibil ca dintr-un birou de la București să emiți soluții care să se potrivească pentru fiecare județ al României. Avem municipii sau județe cu o putere economică foarte mare, după cum avem altele care abia își pot asigura funcționarea, în contexte economice nefavorabile. Dacă ne dorim cu adevărat ca dezvoltarea să devină uniformă și să nu avem mai multe Românii în interiorul acelorași granițe, atunci structurile centrale trebuie să-și păstreze marile investiții și realizarea politicilor publice generale, dar și să cedeze decizia la nivel local, pentru majoritatea domeniilor, alături de resurse corespunzătoare. Mai există o motivație esențială pentru procesul de descentralizare a României și, mai amplu, de regionalizare. Aleșii locali răspund în mod direct, zi de zi, în fața oamenilor care i-au ales. Nu au privilegiul de a se ascunde într-un turn de fildeș, de unde să ia decizii fără să se uite în ochii celor pe care acestea îi afectează în mod direct. Contactul direct cu cetățeanul responsabilizează. Să nu mai recunoaștem doar la nivel declarativ importanța primarilor și a președinților de consilii județene, să le dăm și puterea de a face și mai mult bine pentru fiecare român din comunitățile lor. Un ministru este numit, pe când un ales local este învestit prin vot direct. Între cele două metode de a accede la o funcție cred că e inutil să spunem care trebuie să cântărească mai mult. Senator Liviu Brătescu, PNL Iași.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Bar Orient

Interpelarea de astăzi este adresată ministrului culturii, domnul Lucian Romașcanu. Clădirea istorică „Bar Orient” trebuie să intre în Lista monumentelor istorice. Urgent! Primăria Municipiului Constanța a emis recent un certificat de urbanism pentru demolarea fostului „Bar Orient” din centrul stațiunii Mamaia, un imobil cu valoare culturală, istorică și arhitecturală, parte din peisajul istoric regal din perioada interbelică. În acest context am înaintat către Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului și Direcția Județeană pentru Cultură Constanța o solicitare de clasare a acestuia în Lista monumentelor istorice, în regim de urgență, întrucât imobilul răspunde cerințelor și criteriilor de evaluare necesare în vederea clasării. Direcția Județeană pentru Cultură Constanța a confirmat că „Bar Orient” din stațiunea Mamaia corespunde cerințelor și criteriilor legale de clasare, așa cum am arătat în solicitarea trimisă. În răspunsul primit de la direcția județeană de cultură se mai precizează că această construcție este protejată prin Legea nr. 422/2001, deoarece face parte, simplu, din ansamblul istoric al vilei regale. În 2019, societatea comercială „Vulturii Mării” – SRL, proprietar al imobilului, a înaintat o cerere către această instituție pentru avizarea documentației de desființare a „Bar Orient”. În răspunsul trimis de direcția județeană de cultură se arată că această clădire prezintă valoare arhitecturală și memorială și necesită protecție și s-a solicitat proprietarului să vină cu soluții pentru păstrarea, restaurarea și înglobarea acesteia în ansamblul care urma să fie construit. Ulterior, Comisia zonală a monumentelor istorice Constanța a respins desființarea clădirii „Bar Orient”, considerând că aceasta are valoare istorică. Clădirea „Bar Orient” este un reper nu numai local, ci și național, martor al moștenirii culturale a județului Constanța și a României, și trebuie conservat și pus în valoare. Pentru clasarea clădirii ca monument, conform Normelor metodologice aprobate prin Ordinul de ministru nr. 2.260/2008 (la art. 13 pct. 2), procedura se poate declanșa de către: – proprietarul bunului imobil; – primarul localității, consiliul local sau județean, respectiv Consiliul General al Municipiului București; – Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Comisia Națională de Arheologie sau Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor; – asociațiile și fundațiile legal constituite cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice; – instituțiile publice cu atribuții în domeniu. De aceea, domnule ministru, vă rog să luați în considerare solicitările următoare: 1. Modificarea Ordinului de ministru nr. 2.260/2008 în sensul în care și direcțiile județene de cultură să fie adăugate la art. 13 pct. 2, astfel încât acestea să poată declanșa procedura de clasare a monumentelor istorice. 2. Până la această modificare – care e posibil să dureze –, vă rog să solicitați, în regim de urgență, unei instituții subordonate Ministerului Culturii să înceapă demersurile de clasare a clădirii „Bar Orient”, datorită motivelor invocate mai sus. Vă mulțumesc. Senator Remus Negoi, Constanța.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Vânzarea termocentralei Mintia – atentat la siguranța energetică a României

Întrebarea mea de astăzi are ca obiect „Vânzarea termocentralei Mintia – atentat la siguranța energetică a României”. Adresată prim-ministrului României, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, Ministerului Energiei, Ministerului Justiției, președintelui Consiliului Județean Hunedoara, președintelui Curții de Conturi a României, Expert Insolvență – SPRL, prin administrator legal, și directorului termocentralei Mintia. Stimați domni, La termocentrala Mintia au existat trei etape de construcție: în 1971 s-au dat în folosință primele patru grupuri, în 1977 s-a mai adăugat unul, iar în 1980 a fost terminat ultimul. Lupta cu poluarea a început înaintea impunerii standardelor europene, fiindcă fumul degajat afecta mediul din jur și ajungea până la Deva, oraș situat la 9 kilometri și pe care îl deservea, de altfel, nu doar cu apă caldă și căldură iarna, ci și cu energie electrică. Înainte de 1989, Mintia producea 15% din energia electrică necesară României. Decăderea a început nu doar din cauza îmbătrânirii tehnologice, ci și din pricina noii organizări din 2012, când a fost înființat Complexul Energetic Hunedoara (CEH), în care a fost înghesuită termocentrala Mintia alături de termocentrala Paroșeni și patru mine (Livezeni, Lonea, Vulcan și Lupeni). Din 2016, producția de cărbune a acestor mine surori ale termocentralei a scăzut constant și, ca urmare, a scăzut și producția de la Mintia. Ca urmare, aproape 20.000 de locuitori ai Devei au stat în frig și n-au avut apă caldă în ultimii doi ani. În fapt, în luna august 2022 s-a dispus vânzarea prin licitație publică a termocentralei Mintia, deținută de Complexul Energetic Hunedoara – SA, către Mass Global Energy Rom, parte a Mass Group Holding. Mass Group Holding Ltd. (MGH) este o companie irakiană, înregistrată în insulele Cayman, Marea Britanie, având sediul central în Amman, Iordania. Grupul a fost înființat în 1994, iar activitățile sale sunt în principal în Irak. MGH este compusă din șapte companii (patru pentru energie electrică, două pentru ciment și una pentru siderurgie), cu un număr total de angajați de 2.500 de oameni. Termocentrala Mintia este compusă din terenuri (3.297.807 metri pătrați) și construcții, precum și bunurile mobile și echipamentele aferente. Pe OLX, terenuri intravilane în Mintia se vând cu 20 de euro metrul pătrat. La un calcul simplu, numai valoarea terenului este de 65.956.140 de euro, fără a fi calculată valoarea clădirilor, a dotărilor și a utilajelor existente și fără a se lua în considerare investițiile făcute de statul român din bani publici, de aproximativ 500.000.000 de euro, pentru retehnologizare. La centrala Mintia, scoasă la vânzare de Virgil-Daniel Popescu și ceilalți complici, există două grupuri, unul recent modernizat, de 210 megawați, și unul nou-nouț, de 230 de megawați, încă nemontat. Grupul nou poate fi ușor vândut în lumea a treia cu 200 de milioane de dolari, iar cel modernizat, cu minimum 150 de milioane. Toate grupurile existente azi se pot ușor vinde cu alți minimum 300 de milioane de dolari, chiar dacă prețul obținut va fi cel cerut la licitație. Restul instalațiilor, chiar la fier vechi valorificate, vor depăși cei maximum 60 de milioane plătiți statului slab. Prin adresa nr. 12155/28.04.2021, ministrul energiei, Virgil Popescu, a cerut CEH „întreprinderea măsurilor necesare pentru stoparea poluării și punerea în conservare, în siguranță, a termocentralei Mintia”. Efectul acestei cereri a fost închiderea termocentralei Mintia, după peste 50 de ani de activitate, pe data 28 iunie 2021, ceea ce a dus la disponibilizarea a circa 700 de persoane și închiderea unei surse de circa 1.200 de megawați de energie pentru România. Presa și sindicatul reprezentativ au acuzat atunci că Mintia va fi tăiată la fier vechi, cum s-a întâmplat cu alte fabrici. Conducerea CEH a dat un comunicat public, negând acest lucru: „În ciuda informațiilor alarmiste și rău intenționate vehiculate în diverse medii, Sucursala Electrocentrale Deva nu va fi tăiată și vândută la fier vechi, ci, din contră, se dorește repornirea acesteia cu ajutorul unui investitor strategic, cu respectarea tuturor cerințelor de mediu.”, a arătat CEH în comunicatul de anul trecut. În paralel, Timmermans este la București, la o conferință pe energie, și cere public României să-și închidă exploatările carbonifere și termocentralele, ca să fie atinse „obiectivele ambițioase” europene, utopice, de decarbonizare. În luna februarie a anului 2021, deci cu luni de zile înainte de a anunța în spațiul public „schimbarea de strategie”, Virgil Popescu spunea într-o întâlnire că „e praf Mintia, trebuie trecută pe gaz (...), avem fondul de modernizare”. Firma care a anunțat public abia în iunie 2021 că o va trece pe gaz este chiar celebra firma GSP Power a lui Gabriel Comănescu, înființată în august 2020, deci după băgarea termocentralei Mintia în insolvență. Firma lui Comănescu a primit o treime din sumele prevăzute în capitolul „Energie” al PNRR, adică 585 de milioane de euro. O firmă cu zero activitate în domeniul producției de energie, condusă de un om cunoscut pentru modul în care își bagă propriile firme în insolvență pentru a nu-și plăti angajații, primește 600 de milioane de euro din PNRR, scriu și cei de la profit.ro Din păcate însă, după Mintia–Paroșeni urmează și Turceni–Rovinari, pentru că deja au fost înființate, tot în august–septembrie 2020, cel puțin încă două firme (Energy Transition – SRL și Energie Oltenia – SRL) în care Gabriel Comănescu este implicat alături de celebrul senator PNL Ion Iordache și Remus Vulpescu, fostul șef al Oficiului pentru Privatizare din Ministerul Economiei. Mass Group Holding promite investiții de un miliard de euro, modernizarea termocentralei, care urmează să producă energie electrică pe gaz, nu pe cărbuni, ca până acum, și crearea a 600 de locuri de muncă până cel târziu în 2027. Nu e clar însă ce prevede contractul, care ar fi daunele pe care ar trebui să le achite cumpărătorul dacă nu se ține de cuvânt. Rezultă că, până în 2027, în Deva, oamenii vor continua să stea în frig și în iernile care vin. Statul român a lăsat una dintre cele mai mari termocentrale din regiune să se degradeze până la limita cea mai de jos, a vândut această companie strategică în plină criză energetică, ținând toate condițiile din acest contract la secret, fiindcă așa s-a întâmplat cu toate marile privatizări făcute în dezavantajul țării. Constituția României menționează că proprietatea publică este inalienabilă și nu poate face obiectul înstrăinării, astfel că nu se putea vinde acest mamut industrial. Având în vedere cele menționate, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Vă solicit să-mi remiteți rapoartele Curții de Conturi cu privire la termocentrala Mintia. 2. Care este motivul pentru care Curtea de Conturi nu a sesizat faptele penale cu privire la termocentrala Mintia parchetului competent? 3. Care este baza legală pentru ca un contract de privatizare a unui bun al statului român să conțină clauze confidențiale? Ce ar trebui ascuns față de poporul român, proprietarul de drept al acestor bunuri? 4. Vă solicit să-mi remiteți contractul de vânzare ca urmare a licitației. Care este motivul pentru care nu ați făcut public contractul de vânzare? 5. Având în vedere că problematica energetică a devenit o chestiune de siguranță națională, a existat un aviz al SRI sau o verificare SRI sau CSAT, respectiv o analiză a impactului și eventualelor vulnerabilități asupra securității energetice a României, pentru ipoteza în care investitorul străin nu își îndeplinește obligațiile asumate? 6. Au fost inserate în cadrul contractului de vânzare a termocentralei Mintia clauze penale și garanții suficiente pentru asigurarea respectării acestor obligații sau asistăm din nou la clauze trucate, de genul „mă oblig dacă vreau”, și, dacă da, cine a redactat și cine a negociat aceste clauze? 7. A verificat cineva bonitatea societății cumpărătoare, nu doar în sensul achitării prețului de cumpărare, ci și al disponibilității financiare de realizare a investiției asumate până în 2025? Are mijloacele necesare pentru investiție sau vinde fierul vechi pentru a face rost de bani? 8. Au fost negociate drepturile salariaților și situația acestora pe perioada următoare, prin inserarea unor clauze de interdicție a disponibilizării salariaților? Care sunt aceste clauze? 9. În contextul actual, al unui necesar mărit de energie, de ce nu există niciun plan de retehnologizare a termocentralei Mintia la nivelul cerut de UE, în condițiile în care sunt alocate fonduri europene în acest sens, iar în această centrală statul român a investit de cinci ori mai mulți bani decât prețul de achiziție al termocentralei? 10. Nu cumva vânzarea acestei termocentrale și listarea în sistem dualist a acțiunilor Hidroelectrica ne-au fost impuse de partenerii noștri europeni, ca preț al intrării României în spațiul Schengen? Ați reușit să convingeți Olanda să își ia ghearele de pe portul Constanța, însă trebuie să dăm la schimb sistemul energetic românesc? 11. De ce s-au mai investit în retehnologizare 200-250.000.000 de euro în perioada 2020–2022 din bani publici, dacă tot s-a considerat falimentară această termocentrală încă din anul 2019, când a intrat în insolvență? 12. De ce statul român, prin Ministerul de Finanțe și prin aleșii lui, guvernanții, a acceptat falimentarea intenționată a termocentralei Mintia, fiind o unitate de domeniu public, strategică pentru poporul român, care creează independență energetică? 13. De ce statul român, prin Ministerul de Finanțe și prin aleșii lui, este incapabil, de 32 de ani, să mențină și să fructifice în favoarea poporului român bunurile construite în perioada comunistă, până în anul ’89, de poporul român? Conform Constituției României anterioare perioadei ’89, toate aceste bunuri erau considerate bunuri ale întregului popor; acum sunt bunuri ale unui grup infracțional organizat. 14. În ce bunuri va investi statul român cei 91.000.000 de euro obținuți din vânzarea termocentralei Mintia? 15. Care este onorariul perceput de Expert Insolvență – SPRL pentru această tranzacție dubioasă? 16. Cum recuperează statul român valoarea investiției făcute din bani publici, în jur de 250.000.000 de euro, în perioada 2020–2022, în condițiile în care, din anul 2019, termocentrala Mintia era intrată în insolvență, deci nu se putea investi? 17. Cel care aprobă această vânzare, care confirmă legalitatea vânzării, este judecătorul sindic: transferul acestei perle a sistemului energetic românesc stă în pixul acestuia. Aveți certitudinea, ca oameni ai legii, că ați aprobat o tranzacție corectă, care beneficiază tuturor părților? Dacă nu, vă rugăm să invalidați această tranzacție, în mod corect, motivat, pentru a ne asigura că nu suntem jefuiți ca ultimii sclavi. 18. În condițiile în care creditorii Mintia erau doar companii și instituții de stat, de ce nu s-a găsit o soluție de reeșalonare, compensare sau ștergere a datoriilor, la fel cum s-a procedat în cazul unor companii cu capital de stat sau parțial de stat, având în vedere importanța strategică a acestui obiectiv energetic? 19 – și ultima. Ce a contestat Ministerul Energiei la data de 9 august 2022? Vă mulțumesc.

Interpelare

Adrian Costea

Retragerea cetățeniei ucrainene unor etnici români cu dublă cetățenie

Am o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe. Obiectul întrebării se referă la „Retragerea cetățeniei ucrainene unor etnici români cu dublă cetățenie”. Întrebarea se bazează pe niște informații apărute în mass-media conform cărora președintele Ucrainei a anunțat recent sancțiuni adresate mai multor persoane de pe teritoriul Ucrainei, printre care 600 din conducerea Federației Ruse – parlamentari și din guvern –, dar ceea ce a atras atenția pentru România: el menționează, în treacăt, că unele dintre aceste persoane au cetățenie română și sunt implicate în acțiuni de contrabandă și rețele criminale. Acesta, liderul de la Kiev, mai afirmă: „Niciunul nu va scăpa de responsabilitate – e doar o chestiune de timp. Am făcut deja unii dintre pașii necesari – legali, diplomatici, politici.” Având în vedere aceste declarații, rog respectuos pe domnul ministru să ne comunice dacă a întreprins demersuri în acest sens, respectiv dacă a solicitat părții ucrainene să comunice României identitatea cetățenilor ucraineni care dețin și cetățenie română a căror cetățenie ucraineană urmează a fi retrasă în contextul menționat, precum și celelalte detalii relevante în cazul acestora. Această chestiune privește și statul român, atunci când este vorba de cetățeni români, implicațiile de securitate fiind evidente. Deși unele informații pot fi clasificate, vă rog respectuos să ni le transmiteți pe acelea care pot fi comunicate privind demersurile întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe. Vă rog să ne transmiteți răspunsul în scris. Cu deosebită considerație, senator Adrian Costea. Vă mulțumesc.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Pregătirea cetățenilor pentru posibile disfuncționalități ale sistemului energetic românesc

Întrebarea mea este adresată domnului ministru VirgilDaniel Popescu și are ca obiectiv „Pregătirea cetățenilor pentru posibile disfuncționalități ale sistemului energetic românesc”. Stimate domnule ministru, În contextul analizei de risc energetic publicate recent de către Dispecerul energetic național, vă rog să îmi comunicați: 1. Ce pârghii are la îndemână Guvernul României, prin ministerul pe care-l conduceți, pentru limitarea temporară, în caz de nevoie, a exportului de energie? 2. Ce pregătiri ați efectuat pentru asigurarea către populație a unor surse alternative pentru încălzire, precum lemnul, acolo unde este cazul? 3. Dacă ministrul energiei a pregătit, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Marea Britanie: a) un plan de informare a cetățenilor cu privire la posibile blocaje în sistem pe perioada iernii; b) măsurile de urgență necesare. 4. În condițiile în care multe guverne europene vorbesc deschis despre problemele legate de electricitate și încălzire cu care s-ar putea confrunta cetățenii în viitoarele luni, și nu numai, considerați că este nevoie de mai multă sinceritate și transparență în actul de comunicare cu românii din partea Ministerului Energiei? 5. Nu în ultimul rând, vă rog să-mi comunicați, pentru toate cele de mai sus, dacă ministerul pe care-l conduceți a pregătit deja actele normative necesare și relevante care vor trebui trimise către Parlament, în condițiile așa-zisului scenariu negru. Vă mulțumim.

Interpelare

Andrei Postică

Singuri în fața celei mai mari crize din ultimul sfert de veac!

Declarația de astăzi se intitulează „Singuri în fața celei mai mari crize din ultimul sfert de veac!”. La un an după instaurarea Guvernului Ciucă–Iohannis–Ciolacu, jumătate dintre români consideră că situația financiară s-a înrăutățit față de anul trecut. Mai mult decât atât, 38% dintre români cred că situația o să se înrăutățească. Motivele de îngrijorare ale românilor sunt: creșterea exponențială la facturile de energie, creșterea prețurilor la alimente, războiul din Ucraina și pandemia. Românii înțeleg prea bine că sunt puține șanse ca actualul guvern să fie capabil să gestioneze țara în interesul românilor și că singurele priorități ale lui Ciucă și Ciolacu sunt să satisfacă lipitorile de partid – persoane fizice sau juridice – cu sinecuri, contracte și pensii speciale. Pentru români, viața devine din ce în ce mai scumpă, în condițiile în care rata inflației, după cum știți, a ajuns la 15,3%, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani, iar salariul mediu a scăzut. Costul gazelor a crescut cu 70%, combustibilii cu 31%, energia termică cu 23%. Cu aceste scumpiri majore să știți că urmează să intrăm în iarnă. Prețurile la produsele alimentare au crescut și ele. De exemplu: cartofi – cu 54%, ulei – 49% și putem continua. De asemenea, Institutul Național de Statistică a anunțat că salariul mediu pe economie a scăzut. Gașca de la Palatul Victoria – Guvern nu putem să-i spunem – e clar depășită de situație, iar măsurile luate până acum o dovedesc cu prisosință: – USR a propus scăderea la 5% a TVA-ului la carburanți, măsură adoptată deja în Spania și în Germania. Guvernul însă a introdus compensarea și acum statul are de plătit 4 miliarde de lei, o bombă cu ceas gata să arunce în aer tot sistemul energetic al țării. – USR a propus zero taxe pe salariul minim. Guvernul a decis să impoziteze contractele part-time la nivelul celor full-time, lovind astfel în cei mai vulnerabili. – USR a elaborat PNRR-ul, bani europeni pentru reformă și dezvoltare. Incapabili, cei de la Palatul Victoria pierd deja bani pe spitale și pe infrastructură. Dar, în asemenea situații de criză, românii știu că trebuie să facă economii, iar ponderea celor care fac economii lunare a crescut la 63%, de la nivelul de 47% în primul trimestru al acestui an. Statul cheltuie însă bani aiurea, pe te miri ce: angajări, sinecuri pentru rude și prieteni, pseudoinstitute de cercetare, pensii speciale și tot așa. Între timp, suntem anunțați că doar o treime din investițiile programate de Guvern au fost și realizate. Suntem singuri în fața celei mai mari crize din ultimul sfert de veac! Andrei Postică, senator USR.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Am început o nouă sesiune parlamentară cu o problemă națională majoră. Titrată în presă în ultima săptămână este problema referitoare la compania aeriană Blue Air, rolul pe care l-a jucat statul român în această situație și numărul alarmant de persoane afectate. Ori de câte ori apar situații de genu

Am început o nouă sesiune parlamentară cu o problemă națională majoră. Titrată în presă în ultima săptămână este problema referitoare la compania aeriană Blue Air, rolul pe care l-a jucat statul român în această situație și numărul alarmant de persoane afectate. Ori de câte ori apar situații de genul, tot nu este suficient, tot nu sunt găsite soluții adecvate, iar populația țării pierde în acest moment, încă o dată, un lucru extrem de important: puțina încredere rămasă în conducere și în clasa politică. Nu este de noutate șirul evenimentelor. Știm cu toții faptul că au fost aplicate amenzi, faptul că acestea nu au fost plătite, lucru care a dus la instituirea de popriri pe conturile companiei, anularea zborurilor și, desigur, haos general. În doar 5 zile de zboruri anulate au fost afectate peste 54.000 de persoane. Felicităm statul român pentru mobilizarea în trimiterea avioanelor Tarom pentru a aduce unele persoane blocate în străinătate înapoi în țară. Nu felicităm statul român pentru că a permis și nu a prevenit sub nicio formă această situație. Ministerul Mediului a spus foarte clar: Blue Air nu a respectat legea, așa cum au făcut-o celelalte companii aeriene. Cunoscând acest aspect și inevitabilul faliment, de ce a fost permisă funcționarea companiei până în punctul în care cetățenii au avut de suferit, iar paguba realizată bugetului statului este suportată, bineînțeles, tot din taxele plătite de cetățeni? De ce a fost ignorată această situație, permițând unei companii care funcționează ilegal să vândă în continuare bilete de avion? Nu putea fi oare evitată situația actuală? Este foarte important să luăm măsuri, măcar în acest ceas târziu, pentru a ne asigura că persoanelor păgubite li se va face dreptate, își vor primi banii pierduți înapoi, pentru a le dovedi că statul român este de partea lor. Toate companiile de pe teritoriul României funcționează pe bază de autorizații, iar acordarea și păstrarea unei astfel de autorizații trebuie supuse unor controale riguroase, pentru a nu pune consumatorii în orice fel de pericol. Voi depune o interpelare către domnul prim-ministru pentru a afla care este viitorul acestei companii în ochii statului, care sunt modalitățile prin care statul român va susține cetățenii păgubiți în recuperarea daunelor cauzate de Blue Air și voi propune elaborarea unui studiu pentru a descoperi ce a mers greșit, cine sunt responsabilii și cum putem evita orice astfel de situații pe viitor. Cristi Berea, USR. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

De la Înălțarea Sfintei Cruci, Avram Iancu, masacrul de la Ip până la vandalizarea statuii lui Nicolae Paulescu, România oficialităților își trădează istoria pas cu pas

Declarația mea politică astăzi se intitulează „De la Înălțarea Sfintei Cruci, Avram Iancu, masacrul de la Ip până la vandalizarea statuii lui Nicolae Paulescu, România oficialităților își trădează istoria pas cu pas”. Stimați colegi senatori, La data de 14 septembrie celebrăm cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. În această zi sărbătorim amintirea a două evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci: – aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335; – și aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim. Sfânta Cruce a fost aflată din porunca Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul și care sunt crucile tâlharilor răstigniți odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos. După această minune, patriarhul a poruncit înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul. La data de 10 septembrie îl comemorăm pe Crăișorul Munților, Avram Iancu. Avram Iancu a condus moții în timpul Revoluției din Transilvania anilor 1848–1849, însă la scurt timp după evenimentele tulburătoare viața sa a luat o turnură tragică. Cele mai sângeroase conflicte s-au dat în mai 1849 la Abrud și în împrejurimile orașului din Munții Apuseni. Ostilitățile din Transilvania s-au încheiat în august 1849, iar treptat moții au renunțat la arme. Avram Iancu rămăsese un personaj incomod atât pentru autoritățile ungare, cât și pentru habsburgi. Fusese chiar arestat în decembrie 1849 de soldații austrieci, în târgul de la Hălmagiu, însă la scurt timp a fost eliberat, în urma intervenției energice a populației. La câțiva ani după încheierea Revoluției din 1848–1849, destinul său a luat o turnură tragică. În vara anului 1852, împăratul Franz Joseph a vizitat Transilvania, unde starea de tensiune dintre comunitățile română și maghiară continua să existe. Avram Iancu a pregătit întâmpinarea sa la Vidra de Sus, însă, în ziua în care Franz Joseph a ajuns pe Muntele Găina, Iancu nu s-a mai prezentat în fața împăratului. Nimeni nu a putut să explice gestul românului, care nu putea fi înduplecat să-și schimbe atitudinea. Episodul a însemnat ieșirea din viața publică a eroului transilvănean. În toamna aceluiași an, Iancu a fost arestat la Alba Iulia, din ordinul unui ofițer austriac, Hoehn, iar în temniță a fost brutalizat. Adus apoi la Sibiu, a fost eliberat în scurt timp, pe motiv că reținerea sa a fost făcută „din greșeală și dintr-un exces de zel al organelor subalterne”. După episodul arestării, un colonel din Sibiu i-ar fi oferit lui Avram Iancu o funcție bine plătită pentru a face uitat incidentul, însă Avram Iancu a refuzat-o. Pentru a duce în derizoriu o luptă de o viață pentru libertatea moților, oficialii induc ideea că Avram Iancu ar fi fost depresiv și nebun, alcoolic, cam ceea ce se întâmplă și în zilele noastre cu cei care îndrăznesc să se opună regimului totalitar de la București sau Sibiu sau instigărilor oficialilor politicienilor maghiari. Avram Iancu a murit la 10 septembrie 1872 într-o sărăcie lucie, lăsat de izbeliște de către chiar cei pe care îi apărase cu prețul libertății și vieții sale. La 10 septembrie 2022, la Țebea, Panteonul Moților, am comemorat 150 de ani de la moartea Crăișorului. Oficialități care nu s-au gândit în viața lor la nația română, ci doar cum să fie premiați de străinii pentru care fac servicii în defavoarea țării, cum ar fi Werner Iohannis sau Nicolae Ciucă, au avut proasta inspirație să întineze pământul sfânt de la Țebea și, mai mult, să polueze atmosfera cu discursuri false, care au fost însoțite de binemeritate huiduieli și acuzații de înaltă trădare. Niciun patriot, niciun naționalist nu a fost lăsat să vorbească despre marele Avram Iancu, doar trădătorii de neam și țară, care ar trebui să fie trași în țepele lui Vlad Țepeș. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, echipe de soldați horthyști, în parte în stare de ebrietate, conduși de locotenentul Vasvári Zoltán din regimentul 201 motorizat din Budapesta, însoțite de formațiuni horthyste paramilitare, precum și de circa 25 de elemente șovine din comuna Ip, au atacat pe neașteptate populația românească lipsită de apărare, masacrând-o. Împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației „Straja națiunii” („Nemzetőrség”), trupele maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleu Silvaniei au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale. Mărturiile românilor care au asistat la crimele horthyștilor și au supraviețuit să poată spună grozăviile care s-au desfășurat în fața ochilor lor sunt cutremurătoare: „Fetița mea, în vârstă de 7 ani, dormea, dar la auzul împușcăturilor s-a trezit. A fugit afară și un ungur a lovit-o cu patul armei, apoi a băgat baioneta în ea și a pușcat-o. Am găsit creierii fetiței mele pe ușă, iar capul în curte, fiindcă trupul l-au dus în cimitir.” (Mărturia lui Teodor Brisc, din Ip, Sălaj) La 10 martie 1946 începea procesul criminalilor din lotul I (Ip, Treznea, Huedin, Zalău, Mureșenii de Câmpie etc.). „Tribuna Nouă” din Cluj scria: „În sfârșit a sosit și acest ceas mult așteptat. În sfârșit, după atâtea suferințe, poporul românesc din Ardeal primește satisfacție pentru anii de chin petrecuți sub regimul cel mai hidos al timpurilor fasciste: anii de teroare și corupție ai ocupației militare horthyste.” Nicio televiziune, niciun oficial nu a vrut să marcheze aceste evenimente. Nu sunt _politically correct_ . Oficialii maghiari și asociația ce se dă partid, dar nu e, UDMR, nici nu permit să existe vreo mențiune despre un trecut întunecat care a dus la comiterea de grave atrocități împotriva românilor. „Un popor care nu-și cunoaște istoria și eroii e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”, spunea Nicolae Iorga. La data de 11 septembrie 2022 are loc un act abominabil împotriva descoperitorului insulinei, Nicolae Paulescu. Statuia din București a lui Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, a fost vandalizată. Dacă vă închipuiți că fenomenul neobolșevic „cancel culture” va ocoli România, vă înșelați. Dar ce a scris Nicolae Paulescu încât să deranjeze la peste un veac după nașterea sa? Una dintre cărțile sale este „Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria”. La data de 12 septembrie 2022, naționaliștii din București au curățat statuia și soclul, dând dovadă de conștiință națională și spirit civic. Felicitări celor care au făcut-o! Incidentul vine pe fondul unui veritabil atac la adresa statuilor și simbolurilor României din Transilvania, între care se numără: „Avram Iancu” la Turda, „Mihai Viteazul” și „Mihai Eminescu” la Oradea, tot „Mihai Viteazul” și „Istoria României” la Sfântu Gheorghe, „Eroii Armatei Române” la Carei sau „Crucea și Martirii Ardeleni” la Cluj-Napoca și „Crucea și Eroii Anticomuniști” la Deva. Această atitudine se înscrie în șirul lung de lipsă a recunoașterii valorilor românești, pentru că Institutul „Elie Wiesel” îi consideră pe românii noștri cetățeni de mâna a doua și îi acuză de antisemitism, deși la vremea când aceștia trăiau termenul nici nu intra măcar în vocabularul nostru. Probabil că urmează Eminescu, al cărui spirit se chinuie să-l omoare de ani de zile. Inclusiv Academia Română a comis un act de înaltă trădare când anul trecut, în 2021, la „Centenarul descoperii insulinei”, la solicitarea aceluiași institut, onor Academia l-a trecut în rândul antisemiților pe unul din cei mai mari inventatori ai acestei lumi și l-a condamnat la uitare, ceea ce nu s-a putut și nu se va putea uita niciodată. Evenimentul „Centenarul descoperirii insulinei” a avut loc sub tutela Asociației Medicale Române, cea mai veche societate medicală din România, înființată în 1857 de profesorul Nicolae Crețulescu, și a treia din Europa, mai veche decât Academia Română, care a fost înființată la 1 aprilie 1866. Citez: „La Congresul de diabet de la Kobe din 1996, într-o discuție cu regretatul profesor Rolf Luft din Suedia (printre altele și fost membru în Comitetul Nobel), îmi spunea: «Nu fi necăjit. (La acea vreme încă se mai vorbea despre descoperirea insulinei de către Banting și Best.) Timpul lui Paulescu nu a sosit încă. Sunt convins că el va veni.»” Polemica actuală declanșată în jurul lui Paulescu mă face să cred că acea vreme a venit. Nepăsarea și indecizia noastră față de marea moștenire științifică a lui Paulescu a luat sfârșit. Cer să se dea Cezarului ce-i al Cezarului, dar să i se lase lui Paulescu ce-i al lui Paulescu”, spunea academicianul Constantin Ionescu-Târgoviște în revista „Certitudinea”. Pe această cale solicit tuturor instituțiilor din România, mai ales Academiei Române, să își ceară public iertare față de memoria întinată a ilustrelor noastre personalități, să desfidă categoric toate acuzațiile de antisemitism care se aduc acestora, întrucât românii nu au fost, nu sunt și nu vor fi în veci antisemiți, să se reinstituie adevărul istoric, să se reînceapă reapariția istorică a valorilor și reperelor noastre morale, să fie descoperiți, anchetați și deferiți justiției toți cei care au profanat statuile și amintirea marilor noastre valori, astfel încât să repunem adevărul istoric la rang de cinste. Solicit tuturor academicienilor, oamenilor de știință, istoricilor să înceapă să aibă curaj și să se dezbată toate problemele pe care institute politizate le-au adus în sfera conspiraționismului, anatemizării și acuzațiilor gratuite, fără frică, fără teroarea dosarelor politice și cu demnitatea omului și românului de a-și îndeplini datoria. Îi anunțăm pe cei care îi vor aruncați în uitare pe Avram Iancu, Eminescu, Paulescu, Goga și multe alte valori că nu am uitat cuvintele celebre ale mărețului Decebal: „Atâta timp cât mă voi putea mișca, atâta timp cât va mai fi un singur dac care va vrea să trăiască liber, ne vom bate pentru acest pământ bun și frumos. Dacă nu mai avem cetăți, ne vom bate în ruinele lor și, când va mai fi o singură palmă de pământ pe care să putem sta în picioare, ne vom bate pentru palma aceea. Aceasta-i legea, singura, alta nu cunosc. Ultimul drept pe care-l avem este să ne dăm moartea, dar ultimul! Ajunge! Încălecarea”, popor român! Vă mulțumesc. Senator Partidul S.O.S. România, Diana IovanoviciȘoșoacă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Timișoara – Capitală Culturală Europeană

Povestea acestui proiect de lege începe demult, în anul 2019. Prin el, Guvernul se angaja să ajute administrația timișoreană cu finanțarea evenimentului „Timișoara – Capitală Culturală Europeană”. Sunt mai mulți parteneri în acest proiect, iar legea inițială aloca resursele de la bugetul central într-un mod corect și echitabil. Fiecărui partener îi era alocată o sumă direct proporțională cu procentajul asumat din totalul obiectivelor care se regăseau în bid book, adică acel document cu care Timișoara a câștigat acest titlu în fața altor orașe pretendente. Doar că, ce să vezi?, anul acesta noua coaliție a regândit schema de finanțare din lege, a hotărât să ia bani de la Timișoara, pentru că este administrată de USR, și să-i dea județului, pentru că este administrat de PNL. Nu a contat că județul nici nu are proiecte începute dintre cele puține asumate, nici că proiectele pe care județul vrea să le finanțeze din acești bani nu au nici în clin, nici în mânecă cu proiectul „Timișoara – Capitală Culturală Europeană”, ele negăsindu-se în acel bid book. Sunt, de fapt, niște chermeze comunale organizate de primarii peneliști. Chiar și suma alocată pentru publicitate a fost mutată în integralitate la județ, pentru că, nu-i așa?, consiliul județean este cel mai în măsură să împartă bani publicațiilor locale și să se ocupe de promovarea evenimentului cu numele municipiului în titlu. Să nu cumva ca bieții jurnaliști să uite cine are pâinea și cuțitul în județ. Dragi colegi, Modul acesta feudal de împărțire a resurselor centrale în funcție de prietenii și legături partinice este una dintre principalele probleme care au afectat România în ultimii 30 de ani. Cât timp vom insista să ne autosabotăm la fiecare pas, țara noastră nu are cum să se desprindă de trecut și să-și ia locul pe care-l merită între democrațiile consolidate ale lumii. Prin votarea acestei legi, colegi senatori, vă bateți joc din nou de Timișoara și de timișoreni. Vă bateți joc de al doilea contributor la bugetul de stat, după București, și de cei datorită cărora Parlamentul acesta, ales de popor, din popor, există. Să vă fie rușine! _(Aplauze.)_

Interpelare

Gabriela Crețu

Capitală Europeană a Culturii 2021

Sunt de acord în prima parte cu colegul care a vorbit anterior că Timișoara a fost desemnată „Capitală Europeană a Culturii 2021”, cu mulți ani în urmă deja. Epidemia a amânat momentul pentru 2023 și am avut timp suficient de pregătire. Noi, Parlamentul, și toate guvernele, indiferent de culoare, ne-am făcut datoria, adoptând programul de finanțare și modificări succesive ale acestuia pentru a-l adapta necesităților. După ultima ordonanță, cea care este în dezbatere astăzi, s-a identificat și problema inițială care a transpărut din intervenție, care stă în anumite tensiuni la nivel local ale administrației timișorene cu privire la cine cheltuie banii. Din acest motiv au fost formulate câteva amendamente – atenție! –, agreate de beneficiari, sub autoritatea ministrului culturii, pentru a evita orice impediment viitor în derularea programului. Din acest motiv, eu îi rog și pe colegii din opoziție, inclusiv pe cei care știm că aveau câteva amendamente, să accepte formula astfel modificată, care este deja agreată de părți. Fac precizarea că suma totală nu se modifică, că suntem în 14 septembrie 2022, prima Cameră sesizată, și vorbim de „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”. De asemenea, sper să fiți de acord să le urăm timișorenilor, indiferent de partidul politic, să atingă un număr de vizitatori record, să contribuie la promovarea unei Românii demne de toată admirația și eu, personal, sper din tot sufletul ca acest lucru să se întâmple și momentul să nu fie o nouă situație în care banul public de la bugetul național – atenție! – se împarte pe principiul „cui are i se mai dă, cui n-are i se mai ia”. Mulțumesc foarte mult. Grupul PSD votează pentru.

Interpelare

Adrian Hatos

Proiectul legislativ pe care-l avem acum în discuție vizează o problematică sensibilă, cea a răpirii de copii ca fenomen transfrontalier.

Proiectul legislativ pe care-l avem acum în discuție vizează o problematică sensibilă, cea a răpirii de copii ca fenomen transfrontalier. Fiind un fenomen transfrontalier, autoritățile române nu pot să soluționeze, să intervină eficient în rezolvarea acestor probleme decât prin cooperare cu partenerii noștri globali și cu organizațiile internaționale. Felicit Guvernul României pentru această inițiativă, pentru responsabilitate și pentru celeritate în implementarea măsurilor prevăzute în acest proiect. Dați-mi voie să subliniez doar câteva dintre contribuțiile pe care actualul act legislativ le aduce la soluționarea problemei răpirilor de copii ca fenomen transfrontalier: – aduce elemente noi în ceea ce privește procedura de audiere a minorilor, permițându-le copiilor să fie audiați, să fie ascultați; – asigură o mai bună corelare cu Codul de procedură civilă; – garantează posibilitatea instanței de a lua, prin încheiere, măsuri pentru asigurarea contactului între copil și cei care solicită recuperarea sa. Avem astfel un mecanism juridic care să permită autorităților să intervină, să ia măsuri suplimentare de protecție pentru acești copii traumatizați, de care nu avem voie să uităm. Prin urmare, încă o dată, felicit Guvernul pentru această inițiativă și solicit tuturor colegilor din Parlament să voteze această inițiativă legislativă. Mulțumesc. _(Aplauze.)_