Stenogramă plen

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Înstrăinarea patrimoniului istoric și cultural românesc către statul maghiar

Astăzi am pregătit o interpelare către domnul prim-ministru al României, Nicolae-Ionel Ciucă. Obiectul interpelării este „Înstrăinarea patrimoniului istoric și cultural românesc către statul maghiar”. Stimate domnule prim-ministru, De câțiva ani, Ungaria cumpără clădiri istorice pe teritoriul Transilvaniei. Astfel, statul maghiar a devenit proprietarul a zeci de imobile pe teritoriul României. Interesul Guvernului de la Budapesta este în special pentru construcțiile care au o strânsă legătură cu istoria glorioasă sau perioada glorioasă a Ungariei. Majoritatea acestor clădiri sunt degradate și necesită mari investiții pentru renovarea lor. Deși legea este de partea statului român, acesta a renunțat de fiecare dată la dreptul de preemțiune pentru a cumpăra aceste monumente istorice. Mai mult, grupuri de interese încearcă să schimbe Legea privind protejarea monumentelor din patrimoniul cultural, astfel încât entități ale statului maghiar să-și consolideze rapid dreptul de proprietate. Manevi Zártkörű, controlată de Magyar Nemzeti (Compania Națională de Management al Activelor din țara vecină), conservă și dezvoltă, în beneficiul Ungariei, activele tangibile și intangibile ale patrimoniului național de la peste 450 de companii și monumente de patrimoniu și chiar opere de artă. Atât prin ei, cât și prin Fondul „Bethlen Gábor” se cumpără case, statui, cetăți și alte monumente istorice din România, care devin proprietatea statului maghiar. În semn de dispreț față de istoria României și față de Guvernul României, Președinta Ungariei, Katalin Novák, a dezvelit, ajutată de primarul USR din Alba Iulia, Gabriel Codru Pleșa, chiar o statuie a acestui Bethlen Gábor în inima cetății municipiului Alba Iulia. Potrivit legii: „Monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condițiile exercitării dreptului de preemțiune al statului român, prin Ministerul Culturii și Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor (...).” Aceeași lege spune că: „În actele de înstrăinare, concesionare, închiriere, dare în administrare sau dare în folosință gratuită a monumentelor istorice se va menționa regimul de monument istoric al imobilelor și obligația protejării acestora.” Însă, până în momentul în care o clădire de patrimoniu intră în proprietatea cuiva sau a altui stat, în cazul de față cel maghiar, mai multe instituții ale statului trebuie să renunțe la dreptul de a o cumpăra. Legea privind protejarea monumentelor istorice mai spune că: „În cazul în care Ministerul Culturii și Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor nu își exercită dreptul de preemțiune (...), acest drept se transferă autorităților publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile.” Concluzia este că, orice gânduri conspiraționiste ar avea statul maghiar, principalul vinovat este statul român, care își lasă de izbeliște clădirile de patrimoniu. Desigur, această pasivitate este animată de agenți de influență ai Ungariei care exercită trafic de influență pe lângă reprezentanții autorităților care ar trebui să exercite dreptul de preempțiune. De asemenea, entități maghiare lucrează prin intermediul unor avocați și notari pentru a ascunde activitățile revizioniste și iredentiste sub aspect de legalitate. Guvernul României ar putea să oprească expansiunea achiziționării de terenuri din partea Ungariei foarte simplu, mai ales că legea este de partea lui. Și, de aceea, domnule prim-ministru, am șapte întrebări... șapte interpelări, șapte puncte la care v-aș ruga să-mi răspundeți. 1. Dacă Guvernul României susține creșterea termenului pentru exercitarea dreptului de preempțiune al statului român pentru bunurile aflate în patrimoniul cultural la un an. 2. Ce măsuri veți lua pentru contracararea înstrăinării patrimoniului cultural și istoric românesc către statul maghiar? 3. Dacă veți trata aspectele menționate ca fiind o problemă de securitate națională. 4. Dacă veți înființa un grup de lucru interministerial, sub coordonarea prim-ministrului, care să rezolve problema înstrăinării obiectelor de patrimoniu cultural și istoric în favoarea statului maghiar. 5. Dacă veți dispune luarea de urgență a unor măsuri active de contracarare a acțiunilor subversive ale Ungariei în patrimoniul istoric și cultural al României. 6. Dacă veți cere public și oficial prim-ministrului Ungariei să înceteze acțiunile de cumpărare a obiectelor de patrimoniu cultural și istoric din Transilvania. 7. Dacă Guvernul României va înființa companii care să achiziționeze obiectele de patrimoniu cultural și istoric maghiare de pe teritoriul României și al Ungariei. Mulțumesc mult, domnule președinte.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Laboratoarele de științe aplicate

Interpelarea de astăzi se adresează domnului Sorin Cîmpeanu, ministrul educației. În România, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, în 2019, 22.787 de elevi au absolvit o școală profesională. De asemenea, în 2020, tot de la Institutul Național de Statistică aflăm că în țara noastră erau 1.461 de licee și 83 de școli profesionale. Având în vedere aceste aspecte, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care sunt cifrele de școlarizare în învățământul profesional și tehnic și, respectiv, liceele teoretice pentru anii școlari din perioada 2019–2023? 2. Câți elevi au ales să opteze pentru urmarea unei forme de învățământ profesional și tehnic, potrivit opțiunilor incluse în solicitarea de repartizare computerizată pentru anii școlari din perioada 2019–2023? 3. Câți elevi, dintre cei care decid să urmeze învățământul profesional și tehnic, au fost acceptați în învățământul profesional și tehnic pentru anii școlari din perioada 2019–2023? 4. Care sunt mediile de admitere la învățământul profesional și tehnic, respectiv la liceele teoretice pentru anii școlari din perioada 2019–2023? 5. Care sunt obiectivele Ministerului Educației pentru a elabora politici publice în zona învățământului profesional și tehnic în noile legi ale educației? A doua întrebare este adresată tot ministrului educației și se referă la „Laboratoarele de științe aplicate”. Un articol din Marea Britanie ilustrează primii pași spre modelele curriculare de gimnaziu pornind de la nevoile industriei. Mai ales... Un raport al McKinsey and Company din 2017 „a estimat că locurile de muncă actuale ale 800 de milioane de lucrători la nivel global ar putea dispărea până în 2030”. De asemenea, probabil fiecare dintre noi suntem familiari cu afirmația că „85% din locurile de muncă care vor exista în 2030 nu fuseseră încă inventate până la momentul prezent”. Ceea ce ne spun aceste statistici este că industria 4.0 transformă modul în care lucrăm. Și noi trebuie să dăm dovadă de adaptabilitate, evoluție și îmbunătățire. Având în vedere acest aspect, vă adresez următoarea întrebare: câte laboratoare de științe aplicate funcționale și echipate la zi există în școlile din România, câte dintre aceste laboratoare vor fi achiziționate prin PNRR și când se va face achiziția acestora și care sunt obiectivele Ministerului Educației privind elaborarea politicilor publice pentru a ajuta evoluția laboratoarelor STEM în instituțiile din România? Mulțumesc.

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația reintroducerii trenului de noapte direct Botoșani–București și retur

Astăzi voi prezenta o interpelare adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării: „Situația reintroducerii trenului de noapte direct Botoșani–București și retur”. Stimate domnule ministru, Transportul pe calea ferată reprezintă una dintre cele mai... principalele facilități pentru studenți, elevi și, mai ales, cei în vârstă. Acesta contribuie la creșterea numărului de studenți și elevi din medii socioeconomice defavorizate, constituind una dintre politicile publice ce vizează echitatea în învățământul superior. În plus, călătoriile de transport feroviar încurajează mobilitatea studenților și elevilor, participarea la cursuri și la evenimente naționale sau chiar internaționale. Tot mai mulți botoșăneni, în special studenți și elevi, semnalează, cu regret, scoaterea trenului de noapte Botoșani–București și retur. Această rută de noapte este necesară, având în vedere distanța dintre cele două localități. Menținerea doar în timpul zilei a acestei rute provoacă pierderi de timp și mari neajunsuri. Călătorii trebuie să aștepte aproape 3 ore în gara Verești, în timpul nopții, trenul Timișoara–Botoșani pentru a ajunge la destinația finală. Prețul întreg al unui bilet pentru ruta Botoșani–București cu trenul este mult mai convenabil decât la autocar, iar pentru cetățenii care nu dețin un autoturism propriu este un adevărat sprijin financiar și logistic. Multe studii și statistici arată că în România transportul feroviar este mult mai sigur în comparație cu cel rutier. În aceste condiții, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări: 1. De ce trenul de noapte direct Botoșani–București și retur a fost scos din circulație? 2. Care este cuantumul de cheltuieli pentru această rută din bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii? 3. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rog să specificați pentru ce dată sau perioadă concretă este estimată reluarea circulației pe timp de noapte a trenului București–Botoșani și retur. Vă

Interpelare

Evdochia Aelenei

Dezastrul din Liceul de Marină, Constanța

Interpelarea mea este adresată domnului Sorin-Mihai Cîmpeanu, ministrul educației. Obiectul interpelării este „Dezastrul din Liceul de Marină, Constanța”. ## Domnule ministru, În urma unor petiții adresate de părinții elevilor de la acest liceu, doresc să vă semnalez următoarele: La Liceul de Marină Civilă din Constanța elevii sunt băieți falnici, sănătoși, majoritatea provenind din familii bune, care au avut acasă un trai decent. Au ales un liceu tehnic, singurul cu acest profil din județ, care să-i pregătească pentru o meserie bărbătească, negândindu-se nicio clipă la condițiile de desfășurare a procesului de învățământ. Când a început anul școlar, au fost introduși într-o școală în care, deși are autorizație de funcționare, numai parterul și etajul întâi pot fi numite „școală”. La ultimul etaj, unde se află șase clase de „a 9-a”, cu 25 de elevi în fiecare clasă, este dezastru: băncile sunt mici, în care nu ar încăpea nici elevii din clasa pregătitoare, scaunele rupte, tabla din anii ’80. Și, de parcă nici nu am fi trecut printr-o pandemie, grupurile sanitare sunt total neigienice: fără hârtie, substanțe dezinfectante – nu mai vorbim. Sălile de practică sunt în altă locație, la care se ajunge cu transportul în comun, plătit de către părinți, timpul alocat fiind de 10 minute, adică în pauza mare, iar dacă se întârzie primesc absență la ora respectivă sau la ora următoare. Vă întreb dacă Inspectoratul Școlar Județean Constanța, care probabil știe de această situație, v-a informat și pe dumneavoastră și dacă aveți soluții pentru remedierea acestor probleme. Domnule ministru, Dacă la nivel macro sunteți depășit, ca să nu zic un cuvânt mai neacademic, vă rog frumos să rezolvăm, să încercăm să rezolvăm problemele particulare, să ajutăm, așa, pas cu pas. Vă rog, vă rog frumos. Mulțumesc. Senator neafiliat, Aelenei Evdochia, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța.

Interpelare

Maricel Popa

Am o interpelare adresată domnului ministru al transporturilor și infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu.

Am o interpelare adresată domnului ministru al transporturilor și infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu. Domnule ministru, În perioada în care ați preluat mandatul la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, lucrurile au fost deblocate, proiectele cu privire la execuția autostrăzilor și drumurilor expres. Cele mai elocvente exemple vizează Autostrada Moldovei (A7), unde au fost deja semnate patru din cele 13 contracte de execuție a autostrăzii și urmează încă șase – ați promis că până la sfârșitul anului vor fi semnate toate cele 13 contracte. Doamne-ajută! Referitor la Autostrada Unirii (A8), lucrurile înaintează într-un ritm constant pe toate tronsoanele. Vă mulțumesc pentru preocuparea pe care ați arătat-o până acum și sper ca lucrurile să continue și în viitor în același mod. Ieșenii așteaptă de foarte mult timp vești bune cu privire la aceste autostrăzi și se pare că visul de a avea legătură rutieră cu Bucureștiul și Ardealul se va concretiza în următorii 4 ani. Motivat de acest aspect, vă rog să precizați dacă au fost identificate soluțiile pentru construirea drumului dintre Pașcani–Iași–Ungheni, ce regim va avea și care sunt aceste soluții (mă refer la drumul... la autostrada de la Lețcani la Ungheni, în mod deosebit). De asemenea, vă rog să transmiteți care sunt situațiile la zi în ceea ce privește implementarea proiectelor A7 și A8.

Interpelare

Maricel Popa

Creșterea IRCC și prognoza pentru anul următor

Am o întrebare adresată domnului Adrian Câciu, Ministerul Finanțelor. „Creșterea IRCC și prognoza pentru anul următor” Domnule ministru, Există o îngrijorare la nivelul populației care a contractat credite cu dobândă calculată în funcție de indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat prin Ordonanța nr. 19/2019. Din datele statistice vehiculate în presă, am constatat că sunt aproximativ 450.000 de persoane fizice care au credite legate de IRCC. Conform calendarului de modificare a acestui indice care intră în calculul dobânzii percepute de băncile comerciale la creditele ipotecare, nivelul lui se va modifica la începutul lunii octombrie. Pe baza tranzacțiilor efective care s-au desfășurat în piață, nivelul acestuia ar trebui să crească de la 2,65% la 4,08%, la care se adaugă marja băncii, cuprinsă între 2% și 3%. Acest lucru înseamnă că IRCC-ul va ajunge chiar și la 6% sau 6,5%. Ținând cont că acest fapt va presupune o presiune suplimentară pe acești oameni și familiile lor, vă întreb dacă există soluții ale Ministerului Finanțelor pentru temporizarea acestui indicator și care sunt acestea în perspectiva anului următor.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Primarul Pleșa – traficant de burse școlare ale elevilor din Alba Iulia

Declarația mea politică se intitulează „Primarul Pleșa – traficant de burse școlare ale elevilor din Alba Iulia”. Stimați colegi, În USR Alba Iulia nu se trafichează doar influență, ci și bursele școlare ale elevilor. Primarul Gabriel Codru Pleșa se joacă cu viitorul copiilor noștri și le limitează în mod arbitrar și ilegal dreptul la bursă școlară. În concret, primarul USR Gabriel Codru Pleșa a plafonat numărul de burse acordate în raport cu numărul real de solicitări ale elevilor eligibili. Ordinul ministrului educației nr. 5.379/2022 prevede criteriile generale de acordare a burselor școlare și nu prevede și criterii de departajare a elevilor care se află în situații identice, adică care se califică pentru același tip de bursă. Intenția legiuitorului a fost aceea de a acorda bursă tuturor elevilor care îndeplinesc criteriile din ordinul de ministru, și nu pe cele impuse arbitrar de primarul Pleșa și camarila neoliberală de la ISJ Alba. Primarul USR Pleșa a pus directorii de școală să respingă în consiliile de administrație cererile de bursă ale elevilor eligibili, pentru a scădea numărul global de burse. Acest gest este unul de profundă mojicie, cinism și parșivitate, tipic primarului care n-are nicio treabă cu albaiulienii și, la fel, cu administrația. Gabriel Pleșa nu se gândește nici la familiile din care provin acești elevi, la cheltuielile cu energia, la inflație, la viața grea pe care mulți o au și pentru care bursa poate fi un sprijin substanțial pentru continuarea studiilor elevului, ceea ce face diferența între un viitor mai bun și chiar abandon școlar. Nu mai vorbim de faptul că primarul Pleșa a mers pe limitele minime de burse prevăzute de HG nr. 1.138/2022, care au fost stabilite pentru capacitatea financiară a unei comune, nu a unui municipiu reședință de județ, cum este Alba Iulia. Dar, probabil, pentru primarii USR chiar și o comună este greu de administrat. Voi sesiza Avocatul Copilului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru a sancționa încălcarea vădită a legii de către primarul USR Gabriel Codru Pleșa. Elevii din Alba Iulia merită un viitor mai bun, cu un sistem de învățământ și o administrație locală care să le garanteze drepturile, nu să le încalce. Voi lupta mereu pentru elevi și drepturile lor! Mulțumesc mult, domnule președinte. Mulțumesc, stimați colegi.

Interpelare

Ion-Dragoș Popescu

Podurile ilegale ale României, cazul Vlădeni

Declarația mea politică se intitulează „Podurile ilegale ale României, cazul Vlădeni”. Am semnalat la începutul acestui an faptul că există o practică recurentă la nivelul întregii țări privind construcția și reparația de poduri fără a obține autorizațiile și avizele de mediu cerute de lege. Este cunoscut cazul județului Neamț, unde podul de la Luțca era foarte aproape să producă o tragedie: două microbuze de elevi urmau să urce pe pod când acesta s-a prăbușit, pe 9 iunie. Le-a mers atât de bine în Neamț să facă poduri fără acorduri de mediu, că au luat practica cu copy-paste și o implementează cu succes și în Dâmbovița, unde consiliul județean, condus de PSD, cu concursul Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu și ABA Buzău–Ialomița, a executat multiple lucrări fără acte de reglementare din punctul de vedere al protecției mediului și al gospodăririi apei, catalogându-le drept „lucrări de intervenție în primă urgență”, prevăzute în Legea nr. 50/1991. Pentru două din aceste lucrări din Dâmbovița, și anume „Punerea în siguranță a drumului județean DJ 714, pentru redarea traficului rutier în zona Cheile Tătarului și Zănoaga” și lucrarea „Refacere pod peste râul Ialomița, comuna Moroeni, pe DJ 714, platoul Padina, punct «Diana», Casa «Iustin»”, incluzând construcția unui pod nou provizoriu, s-a început execuția acestor lucrări în lipsa unor avize de gospodărire a apei emise de Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița și a unor decizii ale etapei de încadrare emise de APM Dâmbovița, acte de reglementare fără de care lucrările menționate anterior sunt ilegale. Astăzi însă am să vă vorbesc despre ceea ce se întâmplă în Dâmbovița, la Vlădeni, unde există un pod pe drumul comunal 26A, care face legătura între Vlădeni și Gheboaia printr-un drum forestier. Podul din Vlădeni a fost dat în folosință, deși nu i-a fost emisă autorizația de gospodărire a apei, cu toate că fără acest act legal podul nu poate fi exploatat sau deschis circulației. Ca să rezolve situația, autoritățile au găsit soluția: va fi efectuată o nouă lucrare de reabilitare, undeva în 2023, pe care ABA Buzău–Ialomița o va monitoriza cu „vigilență”. Bineînțeles că podul de la Vlădeni are un istoric la fel de alambicat ca multe dintre lucrările de infrastructură de la noi din țară. Deși în acte apare că: a fost construit în două etape – jumătate în 2007 și restul în 2009, de fapt, lucrările de construcție au început în 2011; a fost recepționat tot de două ori – o dată în 2015 și final în 2017; a costat statul român foarte mulți bani – 1.180.000 de lei fără TVA; în realitate ce s-a construit diferă fundamental față de documentația avizată și de proiectul inițial din 2007, iar cât a costat de fapt nu știe nimeni, deoarece contractele, devizele și desfășurătoarele de lucrări au dispărut subit odată cu apariția cererilor pe Legea nr. 544 – așa spune Primăria Vlădeni. Podul a fost dat în folosință în 2015, după o recepție în care deficiențele legale sunt acoperite cu tăieri de panglici, pupături și laude. Câteva luni mai târziu după inaugurare, mama-natură aduce podul de la Vlădeni în stadiul în care, „chiar dacă s-ar fi depus o cerere de autorizare pentru acesta, nu s-ar fi primit, pentru că este nevoie de lucrări ample de punere în siguranță executate în baza unor expertize”. Podul de la Vlădeni se află în stare avansată de degradare și urmează a fi reabilitat prin lucrări care vor costa statul român peste 2 milioane de euro. Noua investiție este crucială pentru continuarea folosinței și asigurarea scopului: tranzitul de camioane de lemne la pas grăbit. În concluzie, acest pod este exploatat ilegal de mai bine de 5 ani, iar Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița are cunoștință despre această faptă, care, de altfel, constituie infracțiune, pe care chiar instituția a lăsat-o și încă o lasă voit nesancționată. Procesul de reabilitare a început cu un aviz de gospodărire a apei emis în baza unei cereri incomplete și cu câteva denunțuri la DNA pentru activitatea instituțiilor implicate. Am denunțat la DNA faptele funcționarilor care aveau datoria de a lua măsuri, dar au ales să închidă ochii și să favorizeze împingerea peste limita legalității a construcțiilor din bani publici. Ce trebuie să înțelegem este că avizele acestea au rost în economia construcțiilor de infrastructuri publice și, așa cum s-a văzut deja la Luțca, ocolirea legii, corupția și nepăsarea pot genera adevărate tragedii. La Luțca a fost evitată la mustață o tragedie umană. Cât mai întoarcem privirea, cât mai lăsăm să se întâmple asemenea abuzuri în numele corupției, al furtului din bani publici, al lucrărilor de mântuială, fără considerație față de cetățeni și bunăstarea lor? Vă mulțumesc. Dragoș Popescu, senator de Dâmbovița.

Interpelare

Evdochia Aelenei

De la neîncrederea generală la discernământul politic

Tema declarației mele: „De la neîncrederea generală la discernământul politic”. O atmosferă de văicăreală generală se întinde pe întregul cuprins al opiniei publice românești. Cu teamă în suflet, deschizi mass-media de știri pentru a nu afla decât alte agravări ale crizelor deja statuate sau semne ale altora noi. Au mai fost perioade grele în viața societății noastre, dar lucrurile erau prezentate cu bune și rele; mai erau nuanțe multicolore în prezentarea realității din țară. Acum totul se prezintă în tonuri din ce în ce mai întunecate. Abundă breaking news-urile și dezvăluirile de întâmplări și fapte ucigătoare și absurde, ca și când nimic nu funcționează cum trebuie, ci totul se năruie. Răul se aruncă în întregime în spatele unor închipuiți țapi ispășitori. Ce este mai grav e că și cei de la guvernare se alătură acestui bocet național. Președintele statului se plânge de statul eșuat pe care-l reprezintă, cei de la putere se plâng de guvernanții pe care i-au suit în fotolii administrative, de parcă toată lumea ar fi în opoziție. Am ajuns într-o situație paradoxală: avem opoziție, dar nu avem putere. Ni se spune că, de unde te uiți, nu vezi decât incompetenți, corupți, trădători sau de-a dreptul criminali. În acest context moral e riscant să fii echilibrat, iar să apreciezi lucid ceva din viața poporului român echivalează cu o sinucidere publică. În această declarație politică îmi asum acest risc de a spune ceva relevant și de bine despre realitățile românești. Discernământul politic ne cere să fim echilibrați și obiectivi. Precizez că nu acuz mass-media și nici opoziția că ne dau știri și declarații negative, chiar apreciez că o fac, deși cu o duritate ceva mai mare decât am fi noi dispuși să o suportăm, dar fără ele nu ne-ar fi mai bine. E adevărat că pandemia s-a prelungit dincolo de așteptări. E adevărat că am avut o vară caniculară și cu secetă, inflația e reală și afectează puterea de cumpărare a românilor, așa cum real este și războiul din vecinătate. Dar la fel de adevărat este și faptul că politicienii au receptat solicitările, au evaluat situațiile și problemele pe care le au românii și au luat măsuri în funcție de urgența și gravitatea acestora, precum și în funcție de resursele disponibile și atrase. Luna trecută am avut o rectificare bugetară care a mai reparat din daunele produse și din lacunele bugetare existente. Deci nu putem spune tot timpul că nu se face nimic, că nu sunt soluții pozitive. În spiritul obiectivității de care vorbeam, recunoaștem că sunt probleme cu salariile și pensiile românilor, sunt probleme în industrie, în agricultură, în infrastructură, dar, ca oameni politici, nu avem voie să ne lăsăm copleșiți, să punem mâinile pe piept, pentru că pârghiile sunt în mâinile instituțiilor publice, ale Parlamentului și Guvernului și împreună cu cetățenii suntem datori să nu ne plângem, ci să ne străduim și să găsim resurse, să ajutăm acolo unde este cazul, să finanțăm inclusiv acele domenii deficitare. Stabilitatea guvernamentală și politică este un factor pozitiv al realității românești, care ar trebui să ne dea încredere. În acest domeniu parlamentarii actuali au un merit, așa cum meritorie este și lupta noastră pentru rezolvarea problemelor sociale din această perioadă. Dacă ne uităm mai bine, putem observa că nu totul este negru. Sunt bani de creștere a veniturilor, a salariilor și pensiilor, pentru plata despăgubirilor din cauza secetei, pentru sprijinirea economiei și investițiilor. Nu este cazul să disperăm. Guvernul se mișcă încet, dar nu stă pe loc. Eu cred că nu vom îngheța în case, că nu vom muri de foame. Să privim noua situație internă și externă atât prin crizele induse, cât și ca una de provocări și oportunități care să ne stimuleze inițiativa, imaginația și pragmatismul politic. Perioada este dificilă, dar tocmai în astfel de vremuri mai tulburi se cere să dăm dovadă de echilibru emoțional și discernământ politic, să abordăm cu hotărâre și curaj această sesiune parlamentară. Există un pachet de politici publice și măsuri economico-sociale propuse de parlamentari care constituie o ilustrare a capacității de a oferi soluții la problemele care-i îngrijorează pe cetățeni. Vom supraveghea mai exigent Guvernul ca să-și îndeplinească misiunea, iar majoritatea politică să se apuce serios de treabă, să facă față provocărilor. În felul acesta, în locul lamentărilor, putem genera încrederea necesară în acest moment. Avem datoria față de alegătorii noștri să-i încurajăm, să nu ne resemnăm cu pesimismul și nihilismul celor care ar vrea să vadă totul numai în negru. Că suntem în opoziție, la putere sau independenți, ocupăm niște funcții publice și trebuie să fim responsabili. Vă mulțumesc. Senator neafiliat Aelenei Evdochia, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

În Bihor, liberalii ucid liberalismul și proprietatea privată

Declarația mea politică de astăzi: „În Bihor, liberalii ucid liberalismul și proprietatea privată”. Stimați colegi, „Urăsc trădarea, dar iubesc pe trădători” ar putea fi mottoul conducerii liberale a Consiliului Județean Bihor. Pentru că, din păcate, prin trădare, prin jocuri de culise despre care, sunt sigur, oamenii vor afla în curând detalii scandaloase, președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a reușit să impună exproprierea abuzivă a terenurilor deținute și lucrate de peste 20 de bihoreni din satul Cheriu. Iar situația nu este singulară. Exemple similare se pot găsi în județul nostru și în orașul Aleșd, și în municipiul Beiuș. Totul, desigur, îmbrăcat în explicații și scuze legate de interesul public. Vorbim aici, concret, despre un drum cu o bandă pe sens, dar denumit pompos, în stilul lui Bolojan, „inel metropolitan”. Va suna bine în titlurile de ziar, nu? Aș vrea să întreb, înainte de orice: cât de liberală este exproprierea oricui pe sistemul „doar pentru că putem și vrem”? Cât de liberală este exproprierea unor terenuri pe care s-au construit afaceri, locuri de muncă, planuri, speranțe, terenuri în care s-au investit muncă și, desigur, capital? Cât de liberală este încăpățânarea de a te ține de o idee doar pentru că e a ta, rămânând indiferent la viețile sau afacerile distruse? Cât de liberală este lipsa de morală care îți permite să modifici anumite proiecte pentru că poți, iar în cazuri absolut similare să te opui și să recurgi la trădare doar pentru că așa vrei? În fine, cât de liberală este trasarea unui drum public... oblic printre terenurile lucrate de oameni, când o alternativă identificată de experți, cu doar câteva sute de metri mai lungă, dar la costuri similare și trecând nu prin intravilan, ci prin extravilan, ar fi evitat nu doar întreaga problemă, ci toată suferința și toate pagubele produse? Partidul Social Democrat nu se opune interesului public. Partidul Social Democrat, doamnelor și domnilor, se opune încălcării legii, a moralei, se opune – și ne opunem – lipsei de compasiune, de înțelegere, de colaborare, doar pentru a bifa, în fals, puncte electorale și titluri sforăitoare. Interesul public, dincolo de orice drum de pe această lume, înseamnă ca autoritățile care ne conduc să respecte legea, dar și morala. Interesul public, dincolo de orice lucrare sau investiție, este, parafrazând un bihorean păgubit de Ilie Bolojan, acela de a cheltui bani publici pentru binele oamenilor, și nu de a sacrifica oamenii, cetățenii, pentru bani sau glorie personală. Mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD.

Interpelare

Maricel Popa

Situații neprevăzute de Legea nr. 1/2011 în urma schimbării regimului juridic al instituțiilor de învățământ antepreșcolar

Domnule ministru, Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021 a fost modificată și completată Legea nr. 1/2011 – Legea învățământului, în sensul schimbării regimului juridic al instituțiilor de învățământ antepreșcolar, respectiv prin trecerea creșelor sub tutela Ministerului Educației, cu arondarea lor la inspectoratele școlare județene ori prin dobândirea personalității juridice și cu asigurarea coordonării metodologice de către inspectoratele școlare județene. Aceste demersuri s-au făcut pentru asigurarea fondurilor necesare organizării și funcționării lor din sume alocate de la bugetul de stat. Astfel, creșele au devenit parte a sistemului de educație. În aceste condiții, autoritățile publice locale își păstrează doar calitatea de autorități fondatoare. Odată cu aceste modificări, au fost aprobate și Normele metodologice de organizare și funcționare a unităților de învățământ antepreșcolar prin ordonanța... prin Hotărârea Guvernului nr. 566/2022, însă toată această legislație prezintă sincope, astfel încât este aproape imposibil de aplicat. În ultima perioadă, am primit o serie de sesizări din partea unor comunități locale din județul Iași care precizează că au întâmpinat o serie de dificultăți în aplicarea acestor prevederi, și anume: În Hotărârea Guvernului nr. 566/2022 nu este specificat ce se întâmplă cu personalul care este deja angajat în cadrul creșelor, cu contracte individuale de muncă încheiate pe perioadă nedeterminată, pe posturile de educator-puericultor. Până la data de 17 ianuarie 2022, dată la care a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2021, personalul creșelor făcea parte din sistemul de asistență socială, iar după adoptarea actului normativ angajații creșelor trebuie să îndeplinească condițiile impuse de Legea învățământului, împărțindu-se în personal didactic și nedidactic. În ceea ce privește personalul didactic, respectiv educatorii-puericultori, ei trebuie să fie absolvenți ai unităților de învățământ preuniversitar ori universitar cu această specializare, or, acestea, în ultimii ani, nu au mai livrat absolvenți cu diplomă de specialitate educator-puericultor, astfel încât se resimte lipsa acută a specialiștilor în acest domeniu al educației. De exemplu, o comunitate din județul Iași a înființat prima creșă în anul 2015, la care, ulterior, s-au adăugat încă patru puncte de lucru. Recrutarea personalului s-a făcut prin concurs, cu personal calificat pe domeniul asistență socială – psiholog, psihopedagog, educator et cetera. Astăzi, din cauza sincopelor legislative, cei 42 de angajați pe posturile de educator-puericultor nu mai au recunoscut niciun fel de statut și urmează să-și piardă locurile de muncă. În plus, nici Inspectoratul Școlar Județean Iași nu a organizat în acest an concurs de titularizare pentru funcțiile de educator-puericultor, astfel încât să putem asigura o continuitate în furnizarea serviciilor. Neavând personal, aceste creșe urmează să fie închise. Astfel, 275 de copii vor rămâne acasă, fiind lipsiți de îngrijire și educație. În aceeași situație se regăsește și personalul de conducere al creșei, respectiv directorul, întrucât nu este personal didactic titularizat, cu o vechime de 5 ani în învățământ. În ceea ce privește salarizarea personalului creșelor, în Legea nr. 153/2017 – Legea salarizării unitare, funcția de educator-puericultor se regăsește în grila de salarizare specifică domeniului de asistență socială. Practic, se impune ca încadrarea acestora să se facă pe grila salarială specifică învățământului și prin asimilare cu postul de educator, dar la nivel de debutant. Or, cuantumurile salariale sunt cu mult mai mici decât cele pe care le are în prezent personalul. O astfel de unitate ajunge în situația de a proceda la diminuarea drepturilor salariale, ce poate avea ca efect imediat demisia întregului personal. De asemenea, odată cu alocarea fondurilor necesare funcționării creșelor, nu s-a luat în calcul și acordarea indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță, așa cum sunt recunoscute de legislație. Pe de altă parte, în noua legislație se stipulează acordarea concediilor pe o perioadă de 62 de zile. Or, în cazul creșelor, acestea funcționează fără întrerupere, fiind închise doar timp de o lună, perioadă în care se efectuează, în general, lucrări de igienizare. Fiecare dintre aceste categorii de personal amintite mai sus se regăsește în situații nu tocmai plăcute și chiar dificile, pentru că nu înțeleg de ce își vor pierde locurile de muncă, atât timp cât au susținut și ocupat posturile prin concurs. În urma celor prezentate și în numele autorităților locale, trag un semnal de alarmă și, totodată, adresez rugămintea de a analiza posibilitatea revenirii creșelor sub tutela primăriilor, cu menținerea lor doar din punct de vedere metodologic sub coordonarea inspectoratelor școlare și arondarea la o unitate de învățământ, sau de a analiza posibilitatea adoptării unui act normativ, în completarea celor precizate mai sus, pentru reglementarea statutului personalului deja angajat în creșe la data de 17 ianuarie 2022. Vă rog să precizați cum pot fi rezolvate aceste situații delicate cu care se confruntă administrațiile locale și care sunt soluțiile pe care le propuneți.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

A fost odată minerit în România. Trădătorii de la conducere l-au ucis

Interpelarea mea de astăzi se intitulează „A fost odată minerit în România. Trădătorii de la conducere l-au ucis”. Este adresată prim-ministrului, ministrului finanțelor, ministrului economiei, ministrului energiei, ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și ministrului investițiilor și proiectelor europene. Stimați domni miniștri, Creșterea prețurilor materiilor prime începând cu anul 2005 a dus la dezvoltarea mineritului în întreaga lume, exceptând Europa și, în special, România. Criza mondială din 2009–2010 nu pare să fi afectat acest sector într-un mod semnificativ la nivel global. Marile țări producătoare de resurse minerale, cu precădere minerale metalice, au cunoscut o continuă dezvoltare. Spre exemplu, în lume, capitalul investit în minerit a crescut de la 16 miliarde USD în 2001 la 80 de miliarde USD în 2011. Europa a redescoperit „mina” și în Europa se investește mult în repornirea activității miniere și celor conexe. O atitudine contrară celor știute de noi, considerați un fel de fraieri ai continentului, deoarece România a trebuit să „lichideze” mineritul neferos și metalurgia neferoasă pentru a nu face concurență țărilor din clubul în care am intrat după momentul 1989. Ca să știți de ce este distrus mineritul. În România încă se vorbește de reducerea mineritului, atât cât mai e, deoarece este o industrie energofagă, o gaură neagră în care se pompează bani de la buget. O minciună ce se folosește din greu, mai ales de politicieni, pentru a desființa și ultima unitate productivă din domeniul minier. Greu de înțeles de ce este o așa înverșunare negativă pe o ramură economică ce a susținut întotdeauna economia românească. Nu trebuie să fii academician pentru a constata că o economie dezvoltată, productivă, puternică are la bază industria minieră și metalurgia, osatura unei industrii așa cum a avut și ar trebui să aibă România. Orice industrie productivă pleacă de la resursele minerale, de la fire, cărbune, cupru, aur, petrol, sare, piatră, nisip. Pe lângă acestea, este nevoie de unități de prelucrare, după care produsele sunt trimise în industria prelucrătoare, în siderurgie, în industria militară, automoto, alimentară, IT și cam tot ceea ce se face în lumea asta. O țară care are capacitatea de a produce diverse produse necesare pe plan intern și pe cel extern o duce bine sau foarte bine. Nu este obligată să se închine pentru un acord de schimb, pentru acceptarea în clubul celor fără vize. În 2007 au fost închise mineritul neferos și metalurgia neferoasă românească. Procesul de lichidare a început în 1997. În 10 ani cei care au condus România au distrus viitorul acestei țări. Au fost mai multe justificări pentru această porcărie de care nimeni nu vrea să răspundă. În principal, s-a spus că a trebuit să închidem deoarece a fost cerința UE și NATO pentru a ne alinia la țările din Uniune care exploatează responsabil și fără costuri suplimentare. Ceea ce este o tâmpenie, deoarece industria minieră este costisitoare atât în România, cât și în Germania, Franța, Chile, Africa de Sud sau Australia. Nu există țări în care acest sector să nu consume fonduri constant și consistent. Dar acolo unde se bagă bani în minerit se obțin multe avantaje: minereurile respective, locuri de muncă în minerit și locuri de muncă în industrie, pe orizontală. Se rezolvă o problemă socială, dar și una existențială. În România s-a închis totul, iar acum țara noastră este nevoită să importe totul, de la materie primă la produse finite, adică materia primă cu plusvaloarea conferită de prelucrare. Mai trebuie amintit că în România se găseau și se găsesc metale neferoase care acoperă tot tabelul lui Mendeleev, ceea ce este incredibil – și este unica țară din lume –, fiind și generator de invidii în Europa și în multe locuri din lumea asta complicată. Cei care susțin în continuare că România nu mai avea resurse minerale decât în cantități mici și greu exploatabile sunt mincinoși sau au interese contrare acestei țări. Dacă s-ar fi continuat activitatea, dacă s-ar fi realizat noi prospecțiuni geologice, explorări geologice s-ar fi găsit noi zăcăminte, iar povestea mineritului neferos românesc ar fi mers mai departe. Așa, au rămas multe perimetre neexploatate, minele au fost închise într-un mod barbar, ecologizările s-au făcut în bătaie de joc, devenind o pușculiță a partidelor ce au fost la putere. Întreprinderile de prelucrare, combinatele au fost distruse, date la fier vechi, iar grupulețe de șefi sau foști șefi s-au îmbogățit fără măsură, vânzând viitorul copiilor lor pe doi arginți și trei lulele. Dispariția acestor industrii a dus la șomaj într-o ramură economică din care este greu să te recalifici rapid. Minerii sunt o specie rară, oameni fermi, dar senini, drepți, curajoși, dar dornici de un trai decent, fără excese financiare sau de altă natură. Un astfel de muncitor se învață în școli specifice și într-o perioadă de timp mare, ceea ce face imposibilă recalificarea. Pe lângă mineri, sunt alte meserii ce nu mai există în școli: artificieri, sudori, lăcătuși, vagonetari, electricieni. Sunt pe cale de dispariție. După ce aceste generații aflate în prag de pensionare vor pleca din piața muncii, va rămâne un gol ce nu poate fi umplut repede și de calitate. Revenind la Forumul de la București, acolo s-a adus în față concluzia că în Europa, contrar a ceea ce știam noi, se investește în continuare în mineritul neferos, în minerit, în general. Se redeschid mine închise, se deschid noi mine. Europenii au constatat că politica ecologistă de reducere a poluării industriale în limitele acceptabile ale legislației în vigoare este greșită. Când au văzut că de pe continent se extrag 3% din resursele necesare industriei, au început să ia măsuri. Aceste procente sunt publice și fac parte din rapoartele și studiile făcute în ultimii ani. De prin 2001 chiar, în țările în care existau resurse, s-a trecut la o exploatare a acestora. Semnalul de trezire a fost dat de China, stat ajuns a doua putere economică a lumii tocmai datorită exploatării resurselor avute, dar și ale altor țări, mai ales din Africa. În țările nordice, Finlanda, Suedia, Norvegia, în Polonia, în Ungaria, chiar au crescut constant producțiile de resurse minerale extrase din subsolurile proprii. Chiar și în perioada de criză, producția acestor resurse exploatate a fost în creștere, ajungând în 2015 să ajungă la niveluri record pentru Europa. Doar în România se discută despre cianuri și ecologism izvorât din știința unor ONG-uri ce fac legea în mineritul românesc. Probabil suntem singura țară din lume în care ONG-urile conduc aproape totul! Doi profesori universitari băimăreni, de la Facultatea de Mine din Baia Mare, Ioan Bud și Simona Duma, au studiat acest fenomen – mineritul românesc și cel mondial – și au publicat numeroase studii pe această temă. „La un moment dat, în condiții economice și politice particulare, activitatea minieră a devenit nerentabilă și considerată «gaura neagră a României». În acest context, s-a luat decizia sistării acestei activități, în momentul în care țările cu potențial minier înregistrau ritmuri de dezvoltare istorice pe fondul creșterii fără precedent a prețurilor produselor miniere. Firmele «căpușă», cu rolul de a furniza produse și servicii industriei miniere – deținute de persoane implicate în sistem, cu acces la informațiile din interiorul acestuia –, au contribuit puternic la subminarea și devastarea sectorului minier. În contextul economic controversat al perioadei postrevoluționare, industria românească a început să fie considerată – cu scopul de a fi răscumpărată la prețuri de nimic – un «morman de fier vechi», iar industria minieră o «gaură neagră», în care dispăreau, fără profit, subvenții supradimensionate și care avea un efect devastator asupra mediului. În România, toate aceste premise au făcut din industria minieră o activitate «păguboasă», în timp ce în lume dezvoltarea exploatării resurselor minerale a continuat, reprezentând motorul economiei naționale în multe țări din afara Europei, chiar și pe timp de criză. Imaginea negativă creată de jocul politic din anii ’90 – când minerii au fost manipulați și antrenați în revolte, supuși oprobriului public – a fost completată de filosofia Comunității Europene, care considera că nu mai are nevoie de exploatarea resurselor minerale. Europa se declara ecologistă, «domnișoara cu guler alb» care nu se murdărește cu industria extractivă și metalurgică, preferând să creeze tehnologie înaltă, ignorând nașterea imperiilor cu «gulere albe» și «gulere albastre» (metafore folosite de Alvin Toffler), cu un ritm de dezvoltare alert, sfidând criza. Aceasta era postura industriei miniere românești, subminată din interior și ajutată să cadă în prăpastie din exterior. (...) Federația Camerelor de Comerț din Quebec (Canada) într-un document ( _Contribution socio-économique au développement du Québec et des regions_ ) demonstrează importanța sectorului minier în dezvoltarea societății: «activitatea minieră îmbogățește Quebecul», creând peste 52.000 de locuri de muncă, din care 36.000 directe și 16.000 în rețeaua de furnizare. Exporturile totale au cunoscut o creștere de 8,2% pe an, în medie, din 2000 până în 2008, cifrându-se la 8 miliarde de dolari. Activitatea minieră este considerată ca o generatoare de inovații, permițând exportul unui volum de tehnologie din ce în ce mai mare, produse cu valoare adăugată mare, care au rezistat bine fluctuațiilor dolarului canadian. La nivelul întregii țări, în 2005 erau peste 200 de mine și peste 3.000 de cariere, care au contribuit cu 4% din PIB-ul canadian. Mai mult de 100 de comunități și mai mult de 600.000 de persoane depind de exploatările miniere. În ceea ce privește Australia, studiile economice recunosc buna rezistență a țării în fața crizei economice, rezistență la care a contribuit și activitatea minieră, iar pe termen mediu se intenționează intensificarea acestei activități. În Chile activitatea minieră reprezintă peste 20% din PIB. Între 2005 și 2007, sectorul minier a generat 45 G$ US profit, consolidând acest sector ca cel mai important din economia națională. Principalele minerale exploatate sunt cuprul, molibdenul și aurul, iar activitatea este axată în principal pe export, doar 3% din producția de cupru rămânând în țară. Exportul de cupru reprezintă mai mult de 50% din exporturile totale ale țării. În 2007 în Chile s-au investit în explorarea minieră 360 M$ US, în 2006, principalele investiții străine au fost destinate sectorului minier, cu 1,2 G$ US, cu 36,4% din total, principalul investitor fiind Canada. Creșterea excepțională a prețului metalelor, în ultimii ani, a contribuit la stimularea creșterii economice a țării cu aproximativ 5%. Țări mai puțin renumite pentru activitățile miniere au cunoscut o intensificare a acestui sector datorită creșterii prețurilor. Luăm ca exemplu cazul Algeriei: investiții importante în domeniul minier au fost inițiate de China. Potențialul de zinc și plumb este evaluat la 150 de milioane de tone de minereu. Algeria a creat o nouă lege a minelor care a permis dezvoltarea acestui sector, între 2000 și 2005 a acordat 491 de titluri de exploatare minieră, contribuind semnificativ la trezoreria publică, iar sectorul a înregistrat o creștere de 10% (perioada dinaintea creșterii semnificative a prețurilor, timp în care la noi în țară se preconizau strategiile de închidere a sectorului minier). Numărul minelor din China este foarte important, în special al celor de cărbune, care este principala sursă de energie a țării. În 2005 China era țara cu cele mai multe mine din lume, aproximativ 24.000. În timp ce China a avut cea mai importantă creștere economică din lume, ea a avut nevoie foarte mare de energie pentru a-și asigura funcționarea uzinelor. Producția de electricitate este asigurată în proporție de 70% din cărbune. Pe lângă cărbune, China extrage din minele sale cantități importante de zinc, bauxită, fier, plumb, argint, uraniu, cupru etc. China a semnat în 15 februarie 2011 cu Coreea de Nord un acord de exploatare a resurselor miniere, cunoscute fiind bogățiile subsolului acestei țări: antracit, fier, aur, zinc, plumb, uraniu și pământuri rare. Un exemplu elocvent în activitatea minieră auriferă (în contextul creșterii semnificative a prețului aurului) este situația Turciei, unde producția de aur a crescut de la 1,4 t/an în 2001 la 2,5 t/an în 2011, 29,5 t/an în 2012, o estimare de 36 t/an în 2013 și o estimare de 50 t/an în 2015. (Mineweb, Istanbul – Reuters)” Toate aceste informații le găsiți pe www.gazetademaramures.ro/ in-romania-mineritul-a-murit-in-europa-si-in-lume-renaste-paradoxuri Având în vedere cele menționate, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este motivul pentru care nu ați renegociat angajamentul cu Uniunea Europeană în domeniul mineritului, în condițiile în care Ungaria, Polonia și Cehia l-au renegociat și nu își închid minele, iar Germania își deschide altele noi? 2. Care este motivul pentru care ați investit în retehnologizare și apoi ați băgat termocentralele și minele în faliment? 3. În condițiile în care s-a renunțat la Green Deal, de ce nu ați trimis negociatori la Bruxelles pentru a rediscuta angajamentele României? 4. Care este motivul pentru care nu ați salvat industria minieră, ca celelalte țări menționate în prezenta interpelare, având în vedere că tot instituții ale statului au cerut intrarea în faliment a acestor mine și termocentrale? 5. Câte dosare penale s-au deschis cu privire la falimentarea și închiderea termocentralelor și minelor? 6. Câți politicieni au fost anchetați și trimiși în judecată pentru falimentarea și închiderea mineritului? 7. Vă solicit ca, de urgență, să reveniți asupra problematicii mineritului și să dispuneți renegocierea angajamentului cu privire la minerit, astfel încât să avem o dezvoltare în acest domeniu ca a Germaniei și a celorlalte țări. 8. Vă solicit să dispuneți anchetarea tuturor investițiilor, retehnologizării, falimentelor și vânzărilor de mine și termocentrale din România, în sens contrar o voi face eu, inclusiv împotriva dumneavoastră. 9. Vă solicit să îmi comunicați situația sistemului minier din România, pentru fiecare mină și termocentrală în parte, cu date privind investiții, starea actuală, firme implicate în retehnologizare, mentenanță, date financiare et cetera. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Grupul AUR vă cere retrimiterea la comisie a punctului 44, proiectul de lege L572, pentru următorul motiv: Ordonanța de urgență nr. 166, care urmează să fie modificată prin această lege, își încheie efectele în câteva zile și am dori să o punem în acord cu noile prevederi.

Grupul AUR vă cere retrimiterea la comisie a punctului 44, proiectul de lege L572, pentru următorul motiv: Ordonanța de urgență nr. 166, care urmează să fie modificată prin această lege, își încheie efectele în câteva zile și am dori să o punem în acord cu noile prevederi. Mulțumesc. _(Discuții.)_

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

La pct. 9, art. 20 se modifică. Este vorba de entitatea centrală de stocare din România care se poate constitui sub forma unei asociații, prin asocierea dintre statul român, reprezentat de organul de specialitate al administrației publice centrale sau, după caz, de un alt organ de specialitate al ad

La pct. 9, art. 20 se modifică. Este vorba de entitatea centrală de stocare din România care se poate constitui sub forma unei asociații, prin asocierea dintre statul român, reprezentat de organul de specialitate al administrației publice centrale sau, după caz, de un alt organ de specialitate al administrației publice centrale, la propunerea autorității competente, și unul sau mai mulți operatori economici care au calitatea de titular al obligației de stocare. Aș dori să știu: e vorba tot de OMV aici? Chiar facem dedicații și asociem toate organismele statului cu cei privați care, de fapt, conduc tot ceea ce se întâmplă în economia României, mai ales pe domnul Virgil Popescu?! Este foarte bine că se stochează, dar cu astfel de articole, pe care le puneți, așa, subversiv, poate, poate nu se prinde careva, nu faceți decât să ne faceți pe noi să anunțăm oamenii de toate aceste șiretlicuri și de toate chichițele pe care voi le băgați. De aceea ordonanțele de urgență și legile nu sunt corecte, pentru că o parte e bună, dar aruncați câte un articol, așa, ca să puteți să faceți jocurile unora din spatele dumneavoastră. Mă voi abține de la acest vot.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

inițial.

Această inițiativă legislativă ar fi trebuit să fie relativ simplă. Dacă ne-am uitat la ceea ce prevedea inițial, cele mai importante... una dintre cele mai importante modificări era înființarea unui institut care să pregătească profesional personalul din sistemul medical. Bineînțeles că ne-am uitat foarte atent la ceea ce prevedea această ordonanță și înființarea acestui INSSM – institut național de sănătate și așa mai departe – presupune, bineînțeles, înființarea unor noi posturi, vreo 70 și ceva, și atunci era clar că nu aducea absolut nicio îmbunătățire sistemului medical prin înființarea unei noi instituții, care poate fi privită, fără nicio rezervă, ca o nouă sinecură. Venind în Comisia de sănătate, raportul spune că – și realitatea de acolo spune – s-au adoptat nu mai puțin de 50 de amendamente. Practic, se vede clar că ceea ce a dorit Guvernul să reglementeze prin această ordonanță aproape că și-a pierdut obiectul inițial. Bâlbâiala Guvernului se vede foarte clar din ceea ce Comisia de sănătate a amendat și pentru că acele amendamente rezolvă bună parte din ceea ce se dorește a fi reforma din sănătate; și aici mă refer și la reglementări ce privesc concursurile în sistemul de sănătate, reglementări ce privesc chiar rezidențiatul sau cea mai importantă reglementare, cea care rezolvă sau sper că rezolvă, în bună parte, bâlbâiala instituției numite Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care nu a putut să-și susțină un punct de vedere pertinent în procesul pe care l-a avut cu Curtea de Conturi în speța farmaciilor, pentru că – vreau să subliniez lucrul acesta – acest amendament, ultimul din raportul Comisiei de sănătate, numărul 50, marginal 50, face referire la exonerarea la plată a sumelor care s-au constituit a fi prejudiciu în speța farmaciilor. Pentru lucrurile acestea ar fi trebuit să existe o altă... pentru lucrurile prevăzute în raportul Comisiei de sănătate ar fi trebuit să existe o altă inițiativă legislativă, din punctul nostru de vedere. Din acest motiv, Grupul USR se va abține la a vota această inițiativă legislativă și sper ca aceste bâlbâieli care vin din partea Guvernului să nu se mai întâmple pe viitor. Dar speranța mea, sincer să fiu, este minimă. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Aș vrea să fac o mică remarcă vizavi de acest institut. El trece, de fapt, în subordinea Ministerului Sănătății, așa cum trebuie să fie de altfel, și, ca atare, acesta a fost unul din motivele pentru care școala a fost trecută în subordinea Ministerului Sănătății.

Aș vrea să fac o mică remarcă vizavi de acest institut. El trece, de fapt, în subordinea Ministerului Sănătății, așa cum trebuie să fie de altfel, și, ca atare, acesta a fost unul din motivele pentru care școala a fost trecută în subordinea Ministerului Sănătății. Vă rog. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Pe lângă celelalte probleme dezvoltate de ceilalți senatori, eu aș dori să vă supun atenției pct. 7, art. 181 alin. (4), care menționează că pentru ocuparea funcției, prin concurs, de director medical candidatul trebuie să îndeplinească una din condiții: să fie medic specialist sau primar în special

Pe lângă celelalte probleme dezvoltate de ceilalți senatori, eu aș dori să vă supun atenției pct. 7, art. 181 alin. (4), care menționează că pentru ocuparea funcției, prin concurs, de director medical candidatul trebuie să îndeplinească una din condiții: să fie medic specialist sau primar în specialitatea sănătate publică, să fie absolvent al unui master sau doctor în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate, să fie absolvent al unor cursuri de perfecționare în management sanitar. La pct. 8..., deci în loc să ceară cumularea acestor condiții, la pct. 8 se menționează că: după ce acesta ocupă funcția prin concurs, este obligat, în primul an calendaristic de la ocuparea funcției și, ulterior, la 3 ani, să absolve unul dintre cursurile de perfecționare de scurtă durată în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate. Deci, până una alta, nu sunt specializați în așa ceva, nici nu trebuie să fie, e una din condiții care poate să nu existe, dar după aceea, în timp ce-și exercită funcția, îi puneți să absolve un astfel de curs. Nu mai bine impuneți, ca condiție obligatorie și cumulativă, la art. 181 alin. (4), toate aceste condiții, astfel încât să nu faceți ceea ce faceți de obicei, să angajați persoane incompetente? Că aici e vorba de incompetență și nepregătire pe aceste funcții. Mulțumesc.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Vreau doar să fac precizarea că și în momentul de față aceste centre de permanență funcționează și o să vă surprind cu afirmația că medicii își doresc să activeze în aceste centre de permanență, își doresc să asigure asistență medicală de urgență.

Vreau doar să fac precizarea că și în momentul de față aceste centre de permanență funcționează și o să vă surprind cu afirmația că medicii își doresc să activeze în aceste centre de permanență, își doresc să asigure asistență medicală de urgență. Într-adevăr, sunt zone cu probleme, acolo unde nu există acoperire cu medici de... cu suficienți medici de familie, însă, de regulă, în România, în momentul de față, aceste centre de permanență sunt populate cu medici de familie care își doresc să lucreze și să desfășoare activitate de urgență. Mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Prin această măsură se aduce acuratețe actului juridic, în sensul reglementării în mod expres a înființării/desființării centrelor de permanență, precum și sancționarea abaterilor de la dispozițiile privind funcționarea centrelor de permanență.

Prin această măsură se aduce acuratețe actului juridic, în sensul reglementării în mod expres a înființării/desființării centrelor de permanență, precum și sancționarea abaterilor de la dispozițiile privind funcționarea centrelor de permanență. Eu salut inițiatorii acestei legi. Nu avem medici suficienți, dar, utopic, neutopic, haideți să începem de la un capăt. Eu aș spune că sancțiunile... În ce constau sancțiunile? În neplata gărzilor și desființarea centrelor dacă nu se respectă programul. Deci, la două controale, dacă au prins că centrul nu funcționează, îl desființează. Eu mă întreb: dacă la o gardă de spital județean, de spital clinic, nu se prezintă un medic, ce face? Îi ia banii de pe gardă și asta este singura sancțiune. Acum trebuie să fim blânzi, pentru că nu avem medici și ne vedem constrânși să luăm măsurile acestea blânde. Eu aș fi puțin mai drastică, dacă nu te-ai prezentat la serviciu, mai ales într-un asemenea domeniu, ar trebui ca sancțiunea să fie puțin mai dură. Dar, și așa, haideți să o luăm de la un capăt și eu sunt pentru lege și îi felicit pe cei care au inițiat-o. Mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

De fapt, noutatea acestui document constă în faptul că se înființează centrele fixe, ceea ce este un lucru cât se poate de bun. Asta nu înseamnă că vor fi desființate cele mobile. Vă mulțumesc.

De fapt, noutatea acestui document constă în faptul că se înființează centrele fixe, ceea ce este un lucru cât se poate de bun. Asta nu înseamnă că vor fi desființate cele mobile. Vă mulțumesc.

Interpelare

Marius Humelnicu

Prezentul proiect legislativ își propune să interzică achiziționarea de produse și servicii de tip antivirus de la entități provenind din Federația Rusă sau aflate sub controlul Federației Ruse.

Prezentul proiect legislativ își propune să interzică achiziționarea de produse și servicii de tip antivirus de la entități provenind din Federația Rusă sau aflate sub controlul Federației Ruse. Rațiunile pentru care se instituie această interdicție sunt legate, pe de o parte, de contextul dat de războiul pornit de Federația Rusă asupra Ucrainei, iar, pe de altă parte, de lipsa de independență a entităților rusești care furnizează soluții IT. Măsura legislativă este inițiată într-un context european mai larg, în care state membre UE au interzis expres produsele și serviciile Kaspersky Lab și ale companiei Group-IB, de vreme ce cele două permit Guvernului rus să penetreze sistemele și rețelele informatice în care le sunt instalate programe software. Prezentul proiect de lege interzice autorităților și instituțiilor publice de la nivel central și local să achiziționeze și să utilizeze produse și servicii privind securitatea dispozitivului, securitatea punctului final, aplicații și programe software de detecție antivirus, antimalware, firewall pentru aplicații web (web application firewall), rețele virtuale private (virtual private network), precum și sisteme de detecție și răspuns pentru endpointuri provenind din Federația Rusă sau aflate sub control direct sau indirect al unor persoane fizice sau juridice din Federația Rusă. Partidul Social Democrat va vota pentru această propunere legislativă. Mulțumesc, doamna președintă.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Voiam să punctez faptul că măsura propusă, și anume aceea de a interzice produsele de tip antivirus de proveniență rusească, este una foarte bună. Poate vine un pic cam târziu, cred că era benefic să o avem acum câțiva ani.

Voiam să punctez faptul că măsura propusă, și anume aceea de a interzice produsele de tip antivirus de proveniență rusească, este una foarte bună. Poate vine un pic cam târziu, cred că era benefic să o avem acum câțiva ani. Aș mai puncta totuși că, dincolo de aceste produse incluse în prezenta lege, cred că putem extinde gama de aplicații inclusiv la platforme de comunicare de proveniență rusească, uneori prea intens folosite de instituții publice. Mulțumesc frumos. _(Discuții.)_

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Cu tot respectul, această inițiativă legislativă, în primul rând, este greșit formulată. Sunt chestiuni care aduc atingere Codului de procedură civilă și, mai mult decât atât, nu respectă nici norme de tehnică legislativă, iar toate aceste lucruri care se menționează aici sunt deja luate în discuție

Cu tot respectul, această inițiativă legislativă, în primul rând, este greșit formulată. Sunt chestiuni care aduc atingere Codului de procedură civilă și, mai mult decât atât, nu respectă nici norme de tehnică legislativă, iar toate aceste lucruri care se menționează aici sunt deja luate în discuție și se aplică de către judecători în aceste procese. Deci, dacă se dorește schimbarea, atunci ar trebui mers pe Codul de procedură civilă și menționat acolo. În ceea ce privește, doamna președintă, partea aceea cu rușii, m-a pufnit râsul, pentru că aveți niște excepții la niște instituții. Și mă întreb: instituțiile de siguranță națională au voie să aibă programe rusești? Că așa aveți acolo excepții, cele de siguranță națională – SRI, SIE. Foarte interesant, în condițiile în care Kaspersky este cel mai bun program de apărare. Și, probabil, vă referiți, domnilor de la USR sau cine a zis, la Telegram și la WEKA. Tot funcționarii publici le folosesc, stați liniștiți! Nu așa-i învingeți pe ruși. Vedeți că a venit iarna, rușii câștigă iarna.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Inițiativa aceasta, depusă de colegii mei de la USR, pe care o susținem cu toții, a trecut prin multe greutăți. A fost depusă anul trecut și am crezut că o să fie foarte simplu să deschidem curțile școlilor, în afara orelor de program, pentru

Inițiativa aceasta, depusă de colegii mei de la USR, pe care o susținem cu toții, a trecut prin multe greutăți. A fost depusă anul trecut și am crezut că o să fie foarte simplu să deschidem curțile școlilor, în afara orelor de program, pentru copii. Nu s-a putut, pentru că cineva a decis că trebuie să conteste la CCR această inițiativă legislativă, astfel încât, la începutul verii, a trebuit să redepunem proiectul de lege. A trecut prin toate comisiile aferente și ne-am însușit, ca atare, toate amendamentele și observațiile venite de-a lungul procesului legislativ. Ce nu am înțeles este de ce unii au considerat că nu trebuie ca în afara orelor de program curțile școlilor să fie deschise pentru elevi. Eu sper ca în acest moment să fim cu toții conștienți că nu trebuie să avem copii care să se joace printre mașini, să se joace pe stradă sau, eu știu?, în orice alt loc impropriu și că, în acest moment, curțile școlilor pot fi deschise pentru copiii noștri. Grupul USR va vota pentru această inițiativă și vă invit și pe dumneavoastră, bineînțeles, să vă alăturați votului „pentru”. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Accesul gratuit la curțile și terenurile de sport exterioare ale unităților de învățământ care fac parte din domeniul public al statului – o inițiativă legislativă bună din perspectiva actuală, în care avem unități administrativ-teritoriale împărțite din acest punct de vedere. O parte dintre acestea

Accesul gratuit la curțile și terenurile de sport exterioare ale unităților de învățământ care fac parte din domeniul public al statului – o inițiativă legislativă bună din perspectiva actuală, în care avem unități administrativ-teritoriale împărțite din acest punct de vedere. O parte dintre acestea pun la dispoziție, cu titlu gratuit – și este de felicitat acest lucru –, însă avem și o parte a administrațiilor locale ce nu au luat o asemenea decizie și, din păcate, lacătele tronează pe bazele sportive școlare, cu precădere cele din aer liber. Trebuie totuși să fac câteva precizări cu privire la expunerea de motive făcută de inițiatori, colegii noștri de la USR. Această inițiativă legislativă nu rezolvă practicarea exercițiului fizic în mod independent de către populație, indiferent de vârstă. Oferă un spațiu, într-adevăr, într-un anumit interval orar, de care va beneficia noua generație, de care vom ști sigur că acolo, în curțile școlilor, se va face o formă de practicare a exercițiului fizic, adică joc și mișcare, dar va fi o formă necontrolată, în care cu siguranță vom avea și incidente nedorite, pentru că nimeni nu va supraveghea această problemă. România a pierdut de mult lupta această numită joc și mișcare, o luptă în care practicarea exercițiului fizic să fie una în mod independent, pentru că România, pe zi ce trece, pierde lupta cu tehnologia. Și cred că aici ar trebui să facem mult mai multe lucruri împreună, astfel încât România să nu mai piardă meciul la masa verde când vine vorba de tehnologie. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Rodica Boancă

AUR susține această propunere legislativă și vom vota pentru raportul de admitere din mai multe considerente.

AUR susține această propunere legislativă și vom vota pentru raportul de admitere din mai multe considerente. În primul rând, aceasta este cea mai ușoară și cea mai bună modalitate prin care copiii pot interacționa și pot petrece timp în aer liber – se pot juca, pot alerga – și celor de o vârstă cu mine poate sau chiar mai mari nu le este greu să-și amintească faptul că, pe vremea noastră, cum spunem acum, mergeam în curtea școlii, pentru că nu prea aveam locuri de joacă, exact cum se întâmplă și în zilele noastre. Eu mă gândesc la municipiul Slobozia, de unde provin, unde sunt niște locuri de joacă deplorabile și spații pentru copii la fel de puțin numeroase. Și mergeam în curtea școlii, în curtea liceului, în curtea școlii. Atunci, dacă se spărgea o fereastră, venea nenea mecanicul și o înlocuia, nu era nicio tragedie, nu se întâmpla nicio luptă de clasă, nu interveneau nici ideologii, nici nimic. Acum, dacă se sparge o fereastră, este o întreagă nenorocire, un cataclism natural, se întâmplă ceva, se pune în pericol viața sau integritatea copilului, a părintelui, a școlii, a tuturor. Haideți să nu mai exagerăm cu lucrurile acestea; sunt lucruri normale, se întâmplă în societățile normale și copiii noștri au dreptul să crească în mijlocul comunității, în curtea școlii, pentru a îndrăgi școala mai mult, pentru a vedea că, iată, școala are și o altă utilitate, de a se relaxa afară, dar pretutindeni trebuie să fim conștienți că mișcarea... și, dacă vreți, pentru reducerea numărului de copii cu obezitate și pentru stimularea activității sportive aceasta este o modalitate foarte simplă și foarte ușor abordabilă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Cel mai mult timp în copilăria mea, timp de joacă, l-am petrecut în curtea școlii; la aceeași școală învață astăzi fiul meu. Nu văd de ce el nu ar avea acces la aceeași curte a școlii, având în vedere că nici mie, nici prietenilor mei de la acea vreme nu ni s-a întâmplat nimic. Nu văd de ce întotdea

Cel mai mult timp în copilăria mea, timp de joacă, l-am petrecut în curtea școlii; la aceeași școală învață astăzi fiul meu. Nu văd de ce el nu ar avea acces la aceeași curte a școlii, având în vedere că nici mie, nici prietenilor mei de la acea vreme nu ni s-a întâmplat nimic. Nu văd de ce întotdeauna punem răul în față, pentru că accidente se pot întâmpla și în parcare, printre mașini. Este treaba părinților să evalueze dacă copilul lor poate să-și poarte de grijă, dacă nu, să-l supravegheze, dar curtea școlii trebuie deschisă pentru copii. Mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Este o modificare legislativă foarte importantă. Și vorbesc din punctul de vedere al celui care este medic, care vă vorbește în momentul de față.

Este o modificare legislativă foarte importantă. Și vorbesc din punctul de vedere al celui care este medic, care vă vorbește în momentul de față. În urmă cu ceva vreme, am avut plăcerea să stau de vorbă cu doamna senator Lucica Muntean, care a venit și mi-a relevat faptul că problema depresiei post-partum nu prea este luată în considerare. Am zis, da, imediat, vă rog să demarați ceea ce e de demarat și, în foarte scurt timp, domnia-sa a venit cu această modificare legislativă, care a fost discutată pe larg în Comisia pentru sănătate din Senat și a trecut cu vot unanim. Vreau să o felicit pe doamna senator pentru că s-a gândit la acest lucru care a scăpat lumii medicale și oricine dorește să facă modificări în cadrul legislativ, și acea modificare e de bun augur, este întotdeauna bine primit la Comisia pentru sănătate din Senat. Vă mulțumesc.

Interpelare

Lucica Dina Muntean

În România, de-a lungul timpului, ne-am obișnuit să credem că lucrurile despre care nu se discută sau despre care se știe foarte puțin nu sunt importante. În felul acesta, de multe ori, am scăpat din vedere probleme care, într-un fel sau altul, ar putea afecta viața noastră și a familiilor noastre.

În România, de-a lungul timpului, ne-am obișnuit să credem că lucrurile despre care nu se discută sau despre care se știe foarte puțin nu sunt importante. În felul acesta, de multe ori, am scăpat din vedere probleme care, într-un fel sau altul, ar putea afecta viața noastră și a familiilor noastre. Una dintre aceste probleme, mult prea marginalizată din punctul meu de vedere, este depresia postnatală. După nașterea unui copil, mamele se pot confrunta cu o astfel de depresie. Dacă familia sau cei apropiați nu recunosc semnele acestei depresii și nu sprijină mama pentru a o ajuta să depășească acest inconvenient major, lucrurile se pot complica și pot influența negativ calitatea vieții tuturor. La nivel mondial depresia a fost recunoscută ca una dintre problemele majore de sănătate publică, fiind de două ori mai frecventă la femeile aflate la vârstă fertilă, sub denumirea de depresie post-partum; depresia postnatală sau depresia post-partum este o condiție medicală severă care poate surveni în timpul nașterii sau în decursul unui an de la nașterea copilului. De cele mai multe ori, depresia aceasta nu este diagnosticată, prin urmare, nu este tratată. Fără tratament, această afecțiune poate avea o evoluție lungă, cu efecte dăunătoare atât pentru mamă și bebeluș, cât și pentru familie. Tristețea profundă, dificultatea de a crea o legătură cu copilul tău, izolarea față de familie și prieteni, teama de a nu fi o mamă bună, gânduri de a-ți face rău, ție și copilului, legate de moarte sau sinucidere, pot fi simptomul unei depresii post-partum. Din cauza creșterii ratei de suicid prin depresie, această tulburare psihică a devenit una dintre cele mai studiate condiții psihiatrice din lume. În România, din păcate, nu avem un sistem național de sprijin pentru mame, așa cum au alte țări, precum Franța, Elveția, Finlanda, Canada sau Marea Britanie. Aceste țări au venit în sprijinul nevoilor fizice, emoționale și informaționale ale mamelor după naștere și au construit sisteme de sprijin pentru gravide și tinere mame. Pe durata sarcinii și după naștere, acestea sunt informate și puse în legătură cu alte mame care locuiesc în aceeași zonă, sunt vizitate la domiciliu de moașe și de psihiatri... de psihologi, scuzați-mă, care le învață ce anume trebuie să știe. Sunt ajutate în alăptare și urmărite pentru a se asigura că starea lor emoțională este susținută. În România aceste nevoi ale mamelor nu sunt sprijinite, iar ignorarea lor duce la neglijarea bebelușilor, la depresii majore, la mortalitate infantilă și la o viitoare societate instabilă emoțional. Factorii de risc determinanți în cauzalitatea depresiei postnatale identificați de cercetători sunt: lipsa sprijinului familial, statutul educațional, locuirea într-o zonă defavorizată, vârsta sub 18 ani a mamelor, lipsa de cunoștințe, calitatea slabă a comunicării dintre medic și pacient, mituri și concepții greșite asociate cu sarcina. Aceste rezultate ale cercetărilor în domeniul depresiei postnatale demonstrează, odată în plus, necesitatea conștientizării acesteia în rândul populației din România, cu scopul de a diminua incidența factorilor de risc și a optimiza rezultatele de sprijin al gravidelor, mamelor și bebelușilor. În acest scop, prezenta inițiativă legislativă propune săptămâna de conștientizare a depresiei post-partum, care să fie marcată anual înainte de 1 octombrie, desemnată ca Ziua europeană a combaterii depresiei. Săptămâna de conștientizare a depresiei post-partum reprezintă, stimați colegi, un prim pas către educația populației privind tulburările psihice și către formarea unei comunități de sprijin pentru mame și bebeluși, care pot impulsiona solidaritatea familială și solidaritatea comunitară în jurul acestei cauze. Inițiatorii consideră că această săptămână de conștientizare este importantă pentru sprijinirea și sensibilizarea populației în vederea adoptării unor schimbări necesare privind sănătatea mintală a gravidelor, a mamelor, între care: detectarea precoce a depresiei, instruirea cu privire la factorii de risc și impact, promovarea politicilor de bune practici și de intervenție privind îngrijirea interdisciplinară, modalități eficiente de prevenție. Săptămâna de conștientizare reprezintă unul dintre eforturile de îmbunătățire a practicilor în jurul sănătății mintale materne din România, de care avem mare nevoie, dar și un impuls pentru Departamentul de Sănătate Publică al statului pentru elaborarea reglementărilor și politicilor în acest domeniu, precum și pentru asigurarea resurselor necesare în abordarea depresiei postnatale. Drept care, vă rog, stimați colegi, să susțineți prin votul dumneavoastră acest proiect de act normativ, pentru a contribui toți, împreună și fiecare în parte, la creșterea calității vieții mamelor și bebelușilor din România. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

Nu voi fi lung. Cred că s-au dat deja foarte multe argumente favorabile, valide pentru această inițiativă. Doresc și eu s-o felicit pe doamna senatoare, colegă și în Comisia de învățământ, și în Comisia de muncă. De altfel, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială am avut această iniția

Nu voi fi lung. Cred că s-au dat deja foarte multe argumente favorabile, valide pentru această inițiativă. Doresc și eu s-o felicit pe doamna senatoare, colegă și în Comisia de învățământ, și în Comisia de muncă. De altfel, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială am avut această inițiativă la aviz și senatorii USR PLUS au votat pentru un aviz favorabil. Ce aș spune dincolo de argumentele date până acum e că sper să fie doar un început, cred că e nevoie de și mai multă preocupare în societate și în politică pentru ceea ce înseamnă sănătate mintală, să favorizăm și să asigurăm condiții pentru mai multe categorii de oameni aflați în situații mai dificile, condiții pozitive pentru a rămâne în stare de bună sănătate mintală. Și, strict pe acest subiect, cred că, în general, noi, bărbații politici și nepolitici, trebuie să fim mult mai conștienți de dificultățile reale pe care femeile mame proaspete le au, să le susținem nu doar prin vorbe sau fiecare în viața privată, ci, dacă suntem în politică, să inițiem și contribuim la politici publice... să contribuim la politici publice pentru susținerea lor, mai ales, așa cum face această inițiativă, în acea perioadă sensibilă de până la 126 de zile după naștere. Mulțumesc.

Interpelare

Titus Corlățean

este importantă și sincer nu-mi propusesem să fac eu parte din distinșii specialiști care deja au luat cuvântul, au explicat, au susținut. O simplă formulare, poate că e mai bine să nu facem nimic. Sau ne propunem, într-adevăr – și salut intervenția doamnei senator și intervenția

Proiectul de lege și expunerea de motive... și, uitându-mă, nu e de competență de politică externă, evident, dar putem să citim cu atenție. Faptul că, de exemplu, se propune o săptămână a conștientizării depresiei post-partum, care este fixată cu o săptămână înainte de 1 octombrie, Ziua europeană de combatere a depresiei, permite și oferă o platformă publică de sensibilizare în care specialiștii – și este scris în proiectul de lege și în expunerea de motive – să facă un lucru pe care nu l-am prea făcut coerent în societatea românească. Sunt lucruri care trebuie spuse, sunt femei care provin din diferite medii care nu au acces la o informație, nu au acel tip de sprijin care să le ajute să depășească o perioadă care adesea este extrem de dificilă. Nu intru în toate detaliile, sunt convins că doamna senator sau domnul profesor pot explica mai bine decât mine, dar eu cred că este bine să facem un lucru: să oferim o platformă publică de informare, de sensibilizare, în care specialiștii să explice care sunt modalitățile, care sunt mijloacele pe care statul le poate oferi pentru a sprijini tânăra mămică pentru a trece de o perioadă dificilă. Eu salut din tot sufletul această inițiativă legislativă și, așa cum spunea domnul profesor Streinu Cercel, senatorii PSD o vor vota cu un singur vot, dar cu ambele mâini. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Sunt de acord cu absolut tot ceea ce s-a spus aici. Este nevoie. O felicit pe doamna senator pentru că a gândit acest program, dar eu o să vă expun câteva opinii cu argumente juridice.

Sunt de acord cu absolut tot ceea ce s-a spus aici. Este nevoie. O felicit pe doamna senator pentru că a gândit acest program, dar eu o să vă expun câteva opinii cu argumente juridice. Nu aș fi introdus niciodată o astfel de modificare la Legea sănătății mintale nr. 487/2002. Vă spun că veți da posibilitatea în instanță să se considere că astfel de depresii au legătură cu bolile psihice. Asistăm în ultimii ani la internări forțate ale persoanelor care acționează împotriva sistemului, care nu sunt de acord, care contestă sistemul și care ajung să fie internate în spitalele de psihiatrie, cu aplicarea unor tratamente inumane și medicamentoase. Nu o spun numai eu, ci sunt și rapoarte care spun aceste lucruri. Eu cred că o astfel de modificare ar fi trebuit adusă la Legea nr. 95/2006. Era mult mai OK decât să spunem că o femeie care are depresie post-partum ar putea fi afectată de vreo boală psihică, pentru că nu e boală psihică. Această depresie post-partum... Și am lucrat foarte mult, vreo 20 de ani am lucrat în acest sistem, ca avocat, inclusiv vreau să vă spun că în procesele în care tații solicitau să li se fixeze domiciliul minorilor, inclusiv nou-născuți, la ei motivația a fost depresia post-partum dusă către nebunie, și vreau să vă spun că au existat instanțe care au dat minorii nou-născuți taților, considerându-se că depresia post-partum, raportat la dovezile depuse, ar fi nebunie. După ce femeia a făcut un tratament psihologic, și-a revenit. Foarte greu, vă spun, îți mai iei copiii înapoi. Eu vă vorbesc din punct de vedere juridic. Nu stricați un astfel de program care trebuie să se implementeze, pentru că sunt foarte mulți bărbați care consideră un moft depresia post-partum. Or, depresia post-partum este o gravă problemă cu care se confruntă din ce în ce mai des femeile în acest timp, dar nu o duceți către Legea sănătății mintale nr. 487/2002, care a cauzat multiple încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești. Duceți-o la Legea nr. 95/2006 și, eventual pentru programele acestea, coroborați-o cu Legea psihologilor și eventual cu Legea învățământului. Introduceți-o cumva în programele de educație civică, pentru că societatea trebuie conștientizată de la cele mai mici vârste. Nu când deja suntem maturi, avem deja o educație prost făcută; și am văzut în casă că tata râdea de nu știu cine că are depresie post-partum. Aceasta este observația mea, de aceea eu mă voi abține de la vot. Nu pentru că nu e un proiect bun. Este excelent și vă felicit. Schimbați modificarea, aduceți-o la Legea nr. 95/2006, pentru că vă spun: eu știu ce este în instanțe. Și avem de-a face cu judecători care la 24 de ani ajung să judece astfel de dosare. Habar nu au ce se întâmplă în viața de zi cu zi și împart copiii de colo-colo. Și vă spun că am avut cazuri, eu, personal, în care instanța a dat copii nou-născuți, de o lună-două, tatălui pentru că mama era în depresie postpartum și era considerată nebună. Atât vă rog: să fiți atenți! Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

O mică completare: această săptămână de conștientizare nu se referă doar la 7 zile din an. În spate are un plan de acțiune care se desfășoară 365 din 365 de zile și, evident, o serie de activități.

O mică completare: această săptămână de conștientizare nu se referă doar la 7 zile din an. În spate are un plan de acțiune care se desfășoară 365 din 365 de zile și, evident, o serie de activități. Vă mulțumesc.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Acest proiect propune un lucru simplu, propune înființarea de către Ministerul Sănătății a unei platforme online prin intermediul căreia rezidenții să poată oferi feedback în ceea ce privește programele de rezidențiat din care fac parte. Propunerea este inițiată împreună cu colegul meu Adrian Wiener

Acest proiect propune un lucru simplu, propune înființarea de către Ministerul Sănătății a unei platforme online prin intermediul căreia rezidenții să poată oferi feedback în ceea ce privește programele de rezidențiat din care fac parte. Propunerea este inițiată împreună cu colegul meu Adrian Wiener, din Comisia de sănătate a Camerei Deputaților. De ce am venit cu acest proiect? Pentru că atunci când vorbim de debutul în carieră știm cu toții că acesta este esențial și programele de rezidențiat sunt o perioadă de dobândire de abilități și competențe și, practic, te formează pentru întreaga viață profesională și, atunci când vorbim de formare, nu vorbim doar de calitatea programului în sensul de calitate a cursurilor, ci și de accesul la proceduri, tehnici, la o bază de date corespunzătoare, dar și la o îndrumare, până la urmă, potrivită. Prin intermediul acestei platforme online, practic, rezidenții ar avea posibilitatea să se exprime și să exprime un punct de vedere cu privire la programele din care fac parte. Grupul parlamentar USR va vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

O singură precizare, da. Nu. Cred că ați înțeles greșit sensul acestui proiect de lege și, dacă vă uitați puțin la ceea ce se întâmplă în domeniul programelor de rezidențiat și la faptul că sunt lucruri care pot fi îmbunătățite, după cum bine știți, a fost inclusiv o ordonanță a Ministerului Sănătăț

O singură precizare, da. Nu. Cred că ați înțeles greșit sensul acestui proiect de lege și, dacă vă uitați puțin la ceea ce se întâmplă în domeniul programelor de rezidențiat și la faptul că sunt lucruri care pot fi îmbunătățite, după cum bine știți, a fost inclusiv o ordonanță a Ministerului Sănătății în acest domeniu. Cred că acest feedback doar ar fi... ar completa și ar ajuta la îmbunătățirea programelor de rezidențiat și nicidecum o judecată sau o polarizare a protagoniștilor acestui program în două tabere diferite. Mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Domnul senator Lavric a prezentat cât se poate de corect conținutul acestui act normativ. Mai mult decât atât, tot acest act normativ propune ca numărul de locuri aferente specialităților să fie desemnat de Colegiul Medicilor. Vreau să spun că acest colegiu al medicilor nu are atribuții în acest dom

Domnul senator Lavric a prezentat cât se poate de corect conținutul acestui act normativ. Mai mult decât atât, tot acest act normativ propune ca numărul de locuri aferente specialităților să fie desemnat de Colegiul Medicilor. Vreau să spun că acest colegiu al medicilor nu are atribuții în acest domeniu, asta este treaba Ministerului Sănătății și a direcțiilor de sănătate publică. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Este vorba despre o inițiativă legislativă care își propune modificarea Codului de procedură penală pentru a proteja interesul superior al copilului, prin asigurarea unui climat propice în ceea ce privește condițiile de audiere, asistență juridică obligatorie și asistență psihologică.

Este vorba despre o inițiativă legislativă care își propune modificarea Codului de procedură penală pentru a proteja interesul superior al copilului, prin asigurarea unui climat propice în ceea ce privește condițiile de audiere, asistență juridică obligatorie și asistență psihologică. Concret, inițiativa legislativă propune înființarea de camere separate pentru audierea minorilor victime ale acestor infracțiuni de natura actelor sexuale. De asemenea, prezența unui psiholog la aceste audieri și înregistrarea audierilor. Înregistrarea poate fi folosită ulterior, astfel încât numărul audierilor să nu fie unul ridicat, să nu supunem copiii, minorii – și așa traumatizați în urma acestor infracțiuni –, unor presiuni suplimentare. În România în ultimii 6 ani am avut 2.732 de dosare cu infracțiuni de natura actului sexual cu un minor și, de exemplu, în 252 de cazuri dintre acestea, deci aproape 10%, instanța a considerat că minorul și-a dat consimțământul pentru un act sexual – și vorbim aici de copii de 11, 12, 13 ani. Acești copii au fost supuși și unui proces greu, dificil, cu audieri în sala de judecată, de multe ori în prezența agresorilor, fără niciun fel de protecție din partea statului. Pentru aceste cazuri CEDO a și condamnat statul român în 2016, motiv pentru care statul român a venit cu un plan de acțiune, dar rezultatele nu sunt foarte bune și există inițiative legislative la Camera Deputaților, în acest moment, care reglementează vârsta de consimțământ. Sper ca aceste inițiative legislative să fie dezbătute chiar săptămâna viitoare, din discuția cu colegii de la Camera Deputaților. Pe scurt, noi propunem ca audierea minorilor victime ale infracțiunilor de natura actelor sexuale să se facă în camere specializate, cu protecție și cu sprijin psihologic. La Comisia de drepturile omului avem un aviz favorabil, cu unanimitate. La comisia de raport avem un raport de respingere, pe motivul că ar fi alte inițiative pe circuit la Camera Deputaților, dar cred că subiectele sunt ușor diferite. Noi susținem această inițiativă legislativă și vom vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

O să fiu foarte scurt, pentru că această inițiativă este lăudabilă și n-are nimeni nimic împotriva ei pe conținut. Problema este că din punct de vedere pur formal și motivațional avem două inițiative, L400 și L423/2022, care au trecut de Senat în sesiunea anterioară, chiar în iunie, pe final de sesi

O să fiu foarte scurt, pentru că această inițiativă este lăudabilă și n-are nimeni nimic împotriva ei pe conținut. Problema este că din punct de vedere pur formal și motivațional avem două inițiative, L400 și L423/2022, care au trecut de Senat în sesiunea anterioară, chiar în iunie, pe final de sesiune. Și a fost o luptă extrem de complicată și pe formă, și pe elementele de drept substanțial pentru ca acele elemente să treacă, chiar având o opoziție în sfera Parlamentului și, respectiv, a Senatului. Dar ele au trecut și vizează exact aceleași elemente. Nu vreau să considerați că Comisia juridică a refuzat dezbaterea temei, acordului minorului în ceea ce privește actul sexual sau procedura de protecție a minorului în procedură penală, dar ele deja au fost reglementate și mai ales, știți prea bine, doamna senator, că un proiect vine din partea unei comisii speciale care a analizat toate aceste situații într-un mod amplu și a asigurat protejarea minorilor în desfășurarea procedurilor în fața instanțelor de judecată sau în fața organelor de urmărire penală. Deci noi am emis un raport de respingere, plecând de la această perspectivă a legiferării deja realizate într-o formă calificată, completă, urmând ca onorata Cameră a Deputaților, ca for decizional pe aceste dispoziții incidente, să dea un vot final. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Doamna Șoșoacă, nu știu ce facem, fetița este la pământ, va trebui s-o apărați, dar eu trebuie să-l chem pe domnul de 55 de ani care a dezvirginat-o și să-i pun să se confrunte.

Cu tot respectul, atunci când depui o inițiativă legislativă se analizează dacă mai există una la fel. În acest caz s-a analizat. Nu era. Problema care se pune... Chiar n-am înțeles raportul de respingere. Se solicită aplicarea articolului... aplicarea alineatului (6) literele a)–c) de la articolul 111, care ce spune la Codul de procedură penală: „Audierea în incinte concepute sau adaptate acestui scop. Audierea acestora prin intermediul sau în prezența unui psiholog sau altui specialist în consilierea victimelor. Audierea acestora, precum și eventuala lor reaudiere se realizează de aceeași persoană, dacă acest lucru este posibil și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului, a dreptului și interesului părților.” Deci asta se solicită să se aplice și minorului. Și, mai mult, să fie obligatorie înregistrarea audio-video. Haideți să vă spun eu, cât de scurt am să pot, ca să înțelegeți – îmi cer scuze, domnule profesor! –, ca să înțelegeți ce înseamnă audierea unui minor care a fost violat. Până acum câțiva ani am făcut oficii și mă trimiteau, pentru că eram specializată în minori, să apăr minorii care aveau probleme de acest gen. Și vă povestesc un caz care mi-a pus capac oficiilor, pentru că din punct de vedere psihic nu am mai rezistat. Fetiță de 13 ani, violată la 11 ani, cumpărată cu 200 de lei de la părinții ei, dusă undeva, într-o șatră, pe câmp, vândută unui domn de 55 de ani, care a dezvirginat-o pe câmp, într-o încăpere din asta de paiantă de 2/2. Doamna procuror m-a chemat și mi-a spus: „Doamna Șoșoacă, nu știu ce facem, fetița este la pământ, va trebui s-o apărați, dar eu trebuie să-l chem pe domnul de 55 de ani care a dezvirginat-o și să-i pun să se confrunte.” Fetița era lângă mine. Din cauza depresiei, dezvoltase pe mâini niște bube ca furunculii. Când a auzit că trebuie să-și vadă violatorul... După aceea a mai avut vreo 300-400 de bărbați, iar prețul era de 20 de lei pentru fiecare act sexual făcut pe câmp. În momentul în care l-a văzut pe cel care a dezvirginat-o, din mâinile ei a început să-i supureze puroi. Credeți-mă că tremur și acum, când am văzut; putea fi copilul meu. Am rugat procuroarea să treacă peste această impunere a Codului de procedură penală, să-mi pună un ecran de televizor în spatele căreia s-o pun pe fetiță. Eu am stat lângă ea și am acoperit-o. Fetița plângea, iar domnul a intrat cu o nonșalanță..., nu va fi condamnat niciodată, pentru că a fost singurul care a avut curajul să vorbească și să spună despre mafia acestor copii. Și un violator de 55 de ani care și-a violat nepoata – că, de fapt, asta-i ideea – a scăpat doar pentru că a dat niște declarații. Audierea a ținut două ore, două ore în care un copil era maltratat, pus să-și vadă din spatele unui televizor violatorul, care plătise pentru ea 30 de lei. La 13 ani. Și trebuia să-și aducă aminte calvarul pe care îl trăia de la 11 ani. Mi s-a părut corect să vă spun o poveste pe care eu am trăit-o, nu să vi se spună din statistici. De aceea vă spun, indiferent că e proiectul USR-ului, indiferent cine-l propune, votați-l! Este obligatoriu să existe psihologi specialiști, avocați specialiști în această cazuistică, care să poată să stea alături de acești copii. Această fetiță nu mai are nicio șansă. Eu, personal, am dus-o acasă, stătea la acel moment cu un băiat de 17 ani, pentru că acasă ar fi vândut-o din nou. Erau nouă copii care trăiau într-o singură cameră și mama se prostitua și ea. Vă rog frumos, treceți peste tot ceea ce înseamnă politică și votați pentru copiii aceștia amărâți. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Ionuț Neagu

Da, prin acest proiect legislativ, pe care grupul nostru parlamentar îl propune, dorim să îndreptăm o nedreptate care s-a întâmplat, o nedreptate istorică, prin care unii cetățeni români au fost văduviți de cetățenia română în urma Ultimatumului de la 28 iunie 1940, ultimatum prin care România a pie

Da, prin acest proiect legislativ, pe care grupul nostru parlamentar îl propune, dorim să îndreptăm o nedreptate care s-a întâmplat, o nedreptate istorică, prin care unii cetățeni români au fost văduviți de cetățenia română în urma Ultimatumului de la 28 iunie 1940, ultimatum prin care România a pierdut Basarabia, în dauna Uniunii Sovietice. În acest fel, nu știu, vă cer să trecem peste toate animozitățile politice și să facem un act de dreptate. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

își mențin

Singura problemă este că ar fi trebuit să menționeze că nu „își mențin”, ci „își redobândesc”, pentru că mulți dintre ei... N-ai cum să-ți menții ceva ce nu mai ai. Odată ce nu mai au cetățenia română. Trebuia să menționați atât: „redobândesc”. Poate o rezolvați la Camera Deputaților, nu știu, dacă nu suntem Cameră definitivă. Mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. Partidele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor.

USR a fost consecvent, încă din campania electorală din 2016, în a promova facilitarea accesului cetățenilor la viața politică, inclusiv prin dezvoltarea ofertei de pe piața politică. Reducerea pragurilor electorale, reducerea numărului de semnături, facilitarea accesului la vot în afara țării, extinderea votului prin corespondență, toate acestea fac parte din setul de măsuri pe care USR le-a promovat în ultimii 6 ani. Inițiativa pe care o dezbatem este în... merge în aceeași direcție. Art. 8 al Constituției este foarte clar: „Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. Partidele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor.” Propunerea noastră este simplă. În loc să cerem unui partid să desemneze candidați în 75 de circumscripții electorale la locale sau liste complete la parlamentare, e suficient să le cerem ca într-un ciclu electoral să participe măcar la o alegere, la un scrutin. De ce să nu avem un partid care-și concentrează activitatea pe bunăstarea locuitorilor din Mizil? Sau un partid care se concentrează pe modul în care merg lucrurile în Vaslui sau un partid care să se preocupe de modul în care se dezvoltă Dobrogea? Cetățeanul, românul trebuie să fie încurajat să participe în politică, mai ales la nivel local. Avem partide construite de cetățeni la acest nivel pentru a apăra îmbunătățirea vieții la acest nivel. De ce vrem să le împingem să participe la parlamentare? Pentru că nu toți românii visează să fie parlamentari, oricât de ciudat ar părea, și avem nevoie de niște consilieri locali care să se preocupe în principal de problemele urbei, și nu să fie acolo doar să-și asigure o trambulină către Parlament sau către cine știe ce sinecură de partid. Pentru ca România să progreseze, e momentul să spargem monopolul partidelor mari, naționale în ceea ce privește politica din teritoriu și în ceea ce privește interesele cetățenilor. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Cei mai mulți dintre dumneavoastră sunteți membri în partide mari, cu acoperire națională, și cu organizații politice solide în fiecare dintre județe sau UAT-uri. Nu cred că se teme cineva din aceste partide mari, solide, de concurența unui partid nou. Trebuie să avem grijă ca pe termen mediu, lung

Cei mai mulți dintre dumneavoastră sunteți membri în partide mari, cu acoperire națională, și cu organizații politice solide în fiecare dintre județe sau UAT-uri. Nu cred că se teme cineva din aceste partide mari, solide, de concurența unui partid nou. Trebuie să avem grijă ca pe termen mediu, lung să asigurăm accesul la viața politică și al partidelor mici și să le încurajăm, de ce nu?! Așadar, nu cred că puțină competiție strică și am speranța că veți susține și accesul partidelor mici la politica mare. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Este vorba de o inițiativă legislativă care urmărește simplificarea relației dintre stat și agenții economici. În prezent, persoane fizice și persoane juridice sunt obligate să raporteze, cu regularitate, către Institutul Național de Statistică o serie de date. Completează formulare lungi, stufoase

Este vorba de o inițiativă legislativă care urmărește simplificarea relației dintre stat și agenții economici. În prezent, persoane fizice și persoane juridice sunt obligate să raporteze, cu regularitate, către Institutul Național de Statistică o serie de date. Completează formulare lungi, stufoase și uneori neclare, iar contravenția pentru neraportare este de 100.000 de lei, o amendă destul de mare, mai ales pentru vremurile actuale. Costurile implicate de aceste raportări, desigur, sunt suportate de cei care efectuează raportarea. Problema este foarte simplă. Toate aceste... sau foarte multe dintre aceste date sunt deja în mâinile autorităților publice locale și centrale, ca urmare a altor raportări pe care aceleași persoane fizice și juridice sunt obligate să le realizeze. De exemplu, în ce privește numărul de angajați, salarii, TVA, venituri, toate aceste informații există deja la ANAF și, dacă aceste informații sunt raportate în mod eronat către ANAF, atunci pedeapsa este chiar mai mare de 100.000 de lei, poate fi chiar evaziune fiscală și privare de libertate. Prin această propunere, inițiativă legislativă, noi propunem ca principiul unicității datelor să se respecte și instituțiile statului să colaboreze, astfel încât inclusiv statistica să preia din sistemul public datele care deja au fost transmise acolo de către antreprenori, agenți economici, persoane fizice, persoane juridice. Nu am avut un punct de vedere de la Guvern, din păcate. Nu a fost consultat mediul de afaceri la dezbaterea de la Comisia economică, unde a primit raport negativ; a fost numai reprezentantul statisticii, care a spus de ce nu se poate face nimic, absolut nimic. Noi propuneam ca, în termen de 6 luni, statistica să realizeze protocoale cu instituții ale statului, prin care să preia de acolo în formatul... de la aceste instituții, să preia informațiile cu pricina. Este dezamăgitor pentru mine, sincer, că această inițiativă de sprijin al mediului de afaceri a fost respinsă cu atâta ușurință. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Vai, mulțumesc, domnule Fenechiu. Ce drăguți sunteți! Deci la punctul 3.

Vai, mulțumesc, domnule Fenechiu. Ce drăguți sunteți! Deci la punctul 3. N-am nimic cu proiectul respectiv, este OK. M-am abținut pentru că pe mine m-ați pierdut când am văzut că discutați despre vaccinarea COVID-19. Îmi pare rău, nu pot să fiu de acord cu așa ceva. _(Aplauze, discuții la prezidiu.)_

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Cu privire la punctul 12, ca să fim foarte clari, atât doamna Șoșoacă – doamna senator, să fiți atentă, vă rog –, cât și doamna Dragu au votat pentru cele două inițiative pe care le-am avut noi și pe care le-am adoptat cu același conținut. Deci ați votat această propunere.

Cu privire la punctul 12, ca să fim foarte clari, atât doamna Șoșoacă – doamna senator, să fiți atentă, vă rog –, cât și doamna Dragu au votat pentru cele două inițiative pe care le-am avut noi și pe care le-am adoptat cu același conținut. Deci ați votat această propunere.

Interpelare

Din sală

Nu sunt la fel.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Ba da, sunt la fel. Chiar Consiliul Legislativ, în avizul pe care-l dă, menționează că este similitudine, identitate între proiectul de astăzi și cele două.

Ba da, sunt la fel. Chiar Consiliul Legislativ, în avizul pe care-l dă, menționează că este similitudine, identitate între proiectul de astăzi și cele două. Și PNL-ul a luptat și luptă în continuare pentru protecția minorilor și pentru protecția victimelor, în special cele minore, la infracțiunile de viol, trafic de persoane sau orice fel de altă infracțiune. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ionuț Neagu

Cred că e clar, la punctul 13, care partide țin cu rușii și sunt proruse – respectiv USR, PNL și PSD votează împotriva redobândirii cetățeniei române de către membrii până la al patrulea grad care au avut această cetățenie și au fost văduviți de ea în urma Ultimatumului de la 28 iunie 1940 de către

Cred că e clar, la punctul 13, care partide țin cu rușii și sunt proruse – respectiv USR, PNL și PSD votează împotriva redobândirii cetățeniei române de către membrii până la al patrulea grad care au avut această cetățenie și au fost văduviți de ea în urma Ultimatumului de la 28 iunie 1940 de către nimeni alții decât Uniunea Sovietică. Mulțumesc.