Stenogramă plen

Interpelare

Dănuț Bica

Măsurile pentru controlul și eliminarea pestei porcine africane

Întrebarea mea este adresată domnului Alexandru Nicolae Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Obiectul întrebării: „Măsurile pentru controlul și eliminarea pestei porcine africane”. Stimate domnule președinte, Conform unei declarații recente a lui Gregorio Torres, șeful Departamentului științific din cadrul Organizației Mondiale pentru Sănătate Animală, pesta porcină africană progresează într-un ritm alarmant în Europa, în special în partea de est a continentului, inclusiv în România. Focarele descoperite în ultimul timp provoacă temeri pentru o răspândire mai amplă a virusului în perioada următoare. În această conjunctură, și în țara noastră continuă să existe numeroase focare de pestă porcină africană, în pofida măsurilor adoptate de autoritățile responsabile în domeniu, care se pare că întâmpină dificultăți serioase în acțiunile întreprinse pentru a controla și a elimina maladia. Creșterea porcilor reprezintă în România o activitate tradițională. Carnea de porc este un aliment de bază pentru consumul întregii populații. Pentru unele regiuni ale țării, crescătoriile de porci constituie o componentă deosebit de importantă a economiei locale, cu implicații semnificative în ceea ce privește activitatea atât a fermelor producătoare de cereale, cât și a industriei de prelucrare a cărnii. Pe lângă acest aspect, în mediul rural în general și în mod particular în zona Argeșului, creșterea porcilor în gospodăriile țărănești și sacrificarea acestora în perioada sărbătorilor de iarnă reprezintă o tradiție bine păstrată, care nu a fost afectată nici măcar de constrângerile impuse de regimul comunist. În acest context, drept consecință a crizei energetice și a creșterii prețurilor furajelor, asociațiile crescătorilor anticipează o scumpire substanțială a cărnii de porc în România. Prin urmare, o menținere sau sporire a focarelor de pestă porcină africană ar contribui și mai mult la creșterea prețurilor și, implicit, la scăderea nivelului de trai al cetățenilor. Având în vedere cele prezentate anterior, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Câte focare de pestă porcină africană erau active la nivel național la data de 1 ianuarie 2022, respectiv la data de 15 septembrie 2022? Dar în județul Argeș? 2. Ce măsuri concrete a implementat Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) în anul 2022 în scopul limitării răspândirii acestui flagel? 3. Care este motivul pentru care măsurile adoptate nu au avut eficiența necesară pentru a se realiza stingerea tuturor focarelor de pestă porcină africană? 4. Au solicitat autoritățile române de resort asistență tehnică și financiară din partea Comisiei Europene, nu numai pentru despăgubirile acordate fermierilor afectați, ci și pentru eradicarea focarelor de pestă porcină africană? 5. Care sunt obiectivele și măsurile proactive pe care și le propune ANSVSA pentru a controla și a elimina această maladie în perioada următoare, având în vedere faptul că, în mod tradițional, în luna decembrie vor fi sacrificați porci în aproape fiecare gospodărie din mediul rural? 6. Puteți să prognozați un termen până la care în România nu se vor mai înregistra focare de pestă porcină africană?

Interpelare

Maricel Popa

Masa caldă în școli

Am două întrebări pentru domnul ministru Sorin-Mihai Cîmpeanu, ministrul educației. Obiectul întrebării: „Criterii de selecție unități de învățământ pentru Programul național «Masa caldă în școli»”. Domnule ministru, Ministerul Educației a publicat lista unităților de învățământ care vor fi incluse în Programul național „Masa caldă în școli”. Conform anunțului, au fost selectate 300 de instituții, un număr dublu față de anul trecut, dar care ar putea fi extins cu încă 50 în următoarea perioadă. În anul școlar 2022–2023, pe perioada desfășurării cursurilor, preșcolarilor și elevilor din 350 de unități de învățământ preuniversitar de stat li se acordă zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar, constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, când masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Din păcate, deși vorbim despre continuarea unui proiect cu rezonanță pozitivă, se pare că modul în care se dorește a fi implementat în acest an lasă loc interpretărilor. Spun acest lucru deoarece, din toată țara, tot mai multe voci afirmă că selecția unităților de învățământ a fost efectuată pe criterii politice. Din datele statistice analizate până acum, reiese foarte clar că peste 63% dintre instituțiile incluse în acest an în Programul „Masa caldă” sunt din localități cu primari PNL. Mai mult, în județul Iași, din 10 unități de învățământ selectate, opt sunt PNL, deci vorbim de un procent de 80%. Îmi pare foarte rău că sunt nevoit să spun acest lucru, dar educația copiilor noștri nu trebuie să aibă culoare politică. Motivat de acest aspect, vă rog să precizați care au fost criteriile care au stat la baza selecției școlilor care vor face parte din Programul „Masa caldă în școli” din acest an.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Încălcarea normelor de sănătate publică de către Apă CTTA – SA

Am o întrebare... o interpelare adresată domnului prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Avem o problemă gravă în municipiul Alba Iulia, în județul Alba, și obiectul interpelării este „Încălcarea normelor de sănătate publică de către Apă CTTA – SA”. Domnule ministru, Frecvent, Societatea de Apă CTTA – SA, care mai este numită și „cimitirul politic” al PNL-ului Alba, furnizează apă impură locuitorilor municipiului Alba Iulia, punându-le viața și sănătatea în pericol. Mai mulți cetățeni au semnalat probleme medicale gastrointestinale după ce au folosit o apă cu impurități. Și, atunci când nu are o culoare vizibilă (are o culoare spre maroniu sau auriu), apa conține concentrații nepermise de fier, mangan, clor, reziduuri sau alte impurități. Deși s-au formulat multe sesizări de către persoane fizice, în urma controalelor efectuate de DSP, DSVSA și ANRSC, operatorul de apă și canalizare Societatea Apă CTTA nu și-a îndreptat conduita, încălcând în continuare Legea nr. 458/2002 și Legea nr. 51/2006, Ordinul ministrului nr. 119/2014. Recent, în urma unor noi analize de apă solicitate de un cetățean, un simplu cetățean din municipiul Alba Iulia, s-au raportat..., în data de 30.08.2022, s-au raportat următoarele: – bacterii coliforme – 21 de unități la suta de mililitri (trebuie să fie zero); – E.coli – 21 de unități (la fel, trebuie să fie zero); – enterococi – 3 unități (la fel, trebuie să fie zero). În cadrul unui buletin de analize al Direcției de Sănătate Publică – deci analiză făcută de DSP, nu de un laborator privat, ca să lăsăm îndoieli –, cu mostre preluate în data de 3.08.2022, s-au constatat bacterii coliforme cu valoare determinată de 14 unități la suta de mililitri. Nu de puține ori, în municipiul Alba Iulia s-au înregistrat pacienți cu următoarele simptome: dureri abdominale, crampe abdominale, diaree apoasă, greață, vărsături, febră, oboseală, pierderi de electroliți, scăderea cantității de urină, piele palidă, echimoze, deshidratare. Pacienții care au înregistrat astfel de simptome au fost diagnosticați, în urma controlului de specialitate, cu E.coli, acea bacterie pe care o găsim în apa potabilă furnizată de Apă CTTA. Din cauză că Apă CTTA a fost mereu protejată de autoritățile de control și nu s-au înregistrat, în momentul îmbolnăvirilor, prelevări de apă contaminată furnizată de operator, cetățenii și medicii au pus îmbolnăvirea pe seama altor cauze (alimentație, expunere la mediu de risc). Cu toate acestea, din discuțiile purtate cu cetățenii rezultă că aceștia au ceva în comun: toți consumă, frecvent sau sporadic, apă potabilă de la furnizorul de apă Apă CTTA – SA. Autoritățile administrației publice locale din județul Alba nu au tras la răspundere juridică niciodată operatorul de apă, ignorând toate petițiile, informațiile apărute de-a lungul timpului în spațiul public, încălcând astfel prevederile art. 9 alin. (2) lit. b) și ale art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 51/2006. Se constată o protejare generalizată de către autoritățile publice cu rol de verificare și control al operatorului de apă. De aceea, domnule ministru, aș vrea să vă întreb – și vă rog să îmi dați un răspuns în scris: – Dacă veți dispune, prin DSP, un control la societatea de apă Apă CTTA – SA, sub aspectul verificării standardelor de calitate a apei potabile. – Dacă Apă CTTA pune în pericol sănătatea locuitorilor. – Dacă apreciați ca normal faptul ca Apă CTTA – SA să înregistreze frecvent valori anormale de E.coli, bacterii coliforme și nimeni să nu ia nicio măsură pentru protejarea sănătății populației. – Câte persoane au fost îmbolnăvite cu E.coli și bacterii coliforme în județul Alba în perioada 2016–2022? – Câte persoane au manifestat toxiinfecții alimentare și probleme gastrointestinale generate de consumul de apă în județul Alba? – Dacă apreciați că problema semnalată este una de sănătate publică. – Dacă Ministerul Sănătății va lua și alte măsuri active de protejare a sănătății populației în municipiul Alba Iulia față de expunerea la apă potabilă infectată. – Dacă veți sesiza și alte autorități cu privire la aspectele semnalate. Și vă anexez, domnule ministru, și buletinele de analiză care..., nici măcar buletinul de analiză pe care l-au dat cei de la apă nu este conform, adică ce emit ei nu este în regulă, n-are cum cel emis de DSP, care este tragic, unde avem și E.coli, avem și bacterii coliforme cu mult peste norma admisă. Mulțumesc din suflet, domnule președinte.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Mai am și o întrebare, o interpelare, dacă mai pot citi.

Mai am și o întrebare, o interpelare, dacă mai pot citi.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Am o întrebare adresată domnului Chirițoiu Constantin Bogdan, președintele Consiliului Concurenței.

Am o întrebare adresată domnului Chirițoiu Constantin Bogdan, președintele Consiliului Concurenței. Stimate domnule președinte, Conform unor informații publicate în presă, Societatea de Transport Public solicită Primăriei Alba Iulia o chirie de 50.000 de euro pe lună, timp de 3 ani, pentru amplasarea a 13 stații de încărcare pe terenul societății. Municipiul Alba Iulia dispune de suprafețe extinse de terenuri unde pot fi amplasate aceste stații, fără a fi nevoit să plătească vreo chirie. Este vorba de stațiile de încărcare a celor 13 autobuze electrice pe care Primăria Alba Iulia le achiziționează printr-un proiect european, în valoare de 43 de milioane de lei, din care și Primăria Alba Iulia a contribuit cu 2%. Un prim autobuz a fost livrat în noiembrie – deci deja stă autobuzul de un an parcat pe undeva –, iar reprezentații instituției spuneau că restul vor fi livrate până la sfârșitul lui martie 2022. Nu le-am văzut încă și nici cetățenii din Alba Iulia nu le-au văzut. Până în prezent, autobuzele nu au fost aduse. Contractul între STP și AIDA (AIDA, o struțocămilă făcută de primarii PNL din județul Alba) de delegare a transportului public în Alba Iulia a început în 2021 și are o durată de 5 ani. Aceasta înseamnă că autobuzele electrice vor fi livrate abia în 2023. STP, adică Societatea de Transport Public, le va folosi 3 ani. Autobuzele în cauză vor circula pe liniile 103, 104. Primăria va prelua autobuzele... va preda autobuzele către operatorul privat, care le va folosi pentru a face transport public de persoane pe toată durata contractului. Mai mulți reprezentanți ai primăriei au precizat, în noiembrie 2021, că autobuzul livrat urma să intre pe traseu din luna decembrie, adică luna decembrie anul trecut, dar nici acest lucru nu s-a întâmplat. Mai multe surse susțin că angajații primăriei nu s-ar fi implicat pentru a face toată documentația necesară pentru ca acest autobuz să poată să fie util cetățenilor din Alba Iulia. Ceea ce vreau este să trag un semnal de alarmă: Primăria Alba Iulia va plăti 50.000 de euro pe lună, adică peste jumătate de milion, 600.000 de euro anual, iar, pentru durata contractului de 3 ani, aproape două milioane de euro le plătește primăria pentru 2.000 de metri pătrați unde vor fi amplasate aceste stații de încărcare. Prin acest mecanism fraudulos, Primăria Alba Iulia vrea să subvenționeze ilegal STP, în afara cadrului legal prevăzut în Legea nr. 92/2007, prin plata unei chirii supraevaluate față de prețul pieței, în vederea parcării unor autobuze care vor fi utilizate tot în beneficiul STP Alba. Mai mult, Primăria Alba Iulia încalcă principiile legalității, eficienței și eficacității în cheltuirea banilor publici, prin faptul că, deși deține terenuri care pot fi utilizate drept parcări pentru autobuze, preferă să închirieze – vă las pe dumneavoastră să înțelegeți de ce primăria vrea să închirieze – la prețuri peste valoarea pieței. De aceea, domnule președinte, vreau să-mi răspundeți în scris: – dacă apreciați că mecanismul de închiriere la preț peste media pieței a terenurilor aflate în proprietatea STP Alba reprezintă un ajutor de stat ilegal în folosul societății; – dacă apreciați că mecanismul de închiriere la preț peste media pieței a terenurilor STP Alba reprezintă ajutor de stat ilegal în folosul societății; – dacă UAT Alba Iulia a transmis, cu respectarea legislației privind obligația de serviciu public, folosința gratuită a noilor autobuze în favoarea STP Alba; – dacă veți sesiza organele de urmărire penală cu privire la modul în care s-a ajuns la acest ajutor de stat nelegal. Mulțumesc din suflet, domnule președinte. Mulțumesc, stimați colegi.

Interpelare

Evdochia Aelenei

De ce sunt întârzieri în aprobarea dosarelor prosumatorilor?

Am o interpelare adresată ministrului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei. Obiectul interpelării: „De ce sunt întârzieri în aprobarea dosarelor prosumatorilor?”. România iese în evidență la nivel european prin faptul că este țara cu cel mai mic consum de energie per capita. Practic, invitația CE de a mai stinge becul devine aproape imposibil de pus în practică, pentru că România nici nu mai are ce să stingă. Cu un consum de numai 2,7 megawați/oră pe cap de locuitor la nivelul anului 2020, România este ultima țară la nivel european în ceea ce privește consumul de energie. Ucraina avea, la nivelul anului 2020, un consum de energie mai mare, de circa 2,8 megawați/oră, după cum arată datele publicate de Agenția Internațională pentru Energie. Germanii consumau 6,4 megawați/oră pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 megawați, iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 megawați/oră pe persoană. Acesta fiind contextul, propunerea Comisiei Europene de a scădea și mai mult consumul devine aproape imposibil de aplicat. „În mediul rural din România ai un frigider băgat în priză și, eventual, o mașină de spălat. Suntem mult mai rurali decât alții, chiar dacă ne vine greu să credem, analizând lucrurile din marile orașe. De exemplu, la nivelul anilor ’90, 95% din consumul de energie al României era industrial, iar restul erau casnicii”, spune Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură în cadrul Expert Forum. Pe de altă parte, România are oportunitatea ca fiecare gospodărie să genereze energie verde curată prin amplasarea de sisteme fotovoltaice de cel puțin 5 kilowați pe acoperișurile acestora. Observ cu îngrijorare că, în ciuda tuturor recomandărilor în acest sens, în ciuda prevederilor programului PNRR privind producția de energie verde, cei ce vor să devină prosumatori nu sunt subvenționați, încurajați și chiar li se pun bețe în roate, în ciuda prevederilor legale. Numeroși cetățeni ce și-au montat sisteme fotovoltaice cu fonduri proprii reclamă faptul că dosarele de prosumatori nu sunt aprobate și sunt ținute la sertar cu lunile de către distribuitorii de energie electrică. Cu toate că, la nivel declarativ, domnul ministru al energiei și resurselor, Virgil Popescu, este un susținător înfocat al producătorilor de energie verde, se pare că acesta nu este în temă cu dificultățile întâmpinate de cei ce vor să-și instaleze aceste sisteme. Domnule Popescu, Conform prevederilor legale, dosarul de prosumator ar trebui aprobat în termen de 30 de zile. De ce acest termen nu este respectat și cetățenii României așteaptă cu lunile în acest sens?

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Delta Dunării

Interpelarea și, în același timp, întrebările sunt adresate domnului prim-ministru Nicolae Ciucă și domnului ministru Tánczos Barna. Cetatea Histria din județul Constanța este cel mai vechi atestat documentar oraș de pe teritoriul României (din secolul al VII-lea î.H.) și are urgentă nevoie de intervenții pentru conservare și valorificare. Consiliul Județean Constanța încearcă încă din 2018 să obțină, foarte simplu la prima vedere, un acord de mediu pentru astfel de lucrări, dar fără succes. Motivul invocat de Guvern pentru amânările repetate? Cetatea este prinsă într-o zonă strict protejată a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, iar orice fel de lucrare este interzisă. La prima vedere, au foarte mare dreptate. Asta totuși în condițiile în care muzeul cetății, care adăpostește piese extraordinar de valoroase, se degradează constant, iar pe lângă microclimatul inexistent în acel muzeu, care afectează exponatele și vizitatorii, în cetate în sine este nevoie de lucrări de intervenție, pentru că... Acestea neputând fi făcute din cauza lipsei unui acord de mediu dat de Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. Totuși, pare că statul român își pune singur piedici sau nu vrea să se implice, altfel nu-mi pot explica cum asistă la pierderi nu numai ale unor finanțări deosebit de importante pentru reabilitarea cetății (10 milioane de euro pierdute de consiliul județean, subliniez, 10 milioane de euro!), ci și la riscul de degradare continuă a monumentului inestimabil. Cine răspunde pentru astfel de acțiuni sau inacțiuni? Lucrările vizează modalități de punere în valoare a întregului sit arheologic, cu specificitate pe conservarea, restaurarea, intervențiile peisagistice, reamenajarea și regândirea structurală a muzeului de sit, inclusiv dotarea la standarde actuale, în condițiile în care muzeul, subliniez acest lucru, există deja fizic acolo de multă vreme. Chiar dacă sună ciudat, știut fiind că această instituție a emis acord de mediu unor construcții monstruoase în Rezervația Biosferei „Delta Dunării” (de exemplu, pe plaja sălbatică de la Corbu), din luna martie 2022 Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” a prezentat un nou proiect de modificare a Hotărârii de Guvern pentru modificarea anexei nr. 1 a HG nr. 284/1994, care stabilește ariile protejate din Delta Dunării. Culmea, mai făcuse acest lucru și în 2018 – într-adevăr, greu de crezut –, solicitând ca Ansamblul Monumental „Cetatea Histria” să treacă în zona economică a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în condițiile în care, de când se știe, așa cum am spus și mai devreme, cetatea a fost vizitată, în aria respectivă există deja un muzeu, se emit bilete de acces, de mult timp, în cetate și în muzeu, există chiar și un restaurant și o parcare lângă cetate, deci nu e ca și cum ar fi construite de la zero niște clădiri sau cetatea în sine. Cu alte cuvinte, soluția discutată de mai bine de 4 ani, aceea de trecere a Cetății Histria în aria economică, prin acel proiect de modificare a hotărârii de Guvern... Totuși acest proiect se plimbă între ministere. Conform celor prezentate mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Unde este blocat acest proiect de modificare a anexei nr. 1 a Hotărârii de Guvern nr. 284/1994? 2. Care sunt motivele pentru care este blocat acest proiect de modificare a anexei nr. 1 a Hotărârii de Guvern nr. 284/1994? 3. Când va fi aprobat proiectul de modificare a anexei nr. 1 a Hotărârii de Guvern nr. 284/1994, cu această mențiune simplă, ținând cont de circumstanțele pe care le cunoașteți în mod sigur și pe care le-am prezentat succint mai sus? Vă mulțumesc.

Interpelare

Maricel Popa

Promovarea turismului în România

Am o interpelare adresată Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, domnului Constantin-Daniel Cadariu. - „Promovarea turismului în România” - Domnule ministru, Perioada de pandemie a afectat foarte mult zona de HoReCa din România. Nu doar că multe unități au fost închise, neavând activitate economică, dar revenirea la normalitate se face treptat, cu pași mărunți și o parte dintre investitorii din zona de turism întâmpină în continuare probleme mari în derularea activității. Toate aceste lucruri au condus la creșteri de prețuri și, bineînțeles, la o reticență în demararea de noi investiții în acest domeniu. Chiar dacă Guvernul a adoptat o serie de măsuri în folosul industriei HoReCa pe timpul pandemiei, acestea nu au reușit să aibă rezultate pe deplin. În urma discuției cu mai mulți reprezentanți din acest domeniu de activitate din județul Iași, s-a desprins o concluzie care poate fi un punct de plecare pentru stabilirea strategiei ministerului pentru anul următor, și anume: promovarea turismului. Sunt convins că întreaga zonă de turism din România ar putea beneficia de mai mulți vizitatori dacă promovarea obiectivelor și zonelor de interes s-ar face mai eficient. Sigur că acest lucru presupune și un efort financiar mai mare din partea Guvernului, dar cred că este o soluție sigură ca turismul românesc să evolueze cu pași rapizi și siguri în următorii ani. Așadar, vă rog să precizați care a fost bugetul alocat de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului în ultimii 5 ani pentru campanii de promovare națională și care va fi strategia pentru anul care urmează, din punctul de vedere al promovării.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Tichetele educaționale în anul școlar 2022–2023

Am o interpelare adresată domnului ministru al educației, domnului Sorin-Mihai Cîmpeanu. Obiectul interpelării: „Tichetele educaționale în anul școlar 2022–2023”. Stimate domnule ministru, Potrivit informațiilor apărute în presă, cererile pentru tichetele educaționale pe suport electronic, în valoare de 500 de lei, trebuie însoțite de documente, originale sau copii, care să ateste veniturile părinților, după cum se arată în modelul de cerere. În funcție de vârsta elevului, cererile se depun fie la primărie (în cazul preșcolarilor), fie la secretariatul unității de învățământ unde este înscris elevul (în cazul elevilor de clase primare sau gimnaziu), după cum transmitea Federația Națională a Asociațiilor de Părinți într-un comunicat de presă luna trecută. Termenul anunțat este de – și, vă rog, rețineți, stimați colegi – „5 zile de la data începerii anului școlar” pentru elevi, adică 10 septembrie, mai exact, 2022, adică un termen mult, mult prea scurt pentru ca solicitanții să poată colecta toate documentele. În acest context, solicitantul trebuie să aducă următoarele tipuri de acte: – adeverință cu salariul pe luna iulie 2022 pentru părintele/tutorele care este angajat, original sau copie; – adeverință ajutor social de la primărie pentru părintele/tutorele care are ajutor social, în original sau copie; – decizie indemnizație creștere copil și cupoane de indemnizație pentru părintele/tutorele care primește indemnizație, copie; – decizie de pensionare, cu cupoane de pensie, pentru părintele/tutorele pensionar, copie; – decizie de șomaj și cupoane șomaj pentru părintele/tutorele șomer, copie; – copie după extrasul bancar, dacă e vorba de o pensie alimentară; – alte documente care să ateste venitul. La o primă lectură, se poate constata că majoritatea actelor anterior menționate sunt eliberate de autorități publice sau instituții publice, fiind în incidența prevederilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2016, care prevede: „Se interzice instituțiilor publice și organelor de specialitate ale administrației publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluționării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copie de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituții publice sau organe de specialitate ale administrației publice centrale.” Solicită entităților care au emis..., deci administrația publică centrală „solicită entităților care au emis aceste documente prevăzute la alin. (1), în format electronic, copii sau extrase ale acestora, în baza consimțământului expres al beneficiarului serviciului public”. Nu este prima oară când Ministerul Educației refuză aplicarea Legii nr. 267/2001 și obligă elevii și părinții acestora să aducă documente care deja sunt în posesia altor autorități sau instituții publice, condiționând exercitarea drepturilor și obligațiilor celor dintâi de aceste proceduri administrative împovărătoare. În temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, și al art. 177 din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări: 1. De ce Ministerul Educației nu dorește respectarea Legii nr. 267/2021 în ceea ce privește tichetele educaționale? 2. De ce Ministerul Educației stabilește termene scurte cu privire la depunerea unor documente pentru acordarea tichetelor educaționale? 3. De ce Ministerul Educației nu asigură depunerea tuturor acestor documente în format electronic, într-o platformă online? Vă mulțumesc mult. Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Rodica Boancă

Situația laboratoarelor școlare și a substanțelor expirate care se evaporă în sălile de laborator

Am o întrebare parlamentară adresată domnului SorinMihai Cîmpeanu, ministrul educației, și o interpelare, de asemenea, adresată domnului ministru al educației. Voi începe cu întrebarea parlamentară; vizează „Situația laboratoarelor școlare și a substanțelor expirate care se evaporă în sălile de laborator”. ## Domnule ministru, La nivelul învățământului preuniversitar, clase liceale și gimnaziale, situația laboratoarelor, în special a celor de chimie, ridică probleme foarte serioase din punctul de vedere atât al dotării, cât și al siguranței copiilor, cadrelor didactice, personalului angajat, dar și al siguranței clădirilor și mediului. Astfel, majoritatea laboratoarelor dețin substanțe chimice pe care le-au primit pentru utilizare înainte de 1990. Domnule ministru, vă aduc la cunoștință că termenul de utilizare a acestora a expirat de mult, iar procedura pentru eliminarea acestor substanțe este una specifică și costisitoare. Eliminarea și neutralizarea acestora trebuie făcute de firme specializate, autorizate, respectând anumite proceduri pentru protecția persoanelor și a mediului. De asemenea, calitatea actului educațional, regăsită în final în gradul de pregătire al copiilor, asimilarea de cunoștințe practice presupun o grijă autentică pentru dotarea acestor laboratoare. În condițiile în care finanțarea școlilor este la un nivel care nu asigură echipamentele necesare, conducerea acestora va tăia întotdeauna sumele propuse pentru dotări, pentru a asigura minima funcționare a lor. Consider necesară până la obligatorie implicarea ministerului pe care îl conduceți în soluționarea acestor probleme, pentru că, iată, în acest caz, descentralizarea însoțită de subfinanțare nu asigură progres, ci un regres important, la nivelul anilor ’60. Pe această cale, date fiind elementele situației, vă rog să ne comunicați, domnule ministru, atât mie, în calitate de senator, cât și miilor de cadre didactice care se confruntă cu această problemă, următoarele: – Dacă ați inițiat sau există în desfășurare la nivelul ministerului o acțiune care să cuprindă toate unitățile de învățământ cu scopul eliminări sau neutralizării substanțelor de laborator și al dotării corespunzătoare cu unele noi sau cu truse speciale pentru experimente. Dacă răspunsul este afirmativ, vă rog să ne comunicați stadiul acestor acțiuni, ce instituție coordonează programul și care sunt măsurile prevăzute de acest program. – Dacă, după realizarea lucrărilor de reamenajare/reparații capitale sau consolidare et cetera, a fost acordată atenția necesară amenajării laboratoarelor de chimie, fizică, biologie cel puțin la standardele dinaintea anilor ’90 și cum a fost verificată efectiv calitatea lucrărilor. Există informații conform cărora au fost zidite nișele speciale, au fost închise aerisirile speciale, iar diriginții de șantiere au semnat procesele-verbale fără verificarea temeinică a corespondenței lucrărilor executate cu proiectele tehnice. Vă rog, pe această cale, domnule ministru, să ne comunicați în scris răspunsul, ținând cont de ideea că întrebările adresate nu îmbracă aspectul punerii în dificultate a cuiva, ci au un caracter constructiv, fapt pentru care așteptăm ca acesta să fie documentat temeinic, serios și cu date concrete. Vă mulțumesc. Senator AUR, Rodica Boancă. Și interpelarea. Este mult mai concisă. Către domnul ministru al educației, Sorin-Mihai Cîmpeanu. Obiectul interpelării: „Proiectul «România educată» – desființarea școlilor speciale profesionale pentru elevii cu dizabilități”. Domnule ministru, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului a fost sesizată de către colectivele cadrelor didactice din cadrul a trei școli speciale, respectiv: Școala Gimnazială Specială nr. 3, București, Școala Gimnazială Specială nr. 1, București, și Școala Profesională Specială „Sf. Nicolae”, București. Având în vedere argumentele formulate de specialiști, de cei care lucrează și cunosc foarte bine deficiențele acestor școli, problemele cu care se confruntă în societate copiii în raport cu ceilalți, precum și dificultățile cu care se confruntă părinții acestora, vă solicit respectuos să-mi comunicați un răspuns la următoarele întrebări: – Care este lista țărilor membre UE care au desființat școlile speciale și lista țărilor care le-au reînființat, având în vedere eșecul reintegrării copiilor cu dizabilități în școala de masă? – Dacă ați formulat o metodologie pentru profesorii din școala de masă, aceste cadre didactice neavând pregătirea necesară pentru copiii cu dizabilități. Vă rog să îmi comunicați o copie a acestei metodologii. – Câte școli speciale sunt în România și câți elevi sunt înscriși în aceste școli? – Care este efortul bugetar pentru menținerea acestor școli speciale? – Câți profesori de sprijin trebuie să profeseze în fiecare școală de masă? – Cum vor soluționa cadrele didactice fenomenul de bullying care se manifestă împotriva copiilor cu dizabilități în școlile de masă? – Câți copii cu dizabilități care au terminat studiile în învățământul de masă în ultimii 5 ani au intrat pe piața muncii și câți absolvenți ai școlilor speciale au intrat pe aceeași piață a muncii?

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Necesitatea asigurării predictibilității pentru toți românii în ceea ce privește finanțările din domeniul energetic

Stimate domnule ministru, Gestionați, la momentul de față, domeniul care se confruntă cu cele mai mari provocări și asupra căruia este îndreptată atenția noastră, a tuturor. Pe fondul crizei provocate de conflictul armat din Ucraina, precum și în raport cu transformările permanente care au loc în ceea ce privește economia circulară și politica verde, sectorul energetic devine unul prioritar. Pentru fiecare cetățean din România, precum și pentru fiecare IMM și autoritate publică locală, atât în contextul crizei energetice, al noilor măsuri adoptate de Comisia Europeană în privința prețurilor și consumului energetic, cât și în cel al politicii verzi, căreia ne raliem cu toții, este esențial de știut în permanență modul în care ministerul pe care îl gestionați înțelege să vină în întâmpinarea nevoilor tuturor în ceea ce privește administrarea fondurilor europene din acest domeniu. În sensul celor de mai sus, consider că este extrem de necesar ca fiecare beneficiar să aibă un cadru clar de predictibilitate și informare continuă, de aceea vă rog, stimate domnule ministru, să-mi comunicați următoarele: 1. Care este calendarul pregătirii ghidurilor solicitantului și lansării apelurilor din PNRR în domeniul energiei pentru următoarele 6 luni? 2. Care este calendarul în ceea ce privește relansarea Programului Electric-up? 3. Care este, la momentul de față, calendarul pregătirii ghidurilor solicitantului și lansării apelurilor de finanțare din domeniul energiei din fondurile europene aferente exercițiului multianual 2021–2027 destinate persoanelor fizice, juridice și autorităților locale, precum și din alte surse de finanțare de care Ministerul Energiei beneficiază prin fonduri și programe specifice? 3. Cum asigurați nevoia, din ce în ce mai mare, de scheme de ajutor de stat, respectiv _de minimis_ , a românilor în ceea ce privește finanțarea de proiecte pentru eficiență energetică și surse de energie verde?

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Sănătate

Stimate domnule ministru, Serviciile medicale oferite în rețeaua școlară sunt și trebuie să fie o prioritate pentru noi toți. Importanța lor pentru prevenția medicală, precum și pentru îngrijirea, îndrumarea și suportul în timp util al stării de sănătate a tuturor elevilor este indubitabilă și, în acest sens, fiecare unitate de învățământ trebuie să beneficieze de cabinete medicale dotate corespunzător. Nevoia este cu atât mai mare în mediul rural, acolo unde, practic, ele constituie o bază esențială pentru sănătatea elevilor. Finanțările europene reprezintă o sursă extrem de importantă pentru dezvoltarea și optimizarea infrastructurii cabinetelor medicale școlare și, din acest motiv, cred că ele trebuie să fie una dintre prioritățile din Cadrul financiar multianual european 2021–2027. În cadrul ședinței din 8 septembrie 2022, Guvernul României a aprobat actul normativ care stabilește cadrul legal pentru demararea proiectelor în domeniile transport, deșeuri, îmbunătățirea sistemului de răspuns și în domeniul infrastructurii spitalicești și ambulatorii, până la aprobarea formală de către Comisia Europeană a Programului „Transport”, Programului dezvoltare durabilă și a Programului de sănătate. Astfel, se operaționalizează o treime din fondurile alocate în politica de coeziune, prin stabilirea mecanismelor financiare și de implementare a programelor și proiectelor. În acest sens, vorbim de suma de 2,9 miliarde euro alocată infrastructurii de sănătate, motiv pentru care vă rog, stimate domnule ministru, să-mi comunicați răspuns la următoarele întrebări: 1. Care sunt anexele din cadrul POS prin care se finanțează infrastructura cabinetelor medicale școlare și sumele alocate? 2. Care este calendarul de pregătire și lansare a ghidurilor solicitantului, respectiv a apelurilor destinate infrastructurii de cabinete medicale școlare? Cu deosebit respect, senator Liliana Sbîrnea.

Interpelare

Ionuț Neagu

Numărul etnicilor secui și al vorbitorilor etnolectului secuiesc din România înregistrați la recensămintele generale ale populației

Astăzi am pregătit două întrebări și o interpelare. Voi trece în revistă doar titlul și subiectul primei întrebări. Cu permisiunea dumneavoastră, voi da citire unei întrebări scurte și unei interpelări. Prima întrebare este adresată domnului Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, și are ca subiect „Numărul etnicilor secui și al vorbitorilor etnolectului secuiesc din România înregistrați la recensămintele generale ale populației”. Iar a doua întrebare este adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, viceprim-ministru și ministru al transporturilor și infrastructurii. Are ca subiect „Proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative și reorganizarea unor instituții publice care funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”. Voi da citire doar întrebărilor acestei... pe care le-am trecut în această adresare. Astfel, îl întreb pe domnul ministru: 1. Cum explică faptul că elaborarea acestui act normativ care a fost prezentat spre consultare publică a fost redactată fără consultarea actorilor din sectorul feroviar (operatori de transport, administratori de infrastructură) și fără consultarea sindicatelor din AFER și din domeniul feroviar, precum și a Agenției Europene a Căilor Ferate. 2. Cum explică faptul că prevederile actului normativ sunt în contradictoriu cu legislația europeană din domeniul feroviar, fapt ce creează bariere și blocaje în vederea asigurării interoperabilității sistemului feroviar din România cu sistemul feroviar european. 3. Au fost identificate, evaluate și analizate riscurile generate de prezentul act normativ, care introduc în sistemul feroviar un haos din punctul de vedere al legislației și structurii, prin crearea unor „regii autonome” cu rol de struțocămilă. Prin analiza de management al riscurilor, pe care sunt sigur că ați evaluat-o... ați făcut-o, privind activitățile celor două „regii autonome”, au fost stabilite, din punct de vedere juridic, decizional, structural și organizatoric, măsurile de siguranță ca urmare a comasării și preluării de atribuții ale organismelor existente și evaluării eficienței activității acestor regii? 4. Cum explicați faptul că în cuprinsul proiectului ordonanței de urgență nu se face trimitere la modificarea unor alte prevederi din alte acte normative, conform cărora comasarea/preluarea atribuțiilor rămân tot în sarcina organismelor actuale din cadrul AFER, pentru că în contractele comerciale de supraveghere sau certificare sunt semnate de AFER, și nu de noile „regii autonome”? 5. Cum explicați faptul că, în urma aplicării prevederilor din proiectul de ordonanță de urgență, s-ar putea genera numeroase litigii de muncă, întrucât, în baza actualului proces, care este, în fapt, un proces de divizare a AFER, personalul din cadrul organismelor ASFR și ONFR ar trebui să își păstreze toate drepturile prevăzute în contractul individual de muncă la data preluării? 6. Cum explicați faptul că, în urma aplicării prevederilor din proiectul de ordonanță de urgență, Organismul Notificat Feroviar Român – ONFR nu va mai avea recunoaștere europeană și există riscul ca activitatea lui să fie preluată de alte organisme notificate din alte țări? Personalul specializat din ONFR poate să-și piardă locul de muncă? 7. Cum explicați faptul că, recitind prevederile ordonanței de urgență și consultând angajații din domeniul feroviar, inclusiv din AFER, singurul interes care rezultă din elaborarea acestui act normativ este impunerea clientelei politice, eliminarea din funcțiile de decizie a unor persoane incomode, dar profesioniste, care nu execută comenzile politice? Cele două „regii autonome” nu contribuie cu nimic la îmbunătățirea activității în domeniul feroviar, fiind încă un act legislativ pentru a mulțumi clientela politică. Vă rugăm să prezentați răspunsurile dumneavoastră oral și în scris. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna, Ionuț Neagu. Și, cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, voi da citire interpelării. Interpelarea este adresată domnului Ionel-Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, domnului Kelemen Hunor, viceprimministru al României, domnului Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule viceprim-ministru, Stimate domnule ministru, Vă supun atenției un caz recent ce ridică mai multe semne drastice de întrebare. Un așa-zis „Comitet pentru Independența Transilvaniei” a anunțat public o conferință de presă la Bruxelles, în data de 23 septembrie 2022, având tema „Negocierile privind secesiunea Transilvaniei (inclusiv Banatul) de România”. Așa-zisul „comitet” afirmă că despărțirea Transilvaniei de România ar urma să se producă pe 15 august 2023. Un site de propagandă secesionistă gestionat din România militează deschis pentru separarea Transilvaniei și Banatului de România, ceea ce încalcă flagrant articolul 1 din Constituția României, atentând la integritatea, suveranitatea și siguranța națională a României. Unul din autorii site-ului pare a fi cetățeanul român László Imre Szökőcs, din Oradea, care semnează scrisoarea deschisă. Autorii site-ului fac promisiuni utopice, postând viitoare „politici economice” ale unei Transilvanii separate de România. Parlamentarii și europarlamentarii români au primit de la „comitet” invitații la conferința de la Bruxelles din 23 septembrie – și aici citez un deputat care a primit această invitație: „Zilele trecute, am primit un mail, adresat și Guvernului României, și președintelui Iohannis, în care am fost anunțați că în 23 septembrie la Bruxelles va fi o conferință de presă a unui așa-zis «Comitet pentru Independența Transilvaniei», pe tema negocierilor privind secesiunea Transilvaniei (inclusiv Partium și Banat) de România”, comunică unul dintre parlamentari. Am salutat deciziile Guvernului României, luate în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, privind interzicerea mai multor site-uri gestionate din spațiul Federației Ruse care propagau știri gestionate fals (fake news) în scopul manipulării opiniei publice din țara noastră. Printre posturile a căror difuzare pe teritoriul României a fost blocată sunt și Russia Today și Sputnik, considerate principalele instrumente de propagandă rusă în afara țării. Suntem de părere că aceste măsuri au fost strict necesare, inclusiv din perspectiva interesului național de securitate. Suntem de părere că Guvernul României ar trebui să procedeze identic în cazul site-ului gestionat din România sau din afara ei care agită spectrul secesionist. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual: 1. Care este reacția Guvernului României (poziționare și acțiuni) în legătură cu tot mai frecventele cazuri de agitare a spectrului separatismului transilvan? 2. Dacă Guvernul României consideră necesară blocarea pe teritoriul țării noastre a site-urilor organizațiilor extremiste și secesioniste maghiare gestionate din spațiul României, inclusiv a site-ului acesta. Vă rugăm să prezentați răspunsurile dumneavoastră oral și în scris. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna, Ionuț Neagu. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Uzina Hidromecanică Brașov, intrată în faliment după 135 de ani de activitate

Interpelarea mea de astăzi se intitulează „Uzina Hidromecanică Brașov, intrată în faliment după 135 de ani de activitate”. Este adresată prim-ministrului României, ministrului finanțelor, ministrului justiției, ministrului economiei și ministrului energiei. Stimați domni miniștri, Uzina a fost înființată în 1880. Cei aproximativ 6.000 de angajați lucrau în ateliere de turnătorie fontă și prelucrări mecanice, apoi și în secțiile de turnătorie oțel și forjă. În clădirea Hidromecanica, fosta uzină Frații Schiel (și fosta întreprindere Strungul din anii ’50), s-au fabricat primul autobuz și primul strung românesc. Practic, denumirea uzinei din Centrul Civic a fost schimbată în Hidromecanica în 1961, când fabrica s-a specializat în transmisii hidraulice și turbosuflante pentru motoarele Diesel. Iar în 1978, în cartierul Tractorul, s-a construit o nouă unitate, numită Hidromecanica 2, care a produs, în special, transmisii hidromecanice. Societatea brașoveană a fost introdusă pe lista PSAL 1 a societăților de stat ce trebuiau privatizate de către Guvernul Mugur Isărescu. Pentru că a trenat foarte mult, privatizarea a avut loc abia în 2001, fiind ales, și pe considerente politice, omul de afaceri brașovean Alexandru Crișan. Pe perioada administrației Crișan însă societatea a fost introdusă într-un joc al fraudelor realizat de familia Crișan la Urex Rovinari, companie adusă în pragul falimentului. În cele din urmă, în vara lui 2004, contractul de privatizare a fost reziliat, întreprinderea fiind din nou scoasă la mezat de către Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului. S-au primit și atunci trei oferte: din partea SIF Transilvania, care mai deținea 45% din acțiuni, din partea omului de afaceri Lucian Gârbacea și din partea societății Fin Ivar, firmă aflată în cercul de influență al familiei fostului senator PSD Ioan Seche. Această societate a fost, de altfel, și desemnată câștigătoare, pentru o ofertă financiară mult mai bună. Două zile mai târziu, AVAS a revenit asupra deciziei și a scos din nou societatea la privatizare, deoarece Fin Ivar – SA avea un acționariat înglodat în datorii către stat. Cea de-a treia încercare de privatizare s-a soldat cu desemnarea ofertei de cumpărare a pachetului majoritar de acțiuni a omului de afaceri Lucian Gârbacea, unul dintre asociații firmei de transport Luc Forest, ca fiind cea mai bună. În primăvara lui 2009, acționarul majoritar Lucian Gârbacea a decedat, structura acționariatului schimbându-se. Astfel, 37,79% din acțiuni i-au revenit Rodicăi Gârbacea, SIF Transilvania deține 36,26%, Lucian Nicolae Gârbacea și Teodor Ștefan Gârbacea vor deține și ei câte 11,33%. Alți acționari persoane fizice dețin 3,26%. În momentul privatizării, la Hidromecanica Brașov lucrau peste 800-900 de oameni, din 6.000. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov a solicitat, în 2021, intrarea în faliment a companiei brașovene Hidromecanica, aflată în stare de insolvență, invocând „neplata creanțelor curente de către debitoare, precum și neplata sumelor previzionate prin planul de reorganizare”. Finanțele publice întotdeauna au reușit să bage în faliment toată industria României fără ca nimeni să ia atitudine. Societatea brașoveană a fost introdusă pe lista PSAL 1 a societăților de stat ce trebuiau privatizate de către Guvernul Mugur Isărescu. S-au primit... Cea de a treia încercare de privatizare s-a soldat, de asemenea, cu oferta de cumpărare a pachetului majoritar a unor oameni de afaceri care au distrus până la urmă Hidromecanica – SA. Având în vedere Constituția României – menționează că proprietatea publică este inalienabilă (art. 136) și nu poate face obiectul înstrăinării, astfel că nu exista posibilitatea vânzării acestui colos industrial –, vă adresez următoarele întrebări: 1. Vă solicit să îmi puneți la dispoziție contractele de privatizare a Hidromecanica Brașov în integralitate, inclusiv clauzele care nu sunt publice, precum și actele care au stat la baza întocmirii contractelor de privatizare. 2. Vă solicit să îmi puneți la dispoziție toate actele din cadrul licitației Hidromecanica Brașov. 3. Vă solicit să îmi comunicați echipa de juriști care a redactat aceste contracte, precum și echipa de negociatori din partea României și a cumpărătorilor. 4. Vă solicit să îmi comunicați baza legală și constituțională care a fost avută în vedere la momentul privatizării Hidromecanica Brașov. 5. Având în vedere faptele penale care s-au săvârșit cu privire la privatizarea Hidromecanica Brașov, căpușarea acesteia de familia Crișan, precum și de politicieni PSD, vă solicit să îmi comunicați care au fost demersurile efectuate de Guvern, ministere, instituțiile implicate pentru cercetarea faptelor penale și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de distrugerea avutului statului. Câți politicieni au fost anchetați și condamnați în acest caz? Au fost anchetați familia Crișan, senatorul PSD Ioan Seche (care a căpușat combinatul), șefii SRI și SIE, precum și ceea ce s-a întâmplat la licitații? 6. Ce vă reține să demarați și acum cercetările cu privire la distrugerea Hidromecanica Brașov? De ce nu solicitați anchetarea inclusiv a DGRFP Brașov, care a solicitat intrarea în faliment, deși putea exista soluția de salvare din partea Guvernului? 7. Vă solicit să-mi comunicați dacă există un raport al Curții de Conturi cu privire la Hidromecanica Brașov și să mi-l remiteți. 8. Vă solicit să îmi comunicați care sunt dosarele penale de cercetare a faptelor de corupție și devalizare săvârșite la Hidromecanica Brașov. 9. Cum este posibil ca SRI și SIE să fie implicate în distrugerea economiei naționale fără să intervină pentru salvarea acesteia? Câți dintre cei care au condus serviciile de informații ale României, precum și angajații acestora au fost deferiți justiției? Cum aveți de gând să restructurați serviciile secrete, astfel încât să nu mai trădeze România? Ce au făcut serviciile secrete române pentru a apăra avutul statului român și a salva industria României? 10. Vă solicit să cereți intervenția Parchetului General, DNA, DIICOT pentru anchetarea acestor vânzări nelegale și neconstituționale și față de implicarea politicienilor care până acum nu au fost deferiți justiției. Oricum o voi face eu, dacă nu înțelegeți să o faceți dumneavoastră, urmând să solicit inclusiv anchetarea dumneavoastră pentru că nu ați efectuat aceste demersuri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Maricel Popa

Penal, leneș, incompetent. Șpăgarul Costel Alexe trebuie măturat din fruntea consiliului județean!

Declarația mea politică de astăzi este referitoare la conducerea PNL de Iași. Nu am decât cuvinte... care îmi vin acum în cap: „Penal, leneș, incompetent. Șpăgarul Costel Alexe trebuie măturat din fruntea consiliului județean!”. Stimate domnule președinte, Dragi colegi, De doi ani de zile nu vedem decât minciuni gogonate, promisiuni poleite, lozinci sforăitoare. Din toamna anului 2020, de când garnitura PNL a preluat conducerea Consiliului Județean Iași, asistăm la un asalt mediatic fără precedent. Ieșenii sunt bombardați zilnic cu pseudorealizările lor. La o privire atentă, observăm că liberalii produc tone de maculatură și zero fapte concrete. De exemplu, un nou institut regional de medicină cardiovasculară a fost umflat în costuri, peste 400 de milioane de euro, încât există riscul să nu primească finanțare prin Planul național de redresare și reziliență. Am avertizat în nenumărate rânduri că este o proiecție megalomanică. O unitate spitalicească mai suplă și mai puțin costisitoare, dar la fel de eficientă, are mai multe șanse de a fi realizată. În Milano – același spital, mai multe paturi, dar costul este de 150 de milioane de euro. Și la București la fel. Un proiect pe care l-am promovat când eram în funcția de președinte al Consiliului Județean Iași a fost făcut praf de actuala administrație. Drumul Iași–Ungheni – și continuarea sa peste Prut, în raionul Sîngerei – fusese aprobat de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră, deci urma să fie făcut cu fonduri europene nerambursabile. Acum, liberalii de la Iași au anunțat că nu se mai face, aruncând vina pe omologii basarabeni. Neputința și nepăsarea din partea peneliștilor de Iași se văd. Drumul alternativ Iași–Suceava, cu o finanțare record de peste 100 de milioane de euro, cel mai mare drum județean din România, la care am lucrat împreună cu specialiștii din Consiliul Județean Iași, este în situație de risc. Din cele trei tronsoane de pe raza județului Iași, pe două se înregistrează mari întârzieri, calitatea lucrărilor lasă de dorit, iar pe al treilea segment amenajările sunt încă la început. Somn ușor, politrucilor! Construirea șoselei ocolitoare a orașului Podu Iloaiei. Alexe și-a dat doctoratul în demagogie. În doi ani de mandat nu s-a atribuit nici măcar licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate. Între timp, coloanele de mașini la intrarea în oraș se măsoară în kilometri, aproape în fiecare zi. Iar activistul de la Consiliul Județean Iași s-a lăudat cu proiectul, dar l-a pasat mai departe, la ministerul de resort. L-a pasat pe dreapta, doar e de dreapta. Trenul metropolitan, care să lege comunele limitrofe de municipiul Iași, a fost anunțat cu surle și tobe. Proiectul s-a stins la fel cum se topește ceara unei lumânări: în liniște și definitiv. Un eșec marcă înregistrată Costel Alexe. Alte proiecte, cele pe care șpăgarul Alexe a reușit să le urnească sau să le continue, sunt de fapt cele pe care i le-am lăsat eu la cheie: – Spitalul pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași va avea cea mai mare și mai modernă unitate de primiri urgențe din țară. Împreună cu experții din Consiliul Județean Iași, am pus la punct acest obiectiv încă din 2018. Acum Alexe doar a luat caimacul. Și-a arogat meritele, l-a „smântânit”, bineînțeles, deși n-are niciun aport concret, doar un simplu diriginte de șantier și a semnat finanțarea; – extinderea sistemului de apă-canal, proiect ApaVital, cu sprijinul consiliului județean, de peste jumătate de miliard de euro, unul din cele mai mari proiecte din țară, este conceput în mandatul trecut, de experții celor două instituții și administrația PSD. Costel Alexe îl parazitează acum fără pic de rușine. Atât știe, atât face; – realizarea Casei Muzeelor, refacerea Bojdeucii „Ion Creangă”, reabilitarea caselor „Pogor” și „Gane” sunt tot investiții cu fonduri ale Uniunii Europene gândite și puse în practică de fosta administrație a Partidului Social Democrat, obiective culturale de care Alexe a profitat pentru propria imagine. Le „smântânește”. Exemplele pot continua, sunt cu duiumul. Din fericire, această rușine imensă care s-a abătut asupra Iașiului nu va mai dura mult. Fie procurorii DNA și judecătorii îl vor mătura pe șpăgarul Costel Alexe din fruntea consiliului județean, fie ieșenii îl vor trimite acasă, prin vot. Cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru întreaga comunitate din Iași! Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Bâlbe nepermise în gestionarea crizei energetice

Sunt senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Ultimii 2-3 ani au fost marcați de o succesiune dramatică de crize succesive, de la cea sanitară la cea energetică, cu înrăutățirea rapidă a contextului economic, potențată de episoade de secetă severă, precum a fost în această vară, sub impactul fenomenului de încălzire globală. Dincolo de profunda deteriorare a climatului politic și de securitate la nivel internațional, sub impactul conflictului armat de la granițele României, toate acestea reclamă o mobilizare exemplară a tuturor energiilor și forțelor sănătoase ale națiunii, astfel încât țara noastră să fie în măsură să treacă în condiții cât mai bune prin provocările deosebit de complexe cu care ne confruntăm. Stimați colegi, În aceste circumstanțe internaționale și interne atât de complicate, surprind total neplăcut lipsa de viziune, bâlbele repetate și neprofesionalismul unor măsuri cel puțin discutabile, pentru a nu spune mai mult, cu care personaje controversate, cocoțate în fruntea unor instituții publice importante, înțeleg să gestioneze problematica securității energetice a tării. În același timp, opinia publică și orice cetățean de bună-credință are tot dreptul să-și pună o serie de întrebări legitime, multe dintre ele din domeniul evidenței, având, pe cale de consecință, un caracter mult mai retoric. Iată de ce mă întreb și vă întreb, stimați colegi, de ce s-ar grăbi și se grăbește România să-și închidă și să-și lichideze la propriu minele de cărbune, în loc să-și valorifice pe deplin resursele energetice de care dispune, așa cum au făcut deja multe alte state ale Uniunii Europene, inclusiv Germania și Polonia, fapt care i-ar fi permis să-și asigure și să-și consolideze independența energetică. Este un jalon din PNRR. Oare trebuie obligatoriu să ne încadrăm? Mă întreb și vă întreb apoi, stimați colegi, de ce se grăbește Ministerul Energiei să vândă la prețuri derizorii termocentralele țării, precum s-a întâmplat recent cu centrala termoelectrică de la Mintia, oferită spre vânzare cu mult sub ceea ce s-a cheltuit pentru retehnologizare, în loc să se investească mai degrabă în lansarea unor noi capacități de producție în domeniu, este cazul termocentralei de la Iernut, pretinzându-i-se în schimb populației sacrificii și costuri aberante, între care nici mai mult, nici mai puțin decât schimbarea electrocasnicelor domestice, care ar fi, chipurile, cauza răului și mari consumatoare de energie. În aceeași logică, se ridică imediat întrebarea: de ce nu se fac investițiile necesare privind extinderea unor obiective hidroenergetice de prim rang, precum centrala hidroelectrică de la Porțile de Fier, capabilă să asigure energie curată, verde și mai ales ieftină, în loc să fie lansate experimente hazardate, cu mare potențial de risc și costuri exorbitante, precum proiectul minireactoarelor nucleare? De ce se tergiversează și chiar se ignoră punerea în funcțiune a ultimelor două grupuri ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, fapt care ar fi permis asigurarea întregului necesar de energie electrică al țării, cel puțin pentru consumul casnic, în loc să se pretindă și chiar să se impună cetățenilor facturi de plată împovărătoare privind consumul de energie electrică? Nu în ultimul rând, de ce ministrul energiei a tergiversat și apoi s-a desesizat, prin Romgaz, de la negocierile privind utilizarea terminalului de gaze lichefiate din Grecia, proiect în care sunt implicate mai multe state din regiune, vizând conectarea unor piețe din sud-estul Europei printr-o serie de rețele de conducte, unele existente, altele în curs de a fi construite, și care ar fi asigurat, printre altele, siguranța unei aprovizionări constante, diversificarea rutelor și surselor de gaze, flexibilitatea prețurilor, concurență sporită și mai ales deplina independență energetică a țării? Concluzionând, stimați colegi, aș dori să accentuez, o dată în plus, importanța și relevanța chestiunilor prezentate pentru securitatea energetică a României, pentru perspectivele ei de dezvoltare în plan economic și social și, în ultimă instanță, pentru bunăstarea și securitatea fiecăruia dintre cetățenii ei. Vă mulțumesc pentru atenție. Senator Liliana Sbîrnea.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

pe persoană fizică

S-ar putea spune că am ceva cu domnul primar USR Gabriel Codru Pleșa. Dar la fel s-ar putea spune că și locuitorii din municipiul Alba Iulia au ceva cu dânsul, pentru că nici ei nu sunt mulțumiți. Declarația mea politică de astăzi este „Primarul USR Gabriel Codru Pleșa a luat «pe persoană fizică» serviciile publice”. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că primăriile, atenție, nu mai au dreptul să le solicite cetățenilor și dezvoltatorilor imobiliari să cedeze o parte din teren pentru emiterea autorizației de construire sau a certificatului de recepție a lucrărilor. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a pus capăt metodei practicate de către primării PNL din Cluj și preluate și de către primăriile USR. Doar au fost în alianță anul trecut. Printre ele, campioană la abuzuri este primăria din Alba Iulia sau, mai exact, primarul USR Gabriel Codru Pleșa, care a blocat toate investițiile imobiliare majore din oraș, dar și dreptul cetățenilor de a construi o casă și de a beneficia de drum, apă, canal sau curent. Primarul USR Gabriel Codru Pleșa și-a luat „pe persoană fizică” ideea de serviciu public și îi privează pe cetățenii albaiulieni și pe investitorii din oraș de dreptul lor la servicii publice elementare: apă, canal, curent, gaz sau drum asfaltat. În Alba Iulia dacă vrei să construiești o locuință sau dacă vrei să investești în oraș trebuie să-ți cedezi o parte din proprietate, să-ți plătești asfaltarea, să-ți plătești racordarea la apă, canal, curent și gaz și doar atunci poți primi, cu eventuale intervenții și bunăvoința stăpânirii, autorizația de construire sau un certificat de recepție a lucrărilor. Acest model de „dezvoltare urbană”, pe modelul învățat de USR-istul Pleșa la Școala Sovietică „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, ucide orice idee de proprietate privată, de stat social, de servicii publice gratuite și de dezvoltare durabilă. Practic, primarul USR Gabriel Codru Pleșa ne spune că este incompetent, că nu poate să-și dezvolte orașul și, de aceea, cine vrea locuință trebuie să își facă singur ceea ce autoritatea locală trebuia să facă. Pe această cale, cu ocazia noii decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are forță obligatorie pentru toți primarii și arhitecții-șefi ai localităților, îi reamintesc domnului primar USR Gabriel Codru Pleșa că abuzurile lui împotriva ideii de dezvoltare urbană îl pot costa libertatea. Nădăjduiesc că, cu ocazia adoptării viitorului cod al serviciilor comunitare de utilități publice, cetățenii și investitorii vor beneficia de servicii publice elementare gratuite și că proprietatea privată va fi garantată în orice situație și mi-aș dori o dezvoltare durabilă a municipiului Alba Iulia, și nu să se continue cu acești primari vătafi precum Gabriel Codru Pleșa. Și sper să vedem și cum domnul primar al municipiului Alba Iulia va și răspunde penal pentru mizeriile pe care le-a făcut în Alba Iulia. Vă mulțumesc.

Interpelare

Rodica Boancă

Dacă nu ne văd, nu ne aud!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Dacă nu ne văd, nu ne aud!”. Este început de toamnă, iar toamna este anotimpul care ne trezește cele mai frumoase amintiri. Îi citim mai mult pe Bacovia, pe Agatha Christie, pe Ali Smith, cu a sa celebră operă „Cvartetul anotimpurilor”. Farmecul toamnei este dat de ninsoarea de frunze galben-aurii sau verzi-argintii care se aștern pe pământ într-un covor multicolor fără sfârșit. Fără acest concert de culoare, în care dirijor este vântul tomnatic și răcoros, sub a cărui baghetă frunzele pornesc dansul legănat, toamna ar fi un anotimp trist. De fapt, această toamnă este foarte tristă pentru majoritatea românilor, iar previziunile unei ierni dezastruoase sunt din cele mai sumbre. Și este tristă din cauza celor care conduc România spre dezastru. Acest dezastru nu este altceva decât o stare de spirit pe care ei o insuflă populației, precum mult mai celebra, dar se pare că uitata, pandemie de COVID. Rețeta este pe cât de simplă, pe atât de utilă pentru sistemul care ne vrea supuși: de la greieri serviți în pâine până la importarea energiei electrice și generarea unei crize energetice. Am spus-o încă de anul trecut și o repet acum: România trebuie să suspende sau să micșoreze exportul de cereale, urmând exemplul unor state suverane din Uniunea Europeană. Am spus, ori de câte ori am avut ocazia, că România trebuia să mențină producția de energie electrică în termocentrale și să utilizeze cărbunele și celelalte materii prime care se găsesc din abundență în pământurile păstrate cu greu de înaintașii noștri. Am declarat permanent că România are obligația să-și asigure un viitor prin crearea unei generații de tineri care să urmeze, cu drag și sârguință, un sistem educațional adaptat nevoilor zilelor noastre. Cu toate acestea, ce a făcut Guvernul actual? Am devenit lider de piață la exporturile de porumb și suntem al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, în condițiile în care prețul produselor de panificație s-a dublat în decursul anului 2022. Tot Guvernul actual a vândut pe nimic tot patrimoniul Termocentralei Mintia și are în plan decarbonarea procesului de obținere a energiei electrice și termice. Despre învățământ ce mai poate fi adăugat? Sistemul românesc de învățământ este realmente repetent, iar pentru toate acestea nota de plată o să fie achitată tot de către români, așa cum se întâmplă din 1948 încoace. Dar de data aceasta trebuie să se termine cu acest film prost, pus în scenă de Guvernul trădător, aflat la capătul scurt al firului roșu, care execută ordinele venite de peste hotare, fie din Rusia, fie de peste ocean. Este timpul să ieșim în stradă și să ne facem auziți, pentru că, „dacă nu ne văd, nu ne aud”. Astfel, vă chem în Piața Universității pe 2 octombrie, de aici, de la tribuna Parlamentului României, la un protest care trebuie să producă o schimbare și, în special, rezolvarea problemei prețurilor la energie, mai ales la electricitate și gaz, deoarece ne va distruge economia în această toamnă și va duce în colaps societatea românească. Fiți siguri că atacurile la adresa noastră vor continua, iar presa aservită o să arunce cu noroi în toată activitatea noastră sau în viața de familie, însă noi nu ne lăsăm intimidați. Mergem mai departe pe drumul nostru de a face dreptate pentru România! Strângem rândurile, unim oamenii, ne reconstruim țara cu iubire și devotament. Mereu pe stradă, mereu la muncă, mereu având credința stâncă! Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Exercițiul drepturilor și libertăților enunțate în acest protocol li se aplică integral persoanelor aparținând unui grup majoritar în ansamblul statului, dar minoritar în una sau mai multe regiuni.

Declarația mea politică privește o serie de cereri pe care românii din Covasna, Harghita și Mureș le-au realizat, le-au trecut pe hârtie în urma lucrărilor Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, ce s-au desfășurat între 14 și 18 septembrie. Astfel, participanții au formulat o rezoluție, pe care au înaintat-o Administrației Prezidențiale, Parlamentului, Guvernului României. Aici sunt mai multe solicitări și eu mă simt onorat pentru faptul că le pot aduce la cunoștință Parlamentului. Ce se cere? În principal, românii din Covasna, Harghita și Mureș cer: – aplicarea de tratament egal, prin implementarea Recomandării nr. 1.201 din anul 1993 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind egalitatea de tratament în cazul etnicilor români numeric inferiori din județele Covasna, Harghita și Mureș și al organizațiilor reprezentative ale acestora. Și o să dau citire articolului 13, care prevede: „Exercițiul drepturilor și libertăților enunțate în acest protocol li se aplică integral persoanelor aparținând unui grup majoritar în ansamblul statului, dar minoritar în una sau mai multe regiuni.”; – finanțarea unor măsuri pentru consolidarea suveranității statului român pe întreg teritoriul național, pentru înlăturarea pericolului instaurării cosuveranității altui stat în diverse regiuni ale României, măsuri precum infrastructura transcarpatică – căi ferate și autostrăzi, consolidarea elitelor profesionale de limbă română și dezvoltarea economică a zonelor în care există acest risc; – exprimarea de către Guvern, Parlament și Președinția României a unor reacții ferme de respingere și dezaprobare a ingerințelor anormale ale Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României și solicitarea respectării de către Ungaria a prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre cele două state; – elaborarea, sub egida Academiei Române, a unei strategii guvernamentale coerente de dezvoltare economică, socială, culturală a județelor Covasna, Harghita și Mureș, care să asigure efectiv respectarea drepturilor comunității românești numeric minoritare în zonă; – reorganizarea Serviciului dezvoltare comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului în sensul sporirii competențelor de sprijinire a comunităților românești numeric minoritare din țară și de asigurare a coerenței și continuității preocupărilor autorităților centrale față de problematica acestor comunități; – cofinanțarea de către SGG a proiectelor asociațiilor culturale din cele trei județe, inclusiv a proiectelor de larg interes cetățenesc, cu implicații concrete asupra bunei conviețuiri interetnice; – asigurarea respectării statutului, rolului și funcțiilor limbii române ca limbă oficială în activitatea instituțiilor administrațiilor publice locale din județele Covasna, Harghita și Mureș, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut; – stabilirea prin lege a unor garanții privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populației românești din zonă în structurile decizionale legislative și administrative locale și centrale; – implicarea europarlamentarilor români, precum și a membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și Congresului Puterilor Locale și Regionale în prezentarea corectă a situației reale referitoare la respectarea de către România a prevederilor instrumentelor juridice europene și internaționale în domeniul autonomiei locale și a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale; – anularea restituirilor ilegale de proprietăți imobiliare care au aparținut statului român, precum și adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor privind retrocedarea ilegală a unor proprietăți agricole, forestiere și imobiliare din România. În acest sens, susținem propunerile formulate de-a lungul ultimilor ani de către profesorul universitar doctor Ioan Sabău Pop; – încetarea finanțării din bani publici sau orice altă formă de sprijin al manifestărilor, programelor, proiectelor sau acțiunilor care contravin intereselor naționale ale poporului român, Constituției și legilor țării, culturii și tradițiilor istorice, precum și bunei conviețuiri interetnice; – adoptarea unor reacții ferme de respingere și dezaprobare a imixtiunilor inacceptabile ale reprezentanților Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României și asigurarea respectării tratatului de înțelegere; – denunțarea și contracararea încercărilor de denaturare a identității românilor romano-catolici din Moldova, care urmăresc manipularea unei comunități religioase în scopuri geopolitice și transformarea artificială a acesteia într-o așa-zisă „minoritate națională”; – finanțarea lucrărilor de reabilitare a cimitirelor și monumentelor eroilor români din localitățile județelor Covasna, Harghita și Mureș, cu prioritate a Cimitirului Internațional al Eroilor de la Sfântu Gheorghe; – alocarea fondurilor necesare pentru începerea lucrărilor de amenajare a muzeului în aer liber din Voinești – Covasna, din cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni; – stoparea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din județele din Moldova și sprijinirea păstrării identității românești a acestora; – finanțarea de la bugetul central, prin Secretariatul General al Guvernului României, a proiectelor culturale multianuale ale instituțiilor, publicațiilor și asociațiilor culturale, religioase și civice românești din județele Covasna, Harghita și Mureș; – adoptarea unor măsuri urgente de monitorizare a modului în care se realizează procesul didactic de învățare a limbii române în clasele cu predare în limba maghiară; – distribuirea, în mod proporțional cu ponderea populației românești, a fondurilor alocate pe proiecte culturale de către autoritățile locale și rezolvarea problemei încadrării unor intelectuali de naționalitate română la bibliotecile județene Covasna și Harghita, casele municipale de cultură și primăriile municipale, orășenești și din localitățile etnic mixte; – susținerea de la bugetul de stat a finanțării de către Academia Română a Centrului European de Studii Covasna–Harghita din Sfântu Gheorghe, instituție care din anul 2017 funcționează sub egida Academiei Române, fără a beneficia însă de componenta de finanțare; – examinarea de către Avocatul Poporului, în regim de urgență, a constituționalității Codului administrativ, adoptat de Guvern prin ordonanță de urgență, în urma presiunilor UDMR, în vederea sesizării acestei Curți; – restaurarea, în regim de urgență, a bisericilor ortodoxe „Sfântul Nicolae” din Brețcu și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Vârghiș, monumente istorice; – și ultima revendicare ar fi contracararea fermă a oricăror acțiuni prin care se urmărește maghiarizarea românilor sau a populațiilor de altă etnie pe teritoriul statului român. Vă mulțumesc. Senator AUR Ionuț Neagu, Circumscripția electorală nr. 15 Covasna.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

față de care să poată avea încredere.

În urma descoperirii faptului că în mai multe țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, presa nu mai este o sursă de informație independentă, ci de multe ori este folosită pe post de armă pentru cel care plătește mai bine, Comisia Europeană a intervenit. Vineri a fost introdus un nou proiect de regulament european pentru a opri deteriorarea situației și pentru a restaura independența presei. Principiile subliniate prin intermediul acestui proiect sunt clare. Jurnaliștii trebuie să fie liberi și nepersecutați din cauza muncii lor, iar instituțiile media publice nu trebuie să devină un canal de propagandă pentru nimeni. Independența editorială a redacțiilor trebuie să nu fie în niciun fel influențată de puterile politice sau de companii. Acest lucru se poate asigura prin transparență. De asemenea, se propune înființarea unui nou consiliu european al media, ce va fi format din autoritățile naționale de reglementare. Proiectul urmărește mai multe puncte-cheie. Acestea sunt: – protejarea independenței editoriale prin asigurarea transparenței; – interzicerea programelor-spion împotriva mass-mediei, a jurnaliștilor și a familiilor acestora; – independența mass-mediei de stat prin stabilirea unei finanțări adecvate și ocuparea transparentă a posturilor din administrație; – testarea pluralismului mass-mediei prin evaluări realizate de către statele membre; – transparența publicității de stat prin instituirea unor sisteme obiective; – protejarea conținutului mediatic online prin perfecționarea legislației relevante conținutului mediatic. Toate acestea sunt de mare importanță pentru a ne asigura că poporul român rămâne informat și că-și poate alege sursa de știri într-un mod corect, și nu unul înșelător. Încrederea pe care cetățenii o au față de presa română a fost zguduită de către noile dezvăluiri, iar acum este momentul să reclădim nu doar încrederea acestora, ci și obiectul față de care să poată avea încredere. Cristi Berea, USR. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

România trebuie răzbunată. Adevărul trebuie să triumfe

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România trebuie răzbunată. Adevărul trebuie să triumfe”. Stimați colegi senatori, În urmă cu 7 luni de zile, când un război care nu ne privea începea de la provocarea unora cărora le plac dansul și pianul de sorginte soroșistă și LGBT-istă, am avut curajul să ies public și să condamn implicarea României în război de partea ucraineană, în condițiile în care deține teritorii rupte din România: Bucovina de Nord, Bugeacul, Insula Șerpilor și o seamă de ostroave pe Dunăre. Dacă nu le vom obține și nu facem demersuri oficiale pentru asta înseamnă că ne batem joc de românii care și-au vărsat sângele pe glia românească pentru independență, unitate și suveranitate. Am fost catalogată putinistă – ce-o avea Putin cu teritoriile românești, mai ales că ne-a și invitat să ni le luăm înapoi, și nu numai pe noi?! –, interzisă în media mainstream și jignită zilnic, pe fiecare pagină de internet plină de analfabeți funcțional, de tot felul de jurnaliști de joasă speță, inculți și șpăguiți de incapabilii, stupizii, de semidocții și trădătorii de la putere, în timp ce spelunca CNA nu făcea altceva decât să încurajeze lipsa dreptului la replică. La 7 luni de la aceste afirmații ale mele, au început să prindă curaj și alte personalități care solicită același lucru. Sunt combătuți cu vehemență doar pe anumite latrine TV. Nimeni nu amintește de unicul demers, „Neutralitate pentru România. Pacea de la București”, care a scăpat la acel moment România de implicare directă și fățișă în război, ceea ce ar fi dus la posibila invadare a noastră de către ruși. Întreb personalitățile României: oare nu era mai bine să ieșiți atunci, odată cu mine și cu ceilalți trei parlamentari semnatari ai demersului „Neutralitate pentru România. Pacea de la București” cu care am făcut unicul gest la nivel mondial – discuții direct cu Ambasada Rusiei – și să expuneți un punct de vedere corect și la timp, asumându-vă inclusiv defăimarea? Nu credeți că verticalitatea și onoarea, adevărul istoric și dreptatea sunt mai presus de niște lătrăi pe care istoria nu-i va consemna nici măcar pe hârtia igienică? Cu cât am fi fost mai mulți, cu atât opream greșelile și ordinele date de peste ocean și de pe la Bruxelles, ordine care au dus la sărăcirea bugetului statului român prin ajutorarea unor ucraineni îmbogățiți peste măsură, lipsiți de orice urmă de recunoștință, de o obrăznicie crasă, cărora România le acordă însutit mai mult față de cât le oferă românilor. Oare când veți începe să reacționați la timp și unitar? Această atitudine de frică și reținere a adus numai prejudicii României, iar guvernanților le-a oferit prilejul de a-și bate joc de țară, popor și bogățiile lui. Pentru ca România să renască din propria cenușă este nevoie de adevăr și dreptate. Unde este dreptatea făcută celor 60.000 de oameni omorâți de protocoalele lui Arafat, instigarea lui Gheorghiță, asigurările lui Tătaru, Orban, Mihăilă, Voiculescu, Cîțu, Rafila, Cercel și jurnaliștii de hârtie igienică ce îi trimiteau în abatoarele numite spitale? Toți aceștia au dispărut subit, iar cea mai mare parte a presei, care este printre primii criminali din pandemie, spune acum ceea ce eu am spus din 2020, când salvam lumea din intubare și le spuneam despre efectele adverse ale vaccinării. Cine răspunde pentru efectele adverse ale vaccinării anti-COVID, care ucide subit vaccinații? Cei 60.000 de români omorâți în pandemie și aruncați în saci negri de plastic strigă dintre patru scânduri dreptate. Toți trebuie răzbunați, zdruncinând sistemul din temelii. Toți politicienii, jurnaliștii și influencerii propovăduitori ai COVID-ului, vaccinării și războiului ucrainean în care am fost forțați să ne implicăm – cu analfabeții de la putere nici nu aveam altă șansă – trebuie să plătească, până la ultimul, pentru crimele împotriva umanității săvârșite. Dacă poporul român nu este în stare, atunci să rugăm poporul sârb să o facă pentru noi, pentru că este singurul care mai are coloană vertebrală în această Europă desfrânată și proastă. Tot aceiași analfabeți vă îndeamnă să vă spălați grupat, să faceți economie la apă, chiar să nu vă mai spălați deloc, după ce doi ani și jumătate v-au îndemnat să vă spălați în neștire pentru a îndepărta niscaiva coroane de viruși. Vă îndeamnă la economie, frig, rezistență, abstinență, mâncare de viermi, gândaci și multe alte aberații pentru care într-o societate normală acești nemernici ar fi intrat la spitalul de nebuni sau ar fi făcut ani grei de pușcărie. Și asta pentru că tot ei au provocat un război, tot ei au făcut pe nebunii cu rușii, iar rușii le-au răspuns așa cum știu ei dintotdeauna. Toți cei care au dus Europa în colaps ne cer nouă să facem economie. Tanti Ursula trebuie să știe că va trebui să plătească toate prejudiciile pe care ea și acoliții ei le-au adus Europei, iar distrugerea Uniunii Europene le aparține în exclusivitate. Toți acești călăi ai Europei trebuie să plătească. Astăzi este Ziua mondială a păcii. Pacea se va așterne de-abia după ce se va face dreptate, altfel, mizeria va fi acoperită de un strat subțire de praf, care la prima rafală se va spulbera și mizeria va ieși la suprafață. Pentru a fi pace, trebuie luptă. „Pacea nu este absența războiului. Este o virtute, o dispoziție spre bunăvoință, încredere, dreptate.” (Baruch Spinoza) Vă mulțumesc. Senator, Partidul S.O.S. România, Diana IovanoviciȘoșoacă.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Sunt rus lipovean!

Declarația mea politică se numește „Sunt rus lipovean!”. Strămoșii mei au fost acei ruși care au preferat să-și părăsească țara decât să-și lepede credința și obiceiurile. Sunt lipoveancă din Dobrogea, comuna Carcaliu, județul Tulcea, și sunt mândră de originile și educația mea. În zilele noastre să spui că ești rus a devenit aproape rușinos, dacă nu chiar periculos. În contextul războiului din Ucraina, rușii lipoveni poartă o povară grea. Așa cum au procedat comunitățile de ruși lipoveni din România, și eu m-am alăturat la strângerea de ajutoare, am găzduit familii de ucraineni în locuința mea, am tradus în cadrul Complexului Expozițional din Constanța, unde se strângeau ajutoare constând în haine și alimente, am făcut legătura cu o policlinică privată unde li s-a oferit refugiaților asistență medicală gratuită. Au fost vremuri grele, când am lucrat 3 zile la București, iar restul lucram la Complexul Expozițional Constanța. De când a început războiul sunt întrebată: „Ești cu rușii?” Eu sunt și cu rușii, și cu ucrainenii, cu românii, cu turcii, italienii, grecii, spaniolii, cu toate popoarele care-și doresc să trăiască într-o lume liberă, unde drepturile fiecăruia sunt respectate, unde există egalitate și iubire față de semeni. Trăiesc într-o Dobroge multiculturală, alături de multe grupuri etnice, unde am învățat ce înseamnă unitate în diversitate. Consider că este total deplasat și infantil să cataloghezi un întreg popor prin prisma celui care, vremelnic, îl conduce. Sunt mâhnită când aud mărturii ale rușilor asupra cărora a început o prigoană în întreaga lume. Da, sunt rus lipovean care ajută mame ucrainene și pe copiii acestora! Detest războiul și pe cei care l-au pornit! Mă rog la Dumnezeu să se termine odată! Vă mulțumesc. Senator neafiliat Evdochia Aelenei, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța.

Interpelare

Elena-Simona Spătaru

Concise, din păcate, au fost și dezbaterile cu privire la această inițiativă, inițiativă liberală la care s-a alăturat și PSD cu un amendament.

Concise, din păcate, au fost și dezbaterile cu privire la această inițiativă, inițiativă liberală la care s-a alăturat și PSD cu un amendament. Iată că nu este susținută însă această inițiativă de la plenul Senatului, însă o să vă spunem noi, din opoziție, de ce este profund inoportună și, mai ales, neconstituțională această inițiativă prin care se propune înlocuirea compensației lunare pentru chirie din sumă bănească într-un drept acordat magistraților și personalului asimilat plus altor categorii adăugate de PSD pe această listă, într-un moment extrem de critic economic pentru România, în niște drepturi prin care acest personal trebuie să poată să-și cumpere locuința, practic, din banii pe care statul român îi acorda oricum pentru compensația lunară de chirie pentru locuința de serviciu. Așadar, la acest moment, Ministerul de Justiție, noi, statul, suportăm, evident, acest cost al locuinței de serviciu, fie dacă chiar avem locuință de serviciu acordăm locuința de serviciu, fie chiria aferentă unei locuințe de serviciu. Propunerea liberală susținută de PSD vine și spune că este necesar să ducem aceste sume către bănci, către piața liberă și să cumpărăm case, să facem proprietari magistrații și personalul asimilat. N-o să găsiți și motivele pentru care fac această susținere a acestui proiect. Ce pot să vă spun sigur este că, pe de o parte, este neconstituțională această propunere, pentru că retroactivează – veți găsi în dispozițiile tranzitorii prevederi prin care se susține că se aplică această modificare la ordonanță inclusiv acelor contracte pe care magistrații și personalul asimilat au apucat deja să le semneze cu băncile sau cu piața liberă pentru cumpărarea unei locuințe proprii, deci proprietate personală, ceea ce este evident contrar legii, contrar Constituției. Legea civilă nu poate retroactiva pentru trecut. Avem excepțiile în Constituție, legea penală mai favorabilă este cea care poate retroactiva. În Comisia juridică aceste argumente nu au fost ascultate și majoritatea a decis la vot contrariul. Pe fond aș fi vrut să aud argumentele din plenul Senatului de ce în acest moment România, prin bugetul de stat, trebuie să mai suporte acest cost. De ce, după 32 de ani de la Revoluție, susținem trecerea, practic, în proprietate a unor locuințe pe care orice magistrat sau orice alt funcționar sau orice alt om care dispune de salariu poate s-o facă oricum în mod liber, de pe piața liberă? De ce este nevoie ca statul român să susțină cumpărarea unor locuințe pentru oricare personal? În speță, în dezbatere este pentru personalul magistraților și celor asimilați plus o altă listă lungă pe care PSD-ul a adăugat-o pentru Institutul Național de Expertize Criminalistice. Considerăm total inoportună... Este neconstituțională și vom vota împotrivă. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Pentru că inițiatorii nu vă dau răspuns, vă dau eu răspunsul care s-a tot menționat în presă: pentru că justiția trebuie subjugată, stimată doamnă senator. Și dumneavoastră ați remarcat acest lucru de-a lungul multor ani, și multe alte persoane.

Pentru că inițiatorii nu vă dau răspuns, vă dau eu răspunsul care s-a tot menționat în presă: pentru că justiția trebuie subjugată, stimată doamnă senator. Și dumneavoastră ați remarcat acest lucru de-a lungul multor ani, și multe alte persoane. De ce trebuie magistrații să fie ajutați cu bani de la buget? Pentru că justiția este oricum coruptă, în cea mai mare parte a ei. Pentru că avem nenumărați magistrați care îndeplinesc ordine politice. Am fost siderată să aud, la discuțiile pe legile justiției, din cele menționate de doamna judecător Dana Gârbovan că la alegerile de la CSM au fost nevoiți să respingă o candidatură a unui procuror pentru că încheiase un contract cu unul dintre serviciile secrete, un angajament. Încă se poartă moda asta. Vă întrebați de ce cei mai mulți oameni solicită o altă justiție, de ce cei mai mulți magistrați sunt acuzați de către justițiabili. Avem răspunsul: politicul trebuie să subjuge justiția în continuare. Odată ce le dai aceste drepturi, nu numai că e neconstituțional, ci încalcă inclusiv principiul egalității în drepturi a cetățenilor români. Cu ce sunt mai presus magistrații, care au sute de milioane pe lună salariul și ies cu niște pensii nesimțite, care nu pot fi raportate la munca pe care o depun? Sunt câțiva magistrați care chiar își fac treaba, acei oameni trebuie recompensați, dar restul? Peste 70%-80% spun mulți dintre magistrați că nu își merită banii. Pentru că banii aceia sunt, de fapt, șpaga ca să asculte de tot ceea ce înseamnă ordin politic. Nu vedem decât dosare politice, nu vedem că se mișcă justiția decât atunci când există ordin politic, nu vedem decât oameni care invocă faptul că li s-au luat proprietățile de către tot felul de oameni implicați politic, de tot felul de afaceriști sprijiniți politic. Dumneavoastră, în acest moment, șpăguiți justiția română, cum șpăguiți media, cum șpăguiți tot ceea ce se mai poate să mai avem liber în țara asta. De aceea se face această solicitare, această inițiativă. Șpaga este pe față, acoperită de o lege, care sper să nu treacă, măcar din respect pentru toate victimele justiției care și-au pierdut și libertatea, și proprietatea, și absolut tot ceea ce au avut din cauza unei justiții injuste. Așa ceva nu poate fi acceptat. Mulțumesc.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Am remarcat conținutul tribulativ al discursului formulat de către distinsa mea colegă din Comisia juridică și n-o să-i formulez, n-o să-i enunț numele, ca să nu aibă drept la replică, dar vreau să vă spun că toate cele expuse și enunțate sunt total inexacte, sunt incorecte și sunt imorale ca atitud

Am remarcat conținutul tribulativ al discursului formulat de către distinsa mea colegă din Comisia juridică și n-o să-i formulez, n-o să-i enunț numele, ca să nu aibă drept la replică, dar vreau să vă spun că toate cele expuse și enunțate sunt total inexacte, sunt incorecte și sunt imorale ca atitudine de parlamentar. În primul rând, nu se încalcă caracterul retroactiv al dispozițiilor legale, întrucât operează pentru viitor, pentru ratele ce se vor achita în viitor, și nu pentru ratele care au fost deja achitate. În altă ordine de idei, haideți să nu mai fim populiști. Să studiem documentația într-un mod corect. Nu există impact bugetar. De ce? Pentru că acele persoane care beneficiază de dreptul la chirie, automat, pot opta pentru plata, la același nivel financiar, pentru o rată bancară. Acest sistem funcționează deja și vreau să le spun celor care comentează asupra caracterului constituțional că funcționează sistemul la Ministerul de Interne, la Ministerul de Apărare, peste tot. Deci, practic, se realizează o îndreptare a unui neajuns pe care magistrații îl aveau. Repet, se discută doar de posibilitatea ca, judecător sau grefier, ca la un moment dat să compensezi sau să optezi pentru plata chiriei la un anumit plafon, care este stabilit prin ordin, diferențiat pe județe, cu o rată la aceeași limită. Nu se plătește întreaga rată bancară, ci în limita chiriei de care oricum ar fi beneficiat. Cu ce deranjează USR-ul faptul că un magistrat optează între chirie sau rată bancară la același nivel financiar? Înțeleg că USR-ul dorește să distrugă tot ceea ce înseamnă sistem judiciar și de protecție a judecătorilor doar pentru un singur motiv: au pierdut Ministerul Justiției și au o maximă frustrare că lucrurile merg înainte și fără ei. Vă mulțumesc. ## **Domnul Ștefan Pălărie** _(din sală)_ **:** Faceți praf de 30 de ani această țară! _(Replici neinteligibile ale domnului senator CristianAugustin Niculescu-Țâgârlaș.)_

Interpelare

Rodica Boancă

Casa noastră pentru tineri

Cum să numesc această inițiativă dacă nu o modalitate de a își asigura puterea, faptul că va avea parte de condamnări mai..., date mai cu milă, poate, de către judecători și procurori. Mă rog, procurorii nu dau condamnări, ei formulează doar cereri. Eu însă am următoarea nedumerire: să zicem că, de principiu, aș fi de acord. Dar anul trecut, sesiunea trecută, am inițiat în același Parlament, sub aceeași cupolă, o inițiativă legislativă pentru românii de rând, care nu sunt magistrați și care ar fi urmat să primească o sumă de bani pentru a-și cumpăra o locuință, la fel, sub forma unui credit bancar și atunci ați spus că are un impact bugetar imens. Acum domnul președinte al Comisiei juridice a spus că această inițiativă nu are impact bugetar. Nici inițiativa „Casa noastră pentru tineri” nu ar fi avut un impact bugetar, pe același considerent. Ce deduc eu de aici? Că, în viziunea dumneavoastră, dreptatea este doar pentru dulăi și drepturile, totodată, nu pentru căței, vorba fabulei. Profesorii nu beneficiază de o asemenea lege. Lor nu le este decontată chiria, nu le sunt decontate costurile ratelor bancare, nici măcar transportul atunci când fac naveta. Și mai sunt multe alte categorii cu venituri foarte mici, aproape de nivelul minim pe economie, care nu beneficiază de astfel de oportunități. Ca atare, o astfel de lege, venită pe frontul sau pe fundalul modificărilor legilor justiției, nu face decât să ridice mari semne de întrebare și să arunce asupra justiției românești o nouă umbră. Vor mai fi magistrații, după aceea, suficient de obiectivi față de anumite persoane, cum ar fi inițiatorii legii, dacă ajung să fie în situația de a fi judecați? Va mai fi justiția obiectivă, dacă politicul are astfel de intruziuni, care mai de care mai puternice? Mă îndoiesc. Și știți prea bine că societatea românească se confruntă acum cu o foarte mare problemă legată de modul în care sunt judecate cazurile. România este în linia întâi printre cazurile pierdute la CEDO și nu se pune niciodată problema cine dă înapoi acei bani. Așa că poziția noastră, în acest caz, este de a vota împotrivă. Știu că nu contează, suntem o minoritate, dar poate ar trebui să vă mai gândiți și să nu mai aruncați cu bani tot spre cei care au salarii mari și pensii speciale și să mai „aruncați” și către alte categorii, nu le mai numesc acum, care supraviețuiesc de pe o zi pe alta „grație” măsurilor luate de Guvernul susținut de dumneavoastră.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Eu vreau să vă întreb așa: înțeleg că, în prezent, se plătesc chirii pentru magistrați atunci când au nevoie de plata chiriei. Dar eu vă întreb: așa cum toți românii își plătesc ratele din salariu, magistrații nu pot să o facă?

Eu vreau să vă întreb așa: înțeleg că, în prezent, se plătesc chirii pentru magistrați atunci când au nevoie de plata chiriei. Dar eu vă întreb: așa cum toți românii își plătesc ratele din salariu, magistrații nu pot să o facă? Și, mai mult decât atât, așa cum au fost formulate amendamentele, chiar și după pensionarea lor, care știm că se produce destul de devreme, statul își asumă în continuare banii pentru aceste chirii. Nu mi se pare corect. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Da. Credeam că interesul e ca oamenii să știe ce se discută aici și ce legi votăm.

Da. Credeam că interesul e ca oamenii să știe ce se discută aici și ce legi votăm. Problema este alta. Văd că de vreo două săptămâni nu avem altceva de făcut decât să votăm numai legi de aprobare a ordonanțelor de urgență. Zeci de ordonanțe de urgență. Vreau să știu și eu, Parlamentul a fost înlocuit de Guvern? De când Guvernul dă atâtea ordonanțe de urgență pe bandă rulantă? Care este dispoziția legală, constituțională, care permite Guvernului să emită atâtea ordonanțe de urgență? Ordonanță de urgență, până și titlul vă spune: urgență. De când Parlamentul nu mai are niciun rost în această societate românească? Ei primesc ordine de la Bruxelles, de la Washington, de unde mai știu și implementează un OUG ca să treacă frumos peste tot ceea ce ar decide Parlamentul. Pentru ce nu se fac legile în Parlament, așa cum este corect? Zeci de ordonanțe de urgență! Nici nu trebuie votate, nu vă supărați, nu îndeplinesc elementele constituționale.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Discutăm despre subvenții. Până la urmă, este o păcăleală a întregului popor român pentru că noi tot de la bugetul de stat subvenționăm toate aceste prețuri.

Discutăm despre subvenții. Până la urmă, este o păcăleală a întregului popor român pentru că noi tot de la bugetul de stat subvenționăm toate aceste prețuri. În loc să plafonați prețurile și să dați și poporului român, cum dați ucrainenilor cu 5 lei pe litru motorina, pentru poporul român sunteți ciumă, pentru ucraineni sunteți mumă. Acesta este adevărul. Dumneavoastră faceți aici ce faceți... Adoptăm legi pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență care sărăcesc, de fapt, bugetul de stat? Dumneavoastră nu faceți nicio reducere. Faceți, pe de o parte, românului, după care românul, prin taxe și impozite, dă tot acestor producători și vânzători de benzină și motorină, care 80% se ia din România; până la urmă, tot pe ei îi îmbogățiți. De fapt, câtă șpagă și-au luat Guvernul și clasa politică, o anumită parte a clasei politice, pentru aceste măriri de prețuri, care nu au nicio motivație? Prețurile au explodat înainte de începerea așa-zisului război. După aceea au început bombardamentele și pe urmă toți banii s-au dus către Ucraina, în loc să ajutați poporul român. Nu faceți altceva decât să vă bateți joc de români.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Ideea este... Aș vrea să vă întreb despre care IMM-uri vorbim.

Ideea este... Aș vrea să vă întreb despre care IMM-uri vorbim. În perioada pandemică, enorm de multe, peste jumătate, au intrat în insolvență și în faliment. Din cauza războiului, altele au intrat în insolvență și în faliment. Despre care IMM-uri vorbiți? Poate ale unor politicieni sau cele care sunt susținute din spate de politicieni, pentru că sunt singurele care mai funcționează. Cred că ar trebui să coborâți efectiv printre oameni și să vedeți care IMM-uri mai există. Duceți-vă înspre Moldova. Tot ce a existat întreprindere a unor români, investiții ale unor români sunt închise. Nu mai există nici măcar restaurante să te duci, să te oprești, unul la 300 de kilometri. Asta a ajuns România. Duceți-vă la țară să vedeți câte magazine se închid, cum au, efectiv, totul pe caiet, pentru că oamenii nu-și mai permit. România este în colaps, iar dumneavoastră căror IMM-uri dați ajutoare? IMM-urile care? 5% care au mai rămas și în curând vor dispărea și acelea sau, mă rog, poate le susțineți dumneavoastră politic. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Am auzit precedenta intervenție patetică și să vorbim și pe cifre, că, în general, activitatea economică are drept consecință cifre exacte, care sunt analizate, sunt confirmate

Am auzit precedenta intervenție patetică și să vorbim și pe cifre, că, în general, activitatea economică are drept consecință cifre exacte, care sunt analizate, sunt confirmate de către instituțiile naționale și internaționale de la Institutul Național de Statistică, la Eurostat sau la alte instituții mondiale. Bun. Avem, în primele 7 luni, 90.000 de IMM-uri care sunt nouînființate. Avem, tot în primele 7 luni, 57.000 de companii de IMM-uri care nu mai sunt înregistrate la Registrul Comerțului. Este o diferență netă, pozitivă, care arată o dinamică foarte importantă a vieții economice din România, faptul că se înființează companii noi. Pentru cine nu știe, că poate nu știu, adică trebuie să mai și studiem un pic în zona asta, există rapoarte, există analize care spun că viața unui start-up... doar 25% dintre start-upurile nou-înființate rezistă 4 ani de zile. Cu statistica, în general, la nivel mondial, este destul de greu să te lupți. Unul dintre programele de succes care au înfrânt această statistică este Start-Up Nation, unde multe, foarte multe companii sunt astăzi vii și produc plusvaloare pentru economia românească. Am să vin și cu aceste cifre să le fac publice, pentru că este unul dintre programele care vă va surprinde, prin faptul că am făcut o analiză la doi ani de zile asupra rezultatelor acestui program. Și vă spun că sunt foarte bune și că antreprenorii din România au transformat Start-Up Nation într-o poveste de succes. Și, atunci, când vorbim despre economia românească, care a surprins iarăși Europa și o lume întreagă, fiind cu creștere economică, pe un astfel de ton, în care totul este distrugere și nimic nu mai există, vă invit să vă uitați pe datele statistice, care sunt argumente concrete și care vă contrazic. Mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Da. Nu aș fi intervenit. Totuși, așa cum PSD-ul ne obișnuiește, prezintă doar frânturi de adevăr. De ce aceste cifre pentru IMM-urile nou-înființate, la ce sunt raportate? Sunt raportate la anul trecut, sunt raportate la perioada pandemică, sunt raportate la acum doi ani?

Da. Nu aș fi intervenit. Totuși, așa cum PSD-ul ne obișnuiește, prezintă doar frânturi de adevăr. De ce aceste cifre pentru IMM-urile nou-înființate, la ce sunt raportate? Sunt raportate la anul trecut, sunt raportate la perioada pandemică, sunt raportate la acum doi ani? De ce nu prezentați niște cifre... _(Replici neinteligibile ale domnului senator Ștefan-Radu Oprea.)_ Domnule președinte, scurt. De ce nu prezentați niște cifre, da, în care să vedem și noi câte s-au închis și câte s-au deschis? Așa, cifre parțiale, îmi pare rău! Mulțumesc. _(Replici neinteligibile ale domnului senator Ștefan-Radu Oprea.)_

Interpelare

Sebastian Cernic

Rog retrimiterea acestei inițiative legislative înapoi la comisie, dat fiind faptul că astăzi CCR-ul a admis sesizarea USR prin care am reclamat faptul că ordonanța de urgență, cea care privea mărirea salariilor din sistemul bugetar, încalcă grav Constituția. Și, astăzi, CCR-ul a admis sesizarea USR

Rog retrimiterea acestei inițiative legislative înapoi la comisie, dat fiind faptul că astăzi CCR-ul a admis sesizarea USR prin care am reclamat faptul că ordonanța de urgență, cea care privea mărirea salariilor din sistemul bugetar, încalcă grav Constituția. Și, astăzi, CCR-ul a admis sesizarea USR-ului. Această ordonanță de urgență de care discutăm astăzi este la fel de vulnerabilă după amendamentul adus în comisii. Așadar, haideți să o reîntoarcem la comisie, pentru că riscă să fie atacată de noi și CCR-ul să admită sesizarea. Așadar, vă rog frumos, stimați colegi, să o trimitem la comisie. Mulțumesc mult.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Pentru că este această discuție legată de constituționalitate, Grupul Partidului Social Democrat va vota această inițiativă, cu amendamentele admise, dar... tocmai pentru a fi constituțională,

Pentru că este această discuție legată de constituționalitate, Grupul Partidului Social Democrat va vota această inițiativă, cu amendamentele admise, dar... tocmai pentru a fi constituțională, dar vă spun că propunerea Partidului Social Democrat în Guvernul României va fi ca din anexa nr. 9 să fie supus acestei reglementări doar punctul c). Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Încerc, cumva, încă să înțeleg care a fost raționamentul votului de respingere de reîntoarcere la comisie atunci când a fost semnalizată o vulnerabilitate referitoare la acest proiect legislativ, un proiect legislativ, o ordonanță de urgență a Guvernului cu operarea unor măriri în sistemul salariați

Încerc, cumva, încă să înțeleg care a fost raționamentul votului de respingere de reîntoarcere la comisie atunci când a fost semnalizată o vulnerabilitate referitoare la acest proiect legislativ, un proiect legislativ, o ordonanță de urgență a Guvernului cu operarea unor măriri în sistemul salariaților bugetari de stat la care s-a petrecut pe circuitul legislativ exact ceea ce s-a petrecut în trecut. Și, apropo de constituționalitate, nu mai este o suspiciune, CCR-ul este garanția arbitrajului constituționalității sau al problemelor de constituționalitate pe anumite legi; acolo au fost admise exact aceste tipuri de sesizări de adăugare la o ordonanță de măriri salariale a unor suplimentări pentru anumite categorii dintre cei salariați de stat, cu anumite procente, 25, 30, 50, într-o postură în care avem lipsă de fișă de analiză impact bugetar. Când s-a dat votul în comisia raportoare, Comisia pentru muncă, exact același lucru l-am invocat atunci când UDMR-ul a propus modificări salariale pentru anumite categorii cu 25% și am explicat: un stat civilizat, un stat normal ar trebui să aibă o lege a salarizării foarte predictibilă, raportată la niște indicatori fluctuanți de inflație, tocmai pentru a nu se mai interveni la nivelul ei după bunul-plac sau după telefoanele date de unii și alții anumitor parlamentari sau anumitor grupuri politice. Nu așa ar trebui să funcționeze o țară civilizată, sub nicio formă, nu așa se întâmplă în țările mari. Ce vedem aici? Vedem amendamente „șopârlă” introduse în ultima secundă – nu știu dacă amendamentul UDMR a circulat către membrii Comisiei pentru muncă cu mai puțin sau mai mult de 24 de ore înainte, dimpotrivă – și vedem astăzi, deci chiar astăzi, în ziua în care CCR a dat această decizie, că nu putem repeta acest lucru. Noi suntem... Eu, cel puțin, sunt siderat, sunt blocat, nu înțeleg de unde această nebunie a disciplinei politice: a zis șeful, votăm împotriva reîntoarcerii! Deci această lege are în interiorul ei deja bomba neconstituționalității, a modului în care au fost adăugate aceste amendamente. De unde această demență a votului politic, pentru că a fost dictat cu marș înainte? Este o absurditate! Argumentele au fost deja aduse aici de colegul meu vicelider. A merge mai departe și a da un vot de – atenție, bănuiesc că asta pregătiți, nu? –, un vot de admitere, vot de admitere a raportului favorabil și de trecere a legii în următoarea Cameră, când ea are deja în interiorul ei o vulnerabilitate de constituționalitate... Și, încă o dată, nu o spunem noi, o spune cea mai importantă Curte care decide pe probleme de arbitraj de constituționalitate. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Turos Lóránd

Antevorbitorul meu are dreptate, avem nevoie de o lege a salarizării predictibilă și avem Legea salarizării, una predictibilă.

Antevorbitorul meu are dreptate, avem nevoie de o lege a salarizării predictibilă și avem Legea salarizării, una predictibilă. Din păcate, noi, cu toții, suntem de vină, că am făcut niște excepții, am înghețat pentru anumite categorii. Tocmai, acest amendament vine să repare această nedreptate. În ceea ce privește anexa nr. 9 și în special primarii, eu înțeleg că dumneavoastră nu puneți un accent deosebit pe activitatea primarilor, viceprimarilor și a tuturor persoanelor care lucrează în administrația publică locală, pentru că salariul primarului și al viceprimarului influențează în mod direct salariile celor care lucrează în administrația publică locală; acolo salariul e înghețat de 3 ani de zile. Înțeleg că nu aveți prea mulți primari și nu dați o importanță autorităților locale, dar eu cred că, dacă continuați cu această atitudine, o să-i pierdeți și pe cei puțini pe care-i aveți. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Era o chestiune de tehnică legislativă, de ce spune legea care guvernează această... Dacă ar fi să luăm _ad litteram_ ce spunea colegul de la USR ar însemna că noi nu mai avem voie să facem amendamente deloc în această instituție, nici în Camera Deputaților. Atunci, nu aș mai înțelege parlamentarism

Era o chestiune de tehnică legislativă, de ce spune legea care guvernează această... Dacă ar fi să luăm _ad litteram_ ce spunea colegul de la USR ar însemna că noi nu mai avem voie să facem amendamente deloc în această instituție, nici în Camera Deputaților. Atunci, nu aș mai înțelege parlamentarismul și nu aș înțelege de ce dumneavoastră propuneți, că ați propus, bănuiesc, în timpul mandatului dumneavoastră, amendamente, dacă nu avem voie să facem. Cine ar trebui să ne spună ce avem voie să facem și ce nu avem voie să facem? Păi, ne spune Constituția, care e legea supremă. Și ne spune că dreptul de inițiativă parlamentară, dreptul de inițiativă legislativă aparține parlamentarilor, Guvernului sau în cazul unei inițiative semnate de peste 500.000 de cetățeni. Aici suntem, avem dreptul să facem amendamente. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Tot pe procedură, legat de activitatea parlamentarilor. Sigur că parlamentarii depun amendamente, dar Curtea Constituțională a spus că amendamentele trebuie să fie însoțite de impact bugetar, lucru care nu s-a întâmplat în

Tot pe procedură, legat de activitatea parlamentarilor. Sigur că parlamentarii depun amendamente, dar Curtea Constituțională a spus că amendamentele trebuie să fie însoțite de impact bugetar, lucru care nu s-a întâmplat în

Interpelare

Turos Lóránd

Procedură. O procedură la fel cum era procedura anterioară, doar să nu ducem în eroare pe nimeni.

Procedură. O procedură la fel cum era procedura anterioară, doar să nu ducem în eroare pe nimeni. Legea pomenită era atacată la Curte pe motive tehnice, era vorba de bicameralism. Tocmai această problemă rezolvăm dacă acum, în prima Cameră, adoptăm acest amendament. Vă mulțumesc.

Interpelare

Marius Humelnicu

După cum ați și spus, prin Ordonanța Guvernului nr. 104/2021 am înființat Directoratul Național de Securitate Cibernetică și am aprobat, în Senat și Cameră, Legea nr. 11/2022, de înființare.

După cum ați și spus, prin Ordonanța Guvernului nr. 104/2021 am înființat Directoratul Național de Securitate Cibernetică și am aprobat, în Senat și Cameră, Legea nr. 11/2022, de înființare. Odată cu războiul, conflictul militar dintre Federația Rusă și Ucraina, am avut nenumărați atacatori ai grupării proruse Killnet ce au vizat informații ale unor instituții și firme private care oferă servicii esențiale populației din domeniul sănătății, transport, energie, bancă și educație. În acest context, Directoratul Național de Securitate Cibernetică se află într-o situație extrem de critică în ceea ce privește capacitatea de reacție la varietatea, complexitatea atacurilor cibernetice care au ca țintă spațiul cibernetic național civil, parte a securității naționale, și nu dispune de suficiente resurse umane cu expertiză în domeniul securității. Ceea ce se dorește este ca Directoratul Național de Securitate Cibernetică să asigure performanța capacității în domeniul securității cibernetice și dorim să operaționalizăm acest directorat. Partidul Social Democrat va vota pentru această propunere legislativă. Mulțumesc.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Directoratul Național de Securitate Cibernetică este o instituție civilă vitală în orice context geopolitic, iar rolul său este cu atât mai important cu cât avem un război, la granița de nord, cu un agresor cunoscut pentru aplicarea metodelor războiului hibrid.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică este o instituție civilă vitală în orice context geopolitic, iar rolul său este cu atât mai important cu cât avem un război, la granița de nord, cu un agresor cunoscut pentru aplicarea metodelor războiului hibrid. În ultimii ani numărul atacurilor cibernetice îndreptate împotriva instituțiilor de stat din țara noastră a crescut. Cele mai multe atacuri vin din Iran, China și, bineînțeles, Rusia. Este mai mult decât evident că România trebuie să se pregătească și să ia măsuri preventive împotriva acestor atacuri, care caută să slăbească și să destabilizeze statul român. Prin această lege, dezlegăm mâinile DNSC-lui și îi permitem să angajeze echipe de specialiști care să lucreze în proximitatea locurilor unde au loc astfel de atacuri, pentru ca intervențiile lor să fie rapide, eficiente și în plină coordonare cu instituțiile atacate. Le urez succes femeilor și bărbaților din Directoratul Național de Securitate Cibernetică și le spun că se pot baza întotdeauna pe susținerea noastră în această luptă constantă cu cei care ne vor slăbiți, chiar pierduți și fără o busolă care să ne arate drumul european pe care ne-am hotărât să-l parcurgem. Succes în misiunea pe care v-ați asumat-o!

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Eu totuși vreau să vă întreb: salariu de bază – 12.500 de lei, 13.500, 15.900?! Într-o țară în care oamenii au, în general, 1.000 de lei pensie, inclusiv ajutoare de 350 de lei pe lună. Și noi dăm 12.500 salariu de bază?! Înțeleg, că e cibernetică...

Eu totuși vreau să vă întreb: salariu de bază – 12.500 de lei, 13.500, 15.900?! Într-o țară în care oamenii au, în general, 1.000 de lei pensie, inclusiv ajutoare de 350 de lei pe lună. Și noi dăm 12.500 salariu de bază?! Înțeleg, că e cibernetică... Presupun că o să cenzurați acum absolut tot ceea ce nu convine Guvernului, tot ce nu convine doamnei Ursula, tot ce nu convine Administrației Biden, important este să cenzurăm totul și să anihilăm totul, de aceea îi plătim foarte bine pe acești oameni. N-ar trebui cumva să ridicați și salariile celorlalți oameni care muncesc, să le permiteți atâtor câtorva firme care mai sunt să ridice un pic salariul de bază și la ceilalți angajați ai României? Mulțumesc frumos.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Știu că de la grupul nostru senatorial a mai luat cineva cuvântul și vă mulțumesc pentru că îmi permiteți o mică intervenție.

Știu că de la grupul nostru senatorial a mai luat cineva cuvântul și vă mulțumesc pentru că îmi permiteți o mică intervenție. Problema nu sunt salariile mari la acești oameni, pentru că nu sunt mari. Dacă vă uitați la IT-iștii care au început să plece din țară, salariile sunt mult mai mici decât salariile celor plătiți în exterior și, atunci, acești oameni trebuie să fie bine remunerați ca să rămână în țară și să prefere un loc de muncă decent. Problema o avem pe celelalte salarii, care, într-adevăr, trebuie să se ridice la un anumit nivel. Și probabil că, dacă cei care au fost la guvernare în anii precedenți ar fi respectat Legea salarizării, nu aveam probleme la acest moment. Deci este important să susținem aceste creșteri, pentru a avea pe schema directoratului oamenii potriviți. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Nicoleta Pauliuc

De la tribuna Parlamentului se aud adesea cuvinte spectaculoase. Din postura de supraviețuitoare a unei afecțiuni oncologice, vă spun, fără a exagera vreo clipă, că votul dumneavoastră de astăzi este unul istoric.

De la tribuna Parlamentului se aud adesea cuvinte spectaculoase. Din postura de supraviețuitoare a unei afecțiuni oncologice, vă spun, fără a exagera vreo clipă, că votul dumneavoastră de astăzi este unul istoric. În fiecare an, 100.000 de români sunt diagnosticați cu cancer și, tot în fiecare an, 55.000 dintre ei pierd marea bătălie a vieții lor. Prin legea de aprobare a Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România, tuturor acestor oameni le oferim deopotrivă muniție împotriva bolii și motivație să lupte. Odată ce această strategie va fi aplicată, adică adoptată de Parlament, promulgată de președinte, implementată de Ministerul Sănătății și bugetată corespunzător de Executiv, sunt convinsă că toate aceste cifre înfiorătoare pe care vi le-am prezentat vor scădea substanțial. Nu e prima dată când vin în fața dumneavoastră, dragi colegi, cu o lege pentru viață, care vine în sprijinul pacienților și supraviețuitorilor de cancer. Și vă mulțumesc din suflet pentru sprijinul pe care mi l-ați acordat, indiferent de partidele din care faceți parte. Mulțumirile mele se îndreaptă și către instituțiile, medicii și organizațiile neguvernamentale care au contribuit la substanța acestor acte normative, dar mai ales către cei care știu, asemeni mie, ce înseamnă lupta cu boala, lupta pentru viață. ## Stimați colegi, Vă invit să-i aplaudăm pe cei care astăzi și-au rupt din timpul lor și au venit să vadă cum Parlamentul face un moment istoric, și anume aprobă planul de luptă împotriva cancerului. E adevărat, sunt puțini, dar eu sunt sigură că sunt mulți cei care așteaptă acest proiect legislativ. _(Aplauze.)_ Atunci când doamna consilier prezidențial Diana Loreta Păun mi-a adresat invitația de a face parte din colectivul care, sub umbrela Administrației Prezidențiale, a realizat Planul de luptă împotriva cancerului, m-am concentrat pe partea de îmbunătățire a calității vieții pacienților. Eu cred că este nevoie de înțelegerea mai bună a realității, a afecțiunii, a opțiunilor și un management corect al așteptărilor. Iar aici avem destul de mult de lucrat, pentru că sistemul de sănătate are impresia că, dacă și-a făcut treaba, nu mai trebuie să-l intereseze calitatea vieții bolnavului odată ce el a ieșit din spital, din clinică sau din cabinet. Cât timp nu vom înțelege că treaba societății nu se încheie la ieșirea din unitatea medicală, la fel cum nu începe înainte de intrare, rezultatele nu vor fi cele pe care ni le dorim. De aceea, stimați colegi, insist pe ideea că reforma sistemului de sănătate din România trebuie să vină și dintr-o schimbare de paradigmă în raportare la cetățean. La acest plan au lucrat cei mai buni experți pe care-i are România la acest moment, iar colegii mei medici, renumiți, parte din Comisia pentru sănătate, care sunt și ei inițiatori ai acestei legi, vă pot spune mai multe lucruri despre partea din plan care ține strict de specialitatea lor. La nivel tehnic, documentul propune două modificări substanțiale de abordare administrativă a cancerului. Una din problemele majore cu care se confruntă doctorii din România ține de faptul că nu avem un registru național al pacienților oncologici care să fie funcțional. În al doilea rând, se propune o schimbare de paradigmă în ceea ce privește stabilirea unei scheme de tratament pentru bolnavii de cancer. Se va insista mai mult pe consultarea interdisciplinară: să vorbească între ei și oncologul, și chirurgul, și radiologul, și persoana care se ocupă de aplicarea tratamentului cu chimioterapie, poate și psihologul, pentru a stabili o cale de urmat pentru fiecare pacient în parte. Ideea de „tumor board” ar putea genera scheme de tratament personalizate, mult mai eficiente. Vreau să mai subliniez că a existat o consultare largă pe plan și că acesta este în linia Planului de luptă împotriva cancerului adoptat la nivelul Uniunii Europene în februarie 2021. Prin votul pe care urmează să-l acordați, stimați colegi, astăzi, România va fi printre primele țări din Uniunea Europeană care adoptă o strategie anticancer în concordanță cu cele mai înalte recomandări europene și cu cele mai bune standarde de calitate. Vreau să le mulțumesc în mod deosebit colegilor mei din Partidul Național Liberal, care susțin acest proiect și care m-au încurajat în permanență să insist pe această direcție, dar, în egală măsură, vreau să mulțumesc tuturor colegilor din Senat și din Camera Deputaților, fie că sunt ei la Partidul Social Democrat, Uniunea Salvați România, formațiunea AUR, precum și membrilor care au dat votul din Comisia pentru sănătate ieri, pentru că au sprijinit acest proiect de lege. Știu că adoptarea acestui proiect și implementarea sa de către Ministerul Sănătății vor genera cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat. Dar, stimați colegi, viețile bolnavilor oncologici au prioritate. Pentru cei care se luptă cu cancerul, direct sau indirect, am o rugăminte, pe care am s-o repet de fiecare dată atunci când vorbim de legi care salvează vieți: nicio secundă nu renunțați, nu vă pierdeți speranța, nu sunteți singuri, suntem împreună, fiți pozitivi, pentru că, iată, ajutorul este pe drum! Stimați colegi, vă mulțumesc. Doamne-ajută! _(Aplauze.)_

Interpelare

László Attila

Suntem într-un moment istoric și permiteți-mi să fac o scurtă revenire sau o reamintire la ziua de azi și ce parcurs a avut acest proiect de lege.

Suntem într-un moment istoric și permiteți-mi să fac o scurtă revenire sau o reamintire la ziua de azi și ce parcurs a avut acest proiect de lege. Și aș începe cu lucrul cel mai important. Această activitate a început în mandatul trecut, atunci când a trebuit să conștientizăm că România este campioană la adoptarea strategiilor nepuse în practică. Și am avut șansa, și datorită lui Florin Bodog, atunci când ne-am uitat care este prima cauză de mortalitate din țară, să constatăm că Strategia de reducere a bolilor cardiovasculare a stat 13 ani într-un sertar în Ministerul Sănătății, atunci când oamenii de specialitate și-au făcut treaba și cineva și-a permis să arunce într-un sertar un document care avea ca scop reducerea cauzei principale de mortalitate din această țară, formulând argumentul că este prea scump. Strategia de reducere a bolilor cerebrale a stat 8 ani de zile într-un sertar. Argumentul a fost același. Acesta este motivul pentru care în mandatul trecut am absolvit sau am avut câteva premiere. Practic, Senatul a dat un exemplu ca, atunci când cineva nu își face treaba, cu alte cuvinte, din moment ce statul își asumă un angajament, se naște un act, o strategie pentru implementarea acelui angajament, atunci să nu mai poată spune nimeni că costă prea mult și să aibă un motiv ca el să nu fie aplicat în viața de zi cu zi. Așa s-a întâmplat cu TBC-ul. Așa ați depășit pragul cu diabetul, care a fost, este o premieră mondială, și trebuie să v-o spun, Parlamentul României este singura țară care pentru prima dată în lume a aprobat o lege a reducerii diabetului și a detecției precoce. Și așa stăm, și acesta este momentul istoric și în cazul de față, să nu își mai poată permite nimeni ca, după ce s-a adoptat o strategie în acest domeniu în 2016, să nu-și facă treaba și să nu avem angajamentul că vrem să îl punem în practică. Și aș dori să felicit pe toată lumea. Munca aceasta a început foarte timid. În mandatul trecut, cei doi vicepreședinți ai Camerei și ai Senatului au demarat această activitate. În acest mandat, această sarcină le-a revenit colegei noastre Anca Dragu, respectiv lui Alexandru Rafila, în calitate de vicepreședinte, și munca a fost continuată de cei doi președinți, domnul profesor Streinu Cercel, respectiv Nelu Tătaru la Cameră, și toți cei care s-au implicat. Aș dori să vă felicit și, în același timp, să vă mulțumesc pentru activitatea care a fost depusă de toți dintre dumneavoastră. Aș dori să-i mulțumesc și colegei noastre Nicoleta Pauliuc, pentru că dânsa a fost una care ne-a tot împins de la spate, și, în același timp, sper ca prin votul nostru să dăm încă un exemplu că nu ne mai putem permite ca cetățeanul român să nu beneficieze de aceleași servicii medicale ca ceilalți cetățeni europeni. Felicitări și vă mulțumesc frumos! _(Aplauze.)_

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

În acest proiect de lege avem un element care este deosebit de important pentru programele naționale de sănătate, respectiv persoanele care sunt neasigurate să aibă acces la aceste servicii și să primească exact aceeași medicație ca cele care sunt asigurate.

În acest proiect de lege avem un element care este deosebit de important pentru programele naționale de sănătate, respectiv persoanele care sunt neasigurate să aibă acces la aceste servicii și să primească exact aceeași medicație ca cele care sunt asigurate. Ca atare, aceste lucruri au trecut de Comisia noastră pentru sănătate cu unanimitate de voturi și sper ca aceste lucruri să poată fi puse în practică cât mai curând. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ion-Dragoș Popescu

Este un proiect foarte bun, dar el vine ca răspuns la o procedură de infringement declanșată de Uniunea Europeană pentru că emisiile industriale nu..., statul român nu a avut un răspuns la acest segment al industriei care produce poluare masivă și, mă rog, Uniunea Europeană ne-a sancționat și acest

Este un proiect foarte bun, dar el vine ca răspuns la o procedură de infringement declanșată de Uniunea Europeană pentru că emisiile industriale nu..., statul român nu a avut un răspuns la acest segment al industriei care produce poluare masivă și, mă rog, Uniunea Europeană ne-a sancționat și acest proiect vine ca un răspuns. Dar aș vrea să aduc în discuția dumneavoastră și proiectul de lege privind cazierul de mediu, care ar oferi o gamă mai largă de răspunsuri la diversele proceduri de infringement la care suntem supuși de către Uniunea Europeană. Mulțumesc.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Consiliul Legislativ a analizat propunerea noastră și a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri din partea Consiliului Economic și Social. Am primit, de asemenea, un aviz favorabil și le mulțumesc foarte mult.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea noastră și a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri din partea Consiliului Economic și Social. Am primit, de asemenea, un aviz favorabil și le mulțumesc foarte mult. În același timp, țin să mulțumesc aici tuturor colegilor de la celelalte formațiuni politice parlamentare care au înțeles și au votat raportul, cu amendamente admise, în cadrul Comisiei pentru administrație publică, în unanimitate, la Propunerea legislativă L417/2022 pentru modificarea alineatului (15[1] ) al articolului 7 punctul 3 litera c) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executărilor de construcții. Partidul AUR va vota „pentru” la acest punct de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ion-Dragoș Popescu

proiectului, trebuie obținut un nou aviz de la Autoritatea pentru Protecția Mediului.

O parte din amendamente nu sunt conforme cu observațiile Consiliului Legislativ și aș aduce în discuția dumneavoastră și neconcordanța cu Ordonanța nr. 292 privind impactul asupra mediului, care prevede că, dacă se schimbă tema proiectului, trebuie obținut un nou aviz de la Autoritatea pentru Protecția Mediului. Mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Da. Cu siguranță, toți colegii de aici dorim să parcurgem cât mai multe proiecte de lege, dar ce vreau eu să reclam este următorul fapt: este imposibil și impardonabil să

Da. Cu siguranță, toți colegii de aici dorim să parcurgem cât mai multe proiecte de lege, dar ce vreau eu să reclam este următorul fapt: este imposibil și impardonabil să suplimentați ordinea de zi cu 15 minute înainte de deschiderea ședinței. Cred că am pierdut numărul; între șapte și nouă proiecte legislative. Vă rog frumos să nu se mai întâmple lucrul ăsta, mai ales că pe ordinea de zi avem, majoritatea, ordonanțe de urgență. Mulțumesc.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Inițiativa legislativă face referire la neimpozitarea biletelor de valoare. Prin această inițiativă propunem ca toate biletele de valoare, adică tichete de masă, tichete de creșă, tichete culturale și vouchere de vacanță, să nu mai fie impozitate.

Inițiativa legislativă face referire la neimpozitarea biletelor de valoare. Prin această inițiativă propunem ca toate biletele de valoare, adică tichete de masă, tichete de creșă, tichete culturale și vouchere de vacanță, să nu mai fie impozitate. Tichetele de valoare se acordă pentru sprijinul oamenilor activi în economie și pentru susținerea anumitor sectoare: educație antepreșcolară, HoReCA sau industrie alimentară. Prin neimpozitarea biletelor de valoare, salariații ar beneficia de o creștere imediată a veniturilor. Spre exemplu, un angajat care beneficiază de tichete de masă la valoarea de 30 de lei, plătește 3 lei pe zi, respectiv 60 pe lună pentru 20 de zile lucrătoare. Acești bani vor rămâne la angajat. PNL a depus recent o inițiativă – B567/2022 – pentru scutirea de impozit a încă 1.000 de lei din pensie, primii 2.000 de lei fiind scutiți deja. S-au găsit semnături la PNL pentru această inițiativă chiar în această sesiune parlamentară. Totuși pentru inițiativa noastră, a celor de la USR, care scutește sume mult mai mici de impozit, sume dirijate către anumite sectoare ale economiei, nu s-a găsit înțelegere în exact această perioadă în care și angajații, și economia ar trebui să beneficieze de acest sprijin. Prin urmare, vă propun să votăm împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea legii, așa cum Grupul senatorilor USR va face. Mulțumesc.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

domn’e, ordonanța de urgență ar rezolva lucrurile

Voi încerca să fiu foarte rapid. Această lege a fost depusă pentru a pune în acord o decizie a CCR privind prescripția. Ce a urmat este că Guvernul a emis o ordonanță de urgență ca să rezolve problema. Aparent, a făcut-o, numai că modificările la Codul penal, făcute prin ordonanță de urgență, sunt neconstituționale. Legea de aprobare a acestei ordonanțe de urgență este undeva în sertare la Camera Deputaților și poate să rămână acolo mai mult. Acum, prezenta lege a obținut raport de respingere de la Comisia juridică și, probabil, va fi respinsă astăzi pe motiv că „domn’e, ordonanța de urgență ar rezolva lucrurile”. Acum, eu vă întreb: dacă noi picăm această lege, legea de aprobare a ordonanței stă la Camera Deputaților și CCR va pica această ordonanță, ce se întâmplă? Pentru că deja există dosare celebre în care s-a ajuns la Curtea Constituțională cu sesizarea că ordonanța de urgență este neconstituțională; așadar, gândiți-vă bine înainte să respingem acest proiect. Mulțumesc.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Cu tot respectul pentru domnul Poteraș, dar atunci când un inginer discută despre particularitățile sistemului judiciar se observă foarte clar.

Cu tot respectul pentru domnul Poteraș, dar atunci când un inginer discută despre particularitățile sistemului judiciar se observă foarte clar. În primul rând, vreau să vă spun că acest proiect de lege are avize negative de la toate instituțiile posibile care l-au analizat: Consiliul Legislativ, Magistratură..., absolut orice instituție, pe următorul argument: există o ordonanță a Guvernului care a reglementat problema prescripției plecând de la caracterul obligatoriu al deciziei Curții Constituționale. Să vorbim astăzi de posibilitatea ca acel OUG să fie declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională reprezintă o nepricepere, să zicem așa, să fim eleganți, în ceea ce privește modul în care este sesizată Curtea Constituțională și pentru ce? Curtea Constituțională analizează doar legea de aprobare, și nu ordonanțele Guvernului. În altă ordine de idei, ca ultim argument pentru domnul Poteraș, în special. Vreau să vă spun că nu există niciun impediment consacrabil în Constituție prin care Guvernul să nu poată interveni într-o situație de urgență printr-o ordonanță de urgență, inclusiv la nivelul dreptului substanțial penal, mă refer aici, sau al dreptului formal, drept penal sau de procedură penală. Acesta este argumentul utilizat. Este doar redundant, fără niciun fel de acoperire, motiv pentru care nu s-a invocat nicio dispoziție, ci doar Constituția, în general. Noi, juriștii, suntem obligați, la un moment dat, pentru o coerență a argumentelor, să invocăm și temeiul de drept. Și vă sfătuiesc ca altădată să nu invocați generic Constituția, pentru că nu este așa de ușor a face o afirmație că este sau nu este constituțional un anumit proiect de lege. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Drept la replică.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Vreau să-i reamintesc domnului senator, președinte al Comisiei juridice, că referendumul pe care românii l-au votat nu permite ordonanțe de urgență pe Codul penal. De asta

Vreau să-i reamintesc domnului senator, președinte al Comisiei juridice, că referendumul pe care românii l-au votat nu permite ordonanțe de urgență pe Codul penal. De asta am spus că este profund neconstituțional să reglementezi pe Codul penal prin ordonanță de urgență. Acum, poate e nevoie de un inginer să explice lucrurile astea, dar o decizie a Curții Constituționale se pune în acord de către Legislativ și noi asta încercăm să facem. Mulțumesc.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Cu acest proiect avem încă o inițiativă a coaliției sărăciei de a stoarce mai mulți bani de la români. Știm, salariile miilor de noi angajați din administrație, privilegiile, pensiile speciale nu sunt deloc ieftine. Aveți nevoie de bani.

Cu acest proiect avem încă o inițiativă a coaliției sărăciei de a stoarce mai mulți bani de la români. Știm, salariile miilor de noi angajați din administrație, privilegiile, pensiile speciale nu sunt deloc ieftine. Aveți nevoie de bani. În țările dezvoltate există mecanisme care asigură finanțarea corectă a sporturilor și tot acolo există reguli clare și programe guvernamentale care ajută oamenii dependenți de jocuri de noroc. La noi... Nu avem nimic din aceste lucruri. În schimb, fenomenul jocurilor de noroc tinde să se transforme într-o problemă socială, mai ales în comunitățile sărace și cu preponderență în fostele orașe industriale, a căror populație a fost lăsată de izbeliște de cei care au guvernat în ultimii 30 de ani. Banii din taxele acestea mărite acolo ar trebui să meargă, spre finanțarea sportului și ajutorarea românilor dependenți de jocurile de noroc. În schimb, ei vor merge spre finanțarea privilegiilor mai sus amintite. Nu este corect. USR se va abține la vot. Vă mulțumesc.

Interpelare

Felix Stroe

Propunerea legislativă pe care astăzi o dezbatem aduce modificări importante și dă posibilitatea polițiștilor să beneficieze de compensația pentru chirii atunci când locuința pe care o închiriază se află în localitatea în care își desfășoară serviciul sau la o distanță până la 70 de kilometri de ace

Propunerea legislativă pe care astăzi o dezbatem aduce modificări importante și dă posibilitatea polițiștilor să beneficieze de compensația pentru chirii atunci când locuința pe care o închiriază se află în localitatea în care își desfășoară serviciul sau la o distanță până la 70 de kilometri de această localitate. În legislația actuală este prevăzut că aceștia pot beneficia de o compensație de până la 50% din prețul chiriei unei locuințe aflate în localitatea în care își desfășoară serviciul. Ce se întâmplă în realitate? Sunt situații, din păcate, numeroase, nu puține, în care polițiștii nu pot găsi, nu pot identifica locuințe pe care să le închirieze în localitatea în care își desfășoară serviciul din cauza faptului că acestea nu există. De asemenea, își desfășoară serviciul în unități, de exemplu, aeroporturi, care sunt localități limitrofe localităților propriu-zise pe care le deservesc aceste aeroporturi, de regulă, localități mici, în care nu se găsesc locuințe care pot fi închiriate. Un alt aspect important este că în marile orașe prețul chiriilor este foarte, foarte mare. Luăm orașul Cluj, luăm exemplu orașului București, alte orașe importante în care prețul chiriilor este foarte mare și compensația pe care o primesc polițiștii este absolut neîndestulătoare. Ce preconizăm? Comisia pentru apărare a dat raport de admitere pentru acest proiect de lege în ideea ca polițiștii să poată beneficia de această compensare chiar și în cazul în care localitatea în care își închiriază locuința se află până la o distanță de 70 de kilometri de localitatea în care își desfășoară serviciul, astfel încât, pentru situațiile mai sus precizate, pentru localitățile de frontieră, pentru orașele mari, acești polițiști să meargă să-și caute locuințe în vecinătatea localității unde își desfășoară serviciul și să poată fi ajutați. Ministerul de Interne se confruntă cu o lipsă, cu un deficit de cadre extraordinar de mare și cred că este de datoria noastră să legiferăm în sensul de a da posibilitatea acestor oameni, foarte-foarte necesari sistemului, de a-și rezolva problemele locative și de a rămâne în sistem. Vă mulțumesc.

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Colegul meu a menționat foarte bine prevederile acestei inițiative. Aș vrea să mai adaug o mențiune. De ce 70 de kilometri? Pentru că este distanța până la care polițiștilor li se decontează transportul.

Colegul meu a menționat foarte bine prevederile acestei inițiative. Aș vrea să mai adaug o mențiune. De ce 70 de kilometri? Pentru că este distanța până la care polițiștilor li se decontează transportul. În afară de asta, cred că adoptarea acestei inițiative ar duce la o predictibilitate mai bună pentru polițiști, la o stabilitate a locului de muncă și, de ce nu?, și la un confort psihic sporit în ceea ce privește asigurarea unui spațiu de locuit. Și aș vrea să mai fac o mențiune. Dacă vă uitați la semnatarii acestei inițiative, o să vedeți că sunt parlamentari din absolut toate partidele parlamentare. Deci este o inițiativă bună, necesară și vă invit să o votați. Vă mulțumesc.

Interpelare

Nicoleta Pauliuc

Am să fiu consecventă mesajului pe care îl dau întotdeauna atunci când vorbim de securitate. Inițiativa este o inițiativă a mea și a colegului meu Lucian Bode, la care au achiesat și pe care au semnat-o și au susținut-o toți colegii membri ai Comisiei pentru apărare. A fost, într-adevăr, o dezbatere

Am să fiu consecventă mesajului pe care îl dau întotdeauna atunci când vorbim de securitate. Inițiativa este o inițiativă a mea și a colegului meu Lucian Bode, la care au achiesat și pe care au semnat-o și au susținut-o toți colegii membri ai Comisiei pentru apărare. A fost, într-adevăr, o dezbatere cu argumente, iar la sfârșit colegii mei au votat în unanimitate. Deci, încă o dată, mulțumesc colegilor pentru că, atunci când vorbim de securitate, când vorbim, iată, de siguranța cetățenilor noștri, când vorbim de îndeplinirea atribuțiilor pentru care instituțiile din acest domeniu sunt abilitate, vorbim de unanimitate în cadrul Comisiei pentru apărare. PNL va vota pentru această inițiativă legislativă. _(Aplauze.)_