Stenogramă plen

Interpelare

Dănuț Bica

Modernizarea/reabilitarea trecerii la nivel cu calea ferată din comuna Leordeni, județul Argeș (intersecția dintre DJ 703B și calea ferată București–Pitești)

Prima întrebare este adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul întrebării: „Modernizarea/reabilitarea trecerii la nivel cu calea ferată din comuna Leordeni, județul Argeș (intersecția dintre DJ 703B și calea ferată București–Pitești)”. Stimate domnule viceprim-ministru, În județul Argeș se găsesc mai multe treceri la nivel cu calea ferată a căror modernizare/reabilitare este absolut necesară și așteptată de mulți ani. Între acestea se află și cea care este amplasată pe teritoriul comunei Leordeni, la intersecția dintre drumul județean 703B și calea ferată 101 București–Pitești, km 86+513. Din cauza stării tehnice precare în care se prezintă, trecerea respectivă pune într-un real pericol siguranța traficului rutier în zonă. Drept urmare a situației descrise, în luna octombrie a anului 2018, 114 cetățeni care domiciliază în comuna Leordeni și în localitățile învecinate au completat și transmis la biroul meu parlamentar din Pitești tabele cu semnături pentru susținerea reabilitării trecerii la nivel menționate, solicitare pe care am adus-o la cunoștință ministrului transporturilor prin întrebarea înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 56.88A/9.10.2018 și la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul cu nr. 11.953/MRP/12.10.2018. În ultimii 4 ani, primind solicitări similare din partea cetățenilor amintiți anterior, motivate de faptul că situația prezentată nu a fost remediată, am adresat ministrului transporturilor și infrastructurii alte două întrebări cu același subiect, în ședințele Senatului din 3.03.2021 și 16.02.2022. Recent, petiționarii au revenit cu o nouă solicitare pe această temă, precizând că trecerea la nivel respectivă se găsește în continuare în aceeași stare de degradare ca în anul 2018. În consecință, având în vedere importanța deosebită pe care o are modernizarea/reabilitarea trecerii la nivel menționate pentru siguranța circulației în zonă și ținând cont de răspunsurile evazive pe care le-am primit la întrebările similare anterioare, vă solicit să analizați cazul semnalat și să-mi comunicați deciziile pe care le veți adopta cu privire la rezolvarea acestei probleme, pentru a le putea aduce la cunoștință cetățenilor interesați.

Interpelare

Claudiu-Marinel Mureșan

iv. Atunci i-am cerut

Aș dori să adresez o interpelare ministrului mediului, domnului Tánczos Barna, cu privire la raportul de evaluare al Comisiei Europene întocmit României cu referire la aplicarea politicilor de mediu. Săptămâna trecută vorbeam despre economia circulară și despre faptul că România parcă se îndepărtează, mai mult decât se apropie, de acest obiectiv. Atunci i-am cerut domnului ministru să ne prezinte strategia ministerului pe care-l conduce în obținerea unor rezultate pozitive în acest domeniu. Astăzi voi face referire la un alt sector important, și anume gestionarea deșeurilor municipale, acolo unde România nu a înregistrat deloc progrese în ultimul deceniu. Așadar, domnule ministru, Comisia a hotărât să trimită din nou România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a Hotărârii Curții din data de 18 octombrie 2018, în care se constată că România nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în Directiva privind depozitele de deșeuri (vorbesc despre Directiva 1999/31/CE) în legătură cu 68 de depozite de deșeuri. În prezent, domnule ministru, 42 de depozite de deșeuri tot nu au fost închise. Această a doua sesizare a Curții poate duce la aplicarea unor sancțiuni importante pentru intervalul de timp scurs între prima hotărâre și data la care se rezolvă problema sesizată. În România funcționează un număr semnificativ de depozite de deșeuri neconforme cu standardele în vigoare, care comportă riscuri grave pentru sănătatea umană și pentru mediu. Rata de reciclare a deșeurilor municipale este foarte scăzută, cantitatea de deșeuri municipale reciclate fiind în 2020 de 144 de kilograme pe cap de locuitor, asta, menționez, după ce România a înregistrat o scădere în 2018. Această rată este mult sub media de 48% din Uniunea Europeană în 2020. Domnule ministru, România riscă să nu îndeplinească obiectivele Uniunii Europene pentru 2020 în materie de reutilizare/reciclare a deșeurilor, fiind necesar să intensifice investițiile în reciclare pentru a atinge obiectivele de reciclare ale Uniunii pentru 2020 și 2025. Ținând cont de cele expuse, vă rog să-mi transmiteți un răspuns în scris cu privire la următoarele: – Prin ce metode veți asigura închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri care nu corespund standardelor și ce măsuri propuneți împotriva depozitelor ilegale de deșeuri? – A doua întrebare: ce standarde aveți în vedere pentru îmbunătățirea și extinderea colectării separate a deșeurilor, inclusiv a biodeșeurilor? – Vreau, de asemenea, să ne spuneți dacă aveți în vedere elaborarea și punerea în aplicare a unor programe destinate municipalităților, prin care acestea să fie sprijinite în acțiunile de organizare a colectării separate și de îmbunătățire a rezultatelor de reciclare, și care sunt acestea. Vă mulțumesc. Claudiu Mureșan, senator de Sibiu.

Interpelare

Sorin-Cristian Mateescu

Revenire la o întrebare precedentă privind situația economico-financiară a României în contextul efectelor războiului din Ucraina

Am astăzi o întrebare și o interpelare. Întrebarea este adresată domnului președinte CristianNicolae Stănică, președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Este, de fapt, o „Revenire la o întrebare precedentă privind situația economico-financiară a României în contextul efectelor războiului din Ucraina”. ## Domnule președinte, În luna aprilie 2022 v-am adresat o întrebare privind modul în care războiul din Ucraina și relațiile noastre cu Federația Rusă ne-au afectat din punct de vedere energetic. Ne-ați transmis un răspuns în care ați prognozat o anumită creștere, raportată la realitatea de pe teren, privind prețurile la gaze și petrol, cu efecte în economia românească. În acest sens, ținând cont de faptul că prețul barilului de petrol oscilează de la creșteri la scăderi, având, din păcate, efecte doar în creșterea prețurilor la cereale și alimente, vă solicit din nou să precizați ce prognoze financiare aveți în vedere privind situația economică a țării și cum vor fi afectați românii de rând în următoarele 3 luni, mai ales că va veni perioada de iarnă. Precizez că vă solicit acest punct de vedere în contextul recomandării venite din partea ministrului finanțelor, care ne-a transmis că instituția pe care o coordonați ne poate oferi răspunsurile la solicitările de mai sus. ## Vă mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

De ce pleacă profesorii din sistemul de învățământ? Dotarea unităților școlare cu personal calificat.

Am o întrebare adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educației. Obiectul acestei întrebări: „De ce pleacă profesorii din sistemul de învățământ? Dotarea unităților școlare cu personal calificat.” Domnule președinte de ședință, Doamnelor, domnilor senatori, Doamnă ministru, De câțiva ani se tot vorbește de școlile cu veceul în curte, dar mai rar am auzit dezbătându-se ceea ce eu cred că este veriga slabă a sistemului, și anume neasigurarea lui cu învățători și profesori cu adevărat calificați. Îndemnul pentru a pune această întrebare recunosc că l-am primit după ce am citit recent un articol de ziar în care se scrie: „fug profesorii, se angajează pilele”. Potrivit acelei surse, numai în august curent au părăsit sistemul peste 15.000 de persoane. În plus, aflăm, e drept, sporadic, despre cadre didactice molestate de elevii lor. Elevi care nu pot fi exmatriculați. Pare că lumea școlii s-a întors cu susul în jos, profesorul nu mai contează! În acest context, vă întreb, doamnă ministru: 1. Care sunt dimensiunile (cifrele oficiale) și cauzele plecării personalului din învățământ? 2. Cum stăm în acest an școlar cu acoperirea necesarului de învățători și profesori calificați? 3. Ce poate face și ce măsuri va propune și va adopta ministerul pe care îl conduceți pentru îmbunătățirea statutului, salarizării și a pregătirii personalului didactic? Aștept cu interes un răspuns în scris din partea dumneavoastră la Senatul României. Cu deosebită recunoștință, senator neafiliat Evdochia Aelenei, Circumscripția nr. 14 Constanța. Mulțumesc.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Ilie Floroiu – un campion de excepție uitat

Vă supun atenției o interpelare adresată domnului ministru al sportului, Eduard Novák. „Ilie Floroiu – un campion de excepție uitat” Citez din jurnalistul Vladimir Moraru: „Ilie Floroiu este cel mai frumos accident întâmplat vreodată atletismului românesc. Cariera lui, venită de nicăieri, într-un moment nepotrivit, într-un loc nepregătit, într-un sport care-și pierduse inocența, și curmată, practic, la numai 27 de ani, rămâne un miracol pe care puțini dintre cei care n-au văzut atletismul dinăuntrul lui îl pot înțelege. Atletismul este un sport al cifrelor, dar în cazul lui Floroiu cifrele, recordurile lui, nu spun totul; deși, pentru a fi azi ce a fost Floroiu în 1978, un fondist român ar trebui să alerge 5.000 de metri în 12 minute și 39 de secunde și 10.000 de metri în 26:40. Au trecut alți 27 de ani de când Ilie a alergat 13:15.0 și 27:40.06, iar aceste cifre par mai îndepărtate azi de urmașii lui Floroiu decât erau în 1978. - [...] La JO, CM sau CE, unde toată lumea bună e prezentă, front-runnerul de tipul Floroiu e condamnat, desprinderea e imposibilă, pentru că e mai ușor să urmezi o trenă decât să o stabilești, iar urmăritorii, într-o firească alianță ad-hoc, contrează pe rând, ca în ciclism. «Singurătatea alergătorului de cursă lungă» e o metaforă frumoasă, care nu e și adevărată în cursele pentru titluri. Medaliile se decid în ultima tură, de cei mai buni sprinteri, care sunt oricum și mai «proaspeți», pentru că au stat în pluton. Ilie Floroiu a fost al 5-lea la JO în 1976 și la CE în 1978, dar i-a întrecut în curse directe pe toți cei care l-au devansat la Montreal și la Praga. În 1974, înainte de a împlini 22 de ani și după numai 3 ani de atletism organizat, Floroiu termina al 5-lea în finala de 5.000 a CE de la Roma, în 13:37.2, intrând viguros în elita mondială. Pentru următorii 5 ani, el a fost unul dintre marii alergători de fond ai lumii. Cât de mare?” O putem vedea cu toții. În vara lui 2022, celebrele recorduri naționale la 5.000 și 10.000 de metri ale fostului mare atlet constănțean Ilie Floroiu au împlinit 44 de ani. Din 1978, de când au fost stabilite, nimeni din România nu se poate apropia nici pe departe de ele. Din păcate, performanțele lui Ilie Floroiu, descrise excelent în rândurile de mai sus, citate din Vladimir Moraru, nu au fost suficiente pentru a recompensa eforturile pe care acesta le-a făcut în scurta carieră sportivă. Statul român a calculat, rece, că Ilie Floroiu, unul din pionierii atletismului românesc, nu se încadrează în panoplia marilor sportivi ai României. ## Domnule ministru, În urma celor prezentate mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce recompense poate acorda statul român unui atlet de asemenea valoare? 2. Ce poate fi făcut pentru a repara nedreptatea neacordării de facilități de către statul român lui Ilie Floroiu?

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate

În contextul în care familia este celula de bază a societății și o societate construită din familii sănătoase are rădăcini puternice, copiii crescuți în familii armonioase, unite, sunt predestinați succesului și împlinirilor. În perioada în care avem de toate, inclusiv multe libertăți, a da naștere, a crește un copil în țară noastră a devenit un lux. Deficitul locurilor de muncă și veniturile câștigate în propria țară fac ca tot mai mulți români să aleagă calea pribegiei. Este mult mai ușor să obții un job în străinătate decât în țară, unde este mult mai bine plătit. Să ai un copil, să-l crești, să-i cumperi rechizite, uniformă școlară, să-i asiguri alimentația corectă, sănătatea, să-l întreții în facultate și în școli, toate acestea presupun sacrificii din partea părinților. În familiile cu doi-trei copii costurile depășesc posibilitățile financiare ale părinților. INS a venit cu informații potrivit cărora rata inflației în mai 2022, comparativ cu aceeași lună a anului 2021, a fost de 14,5, prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 14,3, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 17,2%, iar tarifele serviciilor s-au mărit cu 7,5%. Tarifele serviciilor au crescut în medie cu 7,5%, în principal pentru apă, canal. Serviciile de salubritate – +18,7%, alte servicii – +11,3%, transport interurban – 9,2%. În luna mai 2022, comparativ cu luna mai 2021, prețurile produselor agricole au crescut cu 38,93%. De asemenea, comparativ cu luna mai 2021, creșteri de preț s-au înregistrat la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 135,7%. Ce face părintele în această situație? Credite. Iar atunci când datoriile devin prea mari pleacă să muncească în străinătate. Când pleacă unul din părinți, copilul este parțial afectat; când pleacă și mama, și tata, copilul trăiește, _de facto_ , abandonul. Lipsa afectivității parentale poate avea consecințe pe termen lung, poate influența dezvoltarea normală a copilului atât în privința dezvoltării fizice, cât și a celei psihice. Conform datelor centralizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), peste 12.000 de copii care provin din familii în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate rămân singuri acasă sau cu bunicii lor, nemaicontinuând studiile la școli. În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări: 1. Ministerul pe care îl conduceți are în derulare dezvoltarea unei strategii de mobilizare și intervenție la nivel local? 2. Are ministerul campanii de informare și conștientizare adresate părinților? 3. Aveți în vedere campanii media de promovare a soluțiilor și oportunităților pentru acești copii lăsați singuri plus campanii de informare și conștientizare adresate părinților în legătură cu consecințele asupra copiilor? 4. Aveți în vedere servicii de consiliere pentru persoanele care au în îngrijire copii cu ambii părinți plecați în străinătate? Vă

Interpelare

Ionuț Neagu

unui experiment colectiv.

În luna septembrie a acestui an, presa din România a atras atenția asupra faptului că Ministerul Sănătății a cerut Organizației Mondiale a Sănătății să înființeze un centru de excelență în țara noastră care să studieze motivele pentru care românii nu vor să se vaccineze. Potrivit datelor apărute în presă, peste jumătate din populația țării nu s-a vaccinat. Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, anunța în acest sens că rata de vaccinare din România era de 40% la sfârșitul anului trecut, ceea ce înseamnă că aproape 8 milioane de români se vaccinaseră. Ca urmare a acestor cifre, România se situa la începutul acestui an pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Pentru că au uzitat de un drept garantat de Constituție, acela de a nu li se administra un act medical fără a-și da consimțământul, românii au fost supuși unui oprobriu public sistematic, dar nu numai. De exemplu, în septembrie 2021 au fost catalogați de premierul de la acea vreme, Florin Cîțu, ca fiind analfabeți funcțional. Anul acesta, etichetările au depășit imaginabilul, drept dovadă românii care nu s-au vaccinat sunt considerați criminali. Dovada acestei acuzații complet nefondate și profund discriminatorii este faptul că în documentul trimis OMS-ului persoanele nevaccinate sunt învinovățite că prin comportamentul lor – și aici citez – „odios” față de vaccin au provocat cele 60.000 de decese din perioada pandemiei. Altfel spus, pentru că au refuzat un tratament experimental, care s-a dovedit a avea implicații grave asupra sănătății – precum AVC-ul, infarctul, sindromul morții subite și așa mai departe –, mai bine de jumătate de țară devine subiectul unui experiment colectiv. Mai mult decât atât, în plină criză economică, potrivit datelor publicate în presă, România va cheltui circa 21 de milioane de euro din banii alocați prin Planul național de redresare și reziliență pentru a finanța această pseudocercetare a oamenilor care își rezervă dreptul de a alege liber ceea ce se întâmplă cu sănătatea și, implicit, cu viața lor. Înființarea unui astfel de centru, dincolo de faptul că este o jignire a românilor, finanțată din bani publici, este ilegală, întrucât încalcă: – art. 30 alin. (7) din Constituția României, care interzice incitarea la discriminare, adică exact ceea ce face Ministerul Sănătății; – art. 14 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, care interzice discriminarea bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii; – dar și Rezoluția nr. 2.361/2021 a Consiliului Europei, care interzice statelor membre să facă obligatorie vaccinarea împotriva coronavirusului sau să utilizeze această metodă pentru discriminare împotriva celor care nu sunt vaccinați. Ca partid care apără libertatea românilor, AUR cere explicații privind înființarea acestui centru. Mai precis, care este scopul acestui centru și ce interese servește? Este clar că ale românilor nu, deși este finanțat din banii lor. Vă mulțumesc. Senator de Covasna, Alianța pentru Unirea Românilor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

România nu trebuie să rateze oportunitățile investiționale și tehnologice taiwaneze

Declarația mea politică se intitulează „România nu trebuie să rateze oportunitățile investiționale și tehnologice taiwaneze”. Într-o lume în care competiția pentru atragerea investițiilor și a tehnologiei este nu doar acerbă, ci și o prioritate pentru toate economiile lumii, este datoria noastră să identificăm orice oportunitate investițională și tehnologică care poate aduce un plus în economia românească. Cu siguranță, pentru cei mai mulți dintre dumneavoastră nu este o noutate faptul că una din cele mai dinamice dintre economiile lumii, un paradis tehnologic și o sursă semnificativă de capital dornic să fie investit, este Taiwanul. Pe scurt, Taiwanul înseamnă 90% din industria de cipuri și semiconductori, un etalon tehnologic, un PIB de peste 35.572 de dolari pe cap de locuitor, un investitor important de capital și tehnologie nu doar în lume, ci, ceea ce ne interesează pe noi mai mult, în Uniunea Europeană. În ultimii ani, Uniunea Europeană a importat 35,6 bilioane de euro, iar exporturile au fost în valoare de 28,4 bilioane de euro. Din cadrul Uniunii Europene, statele care au cele mai bune relații economice cu Taiwanul sunt: Germania, care a deținut și deține cea mai mare pondere în valoarea totală a comerțului cu mărfuri între Uniunea Europeană și Taiwan, cu o pondere de 31,8% sau 15,7 miliarde de euro în 2020, Țările de Jos – 27,3%, adică 13,5 miliarde de euro, și Franța – 7,8%, adică 3,8 miliarde de euro. Un aspect extrem de important al relațiilor economice ale Taiwanului ține de relația cu Statele Unite ale Americii, principalul nostru partener strategic fiind cel mai important partener comercial al Taiwanului. Pentru cei care urmăresc dinamica intereselor Taiwanului, nu este o noutate faptul că micul, dar puternicul stat din sud-estul Asiei a manifestat o prioritate evidentă și asumată de a dezvolta relații economice cu țările europene. În ciuda dificultăților economice globale, comerțul dintre Ungaria și Taiwan a înregistrat o creștere constantă. Potrivit statisticilor oficiale taiwaneze, volumul exporturilor maghiare a crescut cu peste o treime anul trecut, ajungând la 329,7 milioane de dolari. Astfel, Taiwanul și-a păstrat poziția ca una din principalele piețe de export asiatice pentru Ungaria, devenind a treia cea mai mare țintă pentru investițiile străine directe taiwaneze în 2020, cu proiecte atingând o valoare totală de peste un miliard de euro. În ceea ce privește Polonia, încă din 1995, Oficiul Polonez din Taipei a promovat activ oportunitățile comerciale și de investiții și a reunit companiile poloneze și pe cele taiwaneze. În ianuarie 2021, președintele polonez Andrzej Duda a semnat în lege Acordul de cooperare juridică în materie penală între Polonia și Taiwan, Polonia fiind prima țară din Uniunea Europeană care a semnat un astfel de acord cu Taiwanul. Educația este un alt domeniu important de cooperare. În prezent, la universitățile poloneze sunt înscriși peste 1.000 de studenți taiwanezi. De asemenea, Taiwanul joacă un rol important în ceea ce privește investițiile directe și continuă să-și mențină statutul de mare investitor din Asia de Est în Slovacia. Cooperarea, mai ales în industriile electrotehnice și auto, se află în cea mai proeminentă formă, iar în ultimii ani s-a înregistrat o creștere suplimentară a comerțului, în special în domeniul tehnologiilor. Memorandumul privind cooperarea economică care a fost semnat, de asemenea, îmbunătățește proiectele economice concrete și facilitează procesul investițional. Evident, în toate aceste țări Taiwanul are o misiune economică. Mai mult, la rândul lor, atât Uniunea Europeană în ansamblu, cât și majoritatea țărilor Uniunii Europene au reprezentanțe economice în Taiwan. La nivelul Uniunii Europene există un tratat economic Bilateral Investment Agreement (BIA), un acord de liberă circulație – Programul Visa Waiver, iar la Taipei funcționează misiunea economică a Uniunii Europene, cu un număr semnificativ de angajați. Nu doar Germania, Franța și Belgia, ci și Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, țări cu care ne place să ne comparăm când ne convine, au misiuni economice extrem de active în Taiwan, iar rezultatele interacțiunilor misiunilor economice se văd în schimburile comerciale, în colaborarea economică, în investiții în tehnologie și dinamica crescândă a acestora. România nu are misiune economică în Taiwan. De interesele economice ale României în Taiwan se ocupă misiunea Belgiei, iar de interesele Taiwanului în România se ocupă misiunea de la Bratislava. Cu toate astea, în 2021 schimburile comerciale România–Taiwan au fost semnificative, exporturile fiind de 131 de milioane de dolari, iar importurile tot de 131 de milioane de dolari, cam o treime din colaborarea Ungariei cu Taiwanul. Taiwanul a investit în România până în 2022 230 de milioane de dolari – fără a include Green Group – în tehnologie, textile. Una din cele mai mari companii din domeniul economiei verzi și reciclării este Green Group, o firmă cu o cifră de afaceri de 141.964 de mii de RON, care este o investiție-pilot taiwaneză. Fără îndoială, România trebuie să respecte acordurile și regulile internaționale, să mențină relația cu China. O țară, două sisteme este o constantă a politicii europene. Dar și statele despre care am vorbit anterior sunt în aceeași situație și, cu toate acestea, procedează altfel. Au relații excelente deopotrivă și cu China, și cu Taiwanul. Interesele lor economice au metamorfozat o viziune pragmatică, o viziune în care prioritar este interesul economic și investițional de atragere de capital și tehnologie, de schimburi educaționale și culturale. În opinia mea, oportunitățile investiționale și tehnologice taiwaneze sunt nu doar atractive, ci și o sursă de dezvoltare economică pentru România, iar deschiderea unei misiuni economice la Taipei este o necesitate indiscutabilă. România poate și trebuie să aibă relații economice și cu China, și cu Taiwanul, așa cum au toate țările din Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

tehnologice

„Aberanta struțocămilă a filierei «tehnologice»: profilul comercial-economic, la grămadă cu mecanica și electronica”. În conformitate cu Legea nr. 1, învățământul liceal este împărțit în filiere – teoretică, vocațională și tehnologică –, profiluri, domenii și specializări. Această împărțire împiedică liceele tehnologice să poată avea titulatura de „colegiu național”, prin Ordinul de ministru nr. 3.732/2013 – caz ridicol la Hațeg, când liceului din localitate, acum Liceul Teoretic „I.C. Brătianu”, i s-a retras titlul de „colegiu național” pentru că, deși înființat în 1880, a funcționat la început ca liceu comercial și în anii ’70 a funcționat ca liceu agroalimentar, cu toate că unitatea școlară este una de elită, fiind printre cele mai vechi și mai titrate din județul Hunedoara. În cadrul filierei tehnologice sunt incluse profiluri diverse, care cuprind domenii și specializări diferite: agricol, mecanic, energetic, economic, coafor-stilist, comerț, silvic. Această alăturare a profilurilor și specializărilor într-o singură filieră duce la confuzii și tratamente inegale. Adică un profesor inginer mecanic ajunge să vină în inspecție la un profesor economist sau invers. Liceele economice nu sunt licee industriale sau agricole și nici școli profesionale. Multe licee economice din țară, mai ales cele istorice, cu tradiție de 100 de ani și chiar mai mult de atât, pot sta oricând pe picior de egalitate cu majoritatea liceelor teoretice, atât din punctul de vedere al actului educațional, cât și al proiectelor, olimpiadelor și rezultatelor la examenele finale. Încadrarea liceelor economice în filiera tehnologică alături de colegii și licee profesionale și tehnice le împiedică să aplice și să fie parte din multe programe educaționale adresate liceelor teoretice. Soluții posibile de inclus în noile legi ale educației: – scoaterea domeniilor economic, comerț, poștă, turism din sfera filierei tehnologice și includerea lor într-o filieră a „serviciilor și administrației”, în care să se regăsească domenii și specializări precum: economic, poștă și curierat, comerț, administrație publică și administrarea afacerilor, resurse umane, turism, turism și ticketing, leadership și management; – eliminarea titulaturii filierei și a profilului din denumirea liceelor, dacă acestea doresc să-și diversifice domeniile și specializările. „Liceu”, „colegiu” sau „grup școlar” sunt suficiente. Orice liceu poate organiza cursuri din orice filieră, dacă îi permite resursa materială și umană, dar mai ales dacă există cerere în acest sens. Mulțumesc. Silvia Dinică, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Interpelare

Vasile-Cristian Achiței

Expertize peste expertize. Le comandăm și le plătim din bani publici. Și? Ce facem cu ele? Le ignorăm și așteptăm să expire?

„Expertize peste expertize. Le comandăm și le plătim din bani publici. Și? Ce facem cu ele? Le ignorăm și așteptăm să expire?” ## Doamnelor și domnilor senatori, Doresc să atrag atenția asupra unei probleme cu care ne confruntăm atunci când vine vorba de realizarea investițiilor publice: expertizele tehnice comandate și realizate pe bani publici, pe care însă, ulterior, nu le mai bagă nimeni în seamă, fiind lăsate, pur și simplu, să expire. În județul Botoșani, pe care îl reprezint în Senatul României, sunt realizate sau în curs de realizare 16 expertize tehnice privitoare la starea infrastructurii rutiere. Fie că vorbim de drumurile propriu-zise sau de poduri, aceste documente recomandă o serie de măsuri de remediere a situațiilor constatate, adică realizarea de investiții. Sunt date termene-limită până la care aceste investiții trebuie făcute. Pentru a vă da un singur exemplu, expertizele privind podurile și podețele de pe drumurile naționale botoșănene au concluzionat că opt dintre acestea se află într-o stare tehnică nesatisfăcătoare, dintre care patru sunt în stare critică. În toate aceste cazuri, experții recomandă reabilitarea sau chiar construcția unor poduri sau podețe noi în termen de cel mult 5 ani. Timpul trece și nu se întâmplă nimic concret pentru implementarea soluțiilor tehnice impuse de expert. Și vorbim de poduri într-o țară în care am trăit recent episodul prăbușirii unui pod în județul Neamț, tocmai ca urmare a ignorării unor expertize tehnice. ## Stimați colegi, Expertizele tehnice comandate de autorități costă bani. Banii aceștia sunt, pur și simplu, aruncați în vânt dacă nu alocăm ulterior fonduri pentru realizarea investițiilor recomandate. Și mai grav este faptul că problemele rămân nerezolvate, punând în pericol sănătatea și chiar viața cetățenilor. De aceea, consider obligatorie luarea la timp a deciziilor pentru realizarea investițiilor care rezultă din expertizele tehnice. Iar primul pas este cuprinderea în bugetul de stat pentru anul 2023 a acestor investiții. În cazul județului Botoșani este vorba despre: – patru poduri și podețe în stare critică: la Ungureni și Glodu Alb–Săveni, pe DN 29, la Lunca–Vârfu Câmpului, pe DN 29C, și la Liveni–Manoleasa, pe DN 24C; – patru poduri și podețe în stare nesatisfăcătoare: la Unțeni, Răchiți și Popăuți, pe DN 29, respectiv la Leorda, pe DN 29B; – șase sectoare de drum național: DN 29D, Botoșani–Ștefănești; DN 29B, Cătămărești–Deal; DN 29B, Botoșani–Dorohoi; DN 29A, Vârfu Câmpului–Dorohoi; DN 29, Botoșani–Săveni, și DN 24C, Bădărăi–Ștefănești–Manoleasa Prut. Toate acestea necesită investiții urgente. Personal, sunt un om al faptelor, care urăște vorbele - goale și demagogia. Haideți să trecem la treabă! Acum! Vă mulțumesc. Senator de Botoșani, Cristian Achiței.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

specialiști

A trecut un an de la instalarea ministrului Alexandru Rafila în funcția de ministru al sănătății. Mă așteptam să apară domnul ministru în toate mediile posibile, anunțând un bilanț extraordinar. Dar, nu e nicio surpriză, ministrul Rafila nu a ieșit nicăieri. Cu nimic. Pentru că nu are nimic de spus, atâta timp cât nu a făcut nimic. Totuși s-a remarcat cu ceva: lacrimile de crocodil. A plâns pe unde a putut că nu se poate. Că nu poate. Că e greu. Că nu știe cum. Că sunt puține posibilități. Spuneam acum 8 luni că Alexandru Rafila recunoaște că are bani de spitale, prin PNRR. Sunt 1,7 miliarde de euro pentru 25 de spitale. El trebuie doar să aleagă din cele 49 de proiecte existente. Atât. Dar nici măcar lucrul acesta nu-l poate face. Și spune, senin, că nu poate. Chiar și Marcel Ciolacu, PSD-istul șef, a ieșit să spună că nu vor putea să absoarbă toți banii din PNRR pentru spitale. Vă dați seama câtă indolență și incompetență? Numai că Ciolacu și Rafila știu ceva – să facă numiri politice, pe pile de partid. ANDIS, agenția nouă care trebuie să aducă specialiști români din țară sau din străinătate, arhitecți, ingineri, project manageri, care trebuie să se ocupe de investițiile în cele 25 de spitale, a fost sufocată cu oameni de partid fără absolut nicio legătură cu construcția de spitale. Din presă am aflat chiar că unul dintre directorii numiți la ANDIS a făcut și pușcărie. Curat-murdar, coane Marcele, coane Alexandru! Mai mult, declarațiile elucubrante ale ministrului Rafila vin să întărească ceața în care se află și din care nu poate ieși. Plângea domnul Rafila că de ce am pus noi, USR, în PNRR înființarea unui departament profesionist la Ministerul Sănătății care să se ocupe de construcția de spitale. Tocmai de aceea, pentru că Ministerul Sănătății nu a fost în stare să construiască niciun spital, deși avea o grămadă de „specialiști” care, chipurile!, se ocupau de asta. Nu a fost să fie. Avem cel mai slab trimestru pe PNRR: 15 jaloane din 24 erau întârziate la expirarea termenului. Niciodată nu am avut până acum atât de multe jaloane neîndeplinite la expirarea unui termen din PNRR. Doar 9 din cele 24 de jaloane pe care România le avea de închis în trimestrul III 2022 au fost finalizate la termen. Pentru prima dată, prin PNRR, avem prinși 180 de milioane de euro ca finanțare pentru medicina de prevenție, adică 3.000 de cabinete medicale renovate și tehnologizate. Ce a făcut ministrul Rafila? A deschis apelul, după care a stins lumina și a închis ușa. Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie îl acuză pe Rafila că a delegat unui singur consilier să se ocupe de proiectele trimise, după care consilierul a plecat în concediu. În tot acest timp, Rafila se plânge în conferința de presă că medicii de familie nu trimit suficiente proiecte. Incredibil! Adică mai bine dă vina pe alții pentru propria-i incompetență. Domnul Rafila are totul mură în gură, lăsat de USR. Ar trebui ca ministrul să se ridice de pe fotoliul comod, de unde mai aruncă câte un mesaj somnoros. De fapt, cel mai bine pentru toată lumea e să apară demisia de onoare a ministrului „nimic, nu pot, e greu”, Alexandru Rafila. Demisia! Remus Negoi, senator USR Constanța.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Datoriile istorice ale Germaniei față de România

Declarația mea politică se intitulează „Datoriile istorice ale Germaniei față de România”. ## Stimați colegi senatori, Se vede că aveți un președinte trădător, agent al serviciilor altei țări, cel puțin, un sclav al țării a cărei limbă o cunoaște mai bine decât limba română, care a ajuns președinte al României cu ajutorul unor țări cu interese în țara noastră și care, fără mandat din partea poporului român, renunță la datoriile Germaniei față de România. Mai mult, nu face niciun demers pentru apărarea intereselor cetățenilor români, care cer ajutor pentru că li se iau copiii abuziv, în timp ce ambasadori ai altor țări au tupeul să se implice în anchetele penale din România și să dispună în locul procurorilor. Nu mai cereți, Herr Präsident, să se cerceteze la sânge și datoriile Germaniei către România, ca atunci când aveți ordine de la oculta mondială împotriva celor care sunt antisistem și luptă pentru libertate și sunteți primul care le îndeplinește? Radu Golban este economistul de origine română care a descoperit că Germania ne datorează 19 miliarde de euro din acordurile comerciale bilaterale încheiate înainte și în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial. A trăit și studiat în Germania, Elveția și România, iar acum locuiește în Elveția. În prezent, este lector la Colegiul Național de Comerț și Diplomația Relațiilor Economice din București. Acesta a declarat într-un interviu că în cadrul cercetărilor la lucrarea sa de doctorat – care nu a fost un plagiat, nene Ciucă și nene Cîmpeanu, hoților de idei și infractorilor de plagiat, devalizatorilor de bogății și distrugători de învățământ – cu privire la politica monetară și europeană a fost interesat să găsească și o altă metodă de colaborare monetară în Europa. Așa a descoperit că, începând cu anii ’30, „a existat până în 1944 o uniune de clearing (sistem de decontare între state prin intermediul băncilor, prin compensarea reciprocă a creanțelor și datoriilor în scopul echilibrării schimburilor comerciale). Care a fost modalitatea de funcționare a acestei uniuni monetare conduse de Berlin, care avea centrul în Germania la Casa de Compensație? Studiind materiale din arhivele germane și elvețiene de stat – care sunt disponibile la Banca Reglementelor Internaționale, cu sediul la Basel –, am văzut că în această uniune de clearing, la care a aderat și România începând cu anul 1936, au rămas, la sfârșitul războiului, anumite sume necompensate. Un disponibil au avut și Franța, Olanda și Danemarca. Germania, începând cu anii ’30, a încercat să preia din nou o poziție dominantă pe piața economică europeană. Problema era că exista o lipsă acută de valută, Berlinul fiind obligat să-și plătească despăgubirile din Primul Război Mondial, lucru care îngreuna comerțul european. Guvernatorul Băncii Centrale a Germaniei a avut ideea să creeze un sistem bazat pe barter. Astfel, fiecare țară a trebuit să-și plătească în avans exporturile. În consecință, pentru exporturile românilor în Germania, de exemplu, de produse agricole, banii erau plătiți de Banca Națională a României, nu de Germania. Exista zvonul că Germania era un foarte bun plătitor, și nu era așa. Germania a fost o țară foarte bună din punctul de vedere al achiziției de marfă, însă banii au fost plătiți de Banca Națională a României. Aceasta este ideea care stă la baza eurosistemului și astăzi. Modelul de funcționare în eurosistem este ca fiecare bancă centrală să plătească în avans exporturile fiecărui stat. Exporturile germane către alte state din UE sunt plătite în avans de Banca Centrală a Germaniei. Atât timp cât pentru schimburile comerciale dintre Germania și România au fost stabilite cote în fiecare an, emisiunile monetare ale BNR pentru exporturile românești au fost compensate prin ceea ce Banca Centrală primea de la exportatori, în urma măsurilor introduse de către Germania. Însă schimburile comerciale cu Germania nu au mai fost echilibrate, tocmai din cauza Celui de-Al Doilea Război Mondial. Începând cu septembrie 1939, Germania a ajuns într-o situație precară și nu a mai fost în stare să-și onoreze angajamentele pe care și le asumase față de România și alte state membre ale uniunii de clearing. România încerca să diminueze cotele de export către Germania tocmai ca să redreseze schimburile comerciale și ca să reducă emisiunea monetară, pentru că inflația noastră creștea. Inflația galopantă care s-a produs din cauza clearingului cu Germania a fost suportată de cetățeni. Pentru că Germania nu mai putea să exporte în măsura în care se angajase, iar țara noastră era în continuare obligată să-și onoreze cotele negociate cu Germania, care creșteau de la un an la altul, ajunsesem ca inflația galopantă de la noi să fie tributul pe care îl plăteam indirect Germaniei naziste, sub forma unui ban de ocupație. Din uniunea de clearing au făcut parte și țări precum Afganistanul sau Elveția, care nu erau țări aliate. În consecință, faptul că am fost aliați militari nu are nicio legătură cu obligațiile care vin în urma acordului de clearing încheiat de România și Germania în 1936. Germania i-a plătit Elveției 60% din datorie. De ce Elveției i-a achitat banii și celorlalte state nu? Elveția a căutat să legalizeze averea cetățenilor germani, blocată acolo. Sumele fabuloase de bani care au fost depuse de cetățenii germani au fost blocate din cauza sancțiunilor împotriva Reichului, la fel cum au fost blocați și banii românilor în Elveția. Deblocarea banilor cetățenilor germani din Elveția a avut loc în mai multe etape. Pe de o parte, băncile elvețiene s-au obligat să impoziteze la sursă acești bani și să plătească o sumă de 50% fiscului german. Acesta, prin Acordul de la Washington, trebuia să fie în stare să plătească o parte din despăgubirile de război, fiind astfel o situație de win-win. De cealaltă parte, Elveția, având posibilitatea să negocieze și să impună băncilor elvețiene legislația care a favorizat atât fiscul german, cât și pe cel american, a avut și posibilitatea să negocieze cu Germania plata acelei datorii. Noi nu am fost în această situație. Cu cât creștea disponibilul nostru la fonduri și cu cât mai puțin Germania putea să-și onoreze exporturile spre România, cu atât mai mult Casa de Compensație a încercat să se folosească de instrumente de inginerie financiară ca să ne diminueze disponibilul. De pildă, am fost obligați să plătim o parte din staționarea trupelor germane în România din disponibilul de la Casa de Compensație. Am fost obligați să achiziționăm o serie de produse de care nu aveam nevoie, de la proteze la agrafe, la suprapreț, ca să reducem din disponibil. Aceste mijloace au fost, efectiv, la cheremul Germaniei, care a avut posibilitatea să taie din disponibilul României cât a dorit. Despre aceste practici a publicat chiar Banca Reglementelor Internaționale în rapoartele de lucru din anii ’42 și ’43, care se găsesc pe internet. Acel miliard de mărci datorat țării noastre este rezultatul exercițiului bugetar al Casei de Compensație, după toate eforturile Germaniei de a reduce disponibilul. Atât a mai rămas după toate presiunile exercitate asupra României. În urma intervențiilor publice pe care le-am avut în emisiuni, Banca Națională a României a exprimat un punct de vedere conform căruia țara noastră, sub conducerea lui Ion Antonescu, ar fi insistat asupra Germaniei să plătească exporturile României în aur, iar noi am vrut să primim numai aur de la Germania, pentru că nu am mai avut încredere în clearing. Banca Reglementelor Internaționale a criticat România pentru cererea de pe vremea lui Antonescu și i-a solicitat să nu accepte din partea Germaniei aur, pentru că este unul pătat. Pentru mine este interesant că disponibilul de un miliard de mărci germane de la Casa de Compensație se regăsește și într-un material din 2002–2003 al Academiei Române, publicat de Victor Axenciuc – «Istoria monetară a României». Aici, Academia Română a publicat bilanțul BNR din anul 1944, unde găsim rezervele noastre. Erau rezerve în aur și în valută, iar rezervele de clearing erau în sumă de 55 de miliarde de lei, care atunci erau exact un miliard de mărci germane. Academia Română a publicat din studiul arhivelor BNR această sumă, 55 de miliarde de lei, care acum valorează 19 miliarde de euro, inclusiv dobânzile aferente. BNR știa că în 1944 ei aveau în rezervele lor disponibilul de la Berlin, deci cifra nu-mi aparține. Este publicată de Academia Română, care a preluat-o din arhivele BNR. Când am cerut aceste arhive, mi s-a spus că nu le găsesc. În aprilie 2013 au organizat un simpozion la BNR și au spus că banii au fost scoși din evidență pentru că Germania a fost considerată un stat incapabil de plată în 1944. Asta nu înseamnă că Germania nu este astăzi capabilă să-și achite datoria. La Conferința de la Londra din 1953, articolele 4 și 5, s-a reglementat statutul României și acolo se face trimitere la Tratatul de Pace de la Paris, unde în art. 28 alin. (4) se spune clar că România renunță la toate pretențiile de despăgubire de la Germania și de la cetățenii germani, cu excepția drepturilor dobândite din tratate și contracte anterioare datei de 1 septembrie 1939. Motivul pentru care această datorie nu este stinsă astăzi este că România nu a renunțat explicit la acești bani, dreptul dobândit al României în urma datoriei de clearing fiind din 1936, adică nu se încadrează în ceea ce s-a decis la Conferința de la Londra. Noi am renunțat la tot ce ne-am angajat în timpul războiului, dar acest contract de tip barter încheiat cu Germania este din 1936. Tratatul semnat la Paris trebuie studiat cu atenție, iar dacă România nu a renunțat într-adevăr la acești bani, atunci, nu aș vedea de ce să nu-i cerem acum. În final, au organizat un eveniment-fantomă în 2012, în care au spus că datoria este mult mai mică, adică 25% din cele 19 miliarde de euro. Nu puteau spune că datoria nu există, pentru că au fost confruntați cu materialul Academiei Române. Nicolae Ceaușescu a inițiat în 1974, în estul Europei, un grup de lucru care să se ocupe de problema despăgubirilor de război și să deschidă negocieri cu Germania. Negocierile de la Berlin au fost purtate de George Macovescu, ministru de externe la acea vreme. România a enunțat explicit diferența dintre despăgubiri și un credit forțat, cum a fost cel de clearing. Acești bani nu sunt în contul unei despăgubiri de război. Noi am renunțat la despăgubiri în mod explicit. Nu putem să cerem bani pentru atrocitățile și jafurile comise de armata nazistă după 23 august ’44, nu avem dreptul la așa ceva. Dar această sumă nu reprezintă o pagubă de război. Este rezultatul unei relații comerciale”. Economistul român stabilit în Elveția spune că s-au făcut presiuni internaționale asupra României pentru a renunța la aceste creanțe, de vreme ce o eventuală recuperare a lor ar putea crea un precedent, iar astfel mai multe țări ar putea cere Germaniei să-și onoreze datoriile istorice. Art. 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunță la toate pretențiile față de Germania, „cu excepția celor care rezultă din contracte și alte obligații anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum și din drepturi dobândite înainte de aceeași dată”. În timp ce BNR a declarat că nu deține dovezi privind această datorie, Bundestagul german confirmă în răspunsul oficial trimis că există într-adevăr un sold în favoarea României de 1,126 miliarde de mărci imperiale, care ar avea acum o valoare de 99 de miliarde de euro, puțin mai mult decât jumătatea datoriilor României. Doctorul în economie Radu Golban a confirmat faptul că nemții știu despre datoria Germaniei către România și acest subiect a fost discutat în Parlamentul german, însă nu au niciun interes să recunoască faptul că, la un moment dat în istorie, au fost ajutați de către o altă țară, mai slabă, precum România. Când veți cere, lașilor, drepturile țării noastre? Când veți învăța că se poate negocia orice în beneficiul României? Când veți învăța să vă slujiți țara și poporul, iudelor? Vă mulțumesc. Senator Diana Iovanovici-Șoșoacă, Partidul S.O.S. România. Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Implicațiile unei negocieri cu Rusia

Eu am să vreau să vorbesc astăzi despre „Implicațiile unei negocieri cu Rusia”. În timp ce Kievul era atacat complet brutal și haotic de către Rusia, dovedindu-se încă o dată cruzimea și lipsa de rațiune sau de legitimitate – dacă mai era nevoie – din deciziile Moscovei, ministrul apărării face apel la pace, prin negocieri internaționale. Dacă pentru personalități ca Elon Musk sau oameni politici ca Emmanuel Macron este mai ușor de discutat, din confortul Occidentului, despre o pace ce presupune _de facto_ predarea Ucrainei, rămâne să ne mirăm cum ministrul unei țări cu o traumă istorică adâncă în relațiile cu Rusia poate îndemna la așa ceva. Mai mult, domnul Dîncu pare dispus să ia parte la o retrasare a teritoriului ucrainean din afară, prin negocieri ale Europei cu Rusia. Se pare că dânsul nu cunoaște prea bine sau a uitat ce înseamnă a negocia cu Rusia. Ziaristul Pamfil Șeicaru spunea într-un eseu al său că Rusia de astăzi este, din punct de vedere al politicii externe, egală cu Uniunea Sovietică și cu Rusia țaristă, urmărind, în definitiv, indiferent de schimbările de regim, aceeași politică expansionistă dintotdeauna. Dacă Ucraina ar ceda, problemele nu se vor opri aici. Ucraina a cedat în 2014, când a avut loc anexarea Crimeei. Vedem ce a urmat. Apoi, o eventuală concesie îl apropie pe Putin mai mult de Transnistria și mai apoi de Moldova. Ministrul apărării nu ar trebui să aibă în vedere aceste aspecte și ce implicații aduc ele? Desigur, pacea este dezideratul suprem, dar ea nu înseamnă umilință și nici ștergerea de pe hartă a unei națiuni și dreptul ei de autodeterminare. Și apoi să ne întrebăm: dacă mâine Putin ar invada România, cum ne-am simți ca statele vecine și europene să ne spună că ar trebui să negociem și să acceptăm o convenție la care noi, românii, să fim doar terți? Președintele țării, cu atribuții clare în politica externă, a întârziat să-și tragă de mână Guvernul pentru aceste devieri. Domnul Iohannis, care nu a ezitat să iasă în față ca susținător al Ucrainei și ca om de bază al aliaților vestici, ar trebui să ia mult mai în serios această lipsă de coordonare într-o chestiune atât de importantă. Un președinte responsabil ar trebui să recunoască importanța unor astfel de declarații, ce presupun ele, și să-și coordoneze agenda de lucru pe politica externă cu cea a Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Externe. Orice informație cu privire la apărare și securitate națională ce ajunge eronat în spațiul public poate fi periculoasă. Războiul nu convine nimănui, dar el este mai ușor de dus atunci când dușmanul este unanim recunoscut și are opozanți uniți. Singura soluție pentru negocieri reale este în momentul de față o victorie a Ucrainei sau pierderi semnificative provocate Rusiei atât militar, cât mai ales economic, iar liderii noștri trebuie să știe lucrul ăsta. Pentru aceasta, hotărârea și neclintirea Vestului sunt esențiale. Vă mulțumesc. Cristi Berea, senator USR.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Accelerați afară din Ministerul de Interne, domnule Bode!

Da, sigur, voi fi succint. Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Accelerați afară din Ministerul de Interne, domnule Bode!” Ministrul Lucian Bode ne-a arătat în ultima perioadă calitățile sale. Pe lângă talentul de a ascunde la vedere, deja de doi ani de zile, o lucrare de doctorat, ministrul se mai remarcă și prin celebra sa lucrare, de data aceasta 100% publică: fraudarea unei licitații publice cu bani din fonduri europene. Acum câteva luni, premierul Ciucă cerea șefilor de ministere să reducă cheltuielile cu 10%. Ce a înțeles din asta ministrul Bode? A înțeles să cumpere 600 de BMW-uri, cu 38.000 de euro bucata. Cum? Prin realizarea unui caiet de sarcini care se pliază perfect, culmea!, pe un model foarte specific de mașină. Domnule Bode, cu toții înțelegem nevoia de a cumpăra pentru Poliția Română mașini noi și performante, dar să poată veni și alte firme la licitație, nu doar prietenii domnului Iohannis. Ați crezut că o să treacă neobservată o astfel de faptă, dar, din fericire pentru români, nu a fost așa. Nu puteți să faceți caiete de sarcini pentru prietenii șefului de partid. Nu puteți să treceți neobservate 600 de limuzine licitate fraudulos și să credeți că toată lumea o să creadă gogoșile pe care le povestiți în platourile televiziunilor prietenilor. Așa cum albul nu este negru, nici acest act de corupție la nivel înalt nu va putea trece ca un act administrativ corect, așa cum încercați să-l prezentați. Ați fraudat cu bună știință o licitație din bani europeni. Vă ascundeți cu meticulozitate teza de doctorat. În fiecare zi arătați românilor că sunteți incompatibil cu funcția pe care o dețineți și că vă asumați un rol de simplă marionetă. Domnule Bode, parcă erați mai puțin nociv atunci când dormeați pe bancheta din spate a mașinilor. Lucian Bode trebuie să elibereze de urgență funcția de ministru al afacerilor interne. Domnule Bode, v-a prins radarul. Sugerez să părăsiți mandatul la prima ieșire. Vă mulțumesc. Senator de Timiș, USR, Raoul Trifan. Vă mulțumesc.

Interpelare

Costel Vicol

Indiferența guvernanților duce la moartea lentă, dar sigură a românilor!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Indiferența guvernanților duce la moartea lentă, dar sigură a românilor!”. Domnilor miniștri, Conform Agenției Europene de Mediu, peste 25.000 de români mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului, iar majoritatea sunt din București. În caz că nu știați, vă spun eu: poluarea este considerată responsabilă pentru o treime din cancerele pulmonare, copiii fiind cei mai afectați. Aveți cunoștință despre faptul că în prezent sunt deschise mai multe proceduri de infringement împotriva României din cauza gradului ridicat de poluare și a incapacității de monitorizare, control și transpunere a legislației europene? ## Dragi guvernanți, Românii și România au mare nevoie de o implicare reală a dumneavoastră. Cu toții ne-am fi așteptat ca în anul 2022 România să aibă un sistem eficient de gropi de gunoi, de stații de sortare și epurare, iar procedurile pentru operaționalizarea rețelelor de apă și canalizare să fie avansate și implementate. Dar de unde? Potrivit raportului Comisiei Europene din 2021, în România existau fizic 2.057 de rețele de canalizare, din care 1.260 erau funcționale, iar celelalte 797 se aflau în lucru, în diferite stadii de execuție. În privința situației dotării cu stații de epurare a apelor uzate, au fost inventariate un total de 831 de stații de epurare, dintre care 714 stații funcționale și 117 stații de epurare nefuncționale, care funcționau cu deficiențe sau la care populația nu este racordată. Guvernarea ar fi trebuit ca, împreună cu autoritățile centrale și locale și prin interacțiune directă cu primarii, să aloce toate resursele necesare pentru susținerea comunităților și, astfel, să se modernizeze infrastructura și să crească nivelul de trai, prin asigurarea accesului cetățenilor la utilitățile de bază. Da, trebuiau de mult intensificate procedurile pentru operaționalizarea rețelelor de apă și canalizare! Nivelul de dezvoltare economică a unei societăți este demonstrat prin accesul la utilitățile de bază, în special accesul la rețeaua de apă potabilă și canalizare. Practica, așa cum rezultă din experiențele fiecăruia dintre noi, dar și din materialele publicate de mass-media, arată că avertizările și sancțiunile îndreptate către cei responsabili de producerea poluării, în general, și a celei atmosferice, în special, nu-și ating scopul urmărit, ca urmare a lipsei stațiilor și punctelor de analiză a calității aerului, dar și din cauza unei insuficiente implicări a factorilor cu putere de decizie. Cu toate acestea, la jumătatea anului 2022 românii încă se confruntă cu probleme grave. În continuare trebuie să suporte consecințele unei poluări majore, fiind înconjurați de depozite ilegale de gunoi, de emanațiile unor gropi de deșeuri neconforme, ale unor gropi care funcționează la limită sau care sunt deja pline ori au autorizații temporare sau chiar nu mai au autorizații. Toate acestea au consecințe nefaste asupra calității vieții și a mediului înconjurător. La nivelul țării, în prezent sunt sute de situații de acest gen, începând de la capitala europeană București și continuând cu zonele limitrofe ale acesteia, în special cu gropile ilegale din județul Ilfov, sau alte localități. În ultimii ani, calitatea aerului din capitală a fost subiect de discuții nesfârșite. De fiecare dată, autoritățile locale și centrale au minimalizat sau ignorat subiectul, răspunderea fiind pasată de la o instituție la alta. V-aș putea da numeroase exemple, însă mă voi limita la câteva sugestive, mai ales că acestea contribuie în mod direct la poluarea aerului capitalei, și anume: – existența unui depozit ilegal de deșeuri în sectorul 3 al capitalei; – stația de epurare a apelor uzate Glina; – stația de sortare Cățelu funcționează fără autorizație de mediu, aici fiind îngropate chiar și cadavre de animale și, în acest sens, există numeroase plângeri penale pentru această stație de sortare; – groapa de gunoi Vidra/Crețești, din cauza căreia sunt afectate patru comune învecinate – Vidra, Jilava, Berceni, Popești-Leordeni –, dar și o parte din sectorul 4 al capitalei; – situație similară este ocazional întâlnită și la ieșirea din municipiul Tulcea, kilometrul 4-5 spre comuna Malcoci, din cauza activității unui complex zootehnic de creștere a porcilor; – în comuna Crevedia, județul Dâmbovița, în fiecare noapte este un aer irespirabil din cauza incineratoarelor unei ferme avicole; în Câmpina, județul Prahova; – groapa de gunoi din Chitila–Chiajna–Dragomirești degajă către cartierele din sectorul 1 un miros îngrozitor, chiar dacă a fost închisă. Exemplele pot continua. Toate acțiunile și politicile locale și naționale sunt, parcă, create pentru a adânci problemele. Din păcate, în ritmul acesta, cred că nici peste 10 ani nu vom avea o capitală și o țară nepoluată. Asta, pentru că nu reușim să gândim și apoi să implementăm măsurile potrivite. De la intrarea României în UE, s-au realizat foarte puține progrese, deși au existat fonduri masive. Bani sunt, domnilor miniștri, doar că vă sugerăm să-i dirijați acolo unde trebuie. Și, cu titlu de recomandare, pentru o mai bună coordonare a instituțiilor responsabile în domeniu, vă recomand să-i trimiteți mai des pe teren pe inspectorii Gărzii Naționale de Mediu, să fie intensificate controalele, prin acțiuni concrete și reale, nu doar situații generale cu raportări de cifre și anexe care nu sunt făcute publice, și, nu în ultimul rând, cred că s-ar impune un program nonstop, precum al celor de la ISU, nu un program de 8 ore, de la 8.00 la 16.00, pentru că majoritatea activităților infracționale care au ca finalitate poluarea mediului se desfășoară cu predilecție noaptea. Românii vă cer doar un minim de decență, pentru a se putea bucura de un aer respirabil, de ape curate, într-un cuvânt, de un mediu înconjurător nepoluat, astfel încât noi și generațiile următoare să ne putem bucura de calitatea unei vieți rezonabile. Ce aveți de gând, domnilor miniștri? Cetățenii României au mare nevoie de ajutorul dumneavoastră. Cunoaștem cu toții rolul primordial al autorităților în aceste sectoare, dar, din păcate, aproape de finalul anului 2022, simțim că autoritățile lucrează împotriva binelui și a civilizației. Senator de Tulcea, Costel Vicol. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Avem nevoie să intensificăm această activitate, pentru că solicitarea de la mediul de afaceri este de aproximativ 100.000 de oameni.

Pentru astăzi am pregătit două întrebări și o interpelare. Totuși o să dau citire primei întrebări și, în funcție de timp..., o să revin în bancă și, în funcție de timp, o să revin. Prima întrebare este adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul României, domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru, Potrivit declarațiilor publice ale reprezentanților Guvernului, acesta are în vedere înființarea unui număr important de consulate mobile, mai ales în țările de unde se poate „importa” forță de muncă, cu precădere din statele asiatice. Astfel, prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a declarat, la 1 august 2022, următoarele: „Avem nevoie să intensificăm această activitate, pentru că solicitarea de la mediul de afaceri este de aproximativ 100.000 de oameni.” – care ar putea să asigure funcționarea afacerilor. În aceeași zi, ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu, a declarat public: „Am luat măsuri pentru organizarea mai bună a acelor consulate mobile, itinerante, în acest an am prevăzut în planul nostru de acțiune 161 de astfel de misiuni, din care deja s-au efectuat 87.” Acestea au prestat deja 21.502 servicii consulare. „Pentru că înainte problemele principale se refereau la acordarea vizelor de muncă, așa cum bine știm, a fost organizată deja în perioada aprilie–iulie o misiune consulară itinerantă în Bangladesh, la Dhaka, care a reușit să acorde peste 5.400 de vize de muncă. Și avem în pregătire o misiune similară în Nepal, pentru că Bangladesh, Nepal, India sunt sursele de forță de muncă străine cele mai importante.” Observăm, în acest context, că articolul 3 alineatul (4) din Constituția României prevede: „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine.” Observăm, de altfel, faptul că în diverse alte state occidentale, membre sau nemembre ale Uniunii Europene, există milioane de cetățeni români (între 5 și 7 milioane, potrivit mai multor informații oficiale sau estimări). Aceștia sunt nevoiți să se expatrieze din cauza lipsei acute de locuri de muncă bine plătite. Exilul economic românesc cuprinde comunități numeroase (între jumătate de milion și un milion de cetățeni) în state ca Marea Britanie, Italia, Spania, Franța sau Germania. Acești cetățeni români au acuzat, în repetate rânduri, insuficiența personalului consular românesc care să răspundă prompt și eficient necesităților acestora pe plan consular. Potrivit informațiilor făcute publice în ultimul an, în Corpul diplomatic și consular al României există, deja de un timp apreciabil, circa 60 de posturi vacante de funcționari cu atribuții consulare, inclusiv consuli generali, consuli, viceconsuli și agenți consulari. Faptul în sine constituie, în opinia noastră, o problemă și comportă urmări negative asupra modului de funcționare a acestor consulate în relația cu milioanele de cetățeni români expatriați pe motive economice. Mai observăm că, în ceea ce privește importul forței de muncă în România, actuala guvernare nu ia în calcul luarea tuturor măsurilor legislative și administrative necesare pentru absorbția în câmpul muncii a românilor din comunitățile istorice românești, majoritare sau minoritare în statele lor de reședință, ceea ce vădește lipsa unor strategii și politici clare și coerente în domeniu, conforme interesului național. Pe de o parte, românii sunt alungați economic din țară (rata anuală a expatrierii ridicându-se la 7,5% din ansamblul corpului social), românii din comunitățile românești nu sunt tratați de statul înrudit ca sursă importantă de forță de muncă, iar, pe de altă parte, străinii din state ca Nepal, India, Bangladesh sunt invitați să se strămute, cu sprijinul statului român, în țara noastră în scop de muncă. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți următoarele: 1. O informație completă privind numărul de consulate mobile și itinerante ale României din statele asiatice, numărul de misiuni ale acestor consulate, numărul de servicii consulare prestate în scopul strămutării în România a cetățenilor străini în vederea angajării lor pe piața de muncă din țara noastră. 2. O informație completă privind numărul de consulate mobile și itinerante ale României din statele în care există comunități românești (majoritare sau minoritare), numărul de misiuni ale acestor consulate, numărul de servicii consulare prestate în scopul strămutării în România a românilor din aceste comunități în vederea angajării lor pe piața de muncă din țara noastră. Vă rugăm să specificați ce măsuri de natură politică, legislativă și administrativă a luat sau prevede actuala guvernare în vederea facilitării angajării românilor din comunitățile istorice (majoritare sau minoritare) în câmpul muncii din România. 3. Numărul de posturi de funcționari români cu atribuții consulare, inclusiv consuli generali, consuli, viceconsuli și agenți consulari, vacante în prezent în consulatele României, defalcat pe fiecare stat de acreditare și circumscripție consulară. 4. Termenul în care Guvernul României, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, va soluționa problema completării posturilor vacante de funcționari români cu atribuții consulare, astfel încât consulatele României de peste hotare să poată funcționa la capacitate normală. Vă rugăm să prezentați în scris răspunsul dumneavoastră coordonat interinstituțional. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna al Alianței pentru Unirea Românilor Ionuț Neagu. Mulțumesc.

Interpelare

Adrian Costea

Perspectivele privind Depoul Fetești

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor și infrastructurii și domnului ministru al culturii. Obiectul interpelării: „Perspectivele privind Depoul Fetești”. ## Stimați miniștri, La solicitarea unor cetățeni, foști și actuali angajați ai Stației CFR Fetești, am efectuat o vizită de lucru la vechiul depou pentru reparația de locomotive ce deservea în trecut un nod feroviar de importanță națională. Într-o interpelare pe care v-am adresat-o anul trecut v-am adus la cunoștință situația traficului feroviar din zonă, necesitatea investițiilor, precum și reintroducerea unor trenuri de călători pe anumite rute care au fost suspendate, deși acestea ar fi venit în beneficiul cetățenilor. Prin prezenta interpelare reiterez importanța relansării traficului feroviar în Regiunea de Sud-Est a României. Depoul Fetești, dat în folosință în anul 1887, contemporan cu podurile dunărene proiectate de Anghel Saligny, era renumit pe plan național pentru specialiștii pe care i-a format în domeniul reparației de locomotive. În vremurile lui bune avea peste 1.000 de angajați. A adus prosperitate și locuri de muncă pentru localitatea care îi datorează, de fapt și de drept, existența. Activitatea Depoului Fetești a intrat într-un con de umbră la începutul anilor 2000. Managementul defectuos, lipsa de politici care să mențină infrastructura feroviară moștenită din trecut au fost unii dintre factorii care i-au grăbit sfârșitul. În prezent, personalul a fost subdimensionat deliberat, pentru ca Depoul Fetești să devină irelevant chiar și la nivel regional. Sporadic, sunt verificate locomotive cu care se realizează manevre. De acestea se ocupă un singur angajat: un domn ajuns la respectabila vârstă de 60 ani, cu experiență de acar. În actele Ministerului Transporturilor, Depoul Fetești ar fi punct de lucru pentru Depoul de la Palas (Constanța), acolo unde au migrat toți foștii angajați de la Fetești care au fost disponibilizați. În practică, la Depoul Fetești nu se întâmplă mai nimic. Starea impozantei clădiri în care funcționau atelierele de reparații este una de degradare accentuată. Prin urmare,

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Chemtrails sunt folosite pentru viitoarele valuri ale pandemiei?

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului României, ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne, ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății, ministrului agriculturii, ministrului mediului, apelor și pădurilor, ministrului cercetării, inovării și digitalizării. Obiectul interpelării: „Chemtrails sunt folosite pentru viitoarele valuri ale pandemiei?”. ## Stimați domni, În data de 6 octombrie 2022 populația a fost îngrijorată de numeroasele dâre apărute pe cerul României, dâre cunoscute sub numele de „chemtrails”. Mărturie stau miile de poze publicate, mai ales pe Facebook, de mii de utilizatori din toată țara pe parcursul întregii zile. Problema este că multe persoane se plâng de probleme respiratorii, usturimi ale ochilor, stări de oboseală după apariția acestor dâre. O altă problemă este că, deși persoanele vedeau sau înregistrau video deplasarea acestor avioane pe cerul de deasupra lor, pe aplicațiile de urmărire a traficului aerian (Flightradar24, Air Traffic, AirNav.RadarBox) nu erau prezente avioane pe o rază de 50-100 de kilometri sau erau în afara culoarelor uzuale de zbor. Pentru dezambiguizare, trebuie făcută diferența între contrails și chemtrails. Contrails sunt dârele lăsate de avioane în urma arderii carburantului necesar asigurării propulsiei și sunt compuse în proporție de 99,99% din dioxid de carbon și apă. Această apă este evacuată la presiune și viteză ridicate sub formă de vapori fierbinți, dar în contact cu mediul rece în care zboară avionul (temperaturi de minus 50 și dincolo de minus 60 de grade) acestea se răcesc aproape instantaneu și sublimează, transformându-se în cristale de gheață care formează acele dâre cunoscute sub numele de contrails (sau dâre de condensare). Aceste cristale de gheață se transformă din nou în vapori de apă sub efectul razelor soarelui și se dispersează sub efectul turbionar generat de mișcarea avionului prin aer, astfel că aceste dâre dispar în câteva zeci de secunde. Spre deosebire de acestea, chemtrails sunt dâre chimice împrăștiate intenționat de avioane, care rămân pe cer multe ore după trecerea avionului. Aceste dâre chimice sunt compuse din diverse substanțe și aerosoli care se vor transforma în mici centre de condensare a vaporilor de apă prezenți la mare altitudine și se vor dispersa pe suprafețe întinse (sute și mii de kilometri pătrați), de-a lungul mai multor ore sau zile. Printre aceste substanțe se află săruri și oxizi de bariu, stronțiu, sulf, aluminiu, magneziu, calciu, mangan și altele, substanțe care în mod natural nu au ce căuta în atmosferă decât în cazul unor erupții vulcanice. Chemtrails au fost aduse în discuție de dr. Rosalind Peterson, președinte și cofondator al Agricultural Defense Coalition din California, în ședința publică ONU din New York din 6 septembrie 2007 cu privire la schimbările climatice și geoengineering. Intervenția acestei doamne se află pe Youtube, la adresa de Youtube pe care v-am adresat-o. Și transcriptul acestei interpelări se găsește inclusiv pe internet, la adresa afișată. Pentru a nu se interpreta că avem de-a face cu o altă teorie a conspirației, trebuie precizat că încălzirea globală și chemtrails se bucură de recunoaștere științifică la cel mai înalt nivel, iar prin asta se înțelege acordarea de: Premiu Nobel pentru chimie în 1995, Premiu Nobel pentru pace în 2007 și Premiul Nobel pentru fizică în 2021. Premiul Nobel pentru chimie din ’95 s-a acordat cercetătorilor Paul J. Crutzen (Olanda), Mario J. Molina (Mexic) și F. Sherwood Rowland (SUA) „for their work in atmospheric chemistry, particularly concerning the formation and decomposition of ozone”. Premiul Nobel pentru pace din 2007 s-a acordat politicianului Albert Arnold (Al) Gore Jr. (din Statele Unite ale Americii) și Intergovermental Panel on Climate Change (de la Națiunile Unite) pentru „their efforts to build up and disseminate greater knowledge about man-made climate change, and to lay the foundations for the measures that are needed to counteract such change”. Premiul Nobel pentru fizică din 2021 s-a acordat cercetătorilor Syukuro Manabe (Japonia și Statele Unite), Klaus Hassemann (Germania) și Giorgio Parisi (Italia) pentru „the physical modelling of Earth’s climate, quantifying variability and reliably predicting global warming” și „the discovery of the interplay of disorder and fluctuations in physical systems from atomic to planetary scales”. Profesorul Paul Crutzen, laureat al Premiului Nobel pentru fizică din ’95, era susținătorul împrăștierii de particule de sulf și sare de mare în atmosferă la altitudini joase pentru a reflecta lumina și căldura solare, în scopul reducerii emisiilor de dioxid de carbon, chiar dacă această soluție prezintă riscuri. Chemtrails se încadrează în tehnologiile de geoengineering, adică de control și manipulare a vremii. În această categorie se încadrează provocarea sau dispersarea ploilor și a ceții, combaterea secetei și a grindinei, studierea fenomenelor meteo extreme, emisii vulcanice atmosferice, diverse aplicații militare. Programul HAARP (High Frequency Active Auroral Research Program) este, de asemenea, un program controversat, asociat cu activitățile militare și cu cele de geoengineering. Diverse tehnologii specifice chemtrails și geoengineering se regăsesc ca patente de invenție pe site-urile de profil americane și v-am dat linkul. Chiar și Bill Gates a intenționat, în cadrul Experimentului de Perturbare Controlată a Stratosferei (SCoPEx), să împrăștie carbonat de calciu cu ajutorul unui balon de la o înălțime de 20 de kilometri, acordând o finanțare inițială de 4,5 milioane de dolari. Experimentul trebuia să se desfășoare în Arizona și New Mexico, dar, din cauza pandemiei, s-a mutat în Suedia, unde s-a lovit de opoziția populației sami, care își asigură traiul din creșterea renilor. Se pare că laponilor le-a fost frică de faptul că s-ar putea să nu-i mai vadă pe renii lui Moș Crăciun prin ferestrele (Windows) lui Bill Gates. Detalii, la linkul menționat. Tot pentru a elimina ambiguitățile cu privire la programul HAARP, la nivel european se poate consulta documentarul „HAARP Project and non-lethal weapons” din 9 februarie 1998, la adresa pe care v-am menționat-o. De asemenea, raportul Parlamentului European (Olsen) din 14 ianuarie 1999 privind utilizarea resurselor cu scopuri militare pentru strategii de mediu, capitolul „HAARP – a weapons system which disrupts the climate” poate fi consultat la adresa pe care v-am menționat-o. Având în vedere cele menționate, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Avioanele folosite la împrăștierea de chemtrails sunt avioanele care efectuează curse regulate civile sau comerciale sau sunt parte a unui program militar secret? 2. Care sunt substanțele folosite în cadrul chemtrails? 3. Care este impactul asupra sănătății oamenilor și a mediului înconjurător (floră, faună) al substanțelor folosite în chemtrails? 4. În cadrul substanțelor folosite la chemtrails sunt și substanțe care provoacă simptome asemănătoare COVID? 5. Cei care susțin narativul oficial sunt imuni la substanțele din chemtrails? 6. Există puncte comune de interes între chemtrails, HAARP și tehnologia 5G? 7. Există similitudini între chemtrails și împrăștierea de insecticide din avioanele destinate culturilor agricole? Aceleași întrebări le-am adresat și directorului general de la Autoritatea Aeronautică Civilă din România, Institutului - Național de Sănătate Publică și Agenției Spațiale Române. Vă mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Sunt câteva inițiative legislative care sunt pe ordinea de zi care au termenul de adoptare tacită pe 14 și pentru care există mari dubii că am reușit să trecem printr-un proces suficient de clar în adoptarea rapoartelor.

Sunt câteva inițiative legislative care sunt pe ordinea de zi care au termenul de adoptare tacită pe 14 și pentru care există mari dubii că am reușit să trecem printr-un proces suficient de clar în adoptarea rapoartelor. Și aș vrea să solicit prelungiri de termene și, respectiv, retrimiteri la comisii pentru următoarele inițiative: – marginal 1 – L456/2022, vot pentru prelungirea termenului și apoi pentru retrimitere la comisie; – marginal 2 – L457, la fel, prelungirea termenului pentru lege complexă și retrimitere la comisie; – marginal 7 – L510/2022; – marginal 27 – L551/2022; – și, bineînțeles, L483, unde activitatea în comisii a fost..., hai să-i spun, perturbată. Au fost clar neconcordanțe în modul în care s-a dezbătut la Comisia pentru buget, față de Comisia pentru muncă, și cred că e clar că e nevoie de o clarificare pe această lege. Mulțumesc. ## * * DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Ionuț Neagu

Nu se poate să nu observăm că, în ultima perioadă, această infamă coaliție vine în Parlament, în cea mai înaltă Cameră, în Senatul României, forul unde ar trebui să existe dezbateri, și propune, inclusiv de la primele puncte pe ordinea de zi, proiecte legislative fără a avea raport.

Nu se poate să nu observăm că, în ultima perioadă, această infamă coaliție vine în Parlament, în cea mai înaltă Cameră, în Senatul României, forul unde ar trebui să existe dezbateri, și propune, inclusiv de la primele puncte pe ordinea de zi, proiecte legislative fără a avea raport. Vă rugăm frumos noi, din opoziție, să nu se mai întâmple acest lucru. Am cerut de nenumărate ori să nu se întâmple acest lucru. Este inadmisibil să treceți pe repede-nainte, să nu prezentați rapoartele acestor proiecte de lege și noi să nu știm ce s-a discutat în acel raport. Mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Nu pot să nu remarc că această coaliție infamă, care are majoritate absolută în Parlament, în momentul când remarcă pe anumite proiecte pe care colegii din această majoritate a coaliției primesc avize negative, primesc un posibil raport negativ, recurge la tertipuri care, după părerea mea, nu sunt

Nu pot să nu remarc că această coaliție infamă, care are majoritate absolută în Parlament, în momentul când remarcă pe anumite proiecte pe care colegii din această majoritate a coaliției primesc avize negative, primesc un posibil raport negativ, recurge la tertipuri care, după părerea mea, nu sunt constituționale. Și ce fac? Nu numai că nu depun raportul în plen – da? –, ca să nu fie discutată propunerea legislativă; în acest fel urmează să treacă prin... să treacă tacit. Ce îi sperie așa de mult? Au majoritate absolută, măcar să mimeze democrația, dacă nu o avem. Mulțumesc.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Acest proiect de lege – al cărui inițiator este deputatul Cătălin Teniță și eu îl susțin în calitate de coinițiator –, practic, nu face decât să operaționalizeze ceea ce scrie deja în Legea bibliotecilor, unde se prevede posibilitatea ca persoanele juridice să susțină bibliotecile, la fel cum persoa

Acest proiect de lege – al cărui inițiator este deputatul Cătălin Teniță și eu îl susțin în calitate de coinițiator –, practic, nu face decât să operaționalizeze ceea ce scrie deja în Legea bibliotecilor, unde se prevede posibilitatea ca persoanele juridice să susțină bibliotecile, la fel cum persoanele fizice o pot face prin donații și sponsorizări. Deci, practic, propunem prin acest proiect de lege ca 3,5% din impozitul pe venit al persoanelor fizice să poată fi direcționat către biblioteci. De ce? Pentru că în ultimii 10 ani au fost undeva la 3.000 de biblioteci desființate, dintre care 750 biblioteci publice (chiar dacă legea spune că acestea nu pot fi desființate decât în momentul când se desființează unitatea administrativ-teritorială), și, mai mult decât atât, suntem undeva la 40% analfabetism funcțional. Poate chiar la generațiile care au trecut prin pandemie procentul ăsta să crească. Grupul parlamentar al senatorilor USR va susține prin vot acest proiect de lege, care are raport de admitere, cu amendamente admise. Mulțumesc.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Mă bucur foarte mult că această lege a fost retrimisă la comisie pentru raport suplimentar și mă bucur și mai mult de faptul că raportul s-a schimbat dintr-unul de respingere într-unul de admitere.

Mă bucur foarte mult că această lege a fost retrimisă la comisie pentru raport suplimentar și mă bucur și mai mult de faptul că raportul s-a schimbat dintr-unul de respingere într-unul de admitere. Această lege poate ajuta bibliotecile, prin această sumă de 3,5% redirecționată către biblioteci poate ajuta ca bibliotecile să devină într-adevăr un spațiu pentru comunitate și să susțină, cumva, accesul la educație și la cultură. Mulțumesc foarte mult, în primul rând, inițiatorului, deputatul Cătălin Teniță, care a avut această idee și mulțumesc foarte mult tuturor colegilor care au susținut parcursul acestei legi până în acest moment și sper ca ea să devină în curând o lege aflată în vigoare. Mulțumesc.

Interpelare

Nicolae Neagu

Și noi vom susține această inițiativă legislativă, mai ales că a venit cu un amendament de clarificare, înțeleg, în sensul pentru care a fost întoarsă pentru raport suplimentar la Comisia pentru buget, finanțe. Și aș spera ca în următorul interval de timp, pentru că mai există astfel de inițiative l

Și noi vom susține această inițiativă legislativă, mai ales că a venit cu un amendament de clarificare, înțeleg, în sensul pentru care a fost întoarsă pentru raport suplimentar la Comisia pentru buget, finanțe. Și aș spera ca în următorul interval de timp, pentru că mai există astfel de inițiative legislative, să și clarificăm o problemă, să zic, de înțelegere a cadrului legislativ care vizează utilizarea celor 3,5 procente din profit pentru anumite acțiuni cu un caracter social sau de altă natură. Este o restricție motivată, într-un fel, în Codul fiscal, pe care va trebui să avem înțelepciunea să o ridicăm și să definim mai larg: nu doar ONG-uri, ci și alte forme care pot participa benevol strângând această sumă de bani pentru a rezolva probleme cu caracter social, cultural sau de altă natură. De ce? Pentru că suntem într-o situație nouă, nu în situația în care legiuitorul, acum poate mai bine de 7 ani, 8 ani, cât am eu cunoștință, a înțeles cadrul de utilizare a celor 3,5 procente. Adică venim într-o situație în care există în continuare o responsabilitate pentru a găsi soluții suplimentare de finanțare (cum ar fi biblioteci sau am văzut colegi discutând despre unități de învățământ preuniversitar și altele). Deci grupul nostru va susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Da, este o inițiativă care a fost clarificată prin retrimiterea la comisie, amendamentul este binevenit. Noi îl vom vota,

Da, este o inițiativă care a fost clarificată prin retrimiterea la comisie, amendamentul este binevenit. Noi îl vom vota, pentru că există performanță și în bibliotecile din mediul rural. Pot să vă dau exemplu biblioteca din Șirna, o comună din Prahova, care în ultimii ani a câștigat premiul pentru cea mai bună bibliotecă din mediul rural. Și cred că astfel de inițiative și astfel de exemple de bună practică ar trebui popularizate inclusiv de noi, de la tribuna Parlamentului. Grupul senatorilor PSD va vota această inițiativă.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Și Grupul senatorilor AUR susține această inițiativă, dar pentru că suntem într-o situație de criză care o impune. În mod normal, bibliotecile ar trebui să fie finanțate de stat și de comunitățile locale, dacă ar exista o grijă a comunităților locale și a statului pentru aceste biblioteci, o dragost

Și Grupul senatorilor AUR susține această inițiativă, dar pentru că suntem într-o situație de criză care o impune. În mod normal, bibliotecile ar trebui să fie finanțate de stat și de comunitățile locale, dacă ar exista o grijă a comunităților locale și a statului pentru aceste biblioteci, o dragoste de carte și mai ales o grijă pentru generațiile noi, care trebuie să se formeze după anumite modele pe care cărțile le pot oferi. Din păcate, astăzi, în România, cultura, educația sunt cenușărese, așa cum bine știți, și au nevoie de proptele de tot felul, așa încât inițiativa poate să fie una salvatoare pentru multe dintre bibliotecile cel puțin de la sat. Vă mulțumesc.

Interpelare

Rodica Boancă

Nu, nu, nu, domnule președinte, vă contrazic. Pe procedură, vin să vă spun că lucrăm pe genunchi și că nu avem nici acum raportul suplimentar al comisiei pentru legea pentru care tocmai ați dezbătut-o.

Nu, nu, nu, domnule președinte, vă contrazic. Pe procedură, vin să vă spun că lucrăm pe genunchi și că nu avem nici acum raportul suplimentar al comisiei pentru legea pentru care tocmai ați dezbătut-o. Spuneați de un amendament de clarificare. Vă rog să mă iertați, dar nu fac parte din comisia de raport și habar n-am despre ce amendament este vorba și habar n-am cum se lucrează. Nu am înțeles nici până în momentul de față haosul ăsta, dacă este organizat sau pur și simplu așa vă ies lucrurile din nepricepere. Haideți odată – pentru Dumnezeu! – să clarificăm felul în care lucrăm sub această cupolă, pentru că devine de-a dreptul frustrant.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Ne acordați

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Întotdeauna vă refuz. Sunt opoziția care vă mai oprește. Ideea este în felul următor: să acoperi 30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei de Ziua tezaurului uman viu...

Întotdeauna vă refuz. Sunt opoziția care vă mai oprește. Ideea este în felul următor: să acoperi 30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei de Ziua tezaurului uman viu... Dacă o să vă uitați la expunerea de motive, o să vedeți că acolo este vorba, de fapt, de o premiere a unor oameni foarte importanți din societate. Cu tot respectul, la felul în care arată societatea românească contemporană, mi-ar fi și frică să acord cuiva vreun premiu. Eu cred că ziua de 30 noiembrie trebuie să-i fie lăsată Sfântului Apostol Andrei. E bine că e raport de respingere – și vă rog să votați pentru raportul de respingere –, pentru că mie mi se pare că este încă o încercare de a da la o parte tot ceea ce înseamnă creștinesc în România și a înlocui cu tot felul de spectacole jalnice, în care, evident, tot politicul va dispune cine este omul de valoare într-o societate. Și, sinceri să fim, ne-am săturat de nonvalorile care ne reprezintă. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Gabriela Crețu

tezaur uman viu

Mărturisesc, cu rușine, că, de câte ori trebuie să iau cuvântul la asemenea legi, îmi vine să parafrazez un proverb românesc: lumea arde și Parlamentul se piaptănă. Unu. E vorba din nou de o inițiativă inutilă, pentru că o lege este un act normativ care obligă. Or, această inițiativă – ca multe altele anterioare, sper să nu mai fie și după – creează... cică „permite”. Nu poate permite o lege. Legea administrației publice locale stabilește clar că autoritățile au și funcții culturale. Dacă doresc să organizeze, pot să-și facă bugete, să prevadă bani și să-i aprobe prin organismele respective. La fel cum putem mări și noi, dacă vrem, bugetul Ministerului Culturii. Dar aici nu însemnă lipsă de respect față de tezaurul uman viu, care încă mai există. Pentru că tezaur uman viu, așa cum e declarat de UNESCO, sunt acele persoane care sunt păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare ale unei tradiții vechi și care n-au carte, n-au școală. Din 2009 funcționează, prin ordin de ministru, că nu e vorba de lege, un concurs național în care acele comunități care mai au printre cetățenii lor un asemenea tezaur, un asemenea personaj, un asemenea om, pot să facă un dosar, să participe la concurs și să fie declarat „tezaur uman viu” _._ E important să-i aducem în văzul comunității, nu asta este problema. Problema este că această lege nu arată ca o lege, nu are motivare de lege și nu are text de lege, motiv pentru care vom vota pentru respingerea ei. Mulțumesc.

Interpelare

Nicolae Neagu

Inițiativa este a unor colegi de-ai noștri din Partidul Național Liberal și am primit cu multă bucurie și observații, dar și îmbunătățiri de text, prin amendare, și din partea colegilor de la celelalte formațiuni politice.

Inițiativa este a unor colegi de-ai noștri din Partidul Național Liberal și am primit cu multă bucurie și observații, dar și îmbunătățiri de text, prin amendare, și din partea colegilor de la celelalte formațiuni politice. Vreau să vă spun că la Comisia pentru buget, finanțe votul a fost în majoritate. Propunerea este extrem de utilă și foarte bună pentru cei care au nevoie de un astfel de voucher pentru control oftalmologic și achiziționarea de ochelari de vedere. Ea va fi făcută prin finanțarea, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, contravaloarea nefiind mare. Deci apreciem și susținerea colegilor din celelalte formațiuni a acestei inițiative liberale. Grupul PNL susține. Raportul a fost favorabil, cu amendamente.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Ca orice inițiativă, este imperfectă și vă duceți din nou către discriminare. Acordați numai celor care se află într-o anumită stare materială precară. Și o să începem iar cu diferențe. Care-i diferența dintre 1.500 de lei și 1.501 lei? Aveți... Trebuia lăsată cum a fost făcută la început. Cred că t

Ca orice inițiativă, este imperfectă și vă duceți din nou către discriminare. Acordați numai celor care se află într-o anumită stare materială precară. Și o să începem iar cu diferențe. Care-i diferența dintre 1.500 de lei și 1.501 lei? Aveți... Trebuia lăsată cum a fost făcută la început. Cred că toți elevii din țara asta ar trebui să beneficieze de controale gratuite, de ajutor la ochelari. Credeți-mă că o familie de miliardari nu o să se ducă să îi facă pe ajutor social copilului. În primul rând, se simt jigniți. Și, chiar dacă ar fi așa, și copilul acela este român. Și copilul acela... pentru acel copil părinții lui plătesc taxe și impozite și ar putea să se întoarcă și către el un astfel de ajutor. Nu se poate să faceți discriminări! Așa ați făcut la toate ajutoarele acordate învățământului. Da, e o lege bună, dar de ce nu o faceți cum trebuie? Spuneți acolo de familii monoparentale care au un venit până în 1.500 de lei. Și dacă are 1.501 lei? Un leu e enorm de mult? Îl face mai bogat decât pe cel cu 1.500 de lei? Amendamentele domnului Lavric sunt foarte bune, a menționat clar sistemul de învățământ preuniversitar. Nu v-am înțeles pe dumneavoastră, cei de la PNL, de ce întotdeauna trebuie să faceți aceste discriminări. Poate nu le realizați, dar sunt discriminări și le vedem efectiv în societate. Oamenii le sesizează și au nemulțumiri. Totuși, și așa nu mai avem atâția elevi cât ar trebui să avem, și așa natalitatea este într-o stare deplorabilă în România, nici măcar la mâna asta de elevi pe care o mai avem în țară nu putem să acordăm tuturor aceste facilități fără discriminare? Vă mulțumesc.

Interpelare

Kovács Irina Elisabeta

Aș dori să remarc că UDMR susține această inițiativă legislativă.

Aș dori să remarc că UDMR susține această inițiativă legislativă. Din punctul nostru de vedere, este o inițiativă extrem de binevenită, mai ales având în vedere faptul că afecțiunile oftalmologice, în general – mă refer acum la sistemul de învățământ –, afectează performanțele elevilor, capacitatea lor de concentrare și, în final, rezultatele școlare ale acestora. Cu toții știm că învățământul online, timpul îndelungat petrecut în fața monitoarelor, tabletelor, calculatoarelor, a dus la o oboseală accentuată a ochilor, a vederii și acest fapt a dus și la o înmulțire a cazurilor de afecțiuni oftalmologice. De aceea, este cu atât mai binevenită această inițiativă legislativă. De asemenea, obișnuirea elevilor cu un control de rutină, chiar dacă nu se descoperă afecțiuni oftalmologice, dar simplul fapt de a face aceste verificări de rutină este un pas înainte înspre educația acestora înspre o viață sănătoasă. Ca atare, da..., și, în același timp, nu doar educația pentru sănătate, ci și acordarea acestui ajutor pentru elevii aflați în vulnerabilitate, în situația de vulnerabilitate materială, este un fapt îmbucurător. Ca atare, UDMR susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc pentru atenție.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Timp de doi ani, de la preluarea mandatului, ni s-a repetat că nu vor crește taxele și impozitele. Nu numai că s-a întâmplat acest lucru și taxele și impozitele cresc, dar modul în care s-a întâmplat este regretabil. A apărut o ordonanță de urgență fără consultări cu mediul de afaceri, cu societatea

Timp de doi ani, de la preluarea mandatului, ni s-a repetat că nu vor crește taxele și impozitele. Nu numai că s-a întâmplat acest lucru și taxele și impozitele cresc, dar modul în care s-a întâmplat este regretabil. A apărut o ordonanță de urgență fără consultări cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, cu toți actorii implicați, peste noapte, și s-a aplicat. Iar apoi, când a ajuns la dezbateri în Parlament, s-au depus foarte multe amendamente de către opoziție, dar și de către parlamentari din coaliția de guvernare, semn că ordonanța are, evident, probleme. Nu este de mirare, în aceste condiții, că investitorii, marii investitori, ne ocolesc, pentru că nu beneficiază de predictibilitate în ceea ce privește politica fiscală a României. O schimbăm de la an la an, după cum dictează interesul sau contextul la momentul respectiv. Acum, legat de măsuri, s-au propus creșterea taxării muncii, creșterea taxelor pe proprietăți rezidențiale, cresc, de asemenea..., crește, de asemenea, taxarea chiriilor. S-a mers până într-acolo încât chiar și..., s-a instituit impozit pe profitul, pe dividendele pe care le primesc fondurile de pensii private – pilonul II. Ăsta este un impozit direct pe activul net al persoanelor fizice care contribuie la aceste fonduri de pensii. Vrem să îmbunătățim situația pensionarilor și fix acolo unde îi doare cel mai tare venim și punem un impozit. Și toate acestea se întâmplă în contextul în care ne așteaptă iarna cu cele mai mari facturi la energie de până acum și cu o inflație record. Eu atât am avut de spus. Este regretabil că ne aflăm în acest punct. Mulțumesc.

Interpelare

Rodica Boancă

În primul rând, amendamentele nu au fost citite înainte de a fi votate, deși colegii din opoziție au solicitat acest lucru în nenumărate rânduri. Peste 40 de amendamente la muncă, în jur de 100 la buget. A rămas ce a rămas: creșterea taxelor, impozitelor, sufocarea micilor întreprinzători, sufocarea

În primul rând, amendamentele nu au fost citite înainte de a fi votate, deși colegii din opoziție au solicitat acest lucru în nenumărate rânduri. Peste 40 de amendamente la muncă, în jur de 100 la buget. A rămas ce a rămas: creșterea taxelor, impozitelor, sufocarea micilor întreprinzători, sufocarea sistemului HoReCa, a ce a mai rămas din el, și sleirea de puteri a minimei economii ce mai există în România în momentul de față. Dincolo de procedura și de felul în care s-a lucrat, repet, haotic, dar un haos regizat, organizat, pentru a nu putea fi reperate ușor elementele ce țineau de impozitările masive, creșterile masive de taxe și impozite, AUR respinge orice tentativă de majorare a taxelor și impozitelor pentru români. Din acest motiv vom vota împotriva acestui simulacru de ordonanță, în care se vede încă o dată faptul că Parlamentul României, forul superior Guvernului, este astăzi o anexă a domnului Ciucă, domnul cu jocurile electronice. AUR nu este de acord cu majorarea sub nicio formă a impozitelor locale începând de anul viitor și nu este de acord până când salariul minim nu va acoperi coșul zilnic; abia atunci putem discuta despre taxe europene, când salariile românilor vor fi la nivel european. Ceea ce s-a întâmplat ieri a reprezentat un nou episod al politicii de sărăcire a românilor. Astăzi, dragi colegi, veți vota pentru ca oamenii care vă votează și vă oferă încrederea dumnealor să fie săraci, muritori de foame, să-și abandoneze locuințele, să nu-și poată plăti ratele, facturile. Unde vor ajunge acești bani? În bugetul plafonării și în alte buzunare. Să mai spun în încheiere faptul că mulți dintre distinșii noștri colegi declară public, într-un mod sfidător, că nu știu cât plătesc pe aceste daravele. Să știți că noi, românii de rând, știm cât plătim pe taxe, impozite și știm cât de săraci suntem când, în primăvară, deșertăm coșul cu ce am strâns peste an ca să-i îmbogățim pe unii ce nu ne poartă de grijă. _(Aplauze.)_

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.

Având în vedere cele menționate de către colega mea Rodica Boancă, eu vă solicit ca această lege de aprobare a OUG-ului să fie retrimisă la comisie, unde să se realizeze un control real. Și, mai mult decât atât, nici nu cred că poate să existe o astfel de ordonanță din cauza Constituției României, art. 47 – dreptul la un trai decent. Această ordonanță de urgență încalcă art. 47 din Constituția României: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.” În acest context, cred că Guvernul României și-a depășit deja atribuțiile, iar noi nu putem să ne exprimăm votul pe ceva anticonstituțional din fașă. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Vai, cât de mult cresc taxele și impozitele!

Nu-mi place ipocrizia. Nu-mi place și am toleranță zero pentru ea și nu înțeleg discursurile populiste, unde ne rupem cămașa de pe noi fără a veni cu nicio soluție. Zero soluții. Erau mai devreme niște colegi care vorbeau despre: „Vai, cât de mult cresc taxele și impozitele!”, uitând să spună că ei sunt aceia care au introdus în Planul național de redresare și reziliență jaloane care sunt obligatorii pentru toți. Parte din aceste jaloane se regăsesc în această ordonanță. Dacă nu le știți, vi le pot spune unul câte unul, dar nu-i cazul să facem de la tribuna Parlamentului citirea Planului național de redresare și reziliență. Pentru că se vorbea despre taxe locale, da. Este în Planul național de redresare și reziliență jalon care spune că acestea trebuie să fie în concordanță cu valoarea de piață. Citiți-l! Da, sunt jaloanele referitoare la micșorarea impozitelor pe care le plăteau întreprinderile mici și mijlocii. Și v-aduc aminte că aceste impozite au fost introduse de către Partidul Social Democrat, care n-a fost întrebat atunci când s-au introdus Planul național de redresare și reziliență și aceste jaloane. Împreună cu colegii din coaliție, împreună cu membrii Comisiei pentru buget, finanțe și ai Comisiei pentru muncă, împreună cu reprezentanții Guvernului cred că s-a găsit în acest moment cea mai bună soluție pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, prin acea etapizare care este prevăzută ca reformă în Planul național de redresare și reziliență. De aceea vă spun, dragi colegi, atunci când veniți și vorbiți despre aceste lucruri, unii dintre voi, fără să le înțelegeți, uitați-vă întâi la deciziile pe care le-ați susținut înainte și apoi să vă mirați care sunt consecințele lor astăzi. Eu cred că în acest moment coaliția de guvernare a reușit să vină cu o ordonanță echilibrată, care reușește să facă suportabilă, în această perioadă dificilă, atât pentru economie, cât și pentru cetățenii noștri, perioada care urmează. Și, da, pentru că vorbeați despre plafonare, este extrem de necesară și v-aduc aminte o singură chestiune spusă de către Banca Națională a României, că, dacă n-ar fi existat această plafonare, inflația ar fi fost mai mare cu șase puncte procentuale. Cred că vă imaginați ce ar fi însemnat acest lucru pentru bugetele cetățenilor din România. Și, dacă aveți argumente, vă aștept oricând să vorbim, oricât de mult doriți dumneavoastră, cu Planul național de redresare și reziliență în față. Vă mulțumesc. Noi vom vota această ordonanță de urgență. _(Aplauze.)_

Interpelare

Anca Dana Dragu

Ieri am dezbătut aproape 3 ore în Comisia pentru buget această OG nr. 16, care, într-adevăr, crește o serie de taxe și impozite.

Ieri am dezbătut aproape 3 ore în Comisia pentru buget această OG nr. 16, care, într-adevăr, crește o serie de taxe și impozite. Am depus câteva amendamente, care au fost respinse, din păcate, motiv pentru care nu vom vota L483, pentru că nu au fost îndreptate erorile din OG nr. 16. Vreau să precizez că la dezbateri nu a fost prezent Ministerul Finanțelor. La o lege atât de importantă ne-am fi așteptat să fie prezent ministrul însuși, pur și simplu în semn de respect față de cetățenii acestei țări care plătesc taxe și impozite. Aș vrea să vă spun câteva dintre modificările pe care le-am propus, amendamentele propuse și respinse de comisie. Unul foarte important se referă la contractele part-time. Conform OG nr. 16, începând din luna august, deci fără niciun fel de predictibilitate, angajatorii plătesc contribuții sociale corespunzător unui salariu întreg, nu celui realizat, în cazul în care există un contract de muncă pe o perioadă mai mică de două ore. Ministerul susține că această măsură produce efecte pozitive. Am văzut niște calcule generale. Am cerut datele care stau în spatele acelor cifre, dar nu am primit niciun fel de informații suplimentare de la Ministerul Finanțelor. O astfel de măsură a mai fost introdusă de PSD și în 2018 și apoi eliminată, când guvernarea PSD s-a încheiat. Datele de atunci arătau că această măsură a produs efecte negative. Datele ITM arată astăzi că numărul persoanelor care lucrează la negru în luna septembrie, deci după introducerea acestui articol prin OG nr. 16 din 15 iulie 2022, deci numărul persoanelor care lucrează la negru a crescut în luna septembrie; sunt datele oficiale de la ITM. Din păcate, insist, nici Ministerul Finanțelor și nici Ministerul Muncii nu ne-au pus la dispoziție date. Deci amendamentul prin care am solicitat această eliminare, eliminarea acestei prevederi, a fost, desigur, respins în Comisia pentru buget. De asemenea, fără niciun fel de studiu de impact și fără consultări, Guvernul a înțeles să modifice Codul fiscal, limitând sumele care pot fi acordate de către angajatori în condiții favorabile de impozitare. Suntem una dintre țările cu cele mai mici venituri plătite pensionarilor și cu un sistem de sănătate public care cu greu face față nevoilor cetățenilor. De la 1 ianuarie 2023, ca urmare a acestei ordonanțe, ar urma să fie neimpozabile, doar în limita a 33% din salariul de bază, sumele de natura contribuțiilor la pensii facultative, prime de asigurare voluntară de sănătate, precum și servicii medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajatori pentru propriii angajați. Această modificare vine în ciuda numeroaselor inițiative legislative depuse în Parlament prin care se încearcă dezvoltarea sectorului privat de sănătate, tocmai ca o soluție pentru a îmbunătăți serviciile de sănătate din România. În privința salariaților din domeniul construcției, industriei alimentare și agriculturii, Guvernul a venit cu altă trăsnaie în OG nr. 16 și a adus o modificare prin care îi lipsește pe acești angajați de predictibilitatea veniturilor. Astfel, în lunile în care angajatorii nu îndeplinesc condițiile pentru a putea acorda facilități fiscale, salariații din aceste industrii vor pleca acasă cu salarii nete mai mici cu 20% decât în lunile în care beneficiază de facilități. Este inacceptabil pentru un om să plece acasă fără o cincime din salariul său din motive care nu depind de el. Le spuneam ieri colegilor în Comisia pentru buget că am făcut un calcul la un salariu brut de 5.000 de lei; dacă se aplică sistemul favorabil de impozitare, angajatul va încasa la sfârșitul lunii 4.000 de lei, dacă nu, va încasa numai 3.000 de lei. Deci este o diferență de 1.000 de lei la un salariu brut de 5.000 de lei. Am cerut ca acordarea facilităților să se facă predictibil și în favoarea salariaților, ținând cont de îndeplinirea condițiilor din anul anterior, practic, să se schimbe baza de raportare la anul anterior, nu luna precedentă sau lunile cumulate. Amendamentul a fost respins. Nu în ultimul rând, extragerea consultanței și a managementului din multitudinea profesiilor liberale reglementate și exceptarea lor de la regimul fiscal al microîntreprinderilor sunt total nefundamentate și profund discriminatorii. OG nr. 16/2022 nu cuprinde nicio definire clară a veniturilor din consultanță și management și nici măcar o trimitere clară la codurile CAEN pe care acest articol le vizează. Acest fapt face extrem de dificilă încadrarea în practică a unei game largi de servicii din cele exceptate. Amendamentul, desigur, a fost respins, din păcate. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a respins toate aceste amendamente despre care v-am vorbit. Reprezentanții coaliției de guvernare au dat din nou dovadă că nu înțeleg realitățile cu care se confruntă economia românească și nu le pasă de angajatori și nici de angajați. Mai mult, s-a votat creșterea din pix cu 50% a impozitelor pe proprietate, începând cu anul 2023. Românii vor plăti mai mult – 2,8 miliarde de lei pe impozite pe proprietate, conform cifrelor furnizate de Ministerul Finanțelor, ceea ce, cumva, contravine eforturilor colegilor din PSD, de ieri, care ne spuneau că nu va fi niciun impact, ba chiar unele impozite vor scădea pe proprietate. Păi, și atunci cum calculează Ministerul Finanțelor cele 2,8 miliarde de lei impact pozitiv pe venituri? S-a mai spus că este legat de PNRR și ne-a recomandat domnul lider PSD, Radu Oprea, să-l citim. L-am citit, mulțumim frumos. În PNRR nu scrie nicidecum că impozitele pe proprietate vor crește din pix cu 50% în 2023, în PNRR scrie că impozitele pe proprietate se vor raporta la valoarea de piață după un model. Astăzi, înainte de plen, am avut o discuție cu Banca Mondială, colegii din aceste comisii au fost prezenți, prin care s-a discutat un calendar de elaborare a unui model care să conducă la o asemenea impozitare.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Pe scurt, oferta Guvernului pentru români este una impresionantă de-a dreptul, prețuri mai mari la energie,

Pe scurt, oferta Guvernului pentru români este una impresionantă de-a dreptul, prețuri mai mari la energie, alimente, bunuri și servicii, rate mai mari la credite, impozite mai mari. Am văzut astăzi cifrele pe inflație – 15,9%. Salariul mediu net – și brut – a scăzut în luna august. Am văzut, de asemenea, că prețurile la alimente au crescut cu 19%, ba chiar, la cele de bază, cu peste 30%. În aceste condiții, Guvernul vine cu creșteri de impozite. Noi nu vom vota această OG, cu siguranță, dăunătoare mediului de faceri și românilor în general. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Nicolae Neagu

Încercam să iau cuvântul ceva mai repede, dar nu în sensul de a încerca să concluzionez eu, înțelegând că sunt ultimul vorbitor, dar aș vrea să vă supun atenției câteva lucruri extrem de simple, analitice, poate mai puțin politice, cu încărcătură politică, cu evidența discursurilor politice, dar cu

Încercam să iau cuvântul ceva mai repede, dar nu în sensul de a încerca să concluzionez eu, înțelegând că sunt ultimul vorbitor, dar aș vrea să vă supun atenției câteva lucruri extrem de simple, analitice, poate mai puțin politice, cu încărcătură politică, cu evidența discursurilor politice, dar cu care ne confruntăm, indiferent de pe ce parte a baricadei ne-am afla. Adică să nu majorăm cu nimic taxe și impozite locale, să nu luăm sau să luăm și mai puțin pe impozitele pe muncă, să diminuăm impozitele pe muncă, să creăm facilități sectoriale largi, încât să interpretăm egal și echidistant nu doar anumite industrii, ci toate industriile, să mărim salariul minim pe economie cât se poate de mult și, dacă se poate, să nu intre în sarcina antreprenorului, să mărim și pensiile, să alocăm bugete sustenabile și mai sustenabile sănătății, să alocăm bugete sustenabile și mai sustenabile învățământului, să asigurăm mai mult decât un trai decent tuturor cetățenilor României. Să avem instituții flexibile, echilibrate, profesioniste, instituții ale statului român, să avem în continuare certitudinea asupra siguranței noastre naționale și a fiecărui individ din această națiune. E ideal. Și eu sper că se va ajunge într-o etapă viitoare spre a lua cât mai mult din acest ideal și asta este și convingerea Partidului Național Liberal. Nu abandonăm dorința de a ajunge la ideal. Dar avem, din păcate... Și ne confruntăm cu realități. Și realitățile de astăzi sunt ca urmare a unor erori, care sunt făcute ceva mai în urmă, dintr-un trecut, și unde, poate, nu poate, ci cu siguranță, cele mai multe din formațiunile politice astăzi care au discutat pe această ordonanță au contribuții. Dar avem și probleme conjuncturale, geostrategice, geopolitice, de altă natură, pe care dumneavoastră, ca un corp de elită și reprezentanți ai cetățenilor români, le cunoașteți și unde nu atât de mult a influențat cât de mult ne-am dori noi să fim în vecinătatea Ucrainei și a Rusiei. Sau cât de mult sau nu am reușit, în decurs de 30 de ani, să facem o politică coerentă și să avem energie suficientă încât să nu stăm într-un joc întâmplător sau neîntâmplător asupra unor cotații energetice mondiale, chiar dacă, pe economie de piață, eram acolo. Deci sunt constrângeri pe care va trebui să acceptăm că e nevoie să le facem. De ce? Pentru că România trebuie să funcționeze în ansamblu mai departe, pentru că trebuie să asigurăm ceea ce e de compensat pentru populație și întreprinderi, datorat consumurilor energetice crescute și costului mare de energie, pentru că ne așteaptă un an, cu siguranță, destul de complicat, pentru că suntem, azi-mâine, în noiembrie și avem nevoie și de un buget de stat. Și pentru că avem, într-adevăr, pe o axă 8 cu reformă fiscală semnată pe Planul național de redresare și reziliență, unde se discută și acest cadru nou de schimbare a paradigmei de impozitare; să trecem de la o impozitare pe suprafață, clădire, la o impozitare pe grilă. Și revenim la acest subiect. În spațiul public – și foarte mulți dintre vorbitori susțin majorarea cu 50%, pentru că, undeva în explicațiile date de inițiator, Ministerul de Finanțe spunea, posibil, valoare maximă 50%, dacă ne uităm doar în ultima parte a grilei, a motivației, luăm 50%. Dacă citim atent și folosim cu atenție textul modificat cu grila acceptată de către coaliție și votată ieri în Comisia pentru buget, finanțe, vom vedea că baza de impunere a valorii impozabile nu s-a schimbat. Deci avem o bază flexibilă, care poate permite unităților teritorial-administrative aplicarea acelor coeficienți în raport cu ce este acolo, cu ce posibilități are fiecare în parte. Pentru că eu exclud ca în zone sărăcite, în zone cu probleme, consiliile locale, indiferent cine le-ar conduce, să meargă într-o valoare maximală a cotei de calcul, a bazei de calcul pe valoarea impozabilă. Deci, cu siguranță, lucrurile vor fi un pic diferite față de ceea ce prea mult s-a anunțat ca risc de creștere. Eu am făcut câteva consultări în zona mari orașe, orașe, chiar și anumite comune – lucrurile sunt puțin altfel sau chiar diferite. Am primit, să știți, pentru dumneavoastră, pentru toți colegii, comisia de raport, Comisia pentru buget, finanțe și muncă, a făcut toate diligențele pentru a primi punctele de vedere asociațiilor mari pe această temă. Asociația Municipiilor a răspuns pozitiv. E adevărat, cu modificare nu pe grilă, ci pe textul amendamentului, care este o chestiune strict tehnică. Asociația Orașelor din România nu a văzut neapărat pericolul, așa cum este sugerat uneori, în spațiul public, de majorare și nici Asociația Comunelor. Ca urmare, bineînțeles, orice cadru legislativ, bine s-a spus, poate fi îmbunătățit. Noi suntem prima Cameră sesizată, va ajunge la Camera Deputaților și, dacă e loc de înțelegere pentru amendamentele respinse de Comisia pentru buget, finanțe, să știți că ne-am bucura. Nu a fost ușor pentru mare parte dintre noi, colegii liberali, să acceptăm a renunța la anumite chestiuni care ne definitivează și fac parte din politicile noastre și nu vom renunța. Este o chestiune strictă de interpretare pe moment. Datele pe care le avem de la Ministerul de Finanțe și pe care le-ați avut toți, colegii din Comisia pentru buget, finanțe, pe acest cadru al ordonanței indicau o posibilă pierdere în exercițiu bugetar a 1,9 miliarde de euro; în raport impozităm la venitul realizat sau impozităm la venitul minim și fracțiunile sub 8 ore. E și un lucru bun al ordonanței, pentru că permite pensionarilor, tinerilor absolvenți de studii universitare, și nu numai, să beneficieze de scutirea acestei chestiuni. Deci să intre în practica normei parțiale sau a persoanelor cu dizabilități. Ca să nu spunem că e greu de crezut că putem însuma neapărat din contracte part-time tot câte două plus două, plus două, plus două, foarte multe alte ore, încât să depășim din part-time o normă întreagă de lucru. Așteptăm și noi datele cu interes. Recunosc, am fost un susținător și abandonez cu greu această idee, pentru că e bine să avem rațiunea și să luăm impozite pe venitul realizat, și nu cum cineva, undeva, cândva, înțelege că ar fi mai bine pentru bugetul centralizat. Dar pot fi și rațiuni care depășesc, la un moment dat, un nivel de accept și face parte din ceea ce se numește compromisuri mai mici într-un act de guvernare, pe care sunt convins că și colegii noștri, USR, chiar dacă a existat un moment în care relația a fost extrem de tensionată, le pot înțelege, nu neapărat ca narațiune politică, ci ca un lucru de evidență. Pe cale de consecință, vă spun că ne așteptăm ca această clarificare, care vine să armonizeze, într-un fel, Codul fiscal cu cerințele angajate de România în Planul național de redresare și reziliență pentru anul 2026, să fie de bun augur și lucrurile să nu scape de sub control din punctul de vedere al deficitelor, categoric, suficient de excesive în acest moment. Afirm și confirm și eu cele spuse de doamna senator Dragu și domnul senator Oprea. Este un punct intermediar al acestei grile. Banca Mondială, cu experții, se află într-un studiu pe această temă. Vom primi, noi am discutat astăzi, o primă întâlnire. Vom primi recomandări și modul de abordare și vom decide, pe cale de consecință, când? Atunci când și textul ordonanței spune că se va aplica – 1 ianuarie 2026 – din punctul de vedere al grilei notariale. Mulțumesc mult de tot. Grupul PNL susține Proiectul de lege nr. 483 de aprobare a Ordonanței nr. 16.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Asta voiam să spun. A vorbit mai mult ca mine...

Asta voiam să spun. A vorbit mai mult ca mine...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Diferența este că nu a spus nimic. _(Râsete.)_

Diferența este că nu a spus nimic. _(Râsete.)_

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

(...) cu excepția celor care rezultă din contracte și alte obligații anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum și din drepturi dobândite înainte de aceeași dată

Nu. De dânsul vorbeam, de colegul meu de avocatură. Da, din păcate, știți cum e. Umorul este apanajul omului inteligent, dar ceea ce se întâmplă aici nu ar trebui să ne facă să râdem. Este din nou un proiect în care discutăm despre discriminare. Știu că nu vă place ce vă spun, dar este un proiect pentru 300 de instituții de învățământ. Iar avem diferențe. Ce se întâmplă cu celelalte câteva mii de instituții de învățământ unde copiii nu au parte de acest proiect? Cum faceți diferențierile? Unii mănâncă, alții nu mănâncă, unii sunt ajutați, alții nu sunt ajutați? Am ascultat... Deci eu... Din punctul meu de vedere, această inițiativă este în strânsă legătură cu anterioara, care a suscitat atâtea discursuri. Vă întreb altceva. Spuneți de PNRR, spuneți că nu avem bani. S-a gândit cineva vreodată să ceară Germaniei datoriile pe care le are față de România? Astăzi v-am prezentat o declarație politică cu dovezi pe care le-a prezentat un mare economist român, Radu Golban, care a trăit și studiat în Germania, Elveția și România și care a menționat că nu se discută despre datoriile de război la care am renunțat prin Tratatul de la Paris, ci discutăm despre relații economice. Și vă rog frumos să aveți în vedere că a existat o uniune de clearing până în 1944, în 1936 România a aderat la aceasta și care este... Veți găsi toate actele la Banca Reglementelor Internaționale, cu sediul la Basel. Având în vedere toate dovezile incontestabile pe care le-a depus acest economist, care se regăsesc inclusiv într-un raport al Academiei Române, demersuri au fost făcute, inclusiv de Nicolae Ceaușescu, demersuri au fost făcute și pe timpul celui care este acum, al cărui nume nu poate fi pronunțat, Ion Antonescu. Problema este că nimeni în acest moment nu solicită această datorie, despre care, atenție!, se menționează la un moment dat în Tratatul de la Paris că am fi renunțat la ea. Nu! S-a renunțat la cele de război. Art. 28 din Tratatul de pace de la Paris menționează: „(...) cu excepția celor care rezultă din contracte și alte obligații anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum și din drepturi dobândite înainte de aceeași dată”. În timp ce Banca Națională a României a declarat că nu deține dovezi, deși a acceptat, la un moment dat, într-o conferință, că 25% din aceste drepturi ar fi recunoscute că ar exista, Bundestagul german confirmă în răspunsul oficial că există, într-adevăr, un sold în favoarea României, de – atenție! – 1,126 miliarde mărci imperiale, care ar avea acum o valoare de 99 de miliarde de euro, puțin mai mult decât jumătatea datoriilor României. În acest context, vreau să vă spun că această problemă a fost discutată inclusiv în Parlamentul german, însă nu au niciun interes să înceapă aceste demersuri. Interesul este al nostru, pentru că nu vor să recunoască că, la un moment dat, în istorie au fost ajutați de către o altă țară mai slabă, precum România. Nu am ajunge aici, la majorarea impozitelor, la bătaia de joc asupra poporului român, la încălcarea art. 47 din Constituție, dacă ne-am recupera datoriile istorice pe care le are Germania față de România. 99 de miliarde de euro. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Vreau să-i spun Dianei Șoșoacă că a uitat să vorbească despre creanța pe care o avem față de Moscova, dar probabil că nu era în program.

Vreau să-i spun Dianei Șoșoacă că a uitat să vorbească despre creanța pe care o avem față de Moscova, dar probabil că nu era în program. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Domnule Fenechiu, v-am pronunțat numele ca să aveți și dumneavoastră drept la replică, așa nu mai plecăm până diseară și în sfârșit o să vă exercitați mandatul așa cum trebuie. Că, știți? Cam lipsiți cam mult. E mișto prin Dubai, prin Bali, pe unde vă plătește statul român toate aceste excursii, în

Domnule Fenechiu, v-am pronunțat numele ca să aveți și dumneavoastră drept la replică, așa nu mai plecăm până diseară și în sfârșit o să vă exercitați mandatul așa cum trebuie. Că, știți? Cam lipsiți cam mult. E mișto prin Dubai, prin Bali, pe unde vă plătește statul român toate aceste excursii, în timp ce... Da, poate ar trebui să aduceți și tezaurul de la Moscova. Știți că Putin, la un moment dat, a spus că ne dă o parte din tezaur și domnul Isărescu, precum și președintele lui au spus că nu sunt de acord? Sunt chestiuni istorice, vorbiți cu istoricii. Le găsiți la Banca Națională a României. De ce nu inițiem, într-adevăr, niște demersuri să ne recuperăm și de la ruși, și de la germani, și de la francezi... Apropo, cu Austria cum stăm? Ne mai vindem țara, pădurile și petrolul? Că am înțeles acum că Austria vinde OMV-ul; vinde absolut tot către niște arabi. Vindem tot și mărim impozitele. Asta este problemă.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Ajungi la guvernare degeaba, că nu o faci. Lasă putinismele, că nu avem legătură cu ele. Noi nu avem bani în România.

Ajungi la guvernare degeaba, că nu o faci. Lasă putinismele, că nu avem legătură cu ele. Noi nu avem bani în România.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Masa caldă

Eu voi vorbi despre programul „Masa caldă”. Programul „Masa caldă” a început prin OG nr. 72/2016. Am contribuit direct la acest program, alături de doi colegi senatori aflați astăzi în Senatul României. A început ca un program-pilot, în ideea în care, odată ce va fi pilotat un an de zile, va fi extins către toate școlile din România, într-un termen de 3-4 ani, estimam la acel moment. Am găsit și bani pentru program, și pentru primul an de pilot, dar și pentru anii următori; ne uitasem în strategia fiscal-bugetară pe termen mediu. Câțiva ani mai târziu, din păcate, programul a rămas tot pilot, îl pilotăm de vreo 6 ani, iar copiii din România nu au acces la condiții normale de școală. Am depus două amendamente la acest OUG, un amendament... Prin primul amendament am cerut ca programul să devină unul permanent, să eliminăm acest concept de pilot, al doilea amendament a fost un angajament ca numărul de școli incluse în acest program cel puțin să se dubleze anual. Prin acest ritm de dublare anuală ar fi însemnat că toate școlile din România și toți elevii din România au acces la condiții normale de școală în circa 7 ani. Este o victorie parțială în Senat, în sensul în care programul rămâne tot pilot, din păcate, iar extinderea școlilor se va face cu numai 25% în fiecare an. O asemenea extindere va însemna că toate școlile din România și toți elevii din România vor intra în program în minimum 15 ani. Este foarte puțin și fac apel la dumneavoastră să fiți mai ambițioși și să venim cu un angajament mai ferm, pentru ca într-un termen de câțiva ani să dăm șansa tuturor elevilor din România să aibă condiții normale de școală. Noi vom vota acest OUG, chiar dacă, spuneam, este o victorie parțială, dar măcar să se implementeze așa și în bugetul următor să găsim loc pentru o finanțare mai generoasă, pentru că România educată nu poate fi România flămândă. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Rodica Boancă

Masa caldă

Pentru a avea o Românie educată este nevoie de câteva lucruri elementare. „Masa caldă” este unul dintre aceste elemente-cheie. De ce? Pentru că rata abandonului școlar din cauza sărăciei a depășit cu mult normele Uniunii Europene, în jur de un milion de copii din România nu ajung la școală, fie pentru că nu au cu ce se îmbrăca și automat nu au nici ce mânca. Deci fie nu au cu ce să se îmbrace, fie nu au ce să mănânce. „Masa caldă” este însă mai mult decât un suport pentru a bloca abandonul școlar. Este, dacă vreți, o modalitate de a ne securiza spațiul în care copiii noștri învață, de a le oferi posibilitatea să mănânce sănătos și să nu cumpere din chioșcurile școlare tot felul de alimente nesănătoase și este o datorie pe care o avem față de ei. Pe lângă asta, bineînțeles că ar mai fi nevoie de transportul gratuit asumat, plătit de Ministerul Educației, nu pasat de colo-colo, de manuale și auxiliare școlare adaptate pieței muncii și programelor care trebuie schimbate și de încă vreo două lucruri, absolut esențiale. „Școala după școală” este unul dintre ele. Susținem și votăm acest proiect de lege, deși nu este transformat încă într-un program național, dar el tinde să devină un program național. Ne bucurăm că vor mai fi adăugate încă 100 de unități școlare anul acesta, regretăm faptul că durează atât de mult până când el va fi, în esență, intrat în vigoare, pentru că vor dura achizițiile și probabil că vor mai trece câteva luni. Dar încă o dată vreau să punctez că asemenea programe trebuie să devină naționale și de importanță națională, pentru că în cazul educației chiar nu ar trebui să avem culoare politică, atunci când vine vorba despre copiii noștri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Îmi pare rău că n-ați înțeles nimic, ca de fiecare dată.

Îmi pare rău că n-ați înțeles nimic, ca de fiecare dată. Plecați de la o supoziție greșită, falsă și care arată unde vrea să ducă sau să-i țină USR-ul pe români. Plecați de la premisa că cel care este plătit part-time trebuie să fie plătit pe salariul minim pe economie. De ce e așa? De ce vă imaginați acest lucru? De ce nu poate să fie un salariu mai mare, care, implicit, vă duce în zona unde nu este ceea ce spuneți dumneavoastră? Deci eu cred că ceea ce-și propune PSD și ce-și propune actuala coaliție de guvernare, a mări salariul minim pe economie, a mări veniturile românilor, este singura soluție corectă față de români. Și spun încă o dată că cea mai bună măsură de protecție socială este locul de muncă bine plătit. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Partidul Național Liberal a votat pentru ordonanță și pentru amendamentele care au adus un spor de reglementare la această ordonanță, în mod cât se poate de conștient.

Partidul Național Liberal a votat pentru ordonanță și pentru amendamentele care au adus un spor de reglementare la această ordonanță, în mod cât se poate de conștient. Senatorii Partidului Național Liberal, spre deosebire de cei care, într-o manieră total neelegantă, încearcă să ne jignească și să ne transforme în anexe ale nu știu cui – pentru că probabil că altceva n-au ce spune și asta este o chestie care le place –, știu foarte clar că, în momentul în care plafoanele la care pot fi stabilite impozitele au crescut cu 50%, nu înseamnă că cresc impozitele și taxele locale, înseamnă că consiliile locale pot să decidă, în raport cu deciziile pe care le au în organele lor statutare, în raport cu nivelul comunei, în raport cu prioritățile administrației, să mărească sau să nu mărească. Deci, practic, Parlamentul României nu a mărit nicio taxă locală, cum vor unii să acrediteze ideea asta. Referitor la part-time, este o discuție lungă și Partidul Național Liberal întotdeauna a fost un susținător al impozitării corecte a part-time-ului. Cine lasă la o parte demagogia și studiază reglementarea o să constate că persoanele care lucrează mai multe part-time-uri sunt impozitate normal, dacă part-time-urile ajung la 8 ore, că studenții, pensionarii sunt persoane care beneficiază de facilități, iar motivul pentru care part-time-ul a fost reglementat, așa cum este astăzi, a fost o decizie guvernamentală, asumată de coaliția guvernamentală, pentru ca, printre altele, să combatem evaziunea fiscală care se întâmplă în piața muncii. Adică ne dorim să existe pensii mari, ne dorim să existe salarii mari, dar ne dorim ca oamenii să lucreze în part-time-uri. Devine o problemă națională, ipocrizia ajunge la rang de lege. Cu siguranță, în momentul când lucrurile vor arăta bine în piața muncii, vom face toate corecturile, ca să nu mai existe niciun caz particular în care să existe o situație de inechitate. Până una alta, îi rog pe colegii care fac referire la adresa PNL-ului să se abțină s-o facă, pentru că, altminteri, putem și noi face referiri. Bunăoară, am putea să solicităm să fim mutați undeva mai în dreapta mea sau să punem un culoar de..., sau să punem un gard între băncile Partidului Național Liberal și ale USR-ului, pentru că, altminteri, doamnele noastre s-ar putea simți periclitate de vecinătatea cu USR-ul. Mulțumesc mult.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

negociat

Asistăm din nou la o bătaie de joc a coaliției de guvernare. Așa cum am arătat deja în timpul dezbaterilor, o bătaie de joc care a avut un punct incandescent în dezbaterile din comisie, acolo unde, efectiv, procedura a fost făcută ferfeniță, iar coaliția și-a făcut mendrele, așa cum știe. O bătaie de joc continuată cu votul dat acestei legi, împotriva românilor, acum. Este o lege care continuă programul coaliției de guvernare de sărăcire a românilor, să ne înțelegem foarte bine. Că dă posibilitatea... Păi, posibilitatea asta de majorare va fi exploatată de unii la maximum. Că dă posibilitatea, iarăși, nu dă posibilitatea, chiar creează obligativitatea impozitării salariilor part-time. Păi, asta este o ticăloșie fără margini, într-o Românie în care este greu să-ți găsești de lucru până și part-time, da? Mă obligi să-mi găsesc part-time în două-trei locuri de muncă, pentru că, altfel, mă supraimpozitezi sau îl supraimpozitezi pe angajatorul meu și astfel îmi interzici să muncesc; deci îmi interzici dreptul la existență. Sunt lucruri atât de evidente încât mi-e și rușine că există colegi care pot să spună că ele nu sunt evidente și că ele înseamnă altceva decât înseamnă. Închei prin a vă spune că Grupul senatorilor AUR a votat împotriva legii de abilitare a ordonanței respective din toate aceste motive și cu gustul amar că USR, care prin reprezentantul lui în Guvern, prin domnul Ghinea, care a „negociat”, cu ghilimele de rigoare, PNRR-ul, nu-și asumă nicio vină pentru că n-a știut să negocieze sau poate n-a vrut să negocieze, pentru că acest PNRR, am avertizat de la momentul respectiv, când am avut ședința în plenurile reunite, este un ajutor de înmormântare, este o modalitate de a ne îndatora suplimentar și mai ales de a ne îndatora cu condiții inacceptabile. USR, acum, spune: „Nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu ne miroase. Noi nu suntem vinovați de ce se întâmplă.” Da? PNL măcar este consecvent. Și-a asumat și atunci, își asumă și acum dimpreună cu UDMR. Foarte bine, asta este politica pe care înțelege s-o facă și probabil că, în funcție de ea, va fi și răsplătit de către electori. Nu-i treaba mea să mă îngrijorez de soarta PNL-ului. PSD, iarăși, este ca o fecioară. PSD, care a susținut un guvern minoritar PNL înainte de alegerile din 2020, care nu a vrut să forțeze Guvernul PNL–USR–UDMR, dacă vă amintiți, să vină cu PNRR în discuții, în dezbateri și în negocieri în Parlament, n-am știut ce au hotărât colegii de la USR, acoperiți de ceilalți colegi din coaliția de guvernare de la vremea respectivă, ce obligații au asumat în numele României. PSD vine acum și spune: „Știți ceva, dar noi suntem obligați să facem asta pentru că ne obligă PNRR.” Bună dimineața! Păi, n-ați spus dumneavoastră că, dacă veți ajunge la guvernare, veți renegocia PNRR? De ce n-o faceți? Ce vă împiedică? Sunteți cel mai mare partid de la guvernare.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Am explicat cred că îndeajuns. Orice român care are discernământ înțelege că această coaliție toxică se ascunde după tot felul de cerințe din afară pentru a lua măsuri, înăuntru, împotriva românilor.

Am explicat cred că îndeajuns. Orice român care are discernământ înțelege că această coaliție toxică se ascunde după tot felul de cerințe din afară pentru a lua măsuri, înăuntru, împotriva românilor. Nu negociază în afară pentru că are interese impure, acceptă orice în genunchi, ca apoi să se scuze prin această acceptare pentru porcăriile pe care le face înăuntru. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Elena-Simona Spătaru

Explicarea votului, domnule președinte.

Interpelare

Elena-Simona Spătaru

Eu nu știu cum ne mai putem plânge despre acest PNRR, pe toate vocile. Vă plângeți pentru că au intrat în România 4,5 miliarde din acest program? Programul, într-adevăr, scris de USR.

Eu nu știu cum ne mai putem plânge despre acest PNRR, pe toate vocile. Vă plângeți pentru că au intrat în România 4,5 miliarde din acest program? Programul, într-adevăr, scris de USR. Vă plângeți că sunt acești bani veniți în România. Vă plângeți, vă spun eu despre ce vă plângeți, că nu sunteți în stare să aduceți restul de bani. Coaliția aceasta nu poate s-aducă banii europeni în România și de aceea mărește taxele. De aceea avem 50% creștere pentru plaja de taxe locale. De aceea veniți și băgați mâna în buzunarul oamenilor care muncesc câte două ore, dar trebuie să plătească pentru 8. Actuala coaliție nu face decât să sărăcească omul de rând din România. Nu face decât să-i mențină la minim venitul, care nu-i mai poate permite să-și ia o pâine și un ulei în România. Despre asta este vorba cu această coaliție de guvernare. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_